(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Bacalaureat. Amintiri imprumutate.

Posted by Arca lui Goe pe septembrie 11, 2011

Cum mă ia, în zile numai de mine ştiute, câte un dor după Caragiale-Tatăl, cum mă cuprinde, in alte zile pe care nu le divulg, câte un îndemn să-i trimit lui Geo Dumitrescu versuri de debutatnt sub pseudonim, pentru a mai încerca fiorul începutului la „Poşta redacţiei”, cu aşteptările sacrosante (dacă te pune la „deocamdată nu”, sau la „mai încercaţi”), cum mă răzbate până la o incandescenţă pe care n-o aveam atunci – plăcerea de a regasi, pe fosta „Regală”, magazinul unde i-am cumparat primului amor utecist primul cadou in lumina tradiţiei paterne şi mic-burgheze, tot aşa mă lua duminică o halucinaţie, de dimineaţă, să mă vad băiat care dau, vara, bacalaureatul, să ascult o consultaţie la română, nimerind la „Opera lui Marin Preda”, pornind să iau notiţe la tot ce-mi explicau lect. Univ. Nicolae Manolescu si prof. Cornelia Stroe, notiţe adevărate, ca la şcoală, cu plan de idei, cu punctele 1, 2, 3, 4, până la originalitatea operei – vorba măreaţă a lui Preda: „domnule e originală sau nu?”, – încărcându-mă ingenuu, proaspat si prost (în sens sadovenian!) cu toate expresiile acelea de care am uitat, socotind uitarea semn de deşteptăciune, dar fără de care de unde Barthes?, de unde ionic, doric si corintic?, de unde estetică?, expresiile acelea care par uscate, dar fără de care nu iei foc: caracterizarea personajului, trăsături proprii, analiza psihologică, problematică, modalităţi, vorbe şcolăreşti fără de care nu eşti, ca, deocamdata, în plină încântare şi reverie, să mă străbată fundamentala agnoasă de liceean: „da’ dacă nu ne vor da Moromeţii?” si să intru în acel tip de „vorbarie trăită”, cum numea Manolescu monologul moromeţian, termenul rămându-mi de parcă l-aş fi auzit prima oară, şi să-mi spun că s-au făcut 30 de ani de când am avut senzaţia de neclintit că citesc întâia capodopera scrisă după război în limba română şi m-am simtit un altul, pe viaţă, pentru ca imediat, întorcându-mă la acel timp, să-mi devină clar ca am dat bacalaureatul la „Sava”, la vremea „Intâlnirii din pământuri, când nimeni nu ştia ca nuvelele alea vor deveni materie la bacalaureat, dar în schimb toamna „dănd la facultate” – căci mai „depinde şi de facultăţi” – am tras, cu mâna mea, bileţelul cu „Poezia putrefacţiei şi putrefacţia poeziei. Importanţa acestui studiu pentru literarura română”. Duceţi-vă să tăiaţi salcâmi în râpa Uvedenrode dacă nu mă credeţi şi mă bănuiţi că vreau să extrag vreun efect! Acum, ce-o să mi se spună? Că trebuia să iau atitudine pe loc, în paşopt, pentru ca in 1984 toţi bacalaureaţii francezi ştiu ce e un context? „ – vorba trăită a Morometelui – sunteţi deştepţi, da’ vă mănâncă prostia!”, şi de-aş fi, vai de capul meu, profesor într-o comisie de bacalaureat aş cere elevului, ca problema suplimentară de estetică, să-mi comenteze această expresie a bătrânului. – Bacalaureat, Radu Cosasu / Sonatine.

P.S. Exista sperante pentru cei fara BAC dar cu liceul la baza. Voi reveni cu exemple. 🙂

8 răspunsuri sa “Bacalaureat. Amintiri imprumutate.”

  1. Dl.Goe said

    Rafa sau Nole? Aceasta-i intrebarea. Or avea si ei BAC-ul?

    Apreciază

  2. Ana Ayana said

    – deșteptăciunea e un cașcaval care trebuie ținut departe de șoareci
    – dacă nu ai grijă de planta asta, o mănâncă plantele carnivore
    – deșteptăciunea e ca o ciupitură de țânțar iar prostia este consecința. Dacă te abții, nu te mai mănâncă nimeni 🙂 dar nici nu rămâi deștept. Deci trebuie să te lași ciupit de cât mai mulți tânțari

    Varianta serioasă: băieți, dacă nu fructificați bobul ăla de grâu, se alege praful de culturile voastre.

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Dar soarecii sunt si ei inteligenti. Nu?

      Ai vazut finala de la US Open? Presupun ca ai tinut (ca toate fetele) cu Rafa. De data asta am tinut cu Nole (ca de obicei cand in teren nu e Fedex). Mi s-a parut un meci extraordinar, chiar daca protagonistii au facut incredibil de multe greseli pentru niste tenismani de talia lor. Poate ca pana la urma tenisul e un joc previzibil care poate fi citit (si descifrat) din priviri. Un spectator american putea ghici in peste 95% din incercari care serva va fi gresita in meciurile de tenis, in timp ce mingea se afla in aer, aruncata de cel care servea. Daca expresia lui Nole, in semi-finala, in fata serviciului lui Fedex pentru punct, game, set, meci, expresie de copil dârz care parca zicea „Hai må! Då! Då in mingea aia!” prevestea catastrofa lui Fedex, in finala de ieri, impotriva publicului (nu ostil dar nici favorabil), a coardelor rachetei care pocneau si mai ales a durerilor de spate, victoria lui Nole putea fi prevazuta dupa aerul chinuit si dupa neputinta ce se citea in expresia fetei fostului numarul unu mondial. C-asa-i in tenis.

      P.S. Daca nu-ti place tenisul te rog sa ignori acest comentariu.

      Apreciază

  3. Maria said

    La 3 dimineata se aude o bataie in usa . Se scoala sotu’, cand deschide usa , unu’ zambind la el:
    – Ce vrei, ma la ora asta?!
    – Scuze, n-ati putea sa ma impingeti?
    – Du-te, ba de aici, la 3 dimineata? si-i inchide usa in nas,. Se duce inapoi in pat langa sotie. Aia il intreaba:
    – Cine a fost la ora asta?
    – Pai, unu’, cica vrea sa-l imping!
    Sotia se ridica intr-un cot::
    – Ti-aduci aminte cand ai avut pana, si nu te-a impins nimeni si ai stat 4 ore pe drum, era greu sa dai o mana de ajutor?
    – Bine, zise sotul. Isi trage repede o pereche de pantaloni si iese afara, era cam ceata, si incepe sa strige:
    – Bah, unde esti? Se aude un glas:
    – Aici!!
    – Unde aici?
    – Aici, in leagan!

    Apreciază

  4. Maria said

    Plictisit de viata de la oras, Tom si-a cumparat o casa la tara , inconjurata de vai si paduri. Dupa sase luni de singuratate, la usa lui apare un tip barbos, neangrijit, care ii spune:
    – Sunt vecinul tau, Bill, si locuiesc peste vale. Dau o petrecere diseara si m-am gandit sa te invit si pe tine.
    – A, ce bine! spune Tom. Chiar ma plictisisem.
    – Va fi ceva de baut, poate si ceva lupte. Sper ca nu te deranjeaza.
    – E OK, cred ca pot face fata.
    – Si se va face si sex.
    – A…ce bine! Sunt un tip deschis oricaror provocari. Cum crezi ca ar trebui sa ma imbrac?
    – Nu conteaza. Oricum vom fi numai noi doi.

    Apreciază

  5. Maria said

    Bacalaureat 2009
    – Inima este cel mai important organ genital al omului.

    – Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.

    – In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost..
    – Drumetii veneau la Hanul Ancutei pentru a minca si a bea vin din ulcicile noi ca alea vechi erau sparte!
    – Un profesor intreaba o eleva:cine a scris poezia „Luceafarul” [] …. ea spune Tudor Arghezi.
    – Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.
    – Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus: „De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!” Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.
    – Poezia „Sburatorul” de Ion Has Radulescu este un omagiu
    adus aviatorilor romani.
    – Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
    – Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In „Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Rovinari.
    – Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant „Tu esti Mircea?”, domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: „Da-mparate! ”
    Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate. Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita „inspre Dunare, o mina.”
    – La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula.Un elev raspunde(in scris):”Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet… si pe Paula nici nu o cunosc!”
    – Mihai Eminescu si-a intitulat poezia „Din valurile vremii…” vrand sa sugereze vremea si apoi nu a mai continuat titlul din nu stiu din ce motiv s-a razgandit si a inceput strofa I..
    – Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
    – Poema „Miorita” circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada „Miorita” este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul „Mioritei” a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.
    – Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
    – Balada e o specie a liricii populare inventata de Ciprian Porumbescu.
    – Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.
    – Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire. Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.
    – Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.
    – Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.
    – Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.
    – În romanul „Rascoala” personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.
    – Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
    – Nechifor Lipan statea ” pe spate cu fatza in jos”..
    – Profa: In ce tip se incadra Otilia Marculescu?
    Eleva: In tipul ingerului a fetei blonde..
    Profa: Asta ai citit tu intr-o carte?
    Eleva: Asta am spus-o eu din proprie initiativa
    – Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
    – Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe.In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
    – De ce se numeste nuvela „La tiganci”?
    Raspuns : Localitate in care se petrece actiunea este La tiganci.
    – Profesorul : „Ce stil functional are acest text?”
    Elevul: ” Stilul articol”
    – Prof: cum moare Dinu Paturica?
    Elev:?
    Prof: A murit intr-un mod simbolic?
    Elev:?
    Prof(NERVOS) : Haide, mai, baiatule, cum a murit?
    Elev(SPERIAT) : L-A CALCAT CARUTA!!!!
    – Nichita Stanescu este un poet care se mira de orice. El se mira si de faptul ca oamenii aud si au urechi. Pai de ce? El n-a avut urechi? A vazut el vreun om fara urechi? Ma rog, da se zice ca asa este in poezie, sa te miri de toate si sa le pui pe toate unele subt altele, in rânduri scurte, ca sa se vada ca sunt versuri.
    – Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
    – Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar amândoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris intr-un fel si celalalt in alt fel.
    – În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
    – Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul,cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
    – Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule…
    – Moromete fãcea pârtie pe salcâm ca sã se dea cu sania.
    – Eminescu este trist pentru cã nu a reusit sã facã nimic în viata lui.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: