Banii si vorbele

Iesirea din Inventar… intrarea in Faliment (!?)

– continuare

Ce-ar mai putea lipsi la o adica din gestiunea unei Arce in inventar? Vreun animal… cu blana pretioasa? Vreun fildes?… Vreo scandura? O vela? O mani-vela, cârma, parâma, ancora, timona, carena, cala, trinca… Proviziile? Vinul, nutretzul, pastrama? Jurnalul de bord? Nimic din toate acestea. Dar banii? Cum sta Arca cu „finansele„? Pai cu „finansele” stam binisor, la zero ca suntem societate non-profit si non-profet. Dar cum naiba poate functiona Arca si intreaga Blogosfera fara bani, pe gratis mama soacra, care va sa zica? Care e moneda de schimb in care se fac tranzactiile intre tarile virtuale? Ca n-or fi doar schimburi in natura. Ei bine, ce sa mai lungim vorba, moneda curenta in imperiul virtual al anonimatului clandestin este „vorba„. Platile si ras-platile se fac cu vorbe. Politele se platesc cu vorbe. Unii au capital. Altii nu. Unii lucreaza cu bani falsi. Altii afirma ca toti banii sunt falsi. Cert este IVAC (Imperiul Virtual al Anonimatului Clandestin) se confunta cu o criza financiara de anvergura care ne poate trimite direct in recesiune. Inflatia de vorbe a distrus increderea investitorilor si consumatorilor in asa hal incat PIB-ul fiecarei gubernii virtuale se afla in pragul colapsului, sub presiunea datoriilor uriase, toate foarte aproape de scadenta. Este posibil sa asistam la prabusirea vorbei, la retragerea ei de pe piata si poate chiar la revenirea schimbului in natura ori  la intoarcerea aurului. Tacerea fiind de aur…

La inceput, a fost cuvântul. La inceput scopurile existentei banilor (sensul cuvantului „bani”), pe vremea in care acestia aveau valoare materiala intrinseca, erau, in principal, acelea de a oferi oamenilor posibilitatea de a face schimburi echitabile unii cu altii,  dar si (si poate asta in special) de a le da posibilitatea de a acumula, de a economisi, de a face rezerve,  de a conserva bogatia si, in genere, de a instrumenta proseritatea si echitatea, de a impiedica imbogatirea prin abuz, toatea acestea presupunand o relatie adecvata intre cantitatea de bani din circulatie si bogatie (totalitatea resurselor, bunurilor si valorilor existente). Ce s-a intamplat intre timp, pe drumul de la teorie la practica? Ce sa se intample? Cu putina atentie si cu multa neatentie, scopurile existentei banilor au fost pervertite transformandu-se in exact inversul celor avute in vedere initial. Banii si-au pierdut valoarea intrinseca, incaracandu-se in schimb cu valoare simbolica, decuplandu-se practic de resurse, bunuri, valori intr-o asemenea masura incat semnificatia lor a devenit foarte vaga. Toti banii au devenit falsi ori chiar inexistenti in forma curenta a banilor gheata, pesin, convertindu-se in abstractiuni matematice fara niciun suport in afara unor „niste biti” in calculatoare. In anumite calculatoare. A devenit un instrument al unor schimburi aberante (ce semnificatie sa aiba faptul ca o måsea cariata a lui John Lennon costa 40 de mii de dolari? Ori ca un colier al unei foste neveste a lui Richard Burton (Liz Taylor) se vinde cu 2 milioane de dolari?), un instrument de risipire, de distrugere a resurselor, de jefuire, un mijloc de a impiedica discriminatoriu acumlarea si economisire, un mecanism de transfer abuziv al puterii si averii. Bani au devenit un instrument de furat. Unii au posibilitatea sa creeze bani (falsi) din nimic. Acesti „unii” nu pot fi niciodata gasiti cu lipsa in gestiune, prinsi cu mâta-n sac, si nu pot da faliment.

Te intrebi poate ce legatura sa fie intre inventarul inventat pe Arca lui Goe si schema de mai sus (schita poetica ponzi pe intelesul pasagerilor potentiali de pe Arca lui Goe) care descrie  fenomenul pervertirii banilor, atata vreme cat Entreprise-ul arcadian este non-profit si non-profet, operand exclusiv cu vorbe, manipulate in deplina libertate de exprimare (limtele mele fiind limitele limbajului meu).  Legatura consta exact in paralelismul perfect dintre procesul pervertirii banilor si cel al pervertirii vorbelor. Inlocuirea cuvântului „bani” cu cuvântul „vorbe” nu-ar altera esential mesajul paragrafului anterior. Cuvintele au devenit vorbe si s-au decuplat de sensuri, inflatia le-a devalorizat pana la anulare. Comertul cu vorbe copiaza prin mimetism (chit ca la inceput a fost cuvantul nu banul) natura perversa pana la obscenitate, a tranzactiilor cu financiare de la bursa. Ansamblurile de cuvinte au semnificati vagi, adesea inverse. Cuvintele au fost falisificate si au capatat o viata independenta de sensuri. A zice ca X e un geniu, ori ca Y e un ticalos, ca Z un dobitoc, ori ca faptul A e o marsavie si a reveni precizand ca este marsavia cea mai mica cu putinta, toate astea sunt spectacole de sine statatoare, independente de orice realitate si de orice bun simt. Iar nebunia asta a cuprins pe toata lumea. Toti vor sa fie investitori la bursa. Finantisti. Nu mai poti juca un poker la cacelma, cu cunoscatorii, ca vei accidenta la sentiment vreun dobitoc ce-si ia in serios tranzactiile cu neantul cuvintelor, al vorbelor ce s-au instrainat de rosturi.

Ei bine inventarul pe Arca incerca sa vada daca nu cumva dl.Goe, cu voie sau fara voie, a acceptat foloase necuvenite ori a incercat sa schimbe, la banca, bancnotele false ale harjoanelor din anonimatul virtual pe bani buni . Adica ceea in  majoritate, celilalti fac cu o mare nonsalanta. Problema este insa ca dl.Goe, auto-desemnat seful si componentza comisiei de inventariere (daca altcineva nu s-a oferit) nu s-a prea tinut de treaba cu consecventa si silinta in aceasta luna de inventar, umbland brambura si cautand semnele evaziunii prin alte ograzi corupte. Mi-e teama chiar ca va falsifica (in directia asteptarilor) raportul de inventariere sau ca va acoperi eventualele lipsuri cu cuvinte de acasa. Nu din cauza ca n-ar fi onest (ca de onest e onest) ci asa… din lene si din lehamite, de rusine fata de contribuabili carora ar trebui sa le marturiseasca-ca, desi avea in plan, n-a terminat inventarul inceput cu elan si convingere. Totusi investigtiile d-lui Goe in deplasare au scos la iveala unele date care pot avea relevanta. Daca nu, nu. Ramane de vazut. – va urma.