(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

6 Personaje in cautarea unui autor

Posted by Arca lui Goe pe August 21, 2011

6 personaje (sau mai putine) in cautarea unui autor (sau mai multor autori)
de William Pirandello si Luigi Kafcaragiale

Piesa în nenumarate acte (de fapt drama intr-un singur act care se repeta indefinit)

subtitlu la alegere: O noapte forum-oasa / Noaptea Forumului / Noaptea pe forum/ Noaptea blogosferica

SAU si mai bine: DESPRE LIBERTATEA DE EXPRIMARE.

Motto: Cine inchide usa minciunii lasa afara si adevarul.

Personajele (in ordine an-alfabetica):

1)     Presedintele Basescu – Regele Poloniei

2)     V.Stan sau orice alt Cronicar dupa ureche la curtea prea-fericitului informat-ician sau patrician (Felix – the best PC) ori blogger din blogosfera, la alegerea cititorului.

3)     Fanul Presedintelui (zis si Hermes, ori Harabula ori altul) – Vornic fara portofoliu la curtea regelui Poloniei

4)     Anastasia (zisa si Selena sau mai rar Maria doamna, Stely sau alt personaj de bine) – personaj fictiv dintr-o pictura naiva cu care Cronicarul dupa Ureche isi ilustreaza letopisetul.

5)    Corul – Ceilalti forumisti, personaj colectiv(a) – Negustori, targoveti, figuranti, bagatori de seama, gura casca, ingineri, lume pestrita, popor

…si, cu voia d-voastra, ultimul pe lista, sau primul, am putea zice, intr-o ierarhie inversa ce se practica cu atata succes de, e-he-he, 2000 de ani in tara noastra in care, mereu, cei din urma sunt cei dintai, iar cei dintai sunt din esalonul 2… asadar:

6)     Moderatorul (amutitorul) – om coborat din motan care tace si face si pe altii, sa taca sau sa se smiorcaie (dupa cum vrea algoritmul muschilor lui implementat pe sau de PC).

Actiunea se petrece saptamanal, pretutindeni in Jurul Nostru, dupa un scenariu prestabilit, si, mai nou, cu cenzura pe masura, moderata fara moderatie.

Scena I.

Soarele si rasare. Regele Poloniei Basescu si vorbescu in acelasi timp. Unii se uita in gura lui, la măselele lui, la laringele lui, la esofagul lui, la duodenul lui, la… si asa mai departe. Mult mai departe. Altii nu au atata curaj si se opresc la vreme ca sa constate ca e negru in cerul gurii si ca… are carii. Oamenii au pareri. Unii au si talent. Altii au logica. Altii au si logica. Unii sunt consecventi, altii nu. Unii au pareri fixe, altii au pareri vagi. Altii NU au pareri deloc, dar au talent si disponibilitate. Unii au pareri, altora li se fac. Pareri. Unii dezbat, altii combat. Pareri. Pareri de tot felul. O cacofonie de pareri. Oferta e foarte bogata. Dar si cererea e foarte bogata.

Oameni cu bani, cu acces la bani (care sunt ca si ai lor, daca nu cumva, intre timp, ati ghicit, vor fi devenit deja, ai lor) au mare nevoie de cacofonie pentru a pastra, prin zgomot, secretul focului. Si atunci, ei vin la piata si aleg (culeg): Oameni cu pareri (cu anumite pareri) si cu talent (sau cu talente) carora le dau… libertate de exprimare. Aceasta se cheama libertate de exprimare. Cea pe care o ofera, in imensa lor bunatate, magnatii de presa (si, coincidenta, nu numai de presa) D.Patriciu, SO.Vantu, I.Tiriac, D.Voiculecu si (pana mai ieri) magnatul intregii prese A.Nastase, corul vanatorilor de mistreti, cei care impusca francul, leul, lira, liru, garantii libertatii de exprimare, baza celei de-a patra puteri anexe in stat. Ei nu au de ce sa suprime libertatea de opinie, este suficienta o selectie potrivita, pentru ca (nu-i asa?) avem democratie si diversitate (in unitate, fireste). Doar, uneori, foarte rar, asa pentru divertiment si/sau profilactic e util sa convingi sau sa fortezi un ziarist sa-si schimbe nitelus opinia, prin punctele esentiale. In rest nu. E suficient sa ai fler la preselectie ca sa n-o dai in bara cu vreun D.Tudoran, care se apuca din senin sa inscrie autogoluri. (Intre noi fie vorba, domnia sa ar putea fi un atacant mult mai bun decat B.Nicolita si cu siguranta si-ar fi demonstrat valoarea intre timp, daca n-ar fi fost transferat la alta echipa, unde, a dracului  fataliate, mai mult face tusa, dupa o accidentare neprogramata la genunchiul lui Pericle. Va dati seama ce cuplu de atacanti ar fi facut cu extema V.Stan?).

Scena II.

Gong, gong, gong. Lumina scade (scade seara): Simpaticul V.Stan sus rasare c-o durere mare: „O cititori ai mei, ce poate fi mai minunat in lumea asta vasta, decat sa ai epopeice frustrari pentru a-caror etalare sa fie cineva dispus sa te si plateasca inspre alinare? Poate numai un ministeriat de externe sau macar acolo ceva (copist gradul 2?!) ar mai putea aduce atata-voluptate. Bla si bla si bla, bla, bla.” Cronicarul dupa ureche isi incheie monologul si se retrage in durerea lui. Intra in scena vornicul Fan al Presedintelui care, atent, competent (si el rezultatul unei preselectii corecte) il combate pe neprezentul cronicar si-l desfinteaza (de-a surda) punct cu punct. Unii il aplauda, altii il huiduie. Moflujii. Unii pun botu – fanii fanului, fan, fan, la tulip. Altii au apucat sa puna botu la savarina (apropo, cine poate sa-mi spuna unde se mai gasesc savarinele de odinioara?)  si, bine crescuti, refuza sa vorbeasca cu gura plina. Altii au apucat sa puna botu la ditirambele cronicarului dupa ureche si fac pe fanii Stanului, disimulandu-si mutra, gandul, glasul. Si zarva continua. Insa foarte putin. Caci, nascut obosit, moderatorul (un paj viclean, responsabil cu caterinca) se duce fugutza la culcare (ca sa nu-i sara somnul!) dupa ce, mai intai, seteaza raspunsul implicit al algoritmului de validare pe valoarea: RESPINS. Urmeaza un silentium lugubru. Pana saptamana viitoare cand un nou spectacol (JN-ant) va lumina scurt intunericul dintre noi, de dupa perdeau de fum. Cortina.

Epilog.

Spiritul forumului antic a incetat din viata dupa o lunga si grea suferinta. Regrete eterne. Acum forumul nu mai are nici un fun, iar s-lova e subtire. O colectie de specimene ciudate posteaza comentarii fara substanta, fara umor, fara bun simt, fara logica, fara viziune si mai ales lipsite de orice toleranta si permeabilitate la argumente. Un perpetuu monolog al surzilor in care indivizi vorbitori isi repeta prejudecatile de pe pozitii prestabilite. Este incredibil cum a fost posibil ca cititorii d-lui V.Stan sa se contamineze de aproape toate bolile acestuia. Chiar si fanul presedintelui (singurul care mai pastreaza un discurs coerent, aproape tehnic) cedeaza tentatiei de a intra in certuri cu mize marunte, nerealizand ca asta este o cale sigura spre esecul demersurilor sale.

Cred ca forumul a intrat intr-o fundatura din care ar putea iesi numai printr-o minune (pe care, aproape subconstient, o mai astept). Poate indivizii noi, poate o miscare neasteptata a lui V.Stan (el insusi in persoana), sau cine stie ce altceva… care va sa zica, prin urmare cum am zitze: Forumul a murit (becher). Traiasca Forumul (logodit cu moderatorul).

Dar, despre morti, numai de bine. Singura mea suspiciune este ca moartea nu a fost naturala si s-ar impune autopsia. Cu titlu de experiment. Se incumeta cineva?

Pana atunci s-auzim numai de bine.

Si sa fie primit.

Paul Everac Lucretiu Patrascanu

13 răspunsuri to “6 Personaje in cautarea unui autor”

  1. rongo said

    Libertatea, sau desfrânarea de exprimare?

    • Dl.Goe said

      Libertatea sau desfrânarea? De exprimare? Tot una. Din ne/fericire. Singurul loc in care se mai practica libertatea de exprimare se afla in interiorul multimii textelor desfrânate (adica fara frâne) ale comentatorilor anonimi care practica rebeliunile minerale, printre jivine aparent cuvantatoare ce neslujesc cu nesaţ libera exprimare. Rar, foarte rar, se simte vreo prospetime si un vag aer de libertate in textele unor bloggeri (de obicei in primele cateva articole care deschid balul), in rest, halte, triaje, controale, constrangeri, prejudecati, neant si moarte. Mai sus nimic. Mai jos nimic. Presa libera este foarte libera in interiorul ingust a doua puscarii concentrice. Prima cea oferita prin selectia naturala libera (a anumitor ziaristi de catre patronii de presa) , iar cea de-a doua plasata (culmea paradoxului nelibertatii) in interiorul primeia, ca o celula, nu in exterior, ca o curte, este cea a audientei. In spatiul concentraționar al celor doua penitenciare ziaristul „ales” e liber sa fie liber. In rest nu. Din pozitia de ne/slujitor al libertatii de opinie, profesionistul oricarei cauze, se simte dator sa desfiinteze pe singurul vorbitor liber: cel anonim. Care si el e mic si cu bube-n cap. Aceasta este adevarata des-frânare, cea pe care “ziaristul” o practica cu perseverenta, in mod repetat, impotriva celui liber: vezi (si) AICI . In general bloggerii repeta la scara mica (schimonosita) aceeasi reteta. Bloggerul (patron-si-ziarist-buffon) îi alege atent pe vorbitorii liberi de pe blogul sau. Totusi selectia naturala nu-i doar un mit. La o scara anume functioneaza excelent, in pofida tuturor costrangerilor.

      • rebeliunea minerală said

        Câtă vreme Balada beşinii şi Povestea poveştilor sunt mai puţin tipărite decât Meşterul Manole şi Mioriţa – numai împreună rotunjind mentalul tribal, descleiate, nici primele şi nici ultimele nu ne pot articula perspectiva libertăţii. Ca român, eşti liber verbal, dacă, aflându-te-n China, vorbeşti chinezeşte; altfel, eşti numai în intersecţia celor două graiuri: deloc. Dacă disociaţia extra/cosangvin condiţionează mentalul maniheist, „limba” tribală este şi limitată de sangvinismul constitutiv tipului acesta de colectivitate, de visceralism, genitalitate şi falocitate – de unde, trivialitatea identitară, căci „a fi”, în accepţia oricărei forme de colectivitate, înseamnă ” a fi liber să-i dezbaţi problematica identitară”. Identitatea biologică individuală, cea familială,
        cea tribală, pentru Balada beşinii şi Povestea poveştilor. Care fac literatura libertăţii tribale.
        În Meşterul Manole şi Mioriţa, activităţile colective nu mai sunt prestate de
        cosângeni, în reţetă tribală, ci de coechipieri, în reţetă socială – nimicirea
        tribalului moldovean sau a matricei tribale, Ana marcând sacrificarea unei identităţi, a unei morale, a unei libertăţi: toate tribale.
        Fără a mai lungi vorba, suntem liberi, numai în măsura în care acceptăm că eticile şi culturile diferite pot fi egale, fără ierarhizări nimicitoare; altfel, temnicieri sau prizonieri moralişti.

        • rongo said

          Când Rongo, pe lap-top, când Rebeliunea, pe desk, după cum sunt, când social, când tribal – în lume, sau familie. Neabstractă, ființa socială o tolerează și chiar anturează pe cea tribală; invers, mai va. Exclusivismul și intransigența vin din maniheismul tribal, raționalismul social cel mult ironizându-i dualismul. Paradoxal, ”toleranța” relfexelor proprietății devălmașe se poziționează violent față de cea privată: unde ”totul este al tuturor”, este de neconceput ca ceva să fie proprietatea exclusivă a cuiva, negarea cutumei agresând însăși ideea identității tribale, ființa tribală esențială. De unde și violenta contestare a exprimării netribale, netriviale. Și esența libertății tribale este invocată, nicidecum libertatea generală.
          În general, avem libertatea de a opta, prin tipul de libertate, pentru cel al colectivității în care vrem să trăim: cainic, în singularitatea sălbăticiei; adamic, în paradisul tribal; tezeic, în cetate, sau icaric, în globalitate.

        • Dl.Goe said

          @Rongo Mineral /Tribal – Interventiile d-voastra par extrase dintr-o mai vasta teorie antropologica proprie prin care incercati sa rezolvati misterioasele relatii intre individ si identitate, intre auto-reflectare si exprimare si (poate) intre colectivitate si colectivitati, toate in contextul fluid al istoriei si „pre-istoriei” egalelor culturi. O tentativa indrazneata, as zice, in aceasta constructie teoretica ambitioasa, un sistem propriu (in acord cu teoria sistemelor) pe care-l folositi spre intelegerea personala a lumii. Impresia mea este ca interventiile d-voastra pe diverse „site”-uri (arheologice) sunt menite mai degraba sa verifice teoria decat sa contribuie la „dezbatere”. In contextul teoriei d-voastra (daca intr-adevar aceasta exista) problematica (b)Arcei lui Goe pare un „banal” caz particular care poate fi explicat/rezolvat prin instantiere parametrica adecvata. O fi. Nu pot zice nu. Nici da. Normal ar fi sa „incropiti” o prezentare cat de cat coerenta a teoriei pe care ati construit-o sau pe care o aveti in minte si s-o faceti cumva sa fie cunoscuta (aprioric, sic) in locurile prin care comentati intru validarea ei. Daca as putea fi mai „prezent” pe (b)Arca ori daca ar misuna (cat de cat) prin zona Medusa, Polichinelle, Carmen Negoita ori altii din gama asta v-as propune sa veniti cu disertatia care sa devina un „topic” pe (b)Arca. Cum miscarea e slaba (acum la sfarsit de vara) nu va pot cere sa scrieti un „abstract” al sociogoniei rongo-romane si rebelo-minerale ca apoi acesta sa ramana fara emulatie. Din punctul de vedere al (b)Arcei lucrurile sunt mult mai simple (aproape ireductibile), ceea ce insa nu le scuteste de la complicatii (inutile) induse de natura umana („scârbosul factor uman” dupa cum il numea Jean-Paul Belmondo intr-un film al carui titlu nu mi-l amintesc. Poate ne ajuta Anaayana 🙂 )

  2. Vizitatorul said

    Bag seama ca ti s-a incins creierul de atita stat la soare ,pe plaja de la Neptun,”elefantel mic ce esti „!! … sau ti s-a aplecat de la mesele copioase cu sturioni si icre negre ?
    Esti in „cautarea unui autor ” pentru „opera ta de trei parale(le) pe care o incropisi acum ? Bine, b(he,he ) ,hai ca ma incumet sa-l spun eu primul ,dar pe bune ,nu cu” titlu de experiment „..
    Autoru’ esti tu : un Cronicar ‘ntr-o Ureche si un Van Goe al zilelor noastre ; un bloggar – forumist ce se crede aparator al libertatii de exprimare ,dar care incurajeaza spre simpla distractie ,”desfrinarea de exprimare”; un cinic ,un mincinos ce nu se tine de promisiuni ,un birfitor ,un narcisist -laudaros si grandoman … Iata ,deci,ce am gasit eu in „maruntaiele ” unui forumist mort , iar acum autor de sf (frate cu ctp) ,dar si Cronicar’ntr-o Ureche (personaj principal al propriei opere )..

    • Dl.Goe said

      Madam ma dezamagesti !

      • Vizitatorul said

        Madam ?! M-ai dezamagit … dar daca nu ti-a placut „opera …de trei parale(le) ,poate iti va place opera …b(l)uffa…

      • Dl.Goe said

        Madam, din ce in ce mai subtila, s-ar zice. Dar nu.

        Van Goe-ntr-o ureche este intr-adevar un aparator (donqujotesc) al libertatii de exprimare. Faptul ca „dânsul” lupta acolo unde libertatea de expresie nu este realmente in pericol ci doar cea de impresie pe care „niste gogomani” o contesta altor „gogomani” este irelevant in sine. Traim intr-un univers fractalic in care esenta lucrului in sine se tot repeta de la o scara la alta la fiecare alta scara.

        De neinteles ce aveti impotriva „distractiei”, divertismentului. Se presupune ca, in partea pierdută a Poeticii, Aristotel el insusi in persoana ar fi afirmat că râsul îl deosebeşte pe om de animal.

        „Desfranarea de exprimare” (o licenta poetica furata de la rongo fara rusine si fara ghilimele) este un caz limita al libertatii de exprimare, in interiorul acesteia, daca este…

        cinic? – poate

        bârfitor? bârfitor? – !?

        narcisist? – desigur – Deviza lui Goe este: „Above all to thine own self be true!” (Mai presus de orice sa-ti fi credincios tie insuti…)

        laudaros? grandoman? – aveti exemple?

        Umblati prin maruntaie? Hm! Ca limbricii…

        P.S. Merci pentru propunerea de casatorie in secret. Sa veniti cu buletinul la d-voastra. Si cu certificatul. De nastere.

    • Vizitatorul said

      O raţă intră într-un bar:
      – Aveţi pâine?
      – Nu, răspunde barmanul.
      – Aveţi pâine?
      – Nu!
      – Aveţi pâine?
      – Nu, nu şi iar nu!
      – Aveţi pâine?…
      Barmanul, înfuriat la culme :
      – Dacă mă mai întrebi o dată dacă avem pâine, te iau de cioc şi ţi-l bat în cuie pe bar! Să vedem atunci!
      – Aveţi cuie?
      – Nu.
      – Aveţi pâine?

  3. Arca lui Goe said

  4. Jeanne Antoinette Poisson de Pompadour said

    Cred că vă place să dramatizaţi. Vă aştept cu ecranizarea. 🙂

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: