(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Archive for 11 octombrie 2011

Un erou atipic

Posted by Arca lui Goe pe octombrie 11, 2011

Un erou al zilelor noastre. Atipic. In general… Dar cât se poate de in ton cu vremurile… Dupa tipic… Asa vremuri, asa erou…

In Romania coruptia este o componenta sociala majora, instrumentul principal prin care mafia si structurile paralele, scapate de sub orice control al statului de drept isi manageriaza puterea si imunitatea. Economia subterana, ilegala, si mecanismele mafiote prin care grupuri de gangsteri paraziteaza societatea, impiedicand orice progres notabil, a reusit sa se infiltreze, printr-o coruptie extrem de performanta (!) in toate componentele societatii, devenind practic imuna la mijloacele democratice de identificare si combatere. Infiltrarea masiva si simbioza cu agentii patogeni din institutiile democratice, abiliatile nelimiate de camunflaj si mimetismul perfect prin care imita aparentele democratiei institutionalizate le fac practic invizibile pentru un observator neavizat. Omul de rand, intoxiat cu prostii de catre canalele media nu are decat rareori ocazia sa intrevada adevarata dimensiune a cancerului social care mentine Romania in evul mediu, iar acele ocazii sunt cele in care in disputele inter-mafiote combatantii pierd controlul, ajungîndu-se la suprafata, in scurte episoade, ce sunt apoi ingropate eficient prin grija serviciilor de ecarisaj. Omul de rand nu poate face nimic altceva decat ce a facut si pe vremea mafiei comuniste: sa supraviatuiasca umil in compromis si nesimtire, sperand in secret ca va veni iarasi o revolutie de import, de nerefuzat, ca si celelalte doua de mai inainte, care sa mai aduca de doi lei iluzii si sperante noi. Totusi in acest context in care cancerului social este camunflat perfect in democratie, exista o componenta a mafiei care actioneaza la vedere, nestingherita, un stat in stat, care nu se ascunde si nu are complexe. O componenta care jefuieste, spoliaza, distruge si umileste natiunea si traditiile, exhibandu-si aroganta fara teama. O componenta ajunsa departe prin nebagare de seama… Impotriva ei se afla putini si palizi eroi, pe care nimeni nu catadicseste sa-i incurajeze, sa-i sprijine moral macar, majoritatea spectaorilor preferand sa-i priveasca cu amuzament si sa-i persifleze…

Sper din suflet ca eroul meu „civilizator” sa nu moara inainte de a-mi gasi timpul si dispozitia de a descrie in cuvinte mafia cu care lupta si faptele-i de vitejie…

…va urma

Bolgul zilei: MERIXON

si

Anti-blogul zilei Populatia Indecenta – Unde cel mai prost “vîndut, cumpărat şi plătit” scriitor român din zilele (şi, mai ales, nopţile) pune de o sueta in forma de bârfa, impreuna cu alti obscuri scriitor-asi, pe care o populeaza cu sofisme (de doi bani), ironii (ieftine) si invidie (cat casa poporului) impotriva unui confrate cu mai mult succes, care… nu catadicseste sa-i bage in seama. Desigur ca nu oricine poate sa-si spuna ” o parere sincera”, acolo pe anti-blog, despre faptul ca scriitorul Goe-ga (Vasile) desi greseste, nu greseste pre versuri ci in proza. I-auzi aforism vasilian: „Poti gresi fara sa vrei, dar nu poti gindi gresit fara sa vrei!” – Tare.

Posted in Arcaluigoeologie | 5 Comments »

Efectul oamenilor asupra omului – II

Posted by Arca lui Goe pe octombrie 11, 2011

un Hegel second hand…

In Fenomenologia spiritului, G.W.F. Hegel lansa – cum remarcă Marta Petreu într-un articol despre Noica şi utopia recunoaşterii – conceptul de „mişcare a recunoaşterii“. In succinta trecere în revistă a autoarei clujene, „Hegel a arătat că un om (orice om), pentru a fi într-adevăr uman, pentru a fi o conştiină de sine, are nevoie de un alt om, adică de recunoaşterea acestuia“ (Apostrof, an. XX, nr. 12, 2009, p. 17).

Filosoful german pune această constatare în cheie agonală, văzînd întîlnirea dintre cele două conştiinţe ca pe o confruntare izvorîtă din dorinţa fiecăruia de a fi recunoscut de celălalt, aspiraţie care nu este însă necesarmente dublată de disponibilitatea reciprocităţii. Numai în cazuri fericite legitimarea mutuală are loc, tot aşa cum nu toate oglindirile sînt nedeformante.

Ideea hegeliană a fost îmbrăţişată, în acest punct, cu entuziasm, de unii dintre urmaşii lui. Alexandre Kojève şi Constantin Noica, două voci europene calificate – provenind însă ambele, poate nu întîmplător, din răsărit –, ambii filosofi dedicînd Fenomenologiei spiritului comentarii inspirate şi de mare originalitate. Cu toate că demersurile lor, ca şi acela al lui Hegel însuşi, au o mare putere de seducţie, întrebarea rămîne însă: este dinamica recunoaşterii un punct obligatoriu de trecere în direcţia dobîndirii umanităţii omului? Si, dacă da, nu poate fi ea mediată decît prin luptă? Să fie oare, cu adevărat, instinctul combativ, impulsul beligerant, al omului atît de înrădăcinat încît rămîne singurul cu adevărat capabil să regleze conturile în sensul dobîndirii recunoaş terii celuilalt? Critica lui Hegel, întreprinsă pe alte tronsoane atît de Karl Marx (pentru idealism), de Kierkegaard (pentru nerealism şi aroganţă), cît şi de Karl R. Popper (pentru istoricism), a evidenţiat laturi vulnerabile sau măcar criticabile ale concepţiei filosofice a clasicului german. Tot astfel pare să fie şi chestiunea accederii la demnitatea umană prin oglindirea în celălalt. Emmanuel Lévinas şi-a alcătuit, practic, opera, pe una dintre laturile sale majore, tocmai ca o posibilă contrapunere la tipul de relaţionare umană avut în vedere de Hegel în Fenomenologia spiritului, urmărind relaţia dintre „eu“ şi „celălalt“ ca raportare „faţă către faţă“.

I-a revenit marketingului contemporan meritul de a descoperi că logica învingător – învins poate fi înlocuită, mult mai profitabil, de abordarea „win – win“, unde ambii inşi care intră în raporturi unul cu altul ies învingători. Diversitatea nu impune raporturi de asimilare, subordonare sau excludere, ci poate însemna schimb amiabil, mediere continuă, complementaritate care îmbogăţeşte prin punerea în valoare a tuturor resurselor valabile. Prins în cleştele hegelian al confruntării – şi, pe această cale, a raporturilor de „voinţă şi putere“ schopenhaueriene şi nietzscheene –, omul ar părea condamnat la formele brutale şi primare de dialectică dacă asemenea schimbări de perspectivă nu ar lărgi suficient perspectiva, îndemnînd la redefiniri şi recalibrări filosofice.

intr-un Pecican de prima mâna.

Update:

Blogul zilei: BARICADA

Articolul zilei: Persoanele juridice nu au buric

Deviza zilei: Miscarea prinde radacini! 🙄  (… si miscarea inceteaza)

UPDATE: Am atatea exemple despre influenta oamenilor asupra omului incat imi vine foarte greu sa le aleg pe cele mai potrivite pentru a ilustra teoria anonimului influentabil. Recent, habar n-am de ce, Habar N-Am zice ca s-ar fi suparat in asa hal incat trebuie musai sa-si ia papusile si sa se retraga. Ma rog, acesta nu-i un caz potrivit pentru ilustrarea pentru ca e prea enigmatic. Se pare ca gestul sau are legatura cu aceste trei obiecte de arta (vezi mai jos), despre care a marturisit ca-l intriga pana la obsesie (motive existand din abundenta):



Posted in Arcaluigoeologie | Etichetat: , | 52 Comments »

Ultima ora

Posted by Arca lui Goe pe octombrie 11, 2011

Stire de ultima ora: AVP si-a „privatizat” blogul. Incepand de azi 10 Octombrie 2011, opinia publica si omenirea nu vor mai avea acces la inestimabilele profetii si informatii furnizate cu generozitate pana acum. Doar o mâna de alesi (din pacate mult mai putin de 12) vor beneficia de izvorul intelepciunii si talentului avepian, pe blogul transformat intr-un club privat. 

Presupun ca minunea va tine cel mult de trei zile. Maxim-maximorum. 

P.S. Oare AVP ar fi in stare sa-si doneze creierul? Ca sa ajute stiinta sa inainteze catre vârful sagetii timpului din vârful Palanetei Ou? Aceasta e intrebarea.

Tradare, tradare, tradare. De trei ori tradare.

Tradarea no. 1. Gândul neglijent. Facînd mai multe lucruri deodata, precum Napoleon Bonaparte (care statea simultan pe cal si privea la dreapta) cu care de altfel si seamana foarte bine, un vizitator anonim, Dl.X, ce scrie la doua mâini si mai multe capete, obisnuind sa practice din anonimant avocatura in favoarea lui AVP, intru promovarea literatura a acestuia pe Arca lui Goe,  s-a tradat intr-un moment de vinovata neglijenta, semnand simplu AVP. A uitat omul sa basculeze insemnele anonimitatii de la (a) la (b), pardon, in procesul de redactare a comentariilor, ba aici, ba-n Focsani. Tocmai el care declarase ca detesta si nu intelege insistenta laşa a unora de a-si pastra anonimatul. Asa se face c-a ramas X-Catrina fata batrana.

Tradarea no.2. Gândul sociopat. La sugestia ca insolentele pe care le suporta ar fi rezultatul firesc al insolentelor pe care le practica i-auzi ce gaseste AVP de cuviinta sa raspunza: „Una e să-l faci cum îţi vine le gură pe un nick oarecare, despre care nu ştii cine e şi deci n-ai cum să-l insulţi ori să-l calomniezi (din moment ce nu ştii cine e), şi cu totul altceva e să jigneşti ori să calomniezi în mod nemijlocit o persoană reală, folosindu-te de insemnele sale de identitate şi chiar de locaţia sa reală. Fie numai şi pentru faptul că persoana respectivă ar fi discreditată astfel în faţa familiei sale (de cele mai multe ori pe nedrept sau folosind minciuni şi diversiuni ordinare), ar fi de ajuns ca orice instanţă de judecată onestă să ştie ce are de făcut cu insultătorul ori calomniatorul. Iar faptul că acesta din urmă se bazează pe cagula poreclei spre a se deroba de orice responsabilitate nu e decât încă o dovadă a inconştienţei sale. ” – Pentru AVP si incredibila logica avepiana o persoana pe care el nu o cunoaste nici nu exista, este o simpla ipoteza, numai buna de folosit pentru defulare, asa… o entitate fara familie, fara prieteni, fara sine.  Ba care nici macar n-ar avea voie sa riposteze in vreun fel pentru ca avepel e protejat prin asigurare la ADAS: si-a spus numele si prenumele si deci are voie sa omoare anonimi. Nu-i da prin cap ca daca n-o sti el ce persoana e in spatele unui nick, o sti poate familia nick-ului si/sau prietenii sai. Sau macar persoana in chestie. Ma rog, sociopatie in toata regula. Un efect colateral al unei stari mai generale a inconstientei sale si al incapacitatii de a accepta parteneri de discutie. Partea proasta este ca dl.AVP nu practica (dupa cum in mod mincinos incearca sa sugereze) „facutul cum iti vine la gura doar pe nick-uri oarecare, despre care nu ştii cine sunt şi deci n-ai cum să-l insulţi ori să-l calomniezi (din moment ce nu ştii cine e.) „  n.b. Auzi logica! ci si pe persoane cu notorietate publica. Pur si simplu „omul” n-a auzit de proverbul „Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”, iar daca o fi auzit, atunci oricum la el n-ar aplicare ca el e geniu. Pustiu.

Tradarea no.3. Gândul panicat. Intr-un moment de råvåşire, blogger-ul AVP si-a mutat blogul din (hyper)spatiul public in (sub)spatiul privat, ne realizand ca egoul sau nu va putea rezista prea mult timp in captivitate aseptica si sterila claustrare si nici ca inevitabila sa revenire in spatiul public nu se va putea face fara prejudicii de imagine.  N-ar fi insa nici prima, nici ultima proba a labilitatii sale, de blogger care se cauta de atata amar de vreme fara sa se gaseasca.

Update: Dupa 3 zile (pe 13 oct) bloggerul AVP a inviat pentu a le transmite discipolilor sai urmatorul mesaj:

„Nu voi redeschide dezbaterile pe acest blog decat in momentul in care voi gasi posibilitatea tehnica de a bloca doi spameori deosebit de virulenti – @Dl Goe si @Radu Humor -, care de ani de zile imi toaca nervii ceas de ceas, precum picatura chinezeasca. Multumesc pt intelegere.”

Cat de nesimtit trebuie sa fii pentru a livra cu convingere un astfel de mesaj in care incerci sa dai vina pe altii pentru propriile limite, blocaje, neputinte?

Update 2: Pariuri Sportive

A. Cat de mult poate dura miscarea Occupy Wall Street? – Pariuri Sportive !!! Okazie ! 1 EUR

Protestul intitulat „Occupy Wall Street” a ajuns, deja, la a 32-a zi de desfasurare si a devenit un fenomen global, atragand tot mai multi oameni afectati de criza economica. Dar cat poate continua aceasta manifestare vag definita, care nu are, oficial, niciun lider? Nimeni nu poate stii cu siguranta, insa, potrivit unui specialist in stiinte politice intervievat de CNN, protestul a ajuns deja la o amploare nebanuita. „A mers mai departe decat ar fi banuit oricine. Este uimitor ca a rezistat atat timp. Ceea ce vedem nu are precedent”, a decarat Michael Heaney, profesor de stiinte politice la Universitatea din Michigan (care n-a auzit de Piata Universitatii).

B. Apropo de subiectul pariului A. acesta a fost luat in dezbatere si de catre AVP. Ceea ce sugereaza pariul sportiv B: Cat ii va mai tine AVP in sus-pans pe fanii sai cu o falsa problema? Si daca a blocat dezbaterile 🙄 de ce nu posteaza (fara riscuri) articolele anticipativ-optative? Ce-l retine? Ma gandesc sa-i ofer solutia castigatoare la framantarile sale dar parca, parca i-as mai da timp de gandire pentru a gasi singur iesirea din situatie. Pana atunci tin sa-i anunt pe fanii sai (care bântuie pe aici cu niste sperante de neînteles) ca au alternativa la blocajul mediatic al maestrului claustrat intr-un silentum stampa lugubru:

AVP News

AVP Final Layout

Posted in Poetul Paradigma - Fo-pe-Vi | 49 Comments »

 
%d blogeri au apreciat: