(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Mineriada postacilor?

Posted by Arca lui Goe pe Iulie 11, 2011

Am aflat de pân gazete (aici) ca postatorul anonim ar fi fost „prins” cu alta si mai boacănă. Cica existenta postatorilor platiti pentru a presta servicii pe forumuri, bloguri… etc ar fi un fenomen de masa sau cat de cat semnificativ. Ceea ce eu (Dl.Goe) nu pot crede nici in ruptul capului. Cred ca stirea asta este o intoxicatie ordinara care are alte scopuri decat a informa prin infierare.

Iata un citat din aceasta stire de presa despre care cred sincer ca este pur si simplu o dezinformare:

„Nu exista fenomen mai relevant pentru starea politicii actuale decat acela al postacilor naimiti sa spurce orice tendinta pozitiva. Sunt intretinuti de catre mahari bolnavi de putere. Rolul lor este sa-i tina departe pe cititorii educati, mai ales pe cititoarele ingretosate de termeni grobieni. Se incearca descurajarea oricarui demers spre normalitate prin bestelirea opiniilor diferite de ale jupanului.

Postacii speculeaza legea. Fenomenul este ingaduit de forumuri si site-uri in virtutea libertatii cuvantului si a dreptului la opinie. Nenorocirea e ca, tolerand porcoseniile lexicale, restrictionam accesul oamenilor bine crescuti, dornici de socializare manierata si informatii corecte. Ceea ce mass-media occidentale au rezolvat de la inceput.”

1. Pot discutiile anonime de pe forumuri, bloguri etc sa aiba efecte concrete asupra „mahărilor bolnavi de putere” (care au bani in lumea reala)? Pot fi aceste efecte atat de categorice incat sa necesite cheltuieli „de protocol” pentru combaterea lor? Am putea sa fim o clipa seriosi? Ce anume i-ar fi putut speria in asa hal pe marii mahări pâna la a-i face sa duca mana la portofel? Observarea directa a forumurilor? Studii sociologice profesioniste care vor fi masurat efectele discutiilor de pe net in cifra lor de afaceri ori in procentele electorale? Despre ce vorbim noi aici?

2. Exista in Romania oameni dispusi sa plateasca bani (complet aiurea) pentru a perturba, ameliora, deturna, altera, inflenta, infecta, infesta, discutiile pe net? Serios? Destul de multi incat sa vorbim de un fenomen?

3. Si daca intr-adevar ar exista o asemenea „cerere” bizara, cum ar decurge cuplarea cu „oferta”? Cum s-ar face plata? In acord global? In regie? Cum s-ar masura rezultatele „muncii” depuse? Cum s-ar asigura platitorii ca nu arunca banii in vant?

4. Si daca (in situatia putin probabila in care) s-ar rezolva si detaliile tehnice ale armonizarii relatiei „client”, „prestator”, care ar fi problema? Adica doar „ziaristii profesionisti” au voie sa practice „prostitutia de placere pe bani”? Amatorii nu? Pai cum? Iar discriminare? Din articole nu rezulta in niciun fel ca cei care au propus stirea ar fi in vreun fel deranjati de singurul aspect care ar merita deranjul si atentia in fata unui asemenea presupus fenomen: evaziunea fiscala, faptul ca unii ar putea catiga bani care nu sunt impozitati. Asta ar fi in fond singura problema reala: munca la negru. Plus ambiguitatea in legatura cu drepturile de autor. In rest, stirea ofera aceeasi predica, plina de aceleasi prostii repetate de catre toti „negationistii” libertatii de exprimare (vizând niste fenomene care se intampla oricum mult mai substantial si mai grosier in mass media oficiala, aceea care conteaza).

5. Si-apoi odata ajunsi aici in 4 pasi improbabili, ar mai trebui pusa o intrebare. Chiar ar putea un numar oarecare de oameni platiti (cam cat de multi, cam cat de mult, cam cat de cum?) sa deturneze semnificativ opinia publica? Pai atunci ce opinie publica ar mai fi aceea?

6. Personal cred ca singurele insertii oarecum artificiale in zgomotul de fond facut pe net (sub anonimat, cvasi-anonimat, pseudo-anonimat) sunt pălmaşii de la partide care la sugestia sefilor lor pot face mai cu zel ceea ce fac oricum din pura placere/convingere, pe gratis.

7. Si tot personal cred ca este de preferat sa citim porcarii si obscenitati care reflecta destul de exact starea societatii, aferenta exprimarii libere, in locul protectionismului oferit unor potentiali vorbitori, sensibili si defavorizati (o minoritate), despre care ar trebui presupus ca sunt multi, culti, bineintentionati si si capabili de vorbire si socializare manierata, informare corecta, si, mai ales, este de preferat o dezbatere chiar inţesată de obscenitati si de mult mai deranjantele discursuri obsesive si ilogice, in locul unei taceri nefiresti rezultata prin suprimarea totala (totalitara) a zgomotului. Pentru cei sensibili ar  trebui infiintate rezervatii, cluburi care sa asigure accesul exclusiv membrilor. Ceea ce s-ar si intampla daca ar fi cerere.  Dar nu e. Pentru ca fiecare vrea, in fond, sa fie el liber (cat mai liber), in timp ce ceilalti ar trebui sa fie cat mai constransi unor standarde oricat de… constrangatoare.

24 răspunsuri to “Mineriada postacilor?”

  1. johnny walker said

    Daca Henry Cavendish ar fi trait in zilele noastre sigur s-ar fi refugiat pe arca lui Goe.

    • Dl.Goe said

      Daca Henry Cavendish ar fi fost rezident pe (b)Arca in mod sigur ar fi produs foarte multa apa distilata de ploaie pentru Potop. Si din ea am fi putut face niste cuburi de gheata perfecte, cristaline, pe care, cu rafinamentul din dotare, le-am fi combinat cu alte lichide distilate, precum eterul. Ca asa vorbim noi: in eter.

  2. rebeliunea minerală said

    Cam acum treizeci de ani doctorul european Simetra, sau cam asa ceva,
    specialist lucrand in geostatistica bolilor, numit de confratii sai „omul
    de stiinta al rahatului” a fost uimit de ce turcii nu sufereau de boli ale
    prostatei, de hemoroizi, de cancer stomacal sau intestinal, fiind si
    foarte putini bolinavi de inima sau atacuri cerebrale in Turcia. Dupa el
    toate se datoreaza WC-ului turcesc, mai bine zis pozitiei pe vine, pozitie
    normala pentru eliminarea excrementelor. A acuzat WC-ul englezesc (scaun)
    de nenorocirea Europei si in general a lumii civilizate, aducand multe
    boli odata cu scaunul confortabil. Presiunea exercitata in actul de
    defecare asupra sfinterului anal si asupra peretilor intestinului
    gros este anormala, fiind preluata de artere si in ultima instanta, de
    creier.

    Cum sa convingi Europa si lumea civilizata sa renunte la WC-ul
    englezesc, cum sa convingi batranii care se ridica cu greutate de jos, cum
    sa convingi o industrie intreaga sa se intoarca la WC-ul turcesc:
    Imposibil.

    Tot doctorul Simetra a gasit solutia ideala pentru eliminarea
    neajunsurilor WC-ului englezesc: A SE PUNE IN FATA WC-ULUI ENGLEZESC UN
    SCAUNEL DE 20 SAU 25 SAU 30 DE CENTIMETRI INALTIME, dupa dorinta, pentru
    actul de defecare. GENUNCHII TREBUIE SA FIE MAI SUS DECAT SCAUNUL
    WC-ULUI. Astfel excrementele vor fi eliminate rapid, fara durere, in timp,
    se vor regla constipatiile, diareele, hemoroizii, se va intari sistemul
    imunitar, se va beneficia de o digestie mai usoara, este posibila si
    reglarea sistemului hormonal, multi bolnavi de inima nu vor mai face
    infarcturi la toaleta, etc, etc, etc.

    Europa a ras de acest doctor, dar o parte a Asiei nu, si este la el
    acasa in Australia , unde in fiecare casa, in fiecare toaleta veti gasi
    un scaunel sau un paralelipiped mic, cu inaltimi diferite, 25 sau 30
    centimetri si metoda lui se raspandeste acum si in Olanda. Mi-am facut
    datoria de a va informa, gandindu-ma ca aveti copii, aveti familii sau
    aveti propriul corp spre a-l apara.

    • Dl.Goe said

      Aiurea. Electoratul român, in proportie de 50 si ceva la suta, traieste in satele patriei, fara canalizare. Iar acesti electori, a caror locuinta de vara e la tara, fie vara, fie iarna, isi depun obolul de fertilizatori, intru gloria lantului trofic, direct pe sol, din traditionala pozitie pe ciuci, luata de la turci. Si? Tot degeaba. Toti fara exceptie au trânji. Cred ca secretul turco-arabimii sta mai degraba in ulcica cu apa. Ca ei nu se sterg la cur nici cu ziare (care intoxica indirect cu stiri si direct in rect cu plumb tipografic) nici cu (pardon) buruieni si frunze de brustur. Ei se spala direct cu apa din ulcica. Si domnii, si doamnele. In plus nu saruta mânusitzele doamnelor (…) si nici nu-si strâng cordial mâinile, una-doua, evitand astfel sa-si transfere microbii. Si in genere sunt mai putin cordiali decat noi, greco-bulgarimea, care ne emotionam asa… din nimic.

  3. Întrebare:
    în birourile STS şi SRI din ţară sunt câteva mii de persoane cu salarii de peste 1000 de coco. Oare chiar toţi joacă Solitaire?

    • Dl.Goe said

      Deci cateva mii cu peste o mie (ce mai e mia?) dintre care unii nu joaca nici soltaire nici tetris si deci sunt printre noi… Asta ati vrut sa ziceti? Adevarul este ca de solitaire si de tetris te plictisesti repede… asa ca o leapsa pe oauate cu cu necunoscuti poate veni in mod firesc printre preferinte ca alternativa la plictiseala. Stim si noi, nu?

      P.S. Care este jocul d-voastra preferat pe calculator?

      • Din păcate, Doina are maaare dreptate! Aceşti postaci au existat şi încă mai există . Unii, au fost dovediţi ca fiind plătiţi să împută bloguri. Să descurajeze. Să inducă lehamitea faţă de libera exprimare = civilizată, folosind CULMEA! tocmai recursul la dreptul la ‘liberă exprimare’. Despre asta este vorba, cred ( sau mi se pare, mai ştii?) : aceşti postaci ştiu prea bine că majoritatea oamenilor de bun simţ sunt îngreţoşaţi de dejecţiile PROFERATE DE DUMNEALOR, şi se abţin de a mai comenta. Drept este că acest fenomen este cumva, în scădere. Dar tot drept este că brusc, în preajma unor evenimente majore cum ar fi de exemplu alegerile, postacii se reactivează şi devin AGRESIVI.

        PS. scuze pentru majuscule, dar…

        • Tibi, tind sa-ti dau dreptate, doar asa se explica explozia blogurilor de talibani portocalii din care, cu onoare, si tu si nea goe faceti parte!

        • Dl.Goe said

          @Tiberiu Orasanu – D-na Doina Popescu sugera ca „postacii” incriminati ar fi cu preponderenta lucratori ai unor servicii bugetare (gen SRI). Tot domnia sa lasa sa inteleaga ca acestia fiind platiti bine si neavand prea mult de lucru prefera sa imbine placutul cu utilul si ca in loc de Solitaire prefera sa se joace de-a opina publica, fara ca asta sa insemne (din ceea ce spune doamna) ca joaca asta ar fi musai sarcina de serviciu (sau ca n-ar fi). Doamna ne spune doar ca exista niste oameni capabili de jocuri intertextuale, care au timp, acces la internet si motivatia necesara (pastrarea starii care ii men-tine pe salarii bune si munca putina) pentru a actiona pe forumuri. Deci ca ar exista arma si mobilul. Mai mult de atat doamna n-a zis. A invitat doar la speculatii. D-voastra ziceti ca „unii, au fost dovediţi ca fiind plătiţi să împută bloguri.” (Aveti exemple?)

          Dupa cum am zis eu cred ca aceste ipoteze sunt false. Statistic si sistemic false. Avem tendinta de a ne lua in seama in mod cu totul exagerat, fiecare blog fiind un exemplu minunat de mania grandorii cu spume (ma umfla rasul gandindu-ma la cateva care-mi vin in minte spontan). Ar fi un afront personal, o rusine, sa constatam ca ne contesta, ingaduindu-si sa ne traga de sireturi, ori sa fie marlani cu noi niste coate goale, niste mate fripte, niste neica nimeni (ca si noi, noi in general, nu noi doi in particular), niste gura casca-carora n-am reusit sa le impunem respect si distanta. Dar este cu totul altceva sa ne imaginam ca suntem atat de importanti incat niste forte inteligente, organizate si malefice isi irosesc timpul si energia pentru a ne combate dupa planuri prestabilite. Speculatiile pe aceasta tema n-au niciun temei. Nu exista nici mobilul (nu conteaza catusi de putin ce zice orice blogger si orice forumist) si nu exista nici mijloace de a influenta zicerile gurii lumii. Exista numai pe wordpress circa 60 de mii de bloguri. Pe alte platforme la fel. Cele mai multe dintre ele (in pofida celor sugerate de catre Rrominca Germanul, care mananca intotdeauna cacat cu o voluptate lasciva de natura erotica, ce-i induce cateodata orgasm intelectual) sunt bloguri anti-basescu, pro-psd) Exista forumuri si miriade de comentatori, cu totii veniti sa se defluleze pe gratis. N-ar avea nici CINE si nici DE CE sa-i combata. Societatea este atat de net polarizata incat conflictele si agresiunile pe net sunt cat se poate de firesti, adica naturale, nu induse si intretinute artificial. Faptul ca in preajma unor evenimente majore se remarca o activitate si o agresivitate sporita este rezultatul spontan al fierberii nu al vreunei injectii cu agent termic, fiecare limbric simtindu-se dator sa faca politica. Daca nu pe net, atunci unde? E adevarat ca unii limbrici practica descurajarea in contra râmelor, intuitia ajutandu-i sa inteleaga faptul ca acestea sunt sensibile si usor de îngreţoşat, dar acestea raman insa simple batalii pentru teritoriu intre diferitele specii de anelizi din biotop. Nimic altceva. Interventiile artificiale pe bloguri si forumuri nu sunt un fenomen de masa ci rare exceptii (experimentale) care in niciun caz nu influenteaza intr-o maniera categorica starea generala a hyper-spatiilor mai mult sau mai putin anonime.

        • Dl.Goe said

          @Rromica Germanul – Din faptul ca domnia voastra tinde (spre dreptate 🙄 ) ar rezulta ca implicatie logica o explozie de blogurii portocalii. Tţţţţ, ţţţ, ţţţ. Dar, stimate domn, cum va explicatii ca morcovul este mai portocaliu decat portocala? (Cu exceptia ecologistilor verzi la care se mai vad doar frunzele)

          P.S. Daca ziceti domnia voastra ca (b)Arca lui Goe este „blog taliban portocaliu” atunci asa trebuie sa fie. N-are cum fi altminteri. Gura unui ramolit alcoolic, sincer si lucid, avand deplina proprietate a cuvintelor, adevar graieste. Bine.

  4. Se încearcă o limitare a libertății de expresie.

    Dacă nu îmi place nu mai citesc ce se scrie pe blogul respectiv.

    • Dictaturajustitiei

      Exact aşa procedez şi eu.
      În treacăt fie spus, nu am intrat la comentarii pe blogurile ale căror valori nu le împărtăşesc, niciodată.

      • Dl.Goe said

        @Tiberiu Orasanu – Din pacate „valorile” sunt prestabilite politic. Dintr-o privire reusim sa stabilim orientarea politica a oricarui blog oricat de cotita ar da-o proprietarul. Si cu asta am stabilit deodata incadrarea „valorilor”. Una este daca admiratia pentru „Numele Trandafirului” este enuntata de un partener politic si cu totul alta daca e arogata de un adversar politic. In Romania de azi incadrarea oricui depide strict de criteriul politic. A fi sau a nu fi anti-basescian. Aceasta e intrebarea. Restul sunt detalii total nesemnificative.

        • Domnule Goe

          Unul dintre motivele pentru care de multă vreme nu mai abordez subiecte politice pe blogul meu, este exact acesta : nu mă interesează orientarea politică a celor care iubesc literatura.
          Blogrollul meu, este plin de trimiteri către bloguri care numai băsesciene nu pot fi denumite.
          Apoi.
          Cred că şi această scindare a societăţii noastre în băsişti şi antibăsişti, este forţată, dar nu fortuit(ă).

          Cît despre noţiunea de ‘valoare’, nu prea ştiu ce să spun. Trăim şi noi în prezent, exact în lumea asta sublunară care de mii de ani, împărtăşeşte ‘valori’ diferite : iudaism, creştinism, islam; ca să nu vorbesc despre valorile pe care le împărtăşeşte lumea asiatică sau lumea africană, de exemplu, valori care sunt dfeparte de a fi în acord deplin.

          Ce să facem ? Ne pliem pe lungimea vieţii noastre, adoptăm la început valorile impuse de cei care ne educă, apoi… unii, reuşesc să cristalizeze un set de valori propriu, presupun.

        • Dl.Goe said

          @Tiberiu Orasanu – Ideea de a prezenta impresii de calatorie (fie pe coordonate geografice fie in lumea fictiunii literare) pe care se bazeaza blogul d-voastra mi se pare admirabila. Faptul de a evita subiectele politice poate sluji destul de practic ideea promovarii unor destinatii spirituale recomndate celor care va viziteaza blogul, iar trimiterile catre bloguri aniti-basesciene donota in mod clar onestitate si generozitate. Din pacate, dupa cate vedeti, asta nu este nici pe departe suficient pentru a nu fi socotit taliban portocaliu de catre talibanii anti-basescieni. Faptul de a nu comenta niciodata pe anumite bloguri ar trebui sa se intample nu printr-o decizie calculata (impotriva libertatii proprii de exprimare) ci doar prin absenta dorintei de a face vreun comentariu acolo. Teama fata de posibile reactii viscerale ale unor borfasi n-ar trebui sa va impiedice sa spuneti ceea ce aveti de spus. Acolo unde exista dorinta de a spune. In mod paradoxal „sensibilitate” de acest gen intaresc convingerea borfasilor comunicarii libere ca felul brutal in care practica descurajarea interlocutorilor este foarte eficient si ca trebuie mentinut.

  5. Vizitatorul said

    bre nea goe ai auzit ca ion cristoiu il da in judecata pe nistorescu din cauza ca e injurat de forumistii care comenteaza la ziar? tu cu cine tii?

    • Dl.Goe said

      @Vizitatorul – Eu tin cu amandoi. Sper ca fiecare din ei sa fie in stare sa-si omoare adversarul. Ca prea e plina tara de statui. De cacat. Pe onoarea dumitale.

  6. OK, Domnule Goe

    Sper să aveţi dreptate măcar de acum încolo.

    Cum nu sînt colecţionar de ‘evenimente’ petrecute pe bloguri, nu dau acum exemple deşi, cîteva nickuri îmi vin spontan in memorie. În fine.
    Problema este că blogosfera a căpătat o importanţă destul de mare în ecuaţia luptei politice, NU ? Aici este ‘chestia’ – ca esenţă a acestei probleme.
    Deci.
    Doina a sugerat o posibilitate. Eu cred că are dreptate. Alţii cred că nu.
    Nu prea îmi vine să cred că poate cineva să demonstreze cu probe TARI, nici că serviciile se implică în blogosferă, nici că nu se implică; doar d’aia sunt servicii secrete. Toată această tărăşenie se reduce la nivel de impresie a fiecăruia dintre noi.
    Totuşi.
    Să nu uităm că nici ‘serviciile’ nu sunt populate numai cu oameni care au aspect de roboţei, care execută fără crîcnire ordinele sefilor, neimplicaţi politic. Sunt oameni care au simpatii şi antipatii inclusiv politice. Avem exemple destule. Iar, nu insist.
    Repet : sper să aveţi dreptate.

    • Dl.Goe said

      @Tiberiu Orasanu – Ati pus punctul pe „i”. Afirmatiile despre „implicari suspecte” in blogosfera sunt (simple) speculatii avand la baza impresii (personale). Impresia mea personala este ca blogosfera NU a căpătat o importanţă destul de mare în ecuaţia luptei politice. Continui sa cred ca oul a fost inaintea gainii si ca daca rezultatele unor alegeri electorale aduc in buna masura cu ceea ce s-a vazut pe bloguri in saptamanile anterioare asta nu inseamna in niciun caz ca blogosfera a determinat sau a influentat decisiv rezultatele alegerilor ci doar ca a reusit sa refllecte destul de bine (ca esantion) starea electoratului. Totusi atunci cand cineva afirma ca serviciul X are oameni pe bloguri acel cineva ar trebui sa vina cu dovezi sau exemple. In niciun caz nu e treaba celui care zice ca nu crede ca serviciul X ar avea oameni in blogosfera sa aduca dovezi, adica sa demonstreze ca niciunul (fiecare in parte) dintre vorbitorii anonimi (sau ne) de pe net nu e pe statul de plata al institutiei X ori a indivdului Y. Eu de exemplu as putea sa zic ca Rromica Germanul e agent KGB pe filiera Patriciu. D-voastra ati putea sa sustineti ca (tot pe baza de impresie) ca nu e. Intrucat niciunul din noi n-ar putea demonstra ceea ce sustine pe baza impresiei, ar urma ca totul sa ramana in coada de peste si ca Rromica e asa un pic (cam pe jumatate) agent KGB pe filiera Patriciu. (A fost doar un exemplu pentru ca eu stiu foarte bine ca Rromica e prost de la mama lui, fara sa fie nevoie de vreo teorie a conspiratiei pentru a explica acest fenomen).

      • Domnule Goe

        Se pare că am găsit un punct de vedere comun : ambele teorii se pot susţine strict pe baza celei mai sigure dovezi : eu cred că; mi se pare; părerea mea; am auzit că.

        Cert lucru este (CERT ?) că de cînd blogosfera a devenit foarte prezentă, foarte multe dintre ziare au cam dispărut de pe tarabe. Or, se ştie (SE ŞTIE ?) că la ziare lucrează bine-mersi şi ‘servicionişti’, NU ? 🙂
        Părerea mea este că parte dintre aceştia, au acum ca loc de activitate, blogurileeeee. 🙂

        Desprrrre, Rrrrom, nu mă pronunţ. Ştiu eu, de ce.

  7. Domnule Goe (9,29)

    Mai întîi, vă mulţumesc pentru modul în care vă exprimaţi admiraţia pentru modul meu de a-mi concepe blogul.
    Am spus la început, că este un blog experimental. Aşa a şi rămas. Am dezvoltat în decursul vremii, mai multe direcţii de exprimare. Nu am rămas definitiv, la niciuna. Am renunţat – temporar – la politic şi bine am făcut. Chestia asta (politica cu tot dinadinsul) a proliferat enorm şi cred că ar trebui să mai avem vreme şi de vieţile noastre, NU ?
    Apoi. Îmi place să cred că am destul de puţine idei preconcepute. Probabil de aici, generozitatea de care amintiţi cu amabilitate.
    Cît despre abţinerea mea de a comenta pe unele bloguri, este relativ simplu : argumentul meu se bazează pe o idee clară : nu ai cum să îi convingi pe cei deja convinşi. Aveţi inclusiv pe blogul dumneavoastră, destule exemple. Şi atunci, la ce bun ?
    Ar fi benefic dacă discuţiile, ar fi chiar subsumate ideii de dialog constructiv, argumenţial şi eventual cu concluzii dar, din păcate, nu este deloc aşa. Este un veşnic dialog paralel. După mai bine de şase dacă nu chiar şapte ani de blogăreală (ca simplu comentator), m-am convins de acest adevăr, simplu.
    Nu teama ci inutilitatea demersului mă face să nu comentez pe acele bloguri. În treacăt fie spus, nici pe blogurile unde găsesc idei pe care le împărtăşesc nu (prea) mai comentez. Am învăţat inclusiv faptul că, dacă am răbdare, cineva tot va spune ceva destul de similar cu ce aş fi avut eu de spus. Poate chiar mai bine decît aş putea să exprim eu. Aşa că, tac. Deocamdată! 🙂

    • rebeliunea minerală said

      Cu voia matale, îmi bag cracii în nişte schiuri, o săptămână, prin Alpi, de nu mă mai dau pe blog.
      Ai noştri, ca brazii, cu mucii pe piept!

      • RM
        O hotărîre excelentă. Vă felicit.

      • Serafina Dafinescu said

        Un cuplu era in vacanta in Pakistan.

        La un moment dat, fiind la cumparaturi, au intrat intr-un mic magazin de sandale.
        Din interior au auzit pe cineva cu accent pakistanez zicand:

        – Strainilor! Va rog, intrati! Poftiti in umila mea pravalie! Cei doi au ascultat indemnul.

        Pakistanezul le spuse:
        – Am niste sandale speciale de care voi doi sunt sigur ca ati fi interesati. Cu ele se poate face sex salbatic, cum face o mare camila a desertului.

        Sotia era fascinata de relatarea pakistanezului, dar sotul ei simtea ca nu are nevoie neaparata de ele, considerandu-se un maestru al sexului, asa incat il intreaba pe vanzator:

        – Cum ar putea niste sandale sa imi mareasca potenta ?

        Pakistanezul a replicat :
        – De ce nu le incerci si vezi de unul singur ?

        Ei bine sotul, dupa ce s-a consultat un pic cu sotia lui, s-a hotarat in cele din urma sa le incerce. Imediat ce si le-a pus in picioare, privirea lui a devenit salbatica. Era ceva ce sotia lui nu mai vazuse de multi ani – putere sexuala pura. Cat ai clipi din ochi, sotul l-a impins pe pakistanez, l-a aruncat pe masa si a inceput sa traga cu nerabdare de pantalonii tipului.
        In tot acest timp pakistanezul zbiera, cat il tinea gura :

        – LE-AI PUS INVERS !! LE-AI PUS INVERS !!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: