(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Europa Pa!

Posted by Arca lui Goe pe octombrie 21, 2012

Europa detine 8% din populatia planetei. Cheltuielile sociale ale Europei reprezinta 50% din totalul cheltuielilor sociale de pe planeta. O contradictie antagonica in Europa paradoxala?

Europa

Va fi unita sa nu nu va fi deloc. Axiomatic, axiologic, praxiologic si paradigmatic Europa (un pseudo-continent) este condamnata sa devina o tara, o singura tara si anume Republica. Daca acest lucru nu se face mai degraba aceasta este desigur si din vina reactiunii care mananca lefurile cu lingura, obliterand literalmente progresele in directia coagularii spre o stare in care „munca” lor n-ar mai avea obiect. Nu este scopul nostru (al d-lui Goe) de a intra in detalii referitoare la starea sursa, la starea tinta si la traseele im/posibile de parcurs intre A si B. Disputa cvasi-ideologica dintre Liliput si Blefuscudians in legatura cu piciorul cu care ar trebui facut primul pas in directia unificarii Europei (stângul sau dreptul) ne lasa rece, ca si dezbaterea despre extremitatea la care ar trebui spart oul, si daca primordiala ar fi dupa unitatea monetara o unitate bancara versus una fiscala, una politica si/sau militara, culturala, ori, Doamne fereste, religioasa. Toate acestea sunt mofturi (ingrosate, pe o criza ca aceasta, de catre zbieretele disperate ale reactiunii care amâna viitorul pe cât poate), fiind probleme trecatoare, perisabile. Daca Europa are intr-adevar o problema majora, perena in calea coagularii sale intr-o entitate unica si indivizibila, aceasta este, doamnelor, domnisoarelor si domnilor, una pe care majoritatea vorbitorilor n-o prea baga in seama si pe care „factorii de raspundere” n-o prea iau in calculele de planificare a tranzitiei Europei, din starea actuala: colectie de tarisoare catre o tara unica, mare, frumoasa si prospera. Desigur ca prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe stie care-i acea problema majora, pe moment „atat de  insurmontabila” incât se prefera ignorarea ei. Vom reveni dupa o scurta pauza publicitara:

Salvati planeta

Nu purtati haine confectionate din materiale sintetice
Jos afacerile oneroase cu petrol

Alegeti lâna!

Polyhymnia si Melpomene au imaginatie nu gluma. Mai ales Polyhymnia. Chiar si Euterpe si Urania au câteodata accese de imaginatie. Clio nu. Niciodata. Clio este periodica, monotona si marginita. Motiv pentru care se si repeta, sentimentalizand obositor. Orice imperiu se construieste si se destrama la fel, mereu si mereu. Toate imperiile de pânå acum si toate de acum incolo au murit si vor muri pe limba lor, de unde se poate deduce ca fiecare imperiu a avut si va avea o (singura) limba dominanta: limba imperiului, alaturi de nenumarate vernaculare tolerate. Engleza, rusa, hindi, mandarina, latina, greaca, babiloniana (sic) etc si sumeriana au devenit la vremea lor limbi imperiale. Europa nu are momentan nicio limba dominanta si nici nu pare capabila sa dobândeasca prea curand vreuna, iar acesta va fi un impediment colosal, si ce zicem noi colosal – insurmontabil domnule, in edificarea SUE. O problema de care nimeni nu se ocupa, pe care nimeni n-o dezbate, careia nimeni nu-i cauta solutie si pentru care nu exista finantare si bani europeni. Caci doamnelor, domnisoarelor si domnilor, oricat de superficiala si banala ar parea aceasta problema, in comparatie cu cele mentionate inainte de pauza publicitara, aceasta si nu alta va fi cea care va tine SUE in SAH etern. Niciodata  Liliput nu va face parte dintr-o Republica mareaţă vatra in care oficial se va vorbi muzicala limba germana si nici Blefuscudians nu vor compătimi cu alte natii pentru un imperiu de limba franceza.

Intrucat aceasta spinoasa problama este totalmente evitata si nimeni nu pare preocupat cu gasirea unei solutii viabile, am considerat de datoria noastra, a Arcei lui Goe, teoretic un soi de Turn Babel plutitor, plin de necuvantatoare, sa initiem punctul de plecare in debutului premierei inceputului startului timpuriu al gasirii unei solutii convenabile. Desigur ca noi consideram cu toata sinceritatea si cu toata taria ca limba românå ar putea fi un candidat serios pentru postura de limba oficiala a SUE. Flexibila, fonetica, plina de sensuri si nuante, deschisa, capabila sa aimileze si sa moduleze orice fel de neologism, posesoare a unui impecabil perfect simplu (ca buna ziua) si mai ales pastratoare a unui fond deschis de injuraturi comparabil cantitativ cu volumul tuturor injuraturilor cuprinse in toate celelalte limbi si dialecte la un loc (inclusiv in limbile moarte), limba noastra (o comoara in adancuri in fund data) este un canditat serios pentru tragerea la sorti de izbanda a unei noi Republici: SUE. Totusi exista un amanunt care, din pacate, o scoate definitiv si irevocabil din competitie: are pre multe ţ-uri, ş-uri, â-uri şi ă-uri. Desigur ca ideal, practic si teoretic ar fi sa fie creata o limba nouå noutå, fara ţ-uri, ş-uri, â-uri şi ă-uri dar cu toate celelalte calitati native ale prea foneticei limbi a mioritei (vezi poza de mai sus in culorile maghiare). Exista un precedent si o speranta: Esperanto – Limbă artificială, formată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene, creată cu scopul de a deveni limbă internațională. Slabutzå. S-a nascut direct ca limba moarta. O s-o luam altadata in discutia colectivului. O limba noua ar fi necesara in primul rând pentru ca toate limbile care exista abunda in incoerente, inconsistente, impuritati, inconsecvente, redundante, defecte si limitari acumulate istoric, ce nu mai pot fi corectate in niciun fel. In al doilea rand pentru ca o astfel de limba ar putea fi acceptat mai usor, ca limba oficiala, in noua Republicå, de catre fiecare şatra nationala si/sau politica participanta la un asemenea proiect care, culmea, ar trebui sa fie edificat pe cale pasnica. Posibilitatea alcatuirii unei asemenea limbi fonetice, simpla, eleganta, eficienta, deschisa, se va putea realiza numai si numai prin efort interdisciplinar la care vor contribui coerent, bine coordonati, lingvisti, filologi, semioticieni, matematicieni, topologisti, filosofi, logicieni, sociologi, psihologi, economisti, contabili si, mai ales, programatori si specialisti IT. S-ar putea numi, in traducere, limba europeana. Dar intrucat acest deziderat ramâne departe, noi credem ca in mod provizoriu, limba oficiala a Europei Unite ar trebui sa fie italiana. Descendenta directa a unei limbi imperiale importante, este o limba sonora, clara, usor de invatat, de vorbit si de inteles. O limba solara, rotundå, in adevaratul sens al cuvantului, fiind o limba vorbita cu limba, din vârful limbii (nu ca altele guturale, nazale, sau vorbite din gât, din cerul gurii sau din lueta). Limba italiana este, la urma urmei, limba in care a fost scrisa Divina Comedie si deci si Infernul. Sper ca n-am vorbit turceste.

Supliment. Iata cum arata George Becali, unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, in junetze:

37 răspunsuri sa “Europa Pa!”

  1. anonim pe arca said

    Cam lunga „pauza publicitara ” !!! Prin urmare nu mai avem rabdare si venim in intimpinare cu … „acea problema majora ” .
    p.s. Sa nu ne certati daca o dam in bara …

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Dar de unde atata teama si atate temeri? Cert eu pe cineva vreodata? In plus ca o bara spectaculoasa face, pentru un adevarat microbist, infinit mai mult decat un gol marcat din offside. Dar vad ca n-ati mai sutat. Presupun ca ati asteptat fluierul arbitrului.

      Apreciază

  2. Vespasian said

    Apreciază

  3. INTJ said

    hm, limba e (imho) doar varful iceberg-ului … un fel de scuza lejera, the easy way out. mai trebuie sa treaca niscaiva generatii pana vor pali efectele istoriei … si (de exemplu) romanii si ungurii (sau nemtii si francezii) se vor putea injura (fara alte „bagaje”, doar cu animozitatea de moment) pe aceeasi limba (careia sa i se poata alatura fara nici o problema atributul „materna”). in fond am auzit cu totii ca „cine nu-si cunoaste trecutul, va fi condamnat sa-l repete„, dar e tacere cand/daca vine vorba despre efectele cunoasterii … cam la fel cum „omul e apogeul creatiei/evolutiei” (in functie de cum vede fiecare aprinderea luminii) si daca te uiti in jur …

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Vad ca aveti (si d-voastra) aceeasi tendinta de a minimaliza ponderea limbii in procesul de acceptare si asimilare sociala. Noi credem ca limba vorbita este aproape totul. Restul (bagajelor) sunt detalii oubliabile. Pai credeti d-voastra ca nu s-ar fi facut pana acuma unirea Romaniei cu Basarabia muma daca ar fi continuat si ei sa vorbeasca romaneste? S-ar fi facut desigur. Totul s-a blocat din momentul in care au inceput sa vorbeasca o alta limba: moldoveneasca.

      Apreciază

      • INTJ said

        poate c-o fac, da’ tind totusi sa cred ca nu minimalizez ci doar „pun la locul ei”. o limba comuna (cu urmarile de rigoare) nu poate aparea decat in urma unor interese comune. interesele comune pot aparea doar atunci cand toate partile au impresia ca au ceva de castigat din afacerea respectiva … destul de mult incat sa treaca peste orice alte bariere. astfel, de exemplu, pana si cel mai inrait „iubitor de unguri” se simte rege-n supermarket-ul din szeged (sau alt oras de pe langa granita) cu cateva sute de euroi in mana … stiind ca, pe langa faptul ca pentru banii aia e servit civilizat (sau „regeste” din punctul lui de vedere), face si o afacere buna (cumparand la preturi mai bune decat in romanica). recunosc: am tendinta sa simplific totul (poate pentru ca am trait si „cu stomacul gol da’ cu mintea plina de cuvinte”) … dar, daca nu ma inseala memoria, pana si bacii „erau pe interes” (vs acceptare si asimilare sociala).

        Apreciază

        • Dl.Goe said

          Din ce spuneti s-ar putea intelege ca omul este (ar fi) o fiinta rationala. In subsidiar noi intelegem ca d-voastra sunteti la baza un optimist. Noi credem dimpotriva ca omul e o fiinta sentimentala capabila sa dea totul daca i se vorbeste pre limba lui. Si nimic altminteri. Dar e posibil sa ne (si) inselam. In plus ca peste tot ce vorbim serios noi mai si glumim foarte tare. Uite o propunere de gluma: Oare daca s-ar organiza un referendum in Europa pentru adoptarea unei limbi oficiale, a uneia singure, dintre cele care exista acum, de circulatie internationala sau chiar zonala, o limba care sa fie, cu obligativitate, predata intensiv in toate scolile din Europa incepand din clasa intâi, oare ce limba ar alege poporul european? Aveti vreun pronostic? Oare ar fi desemnata limba castigatoare din primul tur? Si daca nu, care ar fi oare limbile care ar intra in turul doi?

          Apreciază

        • INTJ said

          referendum? hmm … sarind (en passant, cu gandul la copilarie) peste „referendum ’50+1′ cu ‘spe (re)numarari si copy/paste (mai inteligent, ca-i la nivel european) din hamlet?”, mi-e greu sa fac un pronostic fara „a sapa” dupa mai multe informatii. aparent ar castiga limba engleza (vectorul „mase”, dupa formula: mase heart hollywood + internet) … dar stiu prea bine ca nemtii n-ar sta cu mainile-n san (vectorul economic) … iar franceza ar bate limba italiana (vectorul cultural), ramanand astfel a 3-a limba in competitie. as fi enumerat spaniola … da’ la ritmu’ in care le seaca (spaniolilor) acviferele, ma indoiesc ca-n perioada dinainte de referendum nu li se va inchide gura de ceilalti. restul n-au nici o sansa in lupta dinainte de referendum. miza ar fi foarte mare si cum detin prea putine informatii, cele scrise anterior sunt doar niste speculatii fara nici o pretentie de adevar, un fel de „haz de necaz” (zambetul amar provenind de la realizarea faptului ca prea putini oameni vor cu adevarat sa sa inteleaga intre ei).

          „mase + nemti + francezi” imi aminteste de reactia maselor (din germania) la faza cu deseurile radioactive: e ok daca le depozitam la francezi (chiar daca le platim bani pentru asta si importam ulterior curent „bio” tot de la ei), la noi sa nu fie! curentul vine din priza!

          Apreciază

        • James Hans Pierre Popescu said

          I think das könnte une bonne idée, if je peux so sagen.

          Apreciază

  4. Martor said

    Inainte de a pleca la București, m-am dus la el să-mi iau rămas bun. Mi-a spus: „Ai să-mi lipsești, Gary!”. „Știu, i-am spus, am fost Bufonul dumneavoastră”. „Da, mi-a răspuns el, stai jos să-ți povestesc ceva despre un bufon pe care l-am văzut eu în Portugalia…”. „Acel Bufon, un August-Prostul oarecare, nătîng și sublim, în același timp, trebuia, cu un făraș și o măturice … să adune de pe prundul circului… un sput de lumină. Da. ( … ) Bufonul trebuia să adune de pe jos , așa cum aduni o grămadă de gunoi, Lumina de sus. Cu mare grijă făcu o grămadă în mijlocul arenei, apoi mătură această strălucire în fărașul său. Acum umbla cu acest făraș sclipitor, nu știa unde să arunce acest „gunoi” , alerga, îl oferea publicului, nimeni nu voia să-l accepte, toți se temeau.

    Apreciază

  5. Martor said

    Ai fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filozof fără ”sistemă” și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheea, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur; un neamț anti Willy și antiBrandt, un fel de Don Juan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un miniSocrate ce nu a văzut Atena și nici cartelă de cucută nu are …

    Apreciază

  6. ienupar said

    Imi place onirismul d-lor voastre.
    In microclimatul / macroclimatul meu gandim global si in engleza. Nici nu mai stim daca asta am vrut.

    Apreciază

  7. Szogun said

    finn nyelv a legjobb európai

    Apreciază

  8. ienupar said

    @Dl. Goe. Multumesc. Am nevoie de o cantitate mica de nutrienti si un pic de apa potabila.

    Suport arsita si gerul.

    Iar greutatea – specifica si nespecifica – a gandurilor mele este / poate fi infima.

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Dar in acest caz nu riscam sa ne scufundam invers, spre cer? 🙂

      P.S. Hrana rece cred ca se mai gaseste prin magazie. Chiar si vin. Dar apa nu cred. Nu stiu ce sa (mai) cred. Pana la potop va trebui sa va multumiti cu vin. Cu pastrama si cu vin, uite-asa ne chinuim.

      Apreciază

  9. ienupar said

    M-oi multumi si cu vin. Poate urgentam un pic potopul?

    De fapt nu ma pot decide. Spre cer… e mai usor cu vin? Sunt nou si confuz pe puntea asta. Si daca e
    doar o parere puntea asta?

    Apreciază

  10. ienupar said

    M-am tot gandit. La Caragiale. El avea o schema mentala de autor(cu variatiuni) atat de structurata incat o vad functionand in orice limba. Lexicul si sintaxa ii dau savoarea din l.romana. A propos de limba asta, candidata la universalitate. Greu cu ea, e atat de putin formalizabila. S-au luptat cu asta Vasiliu si Golopentia Eretescu…………………………………………………………………………………………………..

    Ce-i asta? Cine vorbeste / gandeste cu mine pe puntea asta / ce fantome ma bantuie aici?

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Fantome sunt multe dar multe sunt false. Majoritatea celor de prin aceasta Zona Crepusculara nu provin din oameni, vii odata, vreodata… Asa s-au nascut: fantomatici si, din motive gresite dar lesne de inteles, au gasit de cuviinta sa bantuie si pe aci, survoland de sus Arca, proiectand pe punte dar si in cala umbre subtiri si miscatoare, cu straveziile lor aripi in forma de litere… Stri-goi virtuali… unii dintre ei insa cu pretentii cristaline… Va rog så va prefaceti cå va prefaceti ca-i ignorati… ca nu-i vedeti, ca habar nu aveti de existenta lor… Si mai sper så nu sperati cå sper ca ati crede cå m-as referi la moroiul noroios, ci la ceilalti…

      Va rog sa dezvoltati formalizarea limbii romane in colbul (b)Arcei, caaaa… Vasiliu acela, eternizand efemerul… 1,2,3 si

      Apreciază

  11. ienupar said

    M-am plimbat cam multisor pe corabia asta, ce-i drept. Eram curios. Am vazut ca pe unii ii interesa cine e D-l Goe real. Eu am vrut sa aflu ceva despre personaj, managerul blogului. Iata ce credeam pana azi pe la pranz: Dl. Goe este nimeni altul decat interlocutorul sau, adica: Eu, Tu, El. Cel care imprumuta temporar stilul, identitatea fiintei cu care dialogheaza. Flatant si confortabil pentru partenerul de discutie aflat in pace cu sine. Greu de suportat pentru interlocutorul angajat in lupta cu sine.

    Oricum, in contradictie narativa cu rebelul personaj caragelian.

    Acum, am vazut ceva dincolo de masca. Personajul Goe poate fi iritat, ca noi toti. Iritat fiind de mine, de pilda, de bietul de mine, nu s-a prins ca eu il pretuiesc pe Mircea Cartarescu, pe bune. Iertare, domnule Goe, nu voi mai dezechilibra Arca, pentru simplul motiv ca va pretuiesc.

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Interesante constatari mai ales prin rapiditatea cu care a ajuns la ele un nou-venit (nou-noutz), un debutant pe Arca lui Goe (dupa cum s-ar putea desprinde voluntar prin puterea aluziei intentionate in mesajele d-voastra). S-ar zice ca aveti un acut simt al observatiei, ca puteti deslusi usor prin mormane imense de amanunte neimportante, ca puteti lega lucrurile cap la cap si ca nici nu aveti probleme in a va asuma pe loc concluzii carora altora le-ar aparea riscante chiar si dupa o mai indelungata observare. Precaut ca intotdeauna, trebuie sa iau in consideratie ipoteza alternativa ca n-ati fi tocmai nou noutz.prin preajma. De altfel „dl.Goe” este un personaj foarte greu de pretzuit la prima vedere. Ca si la ultima.

      Ar mai fi de zis ca:
      – n-am banuit nicio clipa ca nu l-ati pretui pe Mircea Cartarescu, ci doar ca ati fost tentat sa-l includeti cu o oarecare usurinta in omniprezenta categorie generica a intelectualilor canibali.
      – Nu veti mai dezechilibra arca? Iata o invitatie subtila (prin paradoxala ei lipsa de subtilitate) la ironie sau chiar malitiozitate. Un personaj cu un ascutit spirit de observatie ar putea constata foarte usor ca Arca este foarte greu de dezechilibrat fiind incastrata. Daca se mai zbate cateodata puntea sub picioare asta provine exclusiv de la simulatoarele de navigatie pe mare zbuciumata. Deci nu va retineti. Puteti incerca. Eu, in privinta asta, nu vreau nici sa va descurajez nici sa va incurajez.
      – Daca detineti zone de inalta sensibilitate care reclama re-trageri sau re-evaluari ori re-creatii nu aveti nevoie de pre-texte bine alese in acest sens, la plecarea de la pe-trecere, asa dupa cum nici la venire n-ati avut. Si va mai rog (din suflet) sa nu luati aceste precizari in semn de cinica indiferenta sau (si mai rau) razbunatoare iritare, ci simtiti-va ca acasa. Sau chiar mai liber de atata.

      Apreciază

  12. ienupar said

    O.K.

    Apreciază

  13. Claudiu Craciun said

    parca avea un aer mai distins in tinerete

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: