Intoarcerea lui Polichinelle (III)
Este timpul să întoarcem o pagină. O pagină încheiată:
Scretele lui Polichinelle (I)
E deja adnotată până la înnodare. Si adăugită până la anex-are:
Misterul secretelor lui Polichinelle (II)
Avem (aici) o pagină goală-goluţă în aşteptarea nudă şi godo(t)ică, a întoarcerii polichinellului rătăcitor.
Urmează aşadar (potenţialmente) meta-polichinotele, doldora de polichinellialisme, fabuloasele polichinellialisme. Veniţi, privighetoarea cântă şi Universul e-nflorit…
Polichinelle spus
dedicata tuturor suveranelor de alcov obstesc… în siajul rujului carora Polichinelle îsi stoarce capusele madularului hermeneutic.
(meta-mesaj trans-mutat de tanti-mitza)
Dl.Goe spus
Precum universul (el însuşi în persoană) şi precum mulţimea numerelor reale, multimea sensurilor este o mulţime infinită. Si dacă mulţimea “R” a numerelor reale, infinită, este descriptibilă şi manipulabilă pe baza unui set finit de simboluri tot astfel şi mulţimea infinită a sensurilor este livrată şi controlată printr-o mulţime finită de termeni: cuvintele – târfele din dicţionare. Toţi vrem târfe, şi, de cand cu legalizarea prostituţiei intelectuale, consfiinţita prin libera circulaţie în blogsfere şi alte spaţii virtuale, slava Domnului, avem cu toţii acces la târfe şi exhibiţionism. Dar, surpriză, şi aici unii sunt mai egali decât alţii. Unii de-abia reuşesc să închirieze cu ora boarfe de pe centură, iar alţii sunt abonatii pe viaţă la curvele de lux. Am selectat câteva din târfele cărora le-a fost client dl. Polichinelle, un obişnuit cândva al tavernelor din subsolurile Dilemei Vechi şi (ocazional) al teraselor de pe puntea Arcei. Le însir mai jos. Niciuna nu are cazier deşi sunt suspecte toate de… evaziune fiscala. Aţi auzit de ele? Stiţi ce înseamna? Le folosiţi vreodata?
In mod curent? Don’t tell me!
abulie
acribios
aferat
amenitate
amfibolic
apodictic
apoplectic
arlechinada
bacanala
banderie
bogomil
calofil
carpolog
carura
colesteric
contubernal
copragogic
cozeur
dandiaconescian
depeizat
drolatic
durcisare
ebuliard
egerie
firetic
goliardic
gongoric
grafofil
hecatomba
hectic
hetaira
htonian
iconodulic
ieremiada
ignonimie
inenarabil
jocular
mistagogic
natant
nematic
nictalop
ordura
paschinada
poncifard
potatoric
sardanapalic
scriboree
tonitruant
turlupinada
turpitudine
Dl.Goe spus
P.S. Daca n-aveti destui bani nu va apucati sa le violati ca ajungeti la claustrari pentitenciare. Si n-am amnistie in fiecare zi. Am amnezie. In fiecare amiaza.
Meduza spus
abulie – Simptom psihic caracterizat prin lipsa de voinţă, inerţie, nehotarâre
acribios- Extrem de exact, metodic şi exact în tot ce scrie
aferat – care este sau vrea sa para foarte ocupat, copleşit de treburi.
amenitate – atitudine binevoitoare
amfibolic – echivoc, ambiguu, obscur, fiindca a ramas mult timp nedeterminat din ce se compune
apodictic – 1) care exprima raporturi şi legaturi necesare între lucruri sau fenomene şi însuşirile lor; 2) care exclude posibilitatea unei opoziţii; indiscutabil
apoplectic – Predispus la apoplexie
arlechinadă – Piesa în care arlechinul joaca rolul principal ; bufonerie. (Fig.) Fapta caraghioasă, ridicolă, caraghioslâc
bacanală – 1) petrecere zgomotoasă şi destrabalată; 2) Sarbatoare la romani, cu dansuri, jocuri şi petreceri licenţioase închinate lui Bachus, zeul vinului
banderie – ceata de oameni înarmaţi care însoţeau un nobil feudal în lupta
bogomil – Adept al bogomilismului, doctrina cre?tina eretica de esenţa maniheista bazata pe dualismul binelui (Dumnezeu, care creeaza lumea spirituala veşnica şi nevazuta) şi raului (Satan, care creeaza lumea vizibila: pamînt, cer, stele, animale, plante)
calofil – Care denota calofilie, Tendinţa de a da expresiei literare o atenţie deosebita sau excesiva; expresie (extrem sau excesiv de) cizelata într-o opera literara
carpolog – probail derivat polichinellieste de la coprofil: 1. care manifesta o atracţie morbida pentru excremente. 2. (despre insecte, plante) care traieşte, creşte pe fecale; scatofil. (Cuvant inexistent, inventat de catre dl.Polichinelle)
carura – 1. largime a umerilor şi a spatelui cuiva. 2. forma larga şi patrata a pântecelui, a corpului, laţime în spate etc. 3. personalitate puternica a cuiva, calibru.
colesteric – nematic, în stare mezomorfa, specific unui cristal lichid, cu o structura elicoidala
contubernal – 1. militar care locuia împreuna cu alţii în acela?i cort. 2. sclav (barbat sau femeie) casatorit cu un alt sclav.
copragogic – probail derivat polichinellieste de la coprofil: 1. care manifesta o atracţie morbida pentru excremente. 2. (despre insecte, plante) care traieşte, creşte pe fecale; scatofil. (Cuvant inexistent, inventat de catre dl.Polichinelle)
cozeur – Persoana care vorbeşte cu uşurinţa, ştiind sa întreţina o conversaţie placuta
dandiaconescian – in stilul lui Dan Diaconescu (adjectiv inventat de catre dl. Polichinelle)
depeizat – Rupt de ţara, de locul de origine; înstrainat. (Fig.) Dezorientat, derutat; înstrainat, însingurat
drolatic – comic, caraghios, nostim
durcisare – întarire, solidificare
ebuliard – Element prim de compunere savanta cu semnificaţia „(referitor la) fierbere”, „de fierbere”, „ebuliţie (Cuvant inexistent, inventat de catre dl.Polichinelle)
egerie – femeie care sfatuieşte în secret pe cineva
firetic – Cu toane, furios; Coleric, furios. Origine incerta. Dictionarele nu sînt de acord în privinta definirii sensului. Pare a fi rezultatul unei încrucisari a lui iretic „eretic” cu fire „natura”, sau cu fire-ai, începutul tuturor imprecatiilor
goliardic – specific goliarzilor, goliard – poet medieval de limba latina, ratacitor, care cânta bucuria de a trai; vagant
gongoric – Cu imagini şi întorsaturi de fraze pompoase; pedant, preţios, pompos, afectat
grafofil – Cuvant inexistent, inventat de catre dl.Polichinelle sinonim probabil cu grafoman (maniac al scrisului) dar mult mai rau cu accente morbide
hecatomba – Jertfa de animale adusa de unele popoare vechi divinitaţii. 2) Sarbatoare cu prilejul careia se aducea o astfel de jertfa. 3) Omor în masa al unor fiinţe fara aparare; macel; masacru; casapire.
hectic – (despre febra) Care este lent şi continuu
hetaira – curtezana în Grecia antica. 2. prostituata
htonian – 1. Adj. Referitor la divinitaţile subpamântene. 2. S. m. şi f. Divinitate subpamânteana
iconodulic – cult exagerat şi superstiţios al imaginilor sacre
ieremiada – plângere, tânguire (fara sfârşit), lamentare
ignonimie – dezonoare, rusine, ticalosie
inenarabil – care nu poate fi povestit; extraordinar, uimitor
jocular – glumeţ
mistagogic – referitor la practicile iniţiatice, la iniţiere în aşa-zisele mistere or religioase
natant – bleg, natafleţ, natarau, natâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostanac, stupid, tont, tontalau. 2) (despre plante) care pluteşte pe suprafaţa apei.
nematic – in stare mezomorfa, (despre starea de agregare a materiei) intermediar între starea amorfa şi cea cristalina
nictalop – (Om, animal) care vede mai bine noaptea decât ziua, urmare a unei stare patologice constând într-o afecţiune a vazului, care se manifesta prin proprietatea de a vedea mai bine noaptea sau la lumina slabă
ordura – 1. murdarie, gunoi. 2. (fig.) obscenitate.
paschinadă – diatribă, pamflet.
poncifard – Autor de creaţii artistice ordinare, lipsite de originalitate, banale
potatoric – care se refera la bautura, la chef
sardanapalic – despre mese, petreceri, mod de trai etc. Care exceleaza în belsug si în lux; exagerat de îmbelsugat si de luxos.
scriboree – Cuvant inventat de catre dl. Polichinelle cu trimitere la “”seboree”" (boala de piele manifestata prin secreţie excesiva de sebum, care apare frecvent la pubertate) referitor la secreţia excesiva de comentarii scrise (pe forumuri)”
tonitruant – (despre voce) tunator, tonant
turlupinadă – Gluma nereuşita, proasta, de prost gust. Calambur nereuşit.
turpitudine – Fapta neruşinata, obscena; obscenitate, depravare; josnicie, mârşavie
rongo spus
“Duvalma furtivă trotina, deh fanase. Ambarasuri contenţioase vituperau amplexiunea algică, afolată şi ferină a ascarizilor abderiţi. Sălduşul sămăcit semuia a susai, a granat şi dichisuri. Polagniţa se lăţise pe măguri.”: din http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=793&editie=40
Polichinelle spus
V’aş provocarisi la un chişleag cu hrincă suretit lângă un tentant greabăn de ialoviţă, stropite cu mursă vag balamută, dar să fiţi domnia voastră acela?
rongo spus
Ipac, numa cu parapon de barabule ochioase, scoverzi şi molan de anţărţ.
Dl.Goe spus
Sub-multimi de cuvinte: sinonime, omonime, antonime, regionalisme, mahalagisme, barbarisme, arhaisme, neologisme, rongologisme si polichinellogisme.
Intr-un dictionar romano-francez de expresii argotice am gasit candva urmatoarea expresie:
“Arzoaica avea in grebla o fiola cu båsci si felinarele-i luceau a cordeala?”
Nu mai stiu care era traducerea in franceza dar traducerea aproximativa in româna vulgara suna cam asa: “Dama avea in mana o sticla de sampanie si in ochi i se citea dorinta de a face dragoste”.
De altfel multe din expresiile continute in “dictionarele sub/urbane” sunt foarte nostime in “prostia lor”. Citindu-le simti uneori gazonul drepti la mansarda, adica ca ti se face parul maciuca.
rongo spus
Desfânaţinor !
arcaluigoe spus
zdî
stely spus
Spune tu daca vrei ,aici ce inseamna ?
Dinspre bojocii în floare
. — AVP
Dinspre bojocii în floare tot albastrele vin culoare, din inime luminânde, grase şi blânde. Abulia aburindă mă-nvăluie şi mă duce pe la vidrele bursuce, parcă mă-nec în oglindă. AVe mă văd în oglindă, agăţ bretele de grindă (porkărie din pept ăsta gâde deştept)
Asta daca n-ai amnezie sau poate chiar abulie …
Dl.Goe spus
Un dialog foarte interesant si instructiv intre doi scriitor de remarca. Concluzii pe masura: “Mai grav e ca atitudinea populist-machoista a lui Basescu a fisurat consensul politic democratic”.
– Hai sa mai vina o tzuica.
P.S. Stimata Doamna, ma coplesiti. Va sunt si asa dator un raspuns amplu la o interventie emotionanta din trecutul-imediat (cel al perfectului simplu oltenesc: doar ce-o postaråti)… Si tocmai cand mi se ostoise oleaca aleanul, ma loviti iarasi la sentiment cu poeme. Poetul macar are o scuza : e bolnav. La cap. De talent. Dar d-voastra, stimata doamna, nu aveti nicio scuza. In alta ordine de idei, ma vad, asadar, obligat sa va raman inca si mai indatorat, cu o rata noua, plus dobanda din urma. Sper sa se dovedeasca mai putin riscanta indatorarea fata de doamne decat cea fata de banci, pe banci de lemn, cu limbi de lemn, in scunda taverna mohorata. Asteptati va rog sa ma de-sentimentalizez si va raspund. Pe rând. Pe cuvânt.
P.S. Stiti cumva cine l-a omorat pe regretatul Sorin Cucerai?
stely spus
Pssst! stati la “locurile voastre “, poate renaste vechea “liubire”.
N-a murit ,dar mi-e teama ca s-a molipsit de “machioism “? Of ,nu, “machoism “…
p.s. Am comis vreun viol ?
N-as vrea sa comit vreo infractiune a la @radu humor
malagambistul spus
scoal goe ca te cauta cineva
Polichinelle spus
mulţumesc caragialarcei pentru această proaspătă reşedinţă de responsabilă frivolitate.
dedic amfitrionului un aforism şi o bucată muzicală.
”The most merciful thing in the world, I think, is the inability of the human mind to correlate all its contents.” (H.P. Lovecraft)
Dl.Goe spus
@Polichinelle – Cu placere! Trecand cu responsabila frivolitate peste faptul ca ”The most merciful thing in the world, I think, is the inability of the human mind to correlate all its contents.” (H.P. Lovecraft) ati putea, d-le Polichinelle, sa incercati un contrapunct, oricat de drolatic si jocular, fie si de-o strofa, la problema (banala) despre cum a fost creat Universul? Daca nu, sa stiti ca am in vedere si probleme nebanale, dar din motive obiective nu le pot posta pe (b/)Arca, ceea ce ma pune in mare incurcatura in legatura cu utilitatea resedintei ludice si de vacanta, din cala Arcei. Glumesc, desigur. Serios.
Dl.Goe spus
@Polichinelle – Va multumesc frumos pentru raspunsul concis acordat intrebarii despre “facerea” Universului. Imi pare rau (sentiment d/in categoria regretul-inefabil) pentru ca noua curbura spatio-temporala din vecinatea Arcei, de dincolo de orizontul evenimentelor, face existenata polichinelliana atat de putin compatibila cu animatia-incremenita de pe punte, facand ideea de “polichinelle” din ce in ce mai difuza, impingand-o practic spre franjuri si destramare. Tocmai se punea problema (vezi discutia de topicul Efectul oamenilor asupra omului II) daca entitatile anonime care comenteaza sub pseudonim (bunaoara “Polichinelle”) au (ar putea avea) constiinta de sine (umanitate) si/sau daca s-ar putea bucura de (vreo) recunoastere. Daca intamplator va veti aduna de pe undeti sunteti raspandit (reducand dilutia si sporind concentrarea) aici, in camera de vacanta rezervata pe Arca, aruncati va rog o privire asupra problemei si cuplati-o cu prima solutie care va vine in minte (din locul in care tineti solutiile). Va multumesc anticipat. Cu consideratia al dv. dl. Goe.
Dl.Goe spus
Ni se transmite neoficial (pe surse) ca unele nereguli (lipsuri in gestiune), constatate de catre comisia de inventariere, s-ar referi la absenta masiva a unor polichinote structurale, Se pare ca deficitul constatat este atat de mare incat sunt puse in pericol de devalorizare abrupta chiar si cele existente inca in depozit. Acestea s-ar afla intr-o cantitate prea mica, insuficienta pentru a sustine misterul secretului lui Polichinelle, ceea ce ar putea conduce la zdruncinarea serioasa a increderii investitorilor. Sursa noastra (care a dorit sa-si pastreze anonimatul) a afirmat ca neajunsul nu se refera strict la polichinotele inscriptionate direct pe Arca (cele de cultura) ci si la cele organice, dezvoltate liber in medii naturale. In acest context fenomenul Polichinelle arata ca un proiect ratat inainte de a incepe. Se pare ca dl.Goe ar putea fi acuzat de delapidare si de o proasta gestionare a relatiilor cu gazdele si cu producatorii. In cazul in care polichinotele aflate inca in depozit (pe care s-ar fi instituit sechestru) nu vor putea fi valorificate in conditii corespunzatoare, pentru a putea fi recuperate investitiile facute pana acum, este posibil sa fie declarata insolventa Arcei si sa fie declansate procedurile de intrare in faliment. Va vom tine la curent.
habar n-am spus
@ Dl. Goe
M-a nedumerit (si intristat) absenta. M-au nelinistit versurile, ori cat de frumoase…
Importanta e sanatatea, ca belelile curg. La mine prima se scurge si celalalte abunda, motiv pentru care am disparut in ceata…
Numai bine.
Dl.Goe spus
Multam pentru mesaj, pentru gandul bun si pentru emotia pozitiva transmisa astfel din eter. Desigur ca deteriorarea sanatatii si/sau alte secvente nefavorabile (belelile) pot afecta activitatea in vid-ul virtual. Dar. Cu exceptia cazurilor (rare) in care aceste neajunsuri vin brusc, prinzandu-l pe bietul blogger in plina activitate creatoare (!, he-he), cred ca numai nebunii continua sa stea pe bloguri pana cand necazurile si/sau subrezirea sanatatii le impune abandonul fortat. Un om cu-minte se lasa de fumat mult inainte de ajungerea la asemenea catastrofe. Asadar, multumindu-va pentru exprimarea ingrijorarii, va pot spune ca inventarul de pe Arca nu este in niciun fel cauzat de vreo schimbare (nici in bine nici in rau) din realitatea nevirtuala. Este un inventar (interior) impus de distanta foarte mare care a ajuns incet, incet sa separe, in desert, Arca lui Goe de (b/)Arca lui Goe. Telurile initiale de rezultatele si directia curenta. Am simtit ca s-ar impune o sincronizare, o aducere la zi, re-calibrare, re-brand-uire, re-tragere, re-venire… ceva, acolo… Nu stiu inca. Inventariez. Ca sa vad cine la cine se duce: Arca la barca sau barca la Arca. Sau se separa definitiv. Sau, sau si…
P.S. Ma bucur ca v-au placut versurile alese neintamplator (totusi)… Pentru ca intr-adevar pictorul Nichita surprinde alergarea alergåndå a oricui pe platforma de beton infinita a fiecarei trepte dintr-o scara coboratoare… Sau poate v-ati referit la versurile anonime propuse drept ghicitoare…
P.P.S. Un baietas cu bereta si cu o minge din aceea de cauciuc foarte elastica, se juca pe nisip cand deodata apare langa el un beduin calare pe o camila. Baietasul il intreaba pe beduin: “Nene e departe marea?” Beduinul casca ochii a adanca mirare apoi ii zice: “In fata marea e la 1000 de mile, in spate e la 7000 de mile, in stanga e la 2000 de mile, iar in dreapta la 3000 de mile.” Aasaaaaa… zice baietasul, ei atunci ma mai joc aici pe plaja.
Polichinelle spus
… mi-am jupuit sceptrul de expectative si balarii
(nim)fetei Morgana nu-i mai fac curte…
e-n mine-atata recviem cat prin distilerii
si ghimpi complici… si niste fuste scurte…
ps: ne scufundam? pe la prora?
Dl.Goe spus
Fata Morgana nu mai e fata de cam multisor. S-a mârlit cu Diogene pe la gene intr-un butoi cu pulbere. In Balcani. Apoi a supt ambrozie din damigene si s-a maritat, fecioară fiind, cu J.P.Morgan. Ca doamnă Morgan i-a vandut avioane Mirage unui fost amant (unul Gaddafi). Acum e vaduva si are tiparniţă. De bani. Trăieste din diferenta de curs valutar si din dobânzi. Si nu traieste rau. A pus ochii pe unul mai tânăr care o hraneste cu iluzii. Parcă David Copperfield il cheama. Ca daca barca nu era parca se-neca.
Ne scufundam? Nuuuu… Nici vorba. Ne-am pastrat cota si fata de nivelul marii si fata de Everest. La milimetru. Dar ce-i drept, e drept. Am avut vânt prost din prova si ne-a ingropat nitel in nisip. De unde si senzatia superficiala de scufundare. Dar catargul, putin belit la vârf, sta inca tare, deasupra balariilor si calomniilor.
Nu doriti sa mai serviti nitel desert:
Polichinelle spus
“No, no quiero ese mundo. Me aturde, me marea y me confunde. Sus hombres y sus cosas revolotean zumbando en torno de mi espíritu y me impiden sõnar; son como nube de langosta que me vela mis luceros.” (Miguel de Unamuno)
Radu Humor spus
Un Festival cultural ce se desfasoara anual la Piatra Neamt se (si ne) cheama :
” Demos T.N. ”
NU va plac acest gen de manifestari ?
Mai ales ca si Andrei Marga este unul dintre laureati…
Mie-mi place pana si denumirea !
Alissa spus
CORBUL
Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte
Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător,
Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor.
,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător.
Doar atît, un trecător.”
O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale
Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore –
Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore –
Nume-n lume trecător.
În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor –
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor –
Nu-i decît un trecător.”
Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!” Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.
Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme,
Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită,
Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!”
Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!”
Doar ecoul trecător.
Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie,
Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor.
,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate…
Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor.
Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!”
Vînt şi nici un trecător.
Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă,
a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor.
N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune,
Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.
Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese,
Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător.
Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală,
Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor!
Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?”
Spuse Corbul: ,,Nevermore!”
Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte
Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător;
Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume
Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor –
Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor-
Corb ce-şi spune: ,,Nevermore”.
Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie,
Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor.
Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană,
Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor –
Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor”.
Spuse Corbul: ,,Nevermore”.
Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă,
M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor.
L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor –
Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuvîntul: «Nevermore»”.
Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă,
Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor;
Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise,
Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor –
Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor –
Vorba Never – Nevermore.
Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică,
Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător,
Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala
Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor –
Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor,
Ea, pierduta mea Lenore.
Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare,
Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor;
,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri” –
Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !”
Spuse Corbul : ,,Nevermore”.
,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor,
În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină,
Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?”
Spuse Corbul: ,,Nevermore”.
,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător,
Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare,
Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore –
Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?”
Spuse Corbul: ,,Nevermore”.
,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul,
Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor!
Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă!
Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor!
Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!”
Spuse Corbul: ,,Nevermore”.
Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una,
Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor,
Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează,
Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;
Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor.
Niciodată – Nevermore.
Mitzaa Biciclista spus
Edgar A. Poe- terifiant, aş zice. Poezia asta mi-a adus aminte, totuşi, de umorul englezesc şi de cărţile de studiu pentru limba engleză scrise de Dan Duţescu. Era acolo o profă de pian ( ca personaj în lecţii) al cărei corb (Mr.Goodge) spunea, ori de câte ori simţea nevoia, cuvântul Nevermore, căzând apoteotic ca o concluzie satirică peste ceea ce discutau ceilalţi în încăpere.
Scuze, comentariul acesta chiar pare neserios, faţă de dramatismul poeziei în sine.
Dl.Goe spus
@Polichinelle – Ca se tot intreaba unii si altii cine o mai fi si Polichinelle asta. Acuma s-a lamurit: e un slagar vechi in melodioasa limba franceza. Pana la urma se dovedeste a fi un personaj liber apt sa se bucure de libertate (ce? e putin lucru? ca nu e) si care prin urmare este greu de prins. Enigma otiliana a lui Polichinelle provine din facilitatea aparenta a secretelor sale. Adica ofera omul niste probleme simple care induc rezolvitorilor o stare de bine sufletesc, de autosatisfactie si toropeala intelectuala din care acestia nu mai pot iesi, adancind astfel misterul lui Polichinelle, in contrapartida cu secretele sale benigne, pe principiul vaselor comunicante. Prima premisa in rezolvarea unei probleme este sa ghicesti corect gradul ei de dificultate. Daca se rateaza acest deziderat rezolvarea problemei e ca si compromisa fie ca iei de simpla o problema complicata fie ca iei de complicata o prooblema simpla. (O sa revin cu exemple). Bun acuma stim acuma ca polişinel e de la Iaşi… sau din Paşcani ori şine mai ştie di undi. Dar şine sa fie Unamuno? Eeeee, Unamuno aista nu-i personaj (ca Nica a lui Stefan a Petrei) ci autor (ca Ion Creanga al nost). Citarea lui Ion Creanga şel spaniol de catre Polişinel complica foarte tare problema prin insasi continutul ciudatului citat care se vrea si se ofera ca un nou scret al lul Polichinelle. Eu (adica Dl.Goe) sunt evaziv si zic si da si nu. Mi-ar fi teama sa-l stiu pe peronajul Polichinelle intr-o relatie tensionata si complexa cu autorul sau (Dumnezeul personajelor), precum relatia dintre Augusto Perez si Miguel de Unamuno: Augusto va a ver a Unamuno y éste le dice que no puede suicidarse porque no vive solo, sino que es un ente de ficción. Después se da cuenta de que todo es un sueño, un sueño de su vida.. Eu (dl.Goe) zic sa le dam dracului de drame minore si sa ne dedam cu voluptate celor majore in contextul libertatii de exprimare in anonimat virtual si clandestin. Conditia umana nu-i drama ci cadrul… In fine, e si acesta tot un secret al lui Polichinelle…
Dl.Goe spus
Exemplu de secret al lui Polichinelle:
Se då urmatoarea secventa de numere:
5, 2, 9, 8, 4, 7, 6, 3, 1
Se cere sa se stabileasca regula dupa care au fost aranjate astfel.
Gasitorului recompensa.
Radu Humor spus
Exact dupa aceleasi reguli aleatorii, dupa niste numere gasite de mine, ati ghicit !
intr-o pestera din Scarisoara.
Cand am sunat mi s-a raspuns sa nu deranjez ca-i un cont bancar in valoare de 151. 219.181.417.161.311 si ca pentru a intra in posesia lui, trebuie sa formezi un cod pe care-l poti gasi pe un blog pe cale sa se inchida pana la finele anului, ducand cu el in fundul oceanului virtual aceasta a doua taina a universului (prima fiind descoperita in apropierea unei stele picata ca musca-n lapte, cand pe un blog, cand pe altul si care cunoaste adevarata identitate a celui ce-si spune atat de simplu dupa vorba, dupa portul in care a ancorat !).
Brrr! Ce aiureala….
Si una si alta !
Dl.Goe spus
Hm! Nimeni? Nimic? Nicio incercare? Sa fie vorba de o problema prea complicata care pare prea simpla sau de una prea simpla care pare prea complicata?
Astept cu speranta propuneri pentru dezlegarea acestei mici enigme, construita in buna traditie a secretelor lui Polichinelle. Deocamdata nu ofer indicii ajutatoare…
Mitzaa Biciclista spus
până la cifra 4 părea că zăresc o formulă matematică de aşezare, dar…nu a ţinut.nici vreo relatie între ele nu am bunghit. Poate că fiind vorba despre secretele lui Polichinelle, ori eu trebuie să-l citesc mai temeinic, ori are legătură cu aşezarea anumitor texte, citate sau chiar comentarii care ţin de o anumită logică. Logică faţă de care eu mă dau bătută, vin de prea puţin timp aici ca să mă prind. Deocmadată
Dl.Goe spus
Tanti Mitzo de mari realizari sunt in stare cei ce-si inving teama, teama de ridicol, teama de insucces, teama de moarte, teama de durere, teama de a fi respinsi, teama de spaima, ma rog orice frica de neanturi in general. Acuma nu cred sa fie o intamplarere ca indrazneala primei incercari de rezolvare vine pe Arca de la parte feminina.
Iata ofer cateva informatii ajutatoare. Ordinea in care sunt insirate numerele nu are nicio legatura cu Arca lui Goe (nu denota asa ceva). Dar informatia extrem de utila pe care o pot oferi este aceea ca problema este extrem de simpla, eminamente simpla, precum un secret al lui Polichinelle. Este tocmai ceea ce o face (sa para) atat de complicata.
Mitzaa Biciclista spus
Păi m-am gândit şi la faptul că poate fi mai simplă decât pare, că de exemplu dacă cifrelor le-ar fi asociate litere ca într-un cifru, probabil că ţinând cont de regula de asociere ar rezulta cine ştie ce cuvânt şugubăţ
Dl.Goe spus
Ah! Tocmai starea permanenta a gândului miţian la şugubeţie s-ar putea sa blocheze la mutaţå un succes asteptat. Incolo nu si nu. Inca o informatie ajutatoare: nu-i şaradå, nu-i şugubeţie, nu-i de şagå. Si e simplu ca “buna ziua”. Ghici “ciupercå” ce-i?
Mitzaa Biciclista spus
Aproape că mi-aş dori să fie un număr de telefon
Dl.Goe spus
Numar de telefon? Din noua cifre? Cam in ce metropola ar trebui sa fie? Si-apoi cum ramane cu testele alea (medicale
) pentru minimzarea riscurilor? O fi numar de telefon dar eu nu stiu al cui este. Alta e taina… Sper sa nu ma trezesc cu un abandon in fata unei probleme simple, in aparenta cu niste numere… Atentie la virgulå…
Mitzaa Biciclista spus
Nu, nu abandonez niciodată.
)
Există numere aşa de lungi (de telefon adică) dacă ai prefixul inclus(Roma de pildă are 7 numere
Normal că nu cred că cineva ar pune un număr de telefon pe blog, era nadă să mai pescuiesc un indiciu
Radu Humor spus
Goe, vad ca te-ai ales si tu cu o supernova
pe 2 roti !
Radu Humor spus
Chinuindu-ma sa dezleg tampenia asta am avut dintr-o data revelatia ca stiu cine esti !
Ionut Popoescu da-te prins !
Nu stiu pe cine banuieste Abalaru, dar eu sunt 90 % sigur !
Dl.Goe spus
Tanti Mitzo sunt in mare graba. Am trecut numai sa vad daca sunt ceva progrese in… numerologie… Vad ca nu se vad… Aflu in schimb ba ca ai fi supernova, ba ca ai fi Ionut Popescu. Popescu? Dar cine e Ionut Popescu? Ion Popescu Gopo n-are cum… in sfasit, daca afli ce-i cu numerele ale sa-mi zici si mie. Repet, solutia e banal de simpla din momentul in care accepti ca e o problema simpla. Extrem de simpla. Mai trec eu din cand in cand.
Mitzaa Biciclista spus
Ador când bărbaţi îşi dau cu părerea sau presupusul de ce aş fi, de care şi cum. Nu mi-am pierdut încă îndemânarea
D-le Goe, mi-a trecut o spiriduşă pe la ureche suflându-mi ceva din zbor, dar într-un comentariu îmi spuneţi una, în alt comentariu alta şi deja vă bănui că vă place să mă zăpăciţi
5,2,9,8,4,7,6,3,1
(c)inci, (d)oi, (n)ouă, (o)pt, (p)atru,(s)apte, (s)ase, (t)rei, (u)nu?
Dl.Goe spus
asadar?
Mitzaa Biciclista spus
Nu am nici cea mai mică idee. Am reprodus doar ce mi-a suflat spiriduşa în ureche. Aţi aruncat cuvântul numerologie şi m-am zăpăcit. Iar
Mitzaa Biciclista spus
cu riscul că mă expun ridicolului dar,
regula după care sunt aranjate numerele, este regula alfabetului
se incepe cu 5 (C)inci fiindcă nu există nici un număr care să înceapă cu A sau B, se continuă cu 2 adică (D)oi, fiindcă e succesiv, apoi 9 (N)ouă, 8 (O)pt, şi aşa mai departe
Mitzaa Biciclista spus
7 şi 6 au dat bătaia cea mai mare de cap, dar ordinea alfabetică în cazul a două nume/cuvinte care încep cu litere identice ia în considerare următoarea literă din cuvânt. şaPte este înaintea lui şaSe, fiindcă P este înaintea lui S
Spiriduşa merită recompensa
Dl.Goe spus
Si iata solutia corecta: numerele sunt aranjate in ordine alfabetica… Simplu nu? Spiridusa merita recompensa. E un exemplu de problema care-i poate incurca teribil pe cei cu fruntile inguste pline de prejudecati, din aceia care sustin, asa… in general, pana in panzele albe ale goeletei, tot felul de aberatii ce au apucat sa le abureasca creierusele pe peretele interior, din familie citire… Felicitari asadar si spiridusei dar si muzei, in persoana tantii Mitzii, care a stiut s-o iscodeasca cu insistenta si cu convingere…
rongo spus
Capeau bas, ma mitzo:
Mitzaa Biciclista spus
Mă gratulezi nemeritat, musiu Rongo.
soluţii juste, dar mai ales complicate, abea atunci am să ridic privirea. Deocamdată….
La alte probleme de gen, dacă voi da eu şi numai eu, adică de una singură şi individuală
Chiar îmi plac problemele complicate
rongo spus
Încercaţi: http://www.990.ro/best-of-Felicitari-celui-ce-dezleaga-aceasta-enigma–479.html
Mitzaa Biciclista spus
Da’ pot după Crăciun? Că poate apuc să fac şi eu fr’un cozonac, ceva. Măcar o sarma să apuc
rongo spus
Atunci, mici sărmăluţe, cozonaci gogonaţi şi sărbători maxime vă urez! Că, de sănătate, dar-ar Domnul să n-aveţi trebuinţă. La anii, care să tot vină, mai mari şi mai tari !
Mihai
Mitzaa Biciclista spus
Pentru Rongo
Desenăm pe o foaie de hârtie un pătrat cu latura de 10 cm ( dimensiunea laturii poate fi oricare), Împărţim latura de sus în jumate, adică 5 cm cu 5 cm, notăm punctul de mijloc cu A. Împărţim latura de jos, (cea opusă celei de jos-fireşte) în două laturi, inegale de data asta, să zicem 6cm şi 4 cm ( de la dreapta spre stânga) şi notăm cu B. Apoi unim punctul A cu punctul B.
Ne mutăm pe latura laterală din stânga a pătratului iniţial. Identic, cum am făcut cu cele două laturi mai sus, împărţim latura din stânga in două laturi egale de 5 cm, notăm cu C, apoi latura opusă(adică latura laterală dreapta) o împărţim în două laturi de 6cm şi 4 cm, dar de jos în sus, adică partea de jos are 6 cm, şi cea de sus are 4 cm, Notăm cu D.
Luăm o foarfecă şi tăiem pătratul astfel împărţit. (înainte de a tăia facem pe o altă hârtie un pătrat cu latura de 10 cm pe care aşezăm primul pătrat împărţit în cele 4 figuri geometrice după cum am amintit. Apoi decupăm cu foarfeca cele 4 figuri geometrice, fără însă să le modificăm poziţia iniţială. După ce le-am decupat, rotim (atenţie) fiecare figură geometrică în jurul propriei axe în sens invers acelor de ceasornic la 180 de grade. Dacă păstraţi sensul de rotire pentru fiecare figură geometrică şi unghiul sub care o rotiţi, o să obţineţi 4 figuri geometrice înscrise perfect într-un pătrat cu latura de 10 cm şi care formează în mijloc prin instersectarea laturilor paralele un pătrat de latură 1 cm.
Pont: când rotiţi cele patru figuri geometrice obţinute prin decupare, aveţi grijă ca punctul A să ajungă în locul punctului D şi D în A, la fel C ajunge în B
Mitzaa Biciclista spus
Erată: împărţim latura laterală stânga a pătratului iniţial în două laturi mai mici de 6 cm şi 4 cm de SUS în JOS.
Scuze, eroare din grabă
rongo spus
Tocmai în apariţia patratului de 1 cm constă enigma.
Alissa spus
Fac o dedicatie dar va rog sa nu incercati asta acasa:
http://www.youtube.com/watch_popup?v=5hIc2ODfRxQ
Polichinelle spus
Cu dedicaţie, pentru agreabilul pezevenchi Goe.
RALG spus
Dl. Goe n-a existat. A existat un baietel cand timid, cand exuberant, cand sfios, cand insolent, care a ramas mereu repetent in clasele primare si in clasele sociale precum si in toate celelalte clase si increngaturi ale regnurilor animale, vegetale si minerale, incapabil sa inteleaga si sa invete pe de rost lectia ingradirii fara rost. Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta persoane bine intentionate l-au dus cu trenul in fel de fel de alte tzarcuri: la circ, la Bucuresti, la bulivar… dar unde anume nu l-au dus? In zadar. Acum s-a inchis (singur el) pe dinauntru in toileta spatiala a anonimatului virtual si clandestin, care goneste-n noapte prin pusta, catre orasul luminilor, la care va ajunge abia maine, pe zi. El care sufera de claustofobie in contra ingradirilor pana si la Ateneu sa stea inchis in toileta stramta (ca un cerc), nu-i lucru curat.
Daca se prapadeste baiatul. Si pentru ca toate astea trebuiau sa poarte un nume… un singur nume li s-a spus simplu Dl.Goe. Dar li s-ar fi putut spune, vezi bine si altfel, bunaoara Polichinell, sau… In fiecare toileta spatiala e inchis cate unul, din asta, in greva, care nu suporta ingradirea, agent al miscarii Ocupati Budele. Acuma asa se si explica de ce sunt atat de multi vorbitori la clasa I care se caca pe ei. Pentru ca la toileta spatiala e mereu: Ocupat.
P.S. Va multumim pentru propunerea de vizionare. La prima vedere s-ar zice ca se potriveste tematic foarte bine cu ideea de d.Goe, intr-o maniera blajina in forma, subversiva in fond. Se va viziona.
Polichinelle spus
bonus:
RALG spus
@Polichinelle – Domnia voastra sunteti un explorator temerar, capabil oricand sa-l dea de GOL pe GOE (Poate chiar si pe Polichinelle insusi), pretutindeni, la pol sau la tropice, in centrul pamantului, in mezozoic, in străfundurile unui quark sau in radiatia de fond intr-un cluster globular de quasari ori in secunda de dinainte de a fi fost cuvantul (cuvantul „big-bang” desigur) astfel incat un drum in imediatul cel mai iminent al casei (pana pe fata nevazuta a lunii ori in era omului magdalenian din paleoliticul superior) nu-i mai poate impresiona prea tare decat pe spectatorii foarte noi, capabili sa planga, fara lacrimi, in fata unor emotii atat de uzate altora, copiii. Impresionant insa este faptul ca puteti executa toate aceste numere de magie, simplu, fara efort si fara antrenament, dintr-un talent pe care (se pare) vi l-ati descoperit recent, si care va ingaduie sa va teleportati oriunde in interiorul propriei intuitii.
Pentru un neofit in ale meta-comunicarii dedicatiile facute d-lui Goe, ar putea părea drept aluzia fina a unui posibil „şantaj” viitor. Un cunoscator insa nu poate decat sa recunoasca in acest gest (profund artistic) simpla bucurie a oricarui poet care gaseste, intr-un moment de inspiratiune, metafora ce exprima adevarul. Acuma eu, care cu modestie ma situez pe undeva pe la mijloc intre neofiţie si expertiză, nu pot decat sa cred ca dl.Goe (copil fiind) s-ar simti flatat (asta ca sa evadam niţeluş in planul senzailor) de sugestia vaga continuta in faptul potrivirii dintre dedicatiile domniei voastre si sinele sau volatil. Mai cred insa ca intre dl.Goe si clonele proletare de pe fata nevazuta a Lunii (obtinute prin replicarea omul de Cro-Magnon, un obisnuit odinioara al zonei pariziene de azi) exista o legatura mult mai profunda dar si mult mai greu de descifrat.
Acolo unde altadata Oldman (in ipostaza caveman) privea Luna si urla la ea in tacere, se inalta azi o moara: Moulin Rouge. De vânt. Stiti ce am constatat contempland-o de la intrare? Ca este foarte bine pazita printr-un secret polichinellian care-mi zadarniceste orice incercare de a fi acolo. Chiar platind intrarea, asezandu-te la o masa, savurand sampania inclusa in pretul biletului si spectacolul de cabaret, adulmecand in uleiuri, umbra lui Toulouse-Lautrec, nu poti fi cu niciun chip pe deplin acolo, pentru simplul fapt că, din cauza acoperisului establishment-ului, nu se poate vedea Luna, care poate fi admirata foarte bine de peste drum. Si daca tot v-am adus aici v-as intreba: Credeti oare ca este doar intamplator faptul ca Pigalle si Polichinelle au in comun atat de multe litere (dimpreuna cu sunetele aferente)? Eu unul nu pot crede asa ceva.
Vizitatorul spus
bre nea goe mai bine asta
Polichinelle spus
“Credeti oare ca este doar intamplator faptul ca Pigalle si Polichinelle au in comun atat de multe litere (dimpreuna cu sunetele aferente)?”
Raspunsul (meu, aka replica lui Polichinelle) se afla incifrat(ă), why not(ă)?, aici:
Meilleures salutations,
P
RALG spus
Foarte abil raspuns. Cu cheie multipla. Ma bucur ca ati trecut cu seninatate peste retorismul intrebarii oferind spre auditie acest nou mini-mister Polichinelle. Va multumesc.
P.S. Am impresia ca il recunosc in sala, printre spectatori, pe cel supra numit “Contele”.
Polichinelle spus
ADAGIUL ZILEI
“El suicidio más acostumbrado en nuestro tiempo consiste en pegarse un balazo en el alma.”
(Nicolás Gómez Dávila)
RALG spus
Adagiul adaugat zilei se va potrivi allegro si noptii. Un pas catre perfectiune, mic pentru om, mare pentru personaj. Se potriveste chiar mai bine decat Omul din Luna si de pe Pamanat, pe asimptota ce ma atinge, tangential, la infinit. Cred ca am inteles ce ati inteles.
Polichinelle spus
Din ciclul: “Infernul minţilor tăvălite prin detergenţi soteriologici”
RALG spus
…sau poate ca n-am inteles
Radu Humor spus
Un amic de-al meu zicea ca nu poti face nimic in gustul omului, ca n-ai cu ce te sterge !
Dar vad ca unora le-a lasat Dumnezeu limba pentru asta
rongo spus
Adagiu…adăugat şi suplinit în plus !
RALG spus
Suplimentul d-voastra este in minus. De data asta!
In baza motivului de la fundamentul temeliei.
rongo spus
Îhî
RALG spus
Ah! Cu câta usurinta il faceti sa nu mai fie in minus. Ci in plus.
P.S. Visez la un discurs rongonian in parlamentul Europei, care sa-i bage in somaj tehnic pe traducatori. Apropo va place de Craciun? Tanarul care va aduce primavara (araba) in Romania de Pasti. Tot o faclie.
rongo spus
Mi-ar place să nu-mi placă, fiindcă nu mi-ar place să-mi placă.( Vorba lui Immanuel Kant: Calule, mănânci ovăz?) La o răspântie de civilizaţie, bovis o ţine-nainte; Jovis, ba hăis, ba cea. Dacă intuiţia colectivă nu s-a stins, nu contează cine-i suflă jarul.
RALG spus
Pai cin sa i-l in/sufle? Tribunul tribului din tribunal, de la cremenal la bulivar, el insusi: Garibaldi. Unul e Garibaldi. Eeee, asta era la ei, la italieni, ginta latina pura… la noi, cu atatea influente greco-bulgaresti, care in/sufla abur pe gura de rai, nu e un singur Garibaldi ci trei, trei ciobanei cu apa lina, cu apa putina:
“Mesajul e simplu: noi, telespectatorii, trebuie să înţelegem că în Piaţă nu sunt doar amărâţi, oameni sărmani, disperaţi de foame şi sărăcie. Acolo, în ciuda gerului, idealurile sunt mult mai înalte: libertate, progres, democraţie.
Pe filieră directă, din secolul luminilor: Voltaire, Diderot, Rousseau – Gâdea, Striblea, Tatulici – Ponta, Antonescu, ăla micu’.”
Mai multa cronica si critica a comediei pure AICI, daca tot am apucat sa ne râdem.
P.S. Tare aia cu “Mi-ar placea să nu-mi placă, fiindcă nu mi-ar placea să-mi placă.” Mai ziceti-o o data ca as vrea s-o-nvat, vorba poetului garii de nord, Flooooooorin Zamfirescu , care acum zice ca la primavara poporu’ va fi-n picioare. Sau, ma rog, toti aceia care nu vor apuca scaune.
rongo spus
Ştiu cabala. Mă refeream la ovăzul intelectual, nu la cel mineral. Pare-se, ca-n Povestea poveştilor, în Piaţă se culege ce nu s-a semănat pe Jos. Politicienii. Şi sus, ce? A: Intelectualii morţii, şi Noi gândim, nu muncim.
RALG spus
Dedicatie pentru excelentele lor, d-ni Polichinelle si Eungen. Se vor alege care, cum:
Polichinelle spus
Replica patriotica la excelenta dedicatie RALG:
Radu Humor spus
Era greu de gasit o inregistrare din concert ?
Repetitiile sunt inregistrate doar pentru uz intern !
Polichinelle spus
Am revenit pofticios, zilele acestea, la ceea ce aș numi TRILOGIA LEPIDOPTEREI:
My Left Foot: The Story of Christy Brown
1989
Mar adentro (The Story of Ramón Sampedro)
2004
Le scaphandre et le papillon (The Story of Jean-Dominique Bauby)
2007
RALG spus
Trilogia Lepidopterei? Pofticiosenie? Hm. Noua ne aduce mai mult a Triptic Chelonian. Am vazut “Marea Interioara” si ne-am intristat, ca de fiecare data cand suntem fortati sa acceptam punerea fata in fata cu limitarile conditiei umane in contextul constrangator al incomunicabilitatii. Culmea consta desigur in performanta paradoxala a filmului care prin meta-mesajul sau, prin simpla sa existenta, ca gest artistic, face sa ni se comunice ideea ca insesi conditia umana si incomunicabilitatea (pe care filmul le promoveaza ca pe niste conditii date, brute, inevitabile in contextul accidentelor ontologice caroara le suntem, fara exceptie victime) sunt surmontabile. Incomunicabilitatea ne este comunicata de film. Pe celelalte doua nu le-am vizionat inca dar le-am aprofundat indirect (pe mai multe alte canale). Le vom viziona. Am vizionat in schimb La Strada. Si, mai de curand, am vazut, in afara de majoritatea filmemlor serioase nominalizate la Oscar anul acesta (aproape nimic notabil in afara mutzeniei alb-negre), un film dragut intitulat, nu stim de ce, Atonement:
Polichinelle spus
a se reflecta – din hamac – asupra Legii lui Sturgeon…
a se asculta – la un Rouge d’Ottrott, cu femeie anexata:
RALG spus
Dintre cele 5 constrângeri prescrise, capabile sa produca numai impreuna efectul maximal al unei rezonante surpriza (sau sa-l consemneze, sosit pe alte cai) n-am reusit pana acum sa sincronizam mai mult de 4 deodata, Am fost, s-ar zice, pe foarte aproape de cateva ori… Desigur ca nimic esential nu s-a intamplat, intrucat “putin de-i mai putin si cate lumi se pierd”…. Avem insa speranta ca vom putea sincroniza in curând (peste vara) toate ingredientele cocktail-ul sugerat.
RALG spus
Ciudat dar acest clip ne-a adus deodata aminte de Dl.Polichinelle si ne-a facut sa ne miram de noi si de faptul ca aproape-l uitasem. Inexplicabil:
RALG spus
Ne face o deosebita placere sa va aducem la cunostinta existenta blogului filosofic Viata la Microscop al simpaticului d.Zaharia Robert. Va invitam sa-l vizitati si sa va bucurati. Face toti banii.
RALG spus
…si ca eu sunt bine, sanatos, ceea ce va doresc si d-voastra: