(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Pe blog, ca-n viaţă?

Posted by Arca lui Goe pe Mai 11, 2011

Update: Ulteriorul anterior!

Pålåvragim deci vorbim?

– Ca bloggeri ori comentatori in mediile virtuale putem spune orice ne trece prin cap? Mai abitir ca-n viata? Cu ce riscuri? Cu ce limitari?

– „Vorbirea este modul prin care ne ascundem gandurile”. Ofera mediile virtuale argumente serioase pentru invalidarea acestui enunt paradoxal sau dimpotriva ii da noi valente si noi dimensiuni.

– Activitatea pe bloguri si in spatiile dedicate comentariilor cvasi-anonime (anonime prin prisma audientei limitate si neutre, neutra in raport cu opinia publica oficiala si neutra in raport cu anturajul nostru din realitate) micsoreaza sau mareste distanta dintre ceea ce suntem si ceea ce dorim/ne imaginam ca suntem?

– In general, cat de mare ar fi socul in cazul in care am fi pusi in situatia sa comparam ceea ce ne imaginam noi despre o persoana, citindu-i textele si comentariile cvasi-anonime si imaginea pe care am avea-o prin contatnt direct si nemijlocit cu acea persoana (daca ne-ar deveni cunostiinta)? Distanta dintre „una” si „alta” se datoreaza „libertatii de exprimare” sau „libertatii de cosmetizare”?

Cat de mare este diferenta dintre AVP si Viorela Abalaru? Dar dintre Conul Dorin Certocratul si Dorin Tudoran?

– Ce efecte are vorbirea libera (in medii anonime) asupra abilitatilor noastre de a gândi liber? Este aceasta abilitate stimulata sau inhibata de exercitiul vorbirii libere cu necunoscuti? Ni se consolideaza stereotipiile de gandire prin acest exercitiu voluntar de vorbire sau dimpotriva?

„Dac-a fost pus la-nceputul Genezei, dom’ Goe, rostul cuvântului nu-i de a rosti ce gândesti, ci exact ceea ce înca nu gândesti.” – rongo

– Daca „la inceput a fost cuvantul” asta ar insemna ca ar trebui sa vorbim inainte de a gandi (dupa cu ne indeamna dl.rongo), nu eludand gândrea ci anticipand-o?
Cât sens ar putea avea un asemenea indemn?

„Ideea vine vorbind” – Henry Wald

– Este formula „La inceput a fost cuvantul” echivalenta cu „La inceput a fist gândul”? Sau nu?

– Este palavrageala un viciu care creaza dependenta?

Sunt tot atatea intrebari despre care mi-ar placea sa aflu parerile altora, cat mai necunoscuti cu putinta, adica liberi.

Am extras doua raspunsuri „intâmplatoare”, exprimate recent in universul virtual de limba romana (vezi mai jos). Mai exista si alte pareri?


…Mai degraba ca-n second life.

Conexiuni intamplatoare

(intre mari scriitori necunoscuti)

…Nu ştiu cum ar fi fost fără bloguri, dar cu siguranţă, ar fi fost mai trist. La însingurarea fiecăruia în propria-i viaţă – o realitate a omului contemporan – s-ar fi adăugat şi tăcerea. Prin intermediul blogurilor, comunicăm, ne exprimăm opiniile – deşi, ca să folosesc un truism celebru, cuvintele le-au fost date oamenilor ca să-şi ascundă gândurile şi, aş adăuga, este de-a dreptul periculos să spui / scrii tot ce gândeşti.

Sigur, pentru un om care se exprimă magistral (ca să fiu modestă) în scris, blogul a fost o revelaţie. Un miracol, fereastra care se deschide, zidul care se fisurează într-un punct. Nu vă puteţi imagina cât de utilă şi fermecătoare este această funcţie a internetului, pentru o fiinţă care în viaţa de zi cu zi se exprimă ca o mulă, mai mult fiind perplexă decât reacţionând. Cei care m-au cunoscut mai întâi din scris (fără excepţie, cred) au fost dezamăgiţi de “prestaţia” mea ca individ.

De aceea, cred, artiştii ar trebui să stea în turnul de fildeş. Nu e o metaforă. Nu poţi face scamatorii, în viaţa de zi cu zi. Inspiraţia vine când vine şi atunci, da, poţi deschide porţile pentru toţi cititorii, pentru aceia care vor să zboare pe aripile imaginaţiei. Vedeţi voi, tensiunea pe care o pot pune în scris nu o pot “clona” şi în viaţa reală. De mult prea multe ori, pentru cineva care m-a “văzut” doar prin intermediul poemelor, prezenţa mea a fost dezamăgitoare. Nu am cum să schimb lucrurile. Unii chiar s-au lăsat înşelaţi rău de propria imaginaţie confundând omul cu scrisul. Sigur, scriind, pun şi din mine, din fiinţa mea, pe hârtie (pe pixeli, voila) dar…

…citeste mai aproape si mai departe AICI, acolo



58 răspunsuri to “Pe blog, ca-n viaţă?”

  1. Medusa said

    Aoleuuu, unde-ati mai gasit-o si pe artista asta, domnule Goe?

    • Dl.Goe said

      Pai de pe blog ca-n viata. O stiati si d-voastra aprioric sau ati ghicit-o dintr-o ochire? Sincer sa fiu n-am inteles prea bine intrebarea. Poate reformulati…

      • Medusa said

        Pai, ar fi poate interesant si cum ati dat de ea dar, de fapt, a fost mai degraba un fluierat cu degetele in gura (la ora asta poate ca se permite; cer scuze daca am fost huliganca :-)).
        Am ghicit-o din primele patru randuri jumate, dar nu am nici un merit in asta (meritul este integral al doamnei :-)).

  2. AnaAyana said

    este de-a dreptul periculos să spui / scrii tot ce gândeşti.

    de ce, pentru cine, până unde?

    • Dl.Goe said

      Doamna Gabi ar trebui sa-ti raspunda… Eu trebuie pentru ca sa-ti spun noapte buna. Sa stingi si tu lumina cand pleci.

  3. AnaAyana said

    Nu mă grăbesc nicăieri, nu mai plasa responsabilități pe umerii copy-paste-ului.

    • Dl.Goe said

      Foarte bine ca nu te grabesti. Si nu ma grabesti. Raspunsul va veni cand nu te astepti si de unde nu te astepti. Presupun ca-ti plac surprizele…

      • AnaAyana said

        E ca și cum mergi la ghișeu la teatru să ceri bilete și „ghișerița” te trimite la cinema spunându-ți că și acolo se vând bilete.

        E ca și când pisica cere apă și tu-i dai grăunțe.

        E ca și când omul ciocănește la ușă iar tu îi spui că trebuie să sune las sonerie ca să-i deschizi.

        Să mai zic?

        • Dl.Goe said

          Curat teatru-n-teatru. Teatrul absurdului care se joaca si-n foaier si la casa de bilete. Ce incercam sa-ti spun este aceea ca nu ai nevoie bilet. Spectacolul a inceput deja. Intrarea e libera si spectaorii sunt actori. Nu exista sufleori. Ai vazut Ubu Rex in regia lui Silviu Purcarete? Trebuie. Trebuie… sa-l fi vazut.

          Pisicii insetate ii dau soareci (zemosi) nu graunte, iar pe sonerie scrie „Nu sunati! Ies eu din cand in cand”.

          Ia acum retrag tot ce am spus. Pot sa retrag?

        • AnaAyana said

          Degeaba îi oferi omului o halbă cu bere marți dacă luni cerea apă și murea de sete. Retrage tot, ca la Return to innocence. Plus cu minus egal zero.

  4. rongo said

    Dac-a fost pus la-nceputul Genezei, dom’ Goe, rostul cuvântului nu-i de a rosti ce gândeşti, ci exact ceea ce încă nu gândeşti.

    • Dl.Goe said

      Vad ca sunteti foarte consistent la vorba si la fapta. Ati rostit ce n-ati gândit inca. Ce urmeaza? A reusit vorba rostita sa declanseze gandul negandit inca sau mai avem de asteptat?

  5. Radu Humor said

    Ideal ar fi sa rostesti ceea ce altii inca n-au gandit, dar nu pentru ca acel ceva n-ar putea sa se intample, ci doar pentru ca , din diferite motive, tu ai ajuns primul sa-l observi/deduci!
    Unii , daca nu pot convinge in timpul vietii se imbata(si ne imbata) cu ideea ca abia dupa ce nu vor mai fi, se va descoperi un nemaipomenit talc al vorbelor lor.
    Jidanii au o vorba :
    Pe ceea ce ai fost, nu dau doi bani, pe ceea ce esti acum, ramane sa negociem 🙄
    Unii mai incearca smecheria sa vanda pielea ursului din padure, adica ceea ce spera ei ca peste ani, va face bani !
    Dar pana acum s-a dovedit ca niciunul din acesti negustori de viitoare valori (de piei de closca cum le spunea cineva!), n-a reusit sa confirme !
    Adevarata valoare transcede eul propriu si se formeaza in functie de alte caracteristici decat cele unanim cunoscute si recunoscute !
    Unii daca n-au putut sa deseneze ca Michangelo, sau ca Nicolae Grigorescu au inceput sa mazgaleasca panzele asezand ochiul drept la glezna stanga (de ex) si sustinuti financiar nebuneste de catre niste spoitori de valoare au inceput sa vanda inca din timpul vietii pe niste sume exorbitante, cele mai multe doar declarate, nu si incasate, doar- doar vor pune botul niste fraieri sa dea milioane pe niste aiureli !
    Si de data aceasta timpul s-a dovedit necrutator cu impostorii !

    P.S. Vad ca va dati usor pe spate la compilatiile cosmogonice ale unui puzlleist notoriu , care dupa ce a trebuit sa lase din brate dizidenta, ca macanea prea tare, s-a refugiat intr-un domeniu mai putin verificabil si vad ca gaseste inca destui ametiti care sa caste gura, in loc sa beleasca ochii mari 🙄

  6. rongo said

    Aiurea mediocritas !

  7. Dl.Goe said

    Am primit deja un raspuns admirabil la intrebarile de mai sus. Raspunsul a fost oferit indirect de catre amicul meu Merfu intr-un dialog de placere cu amicul sau Padina.

    Idea este aceea ca intrebarile mele naiv formuluate sunt valide (pentru cine sta sa se intrebe) dar sunt totalmente nesemnificative, pentru ca semnificativ este principiul placerii.

    Comunicam si ne distram. Divertismentul este scopul care scuza toate mijloacele. Comentariile de mai jos (extrase de pe blogul lui AVP) sunt de un umor fenomenal. Am râs cu lacrim. O dovada a faptului ca divertismentul e contagios si ca simtindu-ne bine este inevitabil sa nu-i facem si pe altii sa se simta bine. Undeva, candva…

    Adrian Merfu Says:
    12 mai 2011 la 05:11

    Sa-l lasam pe nea Goe putin deoparte ca nu vrea sa priceapa si basta…si sa incepem a discuta o tarisica de filozofie.
    In ce masura mai e posibila transcendenta in lumea pe care o descrieti? Mai poate individul transcede timpul, locul, traditia si cutumele “feliei de ou” in care acesta a fost aruncat, harazit? Nu imi arog nici o originalitate a acestei problematici; ea a fost ridicata referitor la Heidegger. El da acelasi exemplul cu copacul in Introducere in metafizica pentru a critica metafizica clasica insa, bineinteles, nu discuta Geneza. Mai am inca doua intrebari dar cred ca e mai bine sa incepem cu una si sa incercam sa o comentam pe indelete.
    Simt nevoia sa spun inca o data ca acest poem (Planeta Ou) este ceva ce intalnesti o data pe mileniu. Nu exagerez si nu am nici un gand sa fac complimente. Sincer am fost socat cand l-am citit prima oara acum cateva luni. Spun asta ca unul care este initiat cat de cat in marile idei filozofice ale umanitatii. Consider o onoare sa pot pune intrebari autorului despre aceasta magnifica viziune a lumii.

    AVP Says:
    12 mai 2011 la 10:39

    @Adrian Merfu – onoarea e si de partea mea, draga prietene. Voi încerca sa raspund într-un topic special întrebarilor tale. Numai timp sa se gaseasca Primum vivere, deinde filosofari…

  8. Medusa said

    Parerea mea este ca, pe termen lung (si deja efectele se vad) blogurile demonetizeaza atat ideea de cuvant scris, cat si pe aceea de exprimare a unei opinii. Parerile sunt pur si simplu aruncate pe blog, lipsite de rigoarea si responsabilitatea pe care le-ar avea fiind exprimate intr-o conversatie reala, cu parteneri de discutie reali. Iar cuvantul scris si-a pierdut aura pe care o avea inainte, nemaivorbind de cata saracie aduc blogurile limbii in care se comunica (exista si exceptii, desigur, dar prea putine). Una peste alta, cu blogurile, desi suntem mai bogati in informatie, nu suntem mai bogati nici sufleteste, nici spiritual si nici macar ca nivel cultural, decat eram fara ele. No offence 🙂

    • Dl.Goe said

      Parerea mea despre parerea d-voastra este ca idealizati realitatea in dauna imaginaului virtual. Cuvantul scris si vorbit s-a demonetizat nu doar pe bloguri dar si (si mai ales) in ziare, televiziuni, parlament, discursuri oficiale, la teatru, in filme, pe strada, in berarii, terase si cel mai grav in discutiile private care adesea devin publice. Sunt de acord cu d-voastra in legatura cu faptul ca blogurile nu ne ajuta sufleteste, spiritual, cultural etc.

  9. Radu Humor said

    @ Medusa :
    „Una peste alta, cu blogurile, desi suntem mai bogati in informatie, nu suntem mai bogati nici sufleteste, nici spiritual si nici macar ca nivel cultural, decat eram fara ele. No offence ”

    Primul impuls a fost sa te contrazic, dar atunci ar fi trebuit sa te intreb de cand navighezi si mai ales ce bloguri frecventezi .
    Asa ca am s-o iau drept ca o frustrare de moment !
    Eu unul, in cei 3 ani de cand sunt pe internet am invatat enorm de multe, nu numai in ce priveste cultura generala, dar mai ales in activitatea de cunoastere a unor entitati umane !
    Am o satisfactie extraordinara cand la o postare mai lunga ( de obicei este uneori nevoie si de mai multe cuvinte), reusesc sa ghicesc semnatarul inainte de a-i vedea semnatura !
    Mai ales acest anonimat care-i scoate pe unii din minti, reuseste sa-i stoarca pe unii ca pe-o lamaie , facand sa curga din ei nestemate sau mizerii pe care altfel nu le-as fi intalnit, n-as fi facut cunostinta cu astfel de framantari sufletesti nici macar daca as mai fi citit o biblioteca ( nu ca as fi citit vreuna !).
    Si ce implinire mai mare poti avea cand un gand intim al tau apare , pe care nu l-ai intalnit pana atunci nicaieri, tasneste dintr-o postare a unei importante personalitati sau din anonimatul uneori chiar mai incarcat de valori si sensuri spirituale !

    P.S. As prefera sa nu aflu niciodata cine-i in spatele unor nickuri, pentru ca mi-am tesut/imaginat pentru fiecare dintre ele un personaj virtual care cu siguranta n-ar rezista unei deconspirari abrupte fara sa piarda nu numai din farmec, dar si din sinceritate, bunatate sau rautate (dupa caz) !

    • Dl.Goe said

      Este adevarat ca ati invatat foarte multe in trei ani de cursuri intensive pe net, dar adevarul e ca ati si avut loc liber pentru invatatura. Berechet. Presimt ca in curand o sa va dati doctoratul. Cu tema: „Cine profita intelectual de pe urma blogosferei libere”? Cine?

      P.S. Partea proasta este ca daca-i lumineaza pe cei… multi, tot atat de adevarat este ca-i cam prosteste pe cei luminati. Exemplele sunt triste si numeroase cuprinzand ingeri inaripati deveniti oratanii oarecare. Blogosfera se afla acum in stagiul de „Ferma a animalelor”. De unde si utilitatea teoretica a notiunii de Arca. Doar teoretica pentru ca in fapt este foooooarte greu sa salvezi un animal care nu vrea nici in ruptul capului sa fie salvat. Si asta nu din caza ca salvarea s-ar face cu pretul domesticirii provizorii. La urma urmei 40 de zile trec ca pe apa.

      P.S. Un tzaran se ducea la câmp, mergand pe malul raului. La un moment dat un val de apa arunca afara, in iarba, pestisorul de aur, iar pestisorul disperat incepe sa se tânguie: „Tzaranule fie-ti mila, arunca-ma in apa si-ti voi indeplini trei dorinte”. Tzaranul se uita incolo se uita incoace, nimic, nu vede nimic. Iarba mare, pestisorul mic. Då sa plece. Pestisorul incepe din nou: „Tzaranule fie-ti mila, arunca-ma in apa si-ti voi indeplini trei dorinte”. Taranul se intoarce din drum, cauta si cauta si cand il gaseste il zdrobeste sub opinca: „Pe cine faci tu tzaran ma starpitura?”

      • Radu Humor said

        Ma gandesc cu multa compasiune la buricarea aceasta intelectuala pe care o tot afiseaza proprietarul acestui blog, care in afara unor satisfactii de moment nu-i poate aduce decat regretul ca mai are putin si va fi ajuns din urma de cei care i-au dibuit scliviseala, dar si de autosuficienta care va sfarsi prin a-l sufoca .
        Daca n-ar fi simpatic, uneori ar deveni jalnic prin insistenta cu care-si poarta Trabantul prin lungul sir de limuzine ramase fara benzina, incercand sa demonstreze tuturor superioritatea marcii, fara sa-si dea seama ca totul se datoreaza faptului ca are un consum (emotional) sensibil mai mic la un amestec caraghios de benzina si ulei (umor si falsa eruditie ).

        • Kibby said

          nene Radule, va rog domne sa faceti legatura intre ce spuneti si basescu, altfel nu intelegem nimica aici

        • AnaAyana said

          personalitate multiplă 🙂 ca-n Fight Club

        • Dl.Goe said

          @Radu Homor – Frate al meu intru palavragela, haideti d-le va rog eu frumos nu ma mai injurati asa urât. Care va sa zica ca criticad atitudinea si apucaturle d-voastra incalificabile inseamna ca m-as imburica intelectual? Domnule aveti mila va rog. Ma nenorociti.

      • Kibby said

        puteati sa lasati si dvs varianta „taranul il strivi din cauza ca nu-l observa la timp…”
        da nu-i bai, merge si-asa

    • AnaAyana said

      @ Medusa :
      “Una peste alta, cu blogurile, desi suntem mai bogati in informatie, nu suntem mai bogati nici sufleteste, nici spiritual si nici macar ca nivel cultural, decat eram fara ele. No offence ”

      Și pe mine m-a oprit din mers această problemă DAR rezolvarea nu cred că stă pe net. Dacă te doare măseaua, mergi la stomatolog. Dacă vrei pâine bună, mergi la brutărie. Ca să te îmbogățești spiritual trebuie să te afli în mediul propice, printre oameni deja bogați spiritual. Unde? Aici alege fiecare după bunul plac și după dictările inimii.

      • Medusa said

        @AnaAyana
        De acord cu dumneavoastra, nu pe net trebuie sa cautam bogatia respectiva (sau putem sa o cautam, si poate sa o si gasim, daca stim CUM). Ce evaluam eu era rezultatul petrecerii timpului pe bloguri, gandindu-ma ca din foarte putinul timp liber pe care il avem, alegem sa stam pe bloguri in loc sa ne indreptam catre lucrurile care ne-ar putea imbogati cu adevarat. OK, e o forma de divertisment (desi ne putem distra mult mai bine altfel) dar, de multe ori il preferam pentru ca este mai comod. Azi asa, maine asa… Unii dintre noi nici nu mai avem de trait o vesnicie…
        In final, castigul e infim, cred ca ne furam caciula. Nici macar in termeni de comunicare (abilitati etc) nu cred ca e vreunul.
        Acum nu pot nici sa neg ca dl. Goe ma amuza teribil uneori. Si ca mi-ar parea rau sa nu mai fie arca :-).

  10. io sunt de la inceput in blogosfera, din 2003-2004.
    Peste 15 ani rupsesem orice elegatura cu Ro., habar nu aveam ce se mai intimpla. Am intrat pe ZIUA din nostalgie, se formase o gasca f. misto, Abalaru vorbeste des de acea gasca. Era formata in mare parte din dezradacinati, si citiva bastinasi, ramasi lunga boi. P-atunci computeru si abonamentu Internet era destul de scump, exista o selectia naturala.
    A trecut perioada romantica, acum e mult mai putin placut, e mult mai multa agresivitate, de multe ori imi spun sa renunt, da a devenit un fel de drog, s-a creat o oarecare dependenta. Capacu l-a pus radicalizarea pro-contra Basescu. Trist e ca o parte din cei care erau simpatici s-au dovedit a fi niste ticalosi, Abalaru fiind exemplu cel mai pregnant.

    • Dl.Goe said

      Rromica s-ar zice ca esti veteran. Ceea ce nu e rau. Din pacate esti contaminat de duhul lui raduhumor judecand devenirea ticalosiei in termeni strict politici, in raport cu antipatiile tale efemere. Asta e cu atat mai trist cu cat imi apari in mod evident mai inteligent, mai stilat, mai umblat si mai cu humor decat altii.

  11. Radu Humor said

    Asteptam revenirea cuiva cu impresii de pe exceptionalul blog al @ Gabrielei Savitsky …
    Vorba aia : Nici nu stiti ce pierdeti !
    E un blog scris (exceptional!) cu sufletul plin de cele mai neasteptate trairi !

    • Dl.Goe said

      Exceptionalul blog este o rezervatie. Cam ca Hatzegul combinat cu Apartheidul. Mai gasesti cate o floare de mina prin zona dar te costa un efort (emotional-intelectual) prea mare in raport cu rezultatul. Ma rog, fiind vorba despre un S.B.S. (Sindicatul blogurilor socialiste) anti-basescu-de-a gata d-voastra inhalati cu usurinta tot praful, in dorinta de a va auri plamanii cu „cele mai neasteptate trairi”. De exemplu?

      • Radu Humor said

        Cata idiotenie si parsivenie ?! :mrgreen:
        Sa apreciezi niste productii mai mult decat reusite, dupa apartenenta la niste jigodii politice !
        Stai jos elev Goe si maine sa vii cu taica-tu( Basescu) tuns ( si treaz, daca se poate) , fi-v-ar suvitza a naibii sa va fie, de nenorociti ! (cum ar spune cineva, daca nu i-as fi luat-o eu inainte 🙄 ) !

        • Kibby said

          ok. acuma ziceti si ceva de crin

        • Dl.Goe said

          RH – Negativ. Stati drepti si judecati stramt. Noi doi cu exceptia d-voastra am apreciat si am criticat deopotriva texte ale unor persoane pro-basiste cat si anti-basiste. In egala masura, fara masura. D-voastra insa, scumpete de baiat, se pare ca fara sa realizati, alegeti ce va place si ce nu va place strict in jurul lui basescu. Nu? Aveti o obsesie maniacala pe care incercati sa o tratati cu crin. Creste crinul, lujer subtire…

  12. rongo said

    Prin apariţia puseurilor reflexive, solidaritatea grupurilor de dezbatere şi-a depăşit reversibilitatea; personalitatea colectivă dobândindu-se după ieşirea din referenţialitate, când construcţiile verbale se fac vizibile ca regn specific, ca proprie realitate, şi – precum florile, păsările, pădurea, izvorul, râul, dealul şi muntele – există una prin alta, nicidecum referindu-se la cele ale lumii propriu zise. Mai neted, virgula din înşiruirea substantivală „stâlp, scândură” nu este şi nu face nicio referinţă la cuiul care le prinde între ele. Dar şi pasul de dans este un fel de cuvânt, şi tuşa de culoare, şi nota muzicală… Abia după despletirea în realităţi a realităţii se poate vorbi, prin spaţializarea libertăţii, despre demnităţile rostivieţuirii.

    • Dl.Goe said

      Filologul tot filolog. Aprob pozitiv. „Prin apariţia puseurilor reflexive, solidaritatea grupurilor de dezbatere şi-a depăşit reversibilitatea; Abia după despletirea în realităţi a realităţii se poate vorbi, prin spaţializarea libertăţii, despre demnităţile rostivieţuirii.” – Dar ce este demnitatea?

  13. rongo said

    Paritatea realităţilor.

    • Dl.Goe said

      Ma indoiesc (in legatura cu faptul ca asa ceva ar exista). Deci exist?

      P.S. Citind Cosmogonia de la Corabia am realizat aproape brusc ca Universul exista tocmai datorita asimetriei sale. Stiu, stiu, poate parea o usoara inconsitenta in a afirma ca universul exista din cauza unei cauze ulterioare, a unui efect al existentei universului: asimetria sa, dar asta e numai o aparenta inconsistentza. Totusi daca numaram toate realitatle vom obtine intotdeauna un numar impar. Deci ca nu exista demnitate. Acum sinecer vorbind, d-voastra credeti in „demnitate”?

  14. rongo said

    @RH: Referentiala, poezia dnei. Gabriela Savitsky e pseudo-artistica. Ce mai creeaza, daca doar se refera la sentimente, si acelea traite, la ganduri, si acelea gandite? Poezia trebuie sa te faca sa simti cum n-ai mai simtit, sa gandesti cum n-ai mai gandit. Numai tribunii speculeaza, pentru a ne manipula, deformarile personalitatii. Dna. G.S. este militantist-lirica.

    • Radu Humor said

      Ca sa fiu sincer cu dvs. pentru ca va respect prea mult, o sa va destainui ca nu mai postez de ceva timp pe acel blog( asta se poate verifica), dar nici nu-l mai citesc ( asta va rog sa ma credeti pe cuvant; nu pot doar citi, fara sa comentez( O fac cu greu uneori la Abalaru, dar din motive independente de vointa mea ).
      Asa ca nu stiu la ce poezii faceti referire .
      Eu am apreciat blogul in ansamblul lui si persoana Gabrielei Savitsky in toata complexitatea ei exceptionala !
      Si rareori ma insel in „sentintele” mele …
      Acum sunt sigur ca nu !

  15. rongo said

    „…universul exista din cauza unei cauze..”, dar mai poate fi şi pentru că este, (Eu sunt cel ce sunt), mai poate fi şi prin imitare, (după chipul şi asemănarea Sa), mai poate fi şi prin capriciu, (Creatic).
    Când înţelegem, că, nici ierarhizate, nici egale – ireductibile, culturile sunt paritare, realizându-le demnitatea, o desluşim şi pe-a noastră.

    • Dl.Goe said

      Sunteti un umanist! Dumnezeu sa va ajute in lumea care oricum si-a pierdut demnitatea. Vorba lui Pepe: „La banii tai tu-ti permiti sa ai demnitate?”

  16. rongo said

    Mulţumesc: anonimitatea nu mă frustra.

    • Dl.Goe said

      Putini anonimi veritabili sunt frustrati de popria anonimitate. Mai ales cei nesemnificativi sunt asa. Frustrarea e a altora in legatura cu nepropria anonimitate. Tot anonimi. Dovada si cazul in spetza. Dar mai ales altele, pe la case mai mari, aparente.

      Dati un leu pentru Ateneu?

      P.S. Stiti cine si-a asumat paternitatea acestui indemn: „Dati un leu pentru Ateneu”? Este vorba despre un mare AN-onim. Homo-nim. E ni.

  17. Kibby said

    daca n-am fi pe blog ce am face? nimic, cel mai probabil pt ca sintem pe blog cind n-avem ceva mai bun de facut, ceea ce nu inseamna ca e ceva rau in asta afara de cazul cind lipsa de optiuni ar fi ceva rau in sine
    eu zic ca nu e cazul sa ne lamentam, stim bine c-am vazut mai rau, mult mai rau

    • Dl.Goe said

      Nu stiu daca sa va incadrez „la optimisti relativi” sau „la pesimisti oportunisti”. „Realist” ar fi sa zicem ca blogurile sunt, sau nu sunt – pentru ca e tot aceea – nimic. Dar nu un nimic simplu ci unul complicat, rezultat din operatiuni matematice sofisticate bazate pe calcul diferential si integral dar si pe „esenta lucrului in sine”: universul creat din nimic. O vibratie a nimicului in jurul unui zero de echilibru. Ceea ce iei pe mere si dai pe pere, util si daunator in egala masura, ca atomul cel perfect neutru din punct de vedere electric. O pierdere. De timp. Petrecuta cu placere.

      Sau cand o propozitie este simultan adevarata cu inversul ei, dar numai in melodioasa limba romana:

      a) Vad nimic.
      b) Nu vad nimic.

      Adica tot un drac. 😯

  18. Kibby said

    muistu ala (dracu) nu poate fi mamifer, ca nu-mi imaginez sa nasca pui vii
    tre sa fie un cefalopod vertebrat sau asa ceva

    • Dl.Goe said

      Totusi inclin sa cred ca-si hraneste copiii cu lapte, de vreme ce exista (pe planeta Ou) un loc unde si-a intzarcat dracul copiii. Adică că are tzâtze. Deci…

      • Kibby said

        un raspuns subversiv, larsvontrieresc..
        acu 2 luni jupinu-si numara ouale, in perioada de plictis sau opozitie parlamentara etc..
        nu stiu altii cum sunt da dl Goe toarna dulceata in pantoi ca sa vaza reactiile pe mecla respectivului
        🙂
        un becks in sanatatea dvs (in lipsa de ursus rosu)!!!

  19. Dl.Goe said

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: