(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

A innoptat Mopete

Posted by Arca lui Goe pe iulie 21, 2011

Mopete în atmosferă lăuntrică

Mopete s-a instalat într-o seară comod,
la marginea focului, să-şi citească gazeta,
în spatele lui,scara care suia la pod
trosnea cînd lumina focului îşi înfigea egreta
pe cîte-o treaptă, mai foşnea şi mopete
cînd întorcea foaia să urmărească ce scrie
despre una sau alta, din cînd în cînd îşi nota pe manşete
cîte-o idee, ca să poată mai tîrziu să o transcrie
cînd avea să se ducă la culcare, pe perete deasupra
patului, alături, pe măsuţă, avea sticla şi paharele
( Îl aşteptase în seara aceea pe marele
lui prieten – dar nu venise ),
asupra întregii scene era o linişte binefăcătoare,
nivelul lichidului în sticlă scădea cu cîte-o palmă liniştitoare.

Mircea Ivanescu

Moartea la Veneţia

Să încercăm aşadar (într-o carte ar fi fost
mai simplu – acolo, ajungea să te ridici de pe scaun
într-o amiază, şi fără să crezi că ar începe
sau se sfârşeşte ceva, să părăseşti încăperea
cu mobilele bine ştiute, să cobori, şi să mergi un timp
prin amiaza posomorâtă, pe străzile umede,
până ajungi, undeva, la marginea oraşului,
Asta într-o carte) – să încercăm însă cu adevărat
să mergem până la capăt – şi lăsând deoparte
cărţile, toate, aşezarea luminii de pildă
din locul acesta atât de ştiut, unde ai stat
până acum – să o laşi, de la o clipă la alta,
fără putere – şi să spui că treci prin pânze de aer
cu apele schimbătoare – mergi, adică, înspre o margine,
unde are să fie totul deschis, asemenea unui ochi
aşteptându-te, să te primească acolo. (Vorbe, nu ?
şi tot ca într-o carte – coborârea pe străzi, la amiază
către locul unde e cerul imens – ca o povestire cu omul
care deodată s-a ridicat de pe scaun – şi a plecat
altundeva – spre o altfel de lumină.
O parabolă despre moartea în lumina uriaşă
a unui ochi cu străvezimi înşelătoare, mai încetinite,
şi se termină, – şi pe urmă închizi cartea),
şi e o aceeaşi lumină posomorâtă, scăzută, îngustă,

Viu cu viu la Sibiu

A mai murit un poet

Mopete si V Innopteanu in noul mileniu

Mopete in memoriam

Pisi-câinele

Mircea Ivanescu si inscenarea poemului

4 răspunsuri sa “A innoptat Mopete”

  1. Dl.Goe said

    mopete si ipostazele
    – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
    de Mircea Ivănescu

    mopete scrie un poem despre mopete,
    stand la masa in local, scriind aplicat
    un poem despre mopete – (mopete are pe masa un tom
    complicat
    cu minunatii despre evul mediu – si pete
    de cerneala pe degete, de mult ce-si scoate notite).
    mopete din poemul pe care-l scrie el insusi
    isi face inchipuirile lui despre dansul si
    crede ca este independent – insa bufnite –
    semne ale ratiunii – il pandesc pe propria lui frunte,
    pentru ca ele stiu ca el este doar o creatie
    care depinde de orice marunta aberatie
    a lui mopete, cand vrea sa se incrunte
    fara motiv, si il uita, mopete s-a rasturnat.
    Care din ei? el – celalalt? celalalt?

    Apreciază

  2. Dl.Goe said

    nu se stie
    – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
    de Mircea Ivănescu

    jocul in care te prefaci ca esti o alta fiinta –
    si dintr-o data stii sa te apleci intr-un anume fel
    spre ea – si sa-i spui lucruri minunate si multe,
    (si toate adevarate – cum niciodata n-ai fost in stare
    s-o faci, atunci), jocul acesta, gafaitor, sau uneori calm,
    inscriind in jurul unei fiinte vremuri, sau spaime –
    si oprind timpul, sau, dimpotriva, facandu-l adevarat
    inimii. exact atat cat dureaza – mai mult – jocul acesta
    de-a alta fiinta. – poate de-a unele adevarate –
    incepe, continua – orbeste. un joc cu mainile intinse.
    cum este si moartea. si, poate, moartea
    incepe atunci cand te joci cu fiintele – si cand
    dupa o vreme, jocul s-a oprit. si tu
    nici nu stii –

    (gasit de Daca_nu_nu)

    Apreciază

  3. Dl.Goe said

    O taina cu poeti. Mari si Mici.

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 20:10

    Pe scurt, cui nu-i place – poate alege ceva mai vesel. O manea, de exemplu. Un site porno. O excursie cu zoso.
    Lasind gluma la o parte: un blog e o experienţă personală, nu o obligaţie şi nici o demonstraţie. Dacă-ţi place, rămîi. Dacă nu, nu. Dar e bine să spunem un lucru: un mare actor nu e expert şi în inginerie, iar un scriitor disident e foarte probabil să nu se priceapă la muzică ş.a.m.d. Dorin Tudoran ţine (din ce s-a văzut pînă aici) la competenţele sale şi nu vrea s-o ia prin porumb.
    Faptul că nu e prea cunoscut prin ţară nu e problema lui. De aceea am să întreb: care poet e mai cunoscut, Adrian Păunescu sau Mircea Ivănescu? Dar MAI BUN? Şi cine era mai notoriu lacum 50 de ani? Mihai Beniuc sau Vasile Voiculescu. Vă rog, nu confundaţi notorietatea cu valoarea.
    Chiar, Dorin, ne faci o expunere despre sentimentul fiinţei la români sau despre teoria stringurilor la eschimoşi?
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 1, 2009 at 20:26

    @Florin Iaru / 136 “De aceea am să întreb: care poet e mai cunoscut, Adrian Păunescu sau Mircea Ivănescu? Dar MAI BUN?” – La o asemenea intrebare nu se ofera niciun indiciu, nicio sugestie? Nu exista intrebari ajutatoare?
    “MAI BUN”?
    =-=-=-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 20:36

    Tony,
    Din păcate, dumneata eşti atît de convins că deţii adevărul, încît nu eşti atent la explicaţii (cui şi de ce i se oferă). Cînd explici, trebuie să te faci înţeles, chiar dacă pufneşti în rîs!
    Mihai Beniuc îşi are rolul lui în istoria literaturii române. La fel, Vasile Voiculescu. Dacă din punctul de vedere al unei pietre sau al unui grămătic întrebarea nu are sens, din punctul de vedere al unui filolog, estet sau istoric, are. Pentru că gîndirea noastră lucrează (sireaca) cu valori. Cu categorii (bun, rău, foarte rău, mai bun etc.). Nu există om posesor de cap care să nu fie şi posesorul unei axiologii. Pe scara asta există şi sus, şi jos. Iar dacă vrei să spui că nu discutăm cazul Păunescu, te-aş invita să citeşti puţin “Mieii primi” sau “Fîntîna somnambulă”. Puţin, repet, să nu dăm pe dinafară! În ciuda tomurilor secretate după mesele îmbelşugater de mai tîrziu, acolo e ceva ce poate fi (încă) citit.
    Şi da. Există poeţi buni, mai buni şi foarte buni. Ăia pe care-i citeşti şi la care te gîndeşti din cînd în cînd…
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 1, 2009 at 20:55

    @Florin Iaru / 141 – Cred ca e confuzie la mijloc. Daca n-am zis nimica despre explicatia “cui si de ce i se ofera” asta n-a fost pentru ca n-as fi fost atent, competent sau pentru ca as fi fost atoatestiutor si-al adevarului absolut detinator, na, fir-ar mama ma-si a dracu ca se ia… Sunt intamplator, in mare de acord cu acea explicatie chit ca nu se refera exact la ce spune no name… si in ciuda faptului ca-i neterminata (stiu cateva feluri in care s-ar putea continua si-s destule)… Pe mine ma interesa, punctual, care poet e mai bun: Paunescu sau Ivanescu. Eu atat am intrebat. Ai mila si curaj si raspunde-mi. Care e, deci, MAI BUN intre cei doi? Din punctul de vedere al unui filolog, estet sau istoric dar mai ales din punctul tau de vedere. Caci aceasta era intrebarea.
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 1, 2009 at 21:12

    Şi da. Există poeţi buni, mai buni şi foarte buni. Ăia pe care-i citeşti şi la care te gîndeşti din cînd în cînd…
    Vorbisi ca un dascal de romana, Florine… M.Beniuc si-o avea f’un rol in istoria sindicatului scriitoricesc sau a istorioarei literare a lu nea Piru, poate, dar nu in storia literaturii originale ro, aloo… Caci, priatelo, poetii nu pot fi decat adevarati, sau no…?, recte creatori de stil unic, capi de serie creatoare irepetabila, chit ca imitabila de catre liota epigonilor…; un “poet” bun sau bunicel fiind tot atat de artist, aloo, ca si un pictoras de gang (care si el ar phootea desena o Mona Lisa aidoma ca a Maestrului, dar asta ar fi o biata copie de maala, nu o opera de arta, n-asa…?)
    Hai pa… Sunt sigur de altfel ca si tu stiai chestiutele astea, pai cum drea, dar te grabisi a perora ca un fost dascal de rumâna la Ciorogarla sau cam asa ceva… lol
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 21:20

    He he he
    Nici unul nu-i mai bun (MB sau VV). Sau, mai exact, ca poeti. Că unul e valoros ca biolog, altul ca doctor şi romancier. La poezie e ceva mai greu.
    Din păcate.
    Doua destine diferite, talente comparabile. Notorietati complet răsturnate după 50 de ani…
    Dar, de bun, e foarte bun MI. Păunescu e doar de consultat pentru istoria literară şi pentru destinul care şi-a mîncat posesorul talentat.
    Mulţumit?
    No name #139
    Ceva nu se leagă. Ştiţi ceva dar faceţi pe naiva. Evident, n-aţi fi intrat aici, nu-i aşa? Dorin lipseşte din ţară de ceva vreme, iar numele lui a fost şters odată cu plecarea lui forţată. După ’89, cine să mai citească poezie? Dar nici chiar aşa…
    Oare să fi fost o provocare meşteşugită?
    Atunci, chapeau! Dar schimbaţi-vă numele, nickul, no-numele… Oricum, numai să semene cu ceva! OK?
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 1, 2009 at 21:24

    @AVP – Care dintre Paunescu si Ivanescu TI se pare a fi MAI recte creator de stil unic si cap de serie creatoare irepetabila? Baga de seama ca nu TE intreb cine ocheste mai bine cu arcul dintre Marcu si Anton sau pardon, dinte Winnetou si Wilhelm Tell. Stiu ca STII.
    =-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 1, 2009 at 21:25

    ps pt Florin>
    Si, daca de “poetu” Paunescu nici nu poate fi vba (homu fiind un scribalau diareic, fara nici pic de originalitate – un Cosbuc sau un Goga de mana a 17-a…), mai slabiti-ma, pleease, cu marele poet, cica, Mopete… Ista e descarnat ca un margarint sau crin atat de fanat incat juri ca e lemn tanase curat… lol
    Nu mai fiti atat de znobi, pleease…
    Noapte/ zi buna.
    =-=-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 21:25

    AVP #144
    Păi, vezi? Ne înţelegem. Istoria lu’ Piru e şi istoria scolastică. Exact asta îţi spusei mai tîrziu. Dar dacă lumea nu pricepe “codul” tău, n-ai să te faci înţeles. Dacă nu te faci înţeles, de ce mai vorbeşti, te enervezi etc.?
    Ia citeşte mai jos.
    Cu tine discut poeticeşte (unde nu încap bla-bla-uri), cu alţii (despre care nu ştiu nimic) încerc logica. Cîtă logică oi avea şi eu…
    Hai, că ţi-ai pierdut humorul! Doamne!
    Gospodi! Priateli!
    =-=-=-=-=-=-=-==-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 21:27

    Ehe, Mopete…
    Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face!
    Mai pune şi tu mîna pe tînăra Nefa, mai vorbeşte cu V. Înnopteanu, ai grijă la cumnatul tatălui lui Vasilescu şi bagă de seamă să nu calci broscoporcul, căci e atîta de gras…
    Hai, pa!
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 1, 2009 at 21:34

    Florine – Ori vbeste cum ti-i portu, ori te poarta cum ti-i vba… Vbeste-ne naiba intr-o singura limba, aia a ta, poeticeasca sadea, si nu te mai scalambaia ca un belferas de scoala prodoacă, adicatelea acră, savantă ca o iakă si posacă ca, p-acilisa… Caci derutezi auditoriu, dreaa…
    Hai paa…
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 1, 2009 at 21:39

    Ei hai ca s-a lamurit. Chinuit, ocolit si numai in tandem au avut taria necesara sa ofere, evaziv, a-buziv, a-braziv, fara de prihana, raspunsul co-recte AVP-up si Florin Iaru: iata fara de tagada Ivanescu e mai bun decat Paunescu. Greu merge treaba cu poetii aistea. Dar intre AVP si Iaru care poet o fi poet. Mai poet. Cred ca no name stie ceva.
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 21:41

    Asta e îngîmfare.
    Închipuie-ţi că intră aici un profesor de greacă veche (e moda) şi ne trage un όρισμα de ne merg fulgii. Sau un matematician care ne bagă în ceaţa şirurilor. Sau un filosof care ne duce în lumea limitelor. Cel mai cinstit e să tăcem sau să închidem uşa după noi. Dar eu ştiu ce spui tu iar tu ştii ce spun io. Ca să nu rămînem doi caraghioşi, e musai să vorbim limba străină a convenţiilor şi să ne srvim de ele!
    Dacă se întîlnesc doi clovni, iese o mare plictiseală pentru public. Ia să vedem, de unde e (pseudo)citatul ăsta?
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 21:44

    Tony #151
    Nu e fără tăgadă. E judecata MEA de valoare, nu a comunităţii sau a publicului. Nu există judecăţi de valoare infailibile.
    Capisci?
    =-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 1, 2009 at 22:15

    @Florin Iaru / 153 – “Fara tagada” era un atribut interior judecatii tale. Din ce ai spus TU am dedus ca PENTRU TINE, fara tagada, Ivanescu e MAI BUN decat Paunescu, ca tu personal nu ai dubii in privinta asta. Presupun ca a fost asa de greu sa smulg acest adevar de la tine (ma rog nu l-am spuls eu ci AVP, din intamplare) din cauza ca ti s-a parut firesc (ca eu) sa stiu sau sa intuiesc acest adevar interior si indubitabil al tau. Trebuia?
    Fara tagada ca Nu există judecăţi de valoare infailibile. dar atunci acest adevar coroborat cu articolul 136 / Florin Iaru il lasa pe no name in ceata. Ar rezulta ca necunoscutul Dorin Tudoran e bun doar pentru ca asa-l considera Florin Iaru. Nu era mai scurt sa-i spui lui no name ca tu ai o parere buna despre Dorin Tudoran si ca-l consideri valoros in cida faptului ca nu-i cunoscut de catre pulime precum Paunescu?
    =-=-=-=-=-=-=-

    l Says: septembrie 1, 2009 at 22:24

    Mircea Ivanescu este SNGURUL poet roman care poate fi prezentat, fara riscul unei inadecavari totale, intr-un seminar la care participa John Ashbery, Rosemarie si Keith Waldrop, Marjorie Perloff, Michael Palmer. (pentru cei care nu stiu, e vorba de niste poeti si critici care conteaza). Cam tot ceea ce s-a produs in Romania din anii 60 incoace ar fi pur si simplu irelevant in acest context, cu exceptia Mopetelui. Ca in orice alta breasla, si printre poeti exista instante de validare, desi nu i se poate explica lui Tony, in trei cuvinte, cum si de ce devine chestia cu poezia contimporana. Asa ca, da, MI e un poet important pentru ca ceea ce scrie el “rimeaza” cu un anumit context cultural si institutional. Iar ceea ce porduce Paunescu si ceilalti nu rimeaza.
    =-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 1, 2009 at 22:37

    Tony # 155
    Iar greşit. Pulimea ştie şi un pic de Eminescu. Pulimea zice (aşa a învăţat la şcoală) că Titi Eminoviciu e cel mai bun. Dar această valoare i-a fost impusă “pulimii” de cîteva generaţii de tipi ca mine care au decretat că Momoţel e cel mai tare. Acum, cum procedăm? Îl tăiem de pe listă? Confunzi notorietatea cu valoarea sau pui un semn disjunctiv între ele (iar greşit!).
    Pulimea îl cunoaşte (doar după nume) pe Nichita. Are asta (notorietatea) vreo influenţă asupra valorii lui Nichita?
    Uite, ca să spunem cum stau lucrurile: ceea ce spun eu în materie de poezie e 99% adevărat şi valabil. De ce? Unu, pentru că am competenţe şi – doi – pentru că opinia celluilalt (să zicem a ta) nu poate fi probată cu nimic. Nici cu identitate critică, nici nu sensibilitate artistică. Pentru că, din punct de vedere axiologic, Tony nu există. Nu a probat niciodată că ar exista. No offense…
    Şi, ca să nu crezi că duc superbia pînă la capăt, am să-ţi zic ceva mai simplu: în timp ce axiologia lui G. Călinescu e şi azi valabilă, în limite rezonabile, cele ale contemporanilor săi Iorga, Caracostea sau Bogdan Duică e moartă-n coteţ din momentul exprimării. De aia unii au dreptate şi alţii nu. Chestie de competenţă. Şi de talent.
    =-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 2, 2009 at 06:48

    l Says:
    septembrie 1, 2009 at 10:24 pm
    Mircea Ivanescu este SNGURUL poet roman care poate fi prezentat, fara riscul unei inadecavari totale, intr-un seminar la care participa John Ashbery, Rosemarie si Keith Waldrop, Marjorie Perloff, Michael Palmer. (pentru cei care nu stiu, e vorba de niste poeti si critici care conteaza). Cam tot ceea ce s-a produs in Romania din anii 60 incoace ar fi pur si simplu irelevant in acest context, cu exceptia Mopetelui. Ca in orice alta breasla, si printre poeti exista instante de validare, desi nu i se poate explica lui Tony, in trei cuvinte, cum si de ce devine chestia cu poezia contimporana. Asa ca, da, MI e un poet important pentru ca ceea ce scrie el “rimeaza” cu un anumit context cultural si institutional. Iar ceea ce porduce Paunescu si ceilalti nu rimeaza.
    Bey znobule, pai tocmai de aia n-ar phootea fi Mopete al tau un poet prea mare, adicatelea o unica floare in a stilurilor splendoare din iarba fiintei creatoare, fiindca seamana cam prea tare cu contextu-ti culturalo-institutional mondial, halal…
    Mopete, care daca nu ma-nsel e un tradutore cu oarece har a gandit prea mult c-un cap de dragoman international, ca sa nu-i mai maimutareasca din cand in cand pe strainezii aia, ca un eminent papagal, iar nu neaparat ca un creator absolutamaente original…
    O stia inca batranu Benedetto Croce, mey: in lumea creatiei, doar acolo unde vei afla orginalitate – o stricta originalitate, aloo…-, vei gasi si valoare… Nu e deci vba daca un artist iti place sau ba (caci placerea, frisonul impresiei hartistice, vine abia dupa ce se naste mitul creatorului reshpektiv, pe cai pe care nu le discutam aci…), ci daca hartistu’ e strict original, sau ba, daca a adaugat singur el, cu manutza sa, o paleta totalnoua la corola de minuni a lumii (sau la sentimentu rumanesc, malgasesc, bulgaresc, americanesc or oltenesc al fiintei, ca sa stii despre ce-ti vbesc…)
    In rest, e vba de topurile voastre de znobi de Bookfest sau de gentilomi ridicoli ai plutonului de alergatori spre-al literelor didactico-pedagogice everest…
    Mie-mi spui… ? lol
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Pro DOC Says: septembrie 2, 2009 at 10:22

    Bag sama ca se conturara doua directii de judecare a poetului, ambele avand in vedere raportul promovare-valoare. Florin Iaru spune ca una-i valoarea si alta promovarea, prima fiind cumva intrinseca, iar a doua dependenta de context (politic, fi-rar al naibii, la noi), dar si de harul criticilor (care, nu o data, au cules “valorile” cu o mana de mort!).
    A doua directie, care-mi pare mie sustinuta de AVP, ar fi cum ca poetul, de nu-i canonizat de critica, n-are nicio sansa sa razbata in integralitatea lui la cititor. Dl. Iaru asaza lucrurile si poetul sub l’air du tepms, iar AVP il proiecteaza in vesnicia (nascuta la sate) si-ntre granitele clare ale unei Romanii etern atemporale.
    Sincronism versus unicitate (ca cica-imai buna ca toate). Sa fii distinct intr-o generatie distincta sau sa fii distinct in orice chip, adica-n toate chipurile (chiar si cu pretul de a-ti autopastisa cateva gaselnite si ticuri pan’ la caricatura).
    Cat despre cititorul roman, cumparatorul marfii de lux numita poezie, el inca pare lovit mai mult de snobism decat de consumism.
    Cititorul genuin are totusi cateva tipuri de reactii in fata poeziei: “Uau!”, cand il citeste pe Homer si “uau” la scena in care Priam vine noaptea, incognito, la Ahile in cort ca sa-i ceara trupul lui Hector. Si “uau” cand citesti povestea Francescai si-a lui Paulo Malatesta in “Infernul” lui Dante si simte ca propriu-ti trup se inmoaie de compasiune si cade “come corpo morto cade”.
    Sunt poeti pe care-i iubesti pur si simplu si te trezesti vorbind cu vorbele lor; mi se intampla cu Trakl, Sylvia Plath, Bacovia, Paul Celan (apropo, contemporan cu “tobosarul timpurilor noi”!) Nichita Stanescu si altii. Sunt, apoi, poeti pe care-o citesti cu placere si admiratie si zici un “mda” categoric dupa ce i-ai citit. (Sa fie si Mircea Ivanescu aici pentru mine? Sa fie, desi “tanara nefa, ea e foarte inactuala acum”. (Vreau sa zic ca, dupa Mopete, parca, totusi, prea mult “narativism” in poezia lui; dupa gustul meu cel putin. Cu toate astea, MI imi satisface inca nevoia de poezie; inca raspunde unui ce ascuns adanc in mine.).
    Mai e si reactia: “hm!”, da, da, poetul asta zice ceva, adanc pe acoluri, but so what – ce zice el nu ma atinge defel, oricat de multi critici mi l-ar recomanda. Si, in fine, mai sunt si alte tipuri de reactie, in care cicitorul se dezumfla gradual, pana la scaparea unui ingenuu “aoleu!”
    Criticii nu-s infailibili, oricat de mult s-ar stradui sa se obiectiveze. Cititorii sunt subiectivi prin definitie, fiindca asta-i dreptul lor absolut. Ce ramane din poet si poezia lui tine, intr-o buna masura, si de destin.
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 2, 2009 at 11:17

    Singur printre poeti
    l / 157 – Admirabil. Sublim. Cu aceasta postare uluitoare urci fara efort in topul absolut al febleților mele (personale). Adica ma straduiesc eu (amatoriceste) atata amar de vreme sa-i descopar pe anonimii Dorin Tudoran, Florim Iaru, Viorel Padina printre poetii de pe acest blog (sau invers) si deodata tu aparusi in cale-mi precum arabul sa mi-l vinzi pe El Zorab si sa trimiti toate gloabele (ce-ar pofti jar) in grupul „Paunescu si ceilalti”… care scriu vers alb intr-un anumit context cultural international (ceilalti adica Stanescu, Sorescu si care or mai fi) . Multumesc frumos ca mi-ai oferit solutia in plic. N-as fi stiut cum sa procedez. De acuma! N-avem toti filologia estetica la baza.
    AVP-ul a fost asa delicat cu tine (te explicitat prin „znobizm”) ca-mi vine sa intru la banuieli grele in fata unui expert in Marjorie Perloff si Jackson MacLow. Totusi anumite indicii intamplatoare bine plasate in textul tau ma asigura ca pot sta linistit si ca n-ai cum sa ma traduci nici daca ai vrea, indiferent de contextul cultural si mai ales (ah) institutional. Instantele de validare este (nu-i asa?) mai multe si foarte felurite. Cam cate un soi de instanta pentru fiecare poet mare. Exista instante mai vaste in care MI nu rimeaza si nu-i original, dar Nichita, Marin si altii-s mai tari chiar si decat Toparceanu-n rima. Si uite ca se muta problema poetilor in instanta. Dar atunci care instanta e (vorba lui Iaru) MAI BUNA? Aceasta-i intrebarea? Presupun ca nu vei fi in stare sa-mi explici in 3 cuvinte de ce instanta ta si a lui Michael Palmer e cea mai tare. Nostim ar fi sa incerci.
    P.S. l, sper sa nu te stingi. Textele propuse de tine sunt de „aoleu”, echivalentul in „critica literara” ale altor texte de “filozofie-politica” (tot de „aoleu”) ale cuiva care a lasat deja peisajul acesta mai sarac. Keep Walking!
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 2, 2009 at 11:51

    @Florin Iaru / 158 – Probabil ca o anumita apetenta pentru poezie (pentru un anumit gen de poezie) afecteaza ireversibil structurile responsabile pentru gandirea logica. La poetii mari, ma rog, treaca mearga… Din ce-am zis eu nu rezulta ca priza la pulime ar trebui sa fie un criteriu de non-valoare. Tu ai dedus (de unde?) ca asa ar rezulta si te-ai repezit cu Eminescu si Nichita… Tu n-auzi ca nu rimeaza? Esti asa de uluit de niste adevaruri ce pare ca ti s-au revelat recent (in ultimi 20-30 de ani) incat toti interlocutorii iti par pretexte potrivite pentru a le repeta si etala. De-asta ti se si pare ca toti interlocutorii sustin exact contrariul a ceea ce sustii tu. Totusi nu-i asa de grav. Altii, ca sa aiba ocazia sa se contrazica, sunt in stare sa se plaseze ei insisi pe o alta pozitie decat cele in care se simt natural in urma unor rvelari recente (din ultimi 20-30 de ani).
    P.S. Ceea ce spui tu în materie de poezie (si pe acest blog ai o predilectie speciala pentru poezie, indiferent la ce te referi) e desigur 99% adevărat şi şi valabil numai atunci cand opinia celuilalt nu poate fi probata si mai ales cand acesta nu are competente sau chiar nu exista. In rest Dumnezeu cu mila. Totusi nu te ingrijoreaza faptul ca in asemenea conditii favorabile nu poti trece de 99%?
    Solutia Iaru: Ca sa ai dreptate e suficient sa gasesti pe cineva care e pe dinafara in problema respectiva si sa-l provoci la discutie. Pro DOC asta nu cred ca era in manualul “Dreptatea intotdeauna” (sau cum ii zicea)…
    Corolar:”PERSOANELE CARE TE CONTRAZIC SUNT INTOTDEAUNA SUBIECTIVE SI FOLOSESC RATIONAMENTE FALSE”
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Tony Says: septembrie 2, 2009 at 20:35

    @Florin Iaru / 216 – Care poet e MAI BUN, Brumaru sau Ivanescu? Cu sau fara tagada…
    =-=-=-=-=-=-=-

    Florin Iaru Says: septembrie 2, 2009 at 20:50

    Măi, Tony,
    chiar vrei să le ştii pe toate? Uneori, dimineaţa, alteori seara, alteori cînd mi-e greu, MI. De cele mai multe ori, însă, EB. Că seamănă cu mine (hm, invers, io cu el, sper). Cînd mi-e bine, cînd rechem tinerii mei ani, cînd caut un vers care să descrie sau să evoce portocala dezbrăcată-n pielea goală. Cînd iubeşti poezia nu eşti pizdos la datorie. Iubeşti mai multă (şi mia diferită poezie decît pot ei să înţeleagă. Ai gîndire elastică cu ieşire la Marea Caspică).
    Dar de multe, multe ori, Nichita, TT. Coşovei, fără-ndoială – Leonid Dimov (mamă, ce poet!) -, ioan es pop, Cristi Popescu. Ce credeai, că stau cu gîlma-n cap?
    Dar tu, în afară de întrebări, ai putut, pînă acum, pe acest blog, să spui ce-ţi place, în afară de o anumită persoană importantă în stat?
    Mă tem că nu. Deh, deliciile anonimatului! Dar şi prudenţele lui – văd că mulţi “anonimi” de aici se cunosc bine! Nu-i bine să afle duşmanul ce crezi cu adevărat! Al dracu’ domn Mitică!
    =-=-=-=-==-=-

    Tony Says: septembrie 2, 2009 at 21:10

    @Florin Iaru / 220 – Pentru raspunsul asta plin de necenzurata nostalgie mai ca-mi vine sa te iert (in forul interior, sic) pentru faptul ca n-ai simtul umorului meu.
    Presupun ca din intrebarile mele s-ar putea deduce vag (deci suficient) ce-mi place, cine-mi palce si viceversa. Ma straduiesc, asa cum pot, sa gasesc intrebarile cele mai potrivite. Cu ajutorul lor aflu lucrurile care ma intereseaza (momentan si punctual) in proportie de 99%. In proportie de 1% aflu lucruri surprinzatoare la care nu m-as fi asteptat. Am care va sa zica un randament jalnic. Tot sper ca se va imbunatati inainte de a fi prea tarziu.
    Multumesc pentru raspuns.
    P.S. Sa stii ca mie-mi place si Paunescu. Dar eu sunt anonim si-mi permit. AVP n-are cum sa m-atinga sau sa ma inspaimante (ca pe altii). De aceea, el, intelept (si rece), nici nu incearca. Noapte buna!
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Dorin Tudoran Says: septembrie 2, 2009 at 21:39

    @ Tony # 225
    Acum 35 de ani, Paunescu imi spunea intr-o seara “Daca m-ar lasa pe mine Beniuc sa-i fac o antologie de numai 25-30 de poezii, n-ar crede nici el ce poet mare este”…
    Daca as avea timp, chef si Paunescu m-ar lasa sa-i fac o antologie de 25-50 de poezii din cele vreo, zic si eu, la intamplare, 4,000-5,000 pe care le-a scris, nici tie nu ti-ar veni sa crezi ca n-are de ce sa-ti fie rusine ca-ti place “si Paunescu”
    Dar, n-ai tu nevoie de mine, Tony, la cat de “nerusinat” esti, nu?
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 3, 2009 at 06:09

    Dorin Tudoran Says:
    septembrie 2, 2009 at 9:39 pm
    @ Tony # 225
    Acum 35 de ani, Paunescu imi spunea intr-o seara “Daca m-ar lasa pe mine Beniuc sa-i fac o antologie de numai 25-30 de poezii, n-ar crede nici el ce poet mare este”…
    Daca as avea timp, chef si Paunescu m-ar lasa sa-i fac o antologie de 25-50 de poezii din cele vreo, zic si eu, la intamplare, 4,000-5,000 pe care le-a scris, nici tie nu ti-ar veni sa crezi ca n-are de ce sa-ti fie rusine ca-ti place “si Paunescu”
    Dar, n-ai tu nevoie de mine, Tony, la cat de “nerusinat” esti, nu?
    DT, daca tu vei reproduce aci macar o singura bucata pe care eu sa o pot numi poesie – deci creatie strict originala si durabila – din Paunescu ista, io promit public sa le-nghit pe inima goala si pe restu de 4 sau 5 mii de bucatele ale ipochimenului. Aceeasi prinsoare o fac si-n legatura cu “poesia” ex-politrucului M.Beniuc, de altfel.
    Am io mari indoieli ca my friend Nichita ar fi fost un poet mare, darmite scribalaii astia, dear fratioare… ?
    =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-

    Pro DOC Says: septembrie 3, 2009 at 08:46

    Mult stimate si iubite AVP,
    In cea mai lemnoasa limba pe care sunt in stare s-o manuiesc (doar de dragul tau, astazi), iti adresez, cu tot respectul cuvenit autorului singurului act de reala disidenta anticomunista pur romaneasca si celui mare poet roman nemuritor aflat inca in viata, urmatoarea rugaminte : numeste, de dragul umilului anonim care sunt, (doar unul dintre milioanele de admiratori anonimi ai domniei tale), cel putin inca un poet roman (contemporan ori de curand trecutin nefiinta!) despre care consideri tu, cu infaibilul tau instrument de masurare a geniului poetic, ca-ti va phootea sta alaturi in slava vesnica, si anume in cea cuvenita doar geniului autentic, deschizator de drumuri si de capace (de filoane de expresie artistica, bien sûr). Mai rogu-te, pe final, sa nu mi-l numesti pe Dorin Tudoran, ci pe oricare altul despre care tu crezi ca va putea sa te intovaraseasca in gloria eterna cu indreptatirea cu care tu insuti te indrepti inspre ea.
    Iti raman profund indatorat pentru un raspuns sincer, care – cred eu – va limpezi multe dintre tainele constituirii justei tale axe valorice.
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 3, 2009 at 09:16

    Mey prodoc, dragalas dascalas poloboc,
    Adevarau, trist ca un amor lipsit de-al preliminariilor gioc, este ca intrebarea-ti ce-ar dori cica sa-mi provoace un auctorial amoc e compusa intr-un stil atat de quqsinerespectuos pâţoc, hai să zicem de scriitor de vagoane de pe lângă un păhoc ( asta ca să nu spun de ferentarist telectualo-dobitok, sper ca te-ai prins…), încât ma scuteste de a-ti da un raspuns ad-hoc… Cu alte cuvinte, ma declar invins de impertinenta-ti adins si sterg cu buretele toante textele in care, pana azi, m-ai cam lins, honorabile zambok evins…
    O sa-ti trimet insa o carte postala la padoc in care-ti voi raspunde la intrebarea de secretoss mârtog
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    AVP Says: septembrie 3, 2009 at 09:47

    @prodoc
    Io sunt poetu Planetei Ou, domnu meu… Adicatelea, al Poemului carele va aseza Planeta Albastra, asta a noastra, pe care vietuim si tu, un mbou, si eu, un herou, in centru lumeei, din nou, aloou…
    @Florine, credeam ca stii ca numai golanii sunt modesti…
    Aloo… Stii prin ce se deosebeste un ingeniu de un om cica “sanatos”… ? Geniul, desi in sinea sa e f.sfios, nu vbeste NICIODATA mumos (dar nici nu e vulgar-injurios), aloo… Futil-politicos nu e decat un amant zmecheros, care la-nceput te ia cu floricele de rosmarin rugos, dar in final iti rupe chiloteii vijelios, sau un politician modest-tromboniticos, pana ii bagi votu-n urna, dupa care te ignora odios, sau un negustor veros, care te gadila pe burtica, invaluidu-te advertisinguos, ca sa te jupoaie apoi pan’ la os (cum fac de-o pilda aia ce si-au declarat cetitorii mai dastepti si ca alumnii din gradinile Akademos, in timp ce-si rad in barba copios de “elita” forumistilor cu iq cica mult mai musculos decat creierasu lor de molii ros, n-asa…?) etcaetera.
    Hai pa
    Merci, sa ti se-ntoarca
    =-=-=-=-=-=-

    Pro DOC Says: septembrie 3, 2009 at 09:59

    Vai, Viorele,
    In fata raspunsului tau plin de zvac avepicesc, nu-mi ramane decat sa-ti spun, cum numai Don Quijote s-ar fi adresat distinsei lui Dulcinei: iti multumesc pentru eleganta asta cu care ai iesit dintre “a rock and a hard place”.
    N-am vrut, amice, sa-ti scufund amocul auctorial, in care tu esti si actantul scriptural si cel asupra caruia se rasfrange actul(sic!) intr-o adanca dilema si nici sa-ti provoc un raspuns ad-hoc. Pur si simplu imi inchipuiam ca ai, pana azi, un raspuns la asta intrebare care nu’sh de ce-ti pare tie atat de impertinenta.
    =-=-=-=-=-=-=-=

    Pro DOC Says: septembrie 3, 2009 at 10:14

    Aloo, aloo, poete AVP, opreste-te! N-am vrut sa te tulbur intr-atat. Stiu cine esti,gata! Esti poetul”nepereche”, esti cel “fara egal”.OK? Te-ai calmat? Ti-am citit si “Poemul de otel” si “Apelul” (ti-am semnalat chiar si-un cuvant scapat aiurea acolo, sper ca l-ai scos, nu-mi multumi, e ok.).
    Bantui si eu prin Hyperspatz, ti-am citit chiar si fragmente din “Planeta OU”,mult mai greu decat “Poemul de otel”, care-mi placu, opreste-te sa-ti spui: Pe bune, imi placu.
    Ba am citit si cum te certi cu subsemnatul (in contumacie) in hyperspatz-ul tau. E ok. Stay cool.
    P.S. Daca e adevarat ca ti s-a insurat baiatul, felicitari si casa de piatra tinerilor!
    =-=-=-=-=-=-=-=

    Florin Iaru Says: septembrie 3, 2009 at 19:59

    Tony #327
    Se pare că ai uitat povestea. Deşi e cea mai frumoasă carte (să fie, însă, o singură carte – sau e toate cărţile Orientului timpuriu?) de poveste, ai cam uitat-o. Aşa se petrec 1000 de nopţi. Cum dau zorii, sfioasă, Şeherezada tace. Tocmai ca califul să jinduiască.
    P’ormă, nu tace numai Şeherezada. Tace şi sora ei, care-i ţine locul pe întuneric, că prinţesa era ocupată cu muncile facerii (ea-i dăruieşte domnului şi stăpînului ei doi copii). Prin urmare, prinţul este un stupid!
    =-=-=-=-==-=-

    Tony Says: septembrie 3, 2009 at 20:42

    @Florin Iaru / 361 – Cred ca iarasi a sarit secundarul din ceas. Tu ca intotdeauna ai dreptate in varianta estetica a adevarului si a cunoasterii poetice globale doar ca noi, noi “epigonii” nu suntem inca acolo in dimensiunea ta. “Noi” suntem aici in interiorul adanc al primei nopti (din cele 1001) in care zorii inca nu se arata. Si cand s-or arata, daca s-or arata, tot degeba va fi. Despre blogul lui Dorin Tudoran a scris Pierre Boulle un poem sublim: “Noaptea fara sfarsit”. Nu doar ca micro-secundele noastre aici sunt largi ere curioase (aproape eterne spre capete de siruri) dar la limita de convergnta a diminetii se gaseste punctul de singularitate, scurtcircuitul anuntat care seara din ajun. La capatul lecturii acestui nevinovat “eseu” vei fi mai batran cu foarte multe nano-secunde (fara sa simti totusi) asa dupa cum eu am devenit mult mai tanar citind mesajul tau de deasupra tuturor celor 1001 de noptii si al altor cateva sute de ani pe deasupra.
    =-=-=-=-=-=-=-=-

    Apreciază

  4. Tony said

    Un ultim omagiu i se aduce poetului Mircea Ivanescu si pe blogul poetului Tudoran. Atmosfera este una trista si omagiala in limitele presscrise astfel incat sa nu devina suparatoare ne-slujirea de Mircea Ivanescu si lustruirea de sine, pana cand, din senin, o jumatate de om posteaza, cu acordul moderatorului, sudalme la adresa lui Mircea Ivanescu, citate dintr-un alt poet de belea si mai ales de belit. Cantnadu-i in struna semi-omului, fara legatura cu mircea ivanescu, conul Dorin i-a replicat poetului de belea ca Gellu Naum e un foarte mare poete pentru ca asta e si asta va ramane. „Marii” poeti isi dau in cap unul altuia cu alti mari poeti, de preferinta morti deja. Tabloul e suprarealist atunci cand se accepta ca mediator un pachet de deseuri radioactive fascistoid-legionare avand in creier izotopi mutanti din comunism.

    Maestre coane Dorine probabil ca da, ar trebui ca cineva să fie mircea ivănescu – pentru a discuta totul despre mircea ivănescu. Ba mai mult asta ar fi inca prea putin. Mai corect spus ar trebui ca cineva sa fie Dumnezeu pentru a discuta totul despre mircea ivanescu. Se pare insa ca titlul subtil ales intamplator de catre domnia voastra, despre care se poate spune cu documentele pe masa ca sunteti un maestru al necrologului, nu i-a inhibat pe vorbitorii agreati pe blogul domniei voastre sa inalte ode si anti-ode despre poeti, auditoriul acceptand implicit sugestia facuta cu modestie, ca poetul Tudoran nu vrea sa discute totul despre mircea ivanescu, ci mai putin. Cu voia d-voastra as dori sa fac doua-trei remarci de roua. Una-doua ar fi ca oricine , oricand ar trebui sa aiba dreptul sa considere ca un poet anume este foarte mare sau foarte mic fara sa fie belit din acest motiv, mai ales de catre analfabeti care n-au a face cu poezia ci cu politica de gang. Si doua-una ar fi ca o inflatie de foarte mari poeti ar fi paguboasa pentru poeti. La fel de paguboasa ca ideea ca ar fi criza de mari poeti si ca niciunul nu-i ca unul. Asta asa… in general. In particular nu. Doamne fereste.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: