Foto-ghicitoare
Posted by Arca lui Goe pe noiembrie 13, 2012
In ce an si in ce oras
a fost turnat filmul in care au jucat impreuna
Corneliu Zelinski si Ilarion Ciobanu?
(b)Arca lui goE
b-Log anonim, amator și ventrilog al celor fără de blog. Despre NIMIC !
Sf-era lui Goe
Amintiri din viitor
Comentarii recente
Autori
-
Comentarii recente
Arca lui Goe la Rom & Jul (continuare… Arca lui Goe la Rom & Jul (continuare… Arca lui Goe la Rom & Jul (continuare… Olga Rajala la Rom & Jul (continuare… Olga Rajala la Rom & Jul (continuare…
(b)Arca lui goE 
Zoffi Belciug said
Fotografia e trucata. Jidanul Zelinski n-a jucat niciodata alaturi de marele nostru actor Ilarion Ciobanu.
ApreciazăApreciază
olimox. said
Eu am dat DISLIKE.
Ce bine ar fi fost pentru țara dvs. să-și fi respectat și păstrat evreii!
Cine este, vă rog respectuos, Ilarion Ciobanu?
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Care tara? Si… Cine este, vă rog respectuos, „jidanul Zelinski”?
ApreciazăApreciază
CMM said
D-le Goe, d-le Goe, metalimbaj vă trebuiește, asta se ivește!
ApreciazăApreciază
CMM said
@Dl. Goe și Alții
Aaaa, acu mi-am amintit. Am si eu o ghicitoare:
Autorul dvs, nu co-autorul, a scris un text fara lume a textului.
Care este titlul acestui text?
Daca nu-l știți / știți, mă treceți clasa?
„Gata, gata”, la muncă plec eu.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
De la munca la munca si inapoi. Un observator neatent ar putea crede c-ati ajuns in comunism, in sensul ca ati atins starea in care munca a devenit o necesitate. Fiziologica. Spor la munca. De la fiecare dupa puteri, fiecaruia dupa nevoi. V-as ruga ca macar pe (b)Arca lui Goe sa nu aveti „nevoi” mai mari decat rezultatele muncii depuse.
ApreciazăApreciază
CMM said
N-o sa vă urmez exemplul, promit! Mă voi dezvolta numai prin antimodel, Maestre din Antilume!
Pe acolo cum stați cu Gerul?
ApreciazăApreciază
olimox said
Ajutor stimulator:
E un text despre amor.
Iartă-mă, surioară, dar nu m-am putut abține.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Gestul d-voastra denota un incest de natura less-bionica extrema. 🙄 Incetati sa va mai mangaiati surioara, in mod obscen, pe scena, cu public. Abtineti-va. Chiar si cand este vorba despre amor. Sau mai ales atunci.
ApreciazăApreciază
olimox said
O, Doamne, ce proiecție mișto! Ce Rorschah, ce T.A.T, ce mai ce!
In cazul acesta, totul iese la lumină… fără ele.
Vai, vai, vai, ce Anime bolnăvioare aveți, ce Inconștient încărcat!
Compasiunea Olimoxiei, adolescent evoluat!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Madam
Incetati cu…
Textele…
..sforaitoare…
Caci ma apuca…
Somnul…
Sunt eu personajul
… pe care sa-l duceti…
Cu asemenea tirade ieftine,
(aaaaa, casca aparte vartos ca si cum s-ar pregati de culcare)
Bune pentru gura-casca?
Mai bine spune barbateste…
Ce poftesti ma madam?
(scuzati, pardon de impresie, dar asa vine des/cântecul)
P.S. Cred ca intrebarea lui AVP capata din ce in ce mai multa greutate (si rautate) (tânar, tânar dar copt la minte): Sunteti sigura ca stiti ce faceti?
ApreciazăApreciază
CMM said
O, nu vă sfiiți, eliberați tot răul pe care îl trăiți!
Mai bine nu puteați să nimeriți!
Păi nu vă spusei tuturor că am rostul meu pe aici?
Iar înțelepții mei sunt toți cu mine. Și alții vin pe drum, am un chef de citit, nebun…
ApreciazăApreciază
olimox said
Surioară, surioară,
eu sunt convins că știi ce faci.
Olimoxia e cu tine. Fă ce știi că-i BINE.
„Prin RĂU spre BINE”, spune știi tu cine.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Foarte frumos! Jucati-va rolul (rostul). Mie-mi place la nebunie cum va iese. La iveala. Fiecare episod in care va pierdeti controlul va apropie de imprevizibilul deznodamant al partii a doua a aventurii lui Carmen pe (b)Arca. Doamne ce frumos o sa fie. Daca ne ajuta Dumnezeul Universului Virtual al anonimatului clandestin, se va brodi si pe arca un foc de artificii taman cand veti fi ga-ta. Daca nu, sper sa va multumiti cu champanie si caviar. Virtuale desigur. Urmand ca artificiile sa le urmariti, calma deja, la o data ulterioara.
ApreciazăApreciază
CMM said
Ha, ha, ha…v-am spus că nu-mi plac măștile de trei parale.
Eu sunt toate rolurile mele și mai mult dcât atât.
Sunt toate numele mele și mai mult decât atât.
EI, AICI NU AVEȚI ACCES, LA „MAI MULT DECÂT ATÂT”.
Și orice veți face, eu voi continua sa-mi respect Patria, Imnul și Drapelul său. Vă voi respecta numele și masca, așadar.
Și pentru asta, cei pe care ii prețuiesc, mă vor respecta.
Icre de Manciuria nu aveți? Incredibil, le prefer caviarului.
Cei care aveți, ați avut, ori veți avea ceva sacru, ridicați-vă, se cântă Imnul!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Absolut ca exista o tensiune interioara (si nu numai ) dar ea nu e legata neaparat de statutul de anonim (pe care il traiesc si sap in acelasi timp), ci legata de pierderea de timp (care se refera la tot ce inseamna, all in all, Internet). Abia dupa pierderea de timp, la distanta maaare, vine problema imposturii in care ma gasesc ca anonim impotriva anonimitatii in blogosfera. Dar tin atat de putin la aceasta postura, incat daca as afla ca de maine nu se mai comenteaza in blogosfera nu as suferi absolut deloc. Dimpotriva, m-as bucura, ca si cum m-as fi lecuit de raie .
ApreciazăApreciază
CMM said
Pentru cele spuse acum, intreg respectul meu.
Cei care mă prețuiesc, știu că e autentic.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Autentic si gratuit. Presupun. Dar ce s-ar putea spune despre cei care, nestiutori fiind, nu stiu totusi chestia aia cu autenticitatea? Sunt ei condamnati (cel putin pe moment, cu suspendare) sa faca parte din categoria celor care nu va pretuiesc? Impresia mea din ce in ce mai acuta este ca, in fond, d-voastra sunteti priceless . Dar si un pic cam abundenta. In sfarsit, dar poate n-ati inteles d-voastra bine meta-meta-mesajul, simtindu-va asa relaxata si inteligenta si oferind cu mare intarziere dar totusi prea repede un raspuns improvizat meta-mesajului. Daca puteti concepe altul mai bun in 5-10 minute ma ofer sa-l invizibilizez pe cel ratat (åla cu intregul respect) sa sa nu apauce sa-l vada martorii si sa devina ireversibil. Aste-PT!
ApreciazăApreciază
CMM said
Lasați totul așa cum e. Sunt și rămân o Carmen-Maria oarecare.
Creadă cine ce vrea și ce poate. Prețuiască-mă cum s-o nimeri.
Eu îmi iubesc numele, Patria, Imnul și Drapelul ei. Eu mă prețuiesc pe mine, eu le prețuiesc și pe ele, asta e.
Eu prețuiesc acest loc și pe toți cei de aici. Poate un pic mai mult decât domniile voastre înșivă vă prețuiți.
MULȚUMESC. Toate cele bune.
ApreciazăApreciază
OBSERVATOR said
cre ca goe a vru sa zica fu te te singura . in tot cazu asta i-a iesit
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Observator – E tare. Prea tare. N-o iscalesc. De fapt eu a zis viceversa, iar limbajul frust si vetust nu denota in niciun caz libertate ci limitare.
ApreciazăApreciază
CMM said
@ Observator, acelasi cu dl. Goe.
Multumesc. Mi-ati aratat un pic din fata adevarata. Nu va demasc, nu mai vin pe aici. Linistiti-va. V-am crezut mult mai inteligent. Asa imi trebuie, mare eroare.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Stimata doamna nu este in niciun caz treaba d-lui Goe sa corecteze situatiile in care va aflati in eroare. Eventual in mare eroare. N-as mai termina niciodata.
In rest as avansa ipoteza ca veti mai veni totusi pe aici. As face chiar pariu.
Ca fapt divers as mai zice ca am in minte titlurile urmatoarelor doua postari. In legatura cu continutul lor numai despre unul pot spune ca stiu cu ce anume am de gand sa-l umplu, de indata ce-mi iau ragazul sa-l formulez. De dragul d-voastra, ca sa vedeti ca nu umblu cu diplomatie, le voi da drumul in lume mai devreme, in pielea goala, dand astfel o sanså nesperata comentatorilor (anonimi sau neanonimi) sa le comenteze in avans, oricum ei/ele comenteaza, in incercarea de a ma influenta in legatura cu viitorul continut.
P.S. Nu stiu de unde ati tras concluzia ca „Observator” ar fi prost/proasta astfel incat cineva despre care s-ar zice ca-i mai putin inteligent decat el/ea ar trebui sa se simta jignit si/sau insultat. Poate ca e mai destept/desteapta decat noi doi la un loc (plus olimox, minus nevasta).
P.P.S. Sensibitatilie d-voastra puerile (limite foarte jos) ma dezamagesc peste masura. Ar putea fi o admirabila ilustrare a maximei despre o minima: Niciun lantz nu este mai tare decat veriga lui cea mai slaba. Ar fi grozav daca ati fi in stare sa refaceti lantul construind unul un pic mai scurt, fara veriga asta. Din pacate nu se poate. Asa deodata…
ApreciazăApreciază
CMM said
Chiar daca veti mai scrie murdarii la adresa mea, caci banuiesc ca asta veti face, nu voi mai reveni. Ceea ce postez acum nu e doar pentru dvs, ci si pentru cei care vor studia candva acest blog. Orice veti face, eu nu va voi improsca cu noroi.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Nu inteleg de ce anume aveti banuiala c-ar fi vorba despre „murdarii la adresa d-voastra”. Ce complexe va macina? Intre noi fie vorba intentia mea era sa va multumesc oficial pentru contibutia adusa pe arca, pentru lucrurile pe care dl. Goe le-a invatat de la d-voastra si/sau cu/pe d-voastra. Si apoi chiar de n-ar fi fost asa si temerile d-voastra ar fi indreptatite (dar nu sunt), tot nu se explica ingrijorarea care sa va puna pe fuga. Nu era vorba ca indiferent in ce haine vine adevarul este frumos?
P.S. „cei care vor studia cândva acest blog” – wow! Si ziceti ca acest mesaj (vai) nu-i pentru dl.Goe ci pentru „ei”, pentru posteritate! Prin urmare s-ar zice ca aveti incredere ca dl.Goe n-o sa vi-l stearga (precum celalat amic al d-voastra, impostorul) si o sa conserve nealterate semnele bune/rele al trecerii CMM prin lumea (b)Arcei lui Goe. Bine! Le adresez si eu un mesaj celorlalti (infernalii): CMM va mai veni pe (b)Arca lui Goe.
P.P.S. „Orice veti face, eu nu va voi improsca cu noroi.” – iarasi wow! N-o sa ma opresc la semnificatia usor de (psih)analizat a acestui mesaj (…) dar as meta-remarca faptul ca nici n-ati avea cum „sa ma improscati cu noroi”. Mai intai ca d-voastra nu aveti noroi (aveti?), apoi ca nu l-ati putea arunca asa departe (daca l-ati avea)… cel mult ati putea sparge monitorul calculatorului.Dar ar fi amuzant daca ati incerca.
ApreciazăApreciază
CMM said
Cineva studiaza acest blog chiar acum.
Psihanaliza cere specializare. Un psihanalist nu are vreme sa intretina un blog.
Restul, minciunele. Tehnici clasicizate de discreditare si manipulare.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Si-mi promiseserati solemn (dar cate alte promisiuni desarte nu mi-ati facut) ca n-o sa-i cereti lui AVP sa ma re-cenzureze. Din cererea d-voastra de a ne bucura de spectacol el, iarasi, invins, asa a inteles, si urmandu-va rugamintea a sters un mesaj, o urma, o proba, un argument. Vedeti cum e el? Eu cred ca va saboteaza pentru ca si-a pierdut increderea ca ati mai avea controlul experimentului despre care vorbeati dupa ureche, Floare la ureche. A dat vina pe d-voastra pentru ca a admis comentariile d-lui Goe pe blogul sau pustiu si acum din nou da vina pe d-voastra cand ii sterge mesajele. Norocul d-voastra este ca va urmaresc inca cu interes si, fiind curios din fire sa vad unde veti ajunge vrand sa ajungeti in alta parte (la vreun liman?) am salvat mesajele pe care amicul d-voastra le poate sterge oricand fara scrupule. Daca asa-i cere constiinta. Iata mesajul:
„Nu face nimic din ce nu m-am așteptat să facă.” – O formulare foarte ilustrativa. Si o CMM atat de nervoasåååå… Ai putea sa-ti aprinzi tzigara pe pielea ei. Dar mult mai nostim este AVP-ELULE 🙄 care saliveaza abundent dupa ce a pus boticul de tzatza barfitoare la balivernele mistice din tzâtza celei pe care o confunda cu HERA cea de nemurire datatoare si de cale lactee creatoare.
P.S. Spectacolul grotesc pe care-l ofera intelectuala de/cazuta CMM este total. Nu ma impresioneaza insa indestul pentru ca din ne/fericire am vazut pana acum multe altele de aceeasi factura, la fel de convingatoare, toate decurgand sterotip dupa unul si acelasi tipar. Nici urma de originalitate pe blogul celui de stil unic creator. Sa-i mori de dor. Si cu cat omul (si pe cale de consecinta si femeia) pricepe mai putin, cu atat are convingerea vecina cu certitudinea ca pricepe totul. Sa ne dam in petec asadar. Sa ne vedem. Sa ne privim. Sa ne incitam unii pe altii in intrecere, la nesupunere civilicå, Sunteti invitatii d-lui Goe. E valabil si pentu olimocsi si pentru… restul…resturilor.
ApreciazăApreciază
CMM said
Il stiu, mi l-a citit o prietena a mea dinafara Romaniei cu care vorbeam pe SKIPE. Am ras cu lacrimi de dvs. împreuna cu ea.
Merci si in numele ei.
A remarcat si ea tehnicile dvs. invechite de aburire.
Tipice pentru bloggerii estici, spune ea. Si zau ca stie ce spune.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Inteleg ca recunoasteti indirect ca v-ati cam epuizat munitia si olimoxul a murit… intr-o dimineata cu sageti de cocori. Prin urmare apelati la ajutorul unei (alte) prietene imaginare. Auziti voci si sunteti inconjurata de ingeri si intelepti. Foarte frumos. Si ziceti ca prietena d-voastra, din afara Romaniei profunde, citeste si se a-muza impreuna cu d-voastra si concomitent (sic) si (b)Arca lui Goe si Corabia Nebunului. Tttt. Ce personaj interesant. Presupun ca va ramane unul misterios.
ApreciazăApreciază
CMM said
Asa pierd oamenii. Neluînd lucrurile in serios.
V-am spus ca aveti tehnici invechite de aburire. Reciclati-va,daca vreti sa supra-vietuiti!
ApreciazăApreciază
CMM said
S-ar putea sa va treziti intr-o zi cu ea pe aici. O sa credeti ca sunt eu, si va fi… RAU!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Ce sa fac? Sunt un biet ne/muritor. Eu am incecat din rasputeri sa va iau in serios. Dar m-ati sabotat rau de tot.
P.S. In spectrul afectiunilor cu care con-vietuiti (ca de afectuoasa sunteti afectuoasa) se afla, la loc de cinste si paranoia, potentata de pacatul trufiei, imaginadu-va ca sta cineva sau ceva sa exerseze tehnici de manipulare pe d-voastra. Cauza tulburarilor d-voastra aici se ascunde. Doar ca nu se ascunde bine.
P.P.S. Ba urecheatule nu baga groaza in mine. Va rog din suflet sa n-o trimiti på experta aia pe (b)Arca lui Goe si sa fie REA si de RAU confundand-o c-o buna matusica adolescenta.
ApreciazăApreciază
CMM said
Doamne, Doamne, de ce vreti cu orice pret sa va dovediți incompetenta in ceva?
Lasati psihiatria psihiatrilor, psihanaliza psihanalistilor, aburirea aburistilor si fiti dvs. înșivă.
ELIBERATI-VĂ ȘI VEȚI FI LIBER!
Ma straduiesc de secole sa va invat asta!
Mult nu mai pot sta pe aici!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Vad ca incercati din rasputeri sa fiti nemuritoare. So far so god. Eu nu incerc sa demonstrez nimic. D-voastra (tot) incercati. Ca si-n cazul nemuririi il tot luati pe dl.Goe drept pretext. Caci fara pretext ati muri.
Dar de ce „activati” d-voastra in blogosfera? Ati putea raspunde acestei intrebari simple?
P.S. Sfaturile d-voastra sunt gresite. Sunt absurde. Si prin asta d-voastra insiva certificati ca nu va realizati starea. Ab-surda. Ati vrea sa plecati din Universul Virtual al Anonimatului Clandestin dar nu puteti si atunci intrebata cum anume ati prefera sa muriti raspundeti simplu: „As dori sa mor intr-un cataclism planetar”. Totusi si cei care raspund astfel mor (si ei tot) singuri. Ca tot omul. Reveniti-va si vom fi prieteni.
ApreciazăApreciază
CMM said
Am un prieten. Iata ce i-am scris:
„o tu
cavalere al timpului risipit
eu doar pe tine te mai pot iubi
ai loc în inima mea oridecîteori
cad eu însămi acolo
din această
prea densă pentru mine
lume a mileniului trei
cu tine
pot şlefui umbrele
pînă le facem cu adevărat străvezii
pot savura abisul de infrasunete
iscat de succesiunea a două picături
căzute din robinetul uitat întredeschis
îmi pot sincroniza timpul vieţii
cu veştejirea treptată a oricărei frunze
milimicron după milimicron
doar alături de tine
pot păşi atît de uşor
încît imi pierd mintea
şi gîndurile mele
fişiere transmutate
urcă instantaneu la cer”
Iar dl. Goe ramâne, cum bine ziceti, un pre-text.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
“A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?” Cioran la 100 de ani – uitat si ironizat
“N-are niciun sens. Pentru ce sa multiplici cartile? Toti scriitorii au scris prea mult. E si cazul meu… toti marii scriitori au exagerat! Shakespeare a exagerat. M-am plictisit sa calomniez Universul! Nu ma mai intereseaza. Opera mea, desi cuvantul asta imi vine sa-l vomite… vomitez, eu am scris toate cartile mele din ratiuni medicale, terapeutice. Aceeasi obsesie – pe tema inutilitatii si a mortii. Am scris din necesitate. Nu sunt vindecat, sunt obosit.” – Emil Cioran, fragmente din interviul realizat de Gabriel Liiceanu la Paris, in 1990.
In secolul in care, cu siguranta, se scrie mai mult decat se citeste, cuvintele lui Cioran par mai straine ca niciodata. Si stranii, pentru cei care scriu fara sa stie a citi. Scriem despre tot si despre nimic, uitand sau ignorand ca ne-am nascut din nimic si ne indreptam tot mai accelerat spre acelasi nimic. Se implinesc astazi 100 de ani de la nasterea celui care avea sa dea adevarata masura a ratarii si disperarii noastre. L-am aplaudat pentru asta in anii ’90, pentru ca atunci eram proaspat eliberati de sub jugul dictaturii si credeam ca prin tratamentul eseurilor sale ne vom vindeca si noi de mediocritate.
Nu am facut-o. Ba chiar ne-am adancit pana peste cap, pana ne-am identificat cu ea. Acum – cand vorbele sale din anii tineretii despre destinul Romaniei tind sa se adevereasca mai mult ca niciodata si reprezinta probabil cel mai profund si mai usturator adevar – il ignoram. Centenarul sau nu a existat in Romania. Cioran a murit in primul rand pentru cei care aveau datoria sa nu il uite – reprezentantii ministerului Culturii. Daca in Franta aniversarea a 100 de ani de la nasterea scepticului de serviciu al Universului a debutat in urma cu o luna, prin editii speciale ale operei eseistului si lansari de carte despre, in Romania autoritatile abia si-au adus aminte in urma cu cateva zile de eveniment. Rezultatul? Doua expozitii si un vernisaj. Plus un colocviu la ICR Paris.
Un fapt banal pana la urma. O realitate care spune totul despre noi si nimic despre el. Refuzand ratarea intr-o tara necunoscuta, Cioran a ales sa isi proclame inutilitatea in centrul lumii. Macar si pentru acest succes ar fi trebuit ca statul sa-i fie recunoscator si sa isi aduca aminte. Sa miste ceva de dragul imaginii. Ce-i drept, nu e tocmai un subiect suculent pentru un Guvern aflat pe culmile disperarii si pe marginea prapastiei.
Probabil ca grijile crizei au luat intr-atat mintile oficialilor nostri, incat si cei din ministerul Culturii au fost prinsi de reforma si au uitat ce nu au stiut niciodata. Daca nu ar fi existat coincidenta aceasta stranie intre aniversarea nasterii lui Cioran si organizarea licitatiei la Paris pentru documentele, manuscrisele si multe alte obiecte personale ale eseistului, cu siguranta ca nici in presa nu ar fi existat mai mult de un articol sau doua, de pagina a cincea sau de coada jurnalelor tv, care sa puncteze intr-o fraza de lemn cei 100 de ani de la nasterea celui mai …
Insasi licitatia de la Paris a manuscriselor operelor publicate in romana, inainte ca Cioran sa renunte definitiv a mai scrie in limba materna, are o poveste atat de incalcita si de fascinanta, cu un aer atat de conspirativ, incat filosoful ar fi fost fascinat sa afle ca, dupa disparitia sa, “opera” sa va starni un asa “malentendu”. Aflate pana de curand, in Romania, in biblioteca Eleonorei Cioran, sotia fratelui lui Emil, manuscrisele au ajuns in Franta dupa ce aceasta a intentionat sa le vanda ministerului Culturii. A fost refuzata pentru ca “nu avem bani”. Acelasi argument i-a impiedicat pe reprezentantii ministerului sa se prezinte si la licitatie. Povestea pe larg o gasiti aici.
Abia de aici povestea devine autentic romaneasca, pentru ca licitatia a fost castigata in final tot de un roman. Un tanar afacerist care a platit 405.000 euro pe toate documentele scoase la licitatie, pentru ca apoi sa promita imediat ca le va dona statului. Cumparatorul manuscriselor lui Cioran este patronul unei firme care a vandut in ultimii doi ani aer de peste 100 de milioane de euro… AER!! Imi imaginez ca Emil Cioran, daca ar fi stiut ca istoria poate deveni atat de ironica, si-ar fi arogat dreptul de a interveni post-mortem in opera, pentru a-si condimenta disperarea cu mai mult umor.
Altfel, toti il cunoastem perfect pe Cioran. Pentru ca nu mai avem nevoie sa il citim sau recitim, pentru ca oricum in fiecare dintre noi se ascunde cate un mic Cioran, un sceptic si un pesimist de dimensiuni universale, si pentru ca oricum nimeni nu mai are timp sa se plictiseasca, sa ne intrebam, odata cu el: “A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?” – Iulian Leca (!!!???)
Textul de mai sus esto o informatie ajutatoare pentru foto-ghicitoare.
ApreciazăApreciază
anonim pe arca said
http://foaienationala.ro/emil-cioran-despre-corneliu-zelea-codreanu-profilul-interior-al-capitanului-vazut-de-emil-cioran-1940.html
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Draga Anonimule, foarte interesanta contributia pe care o propui dezinteresat pe (b)Arca, desigur exclusiv cu titlu de informatie ajutatoare la foto-ghicitoare. Si cand zic interesanta ma refer si la dimensiunile colaterale ale acestei contributii, inclusiv la aripile extreme ale acestor dimensiuni, dotate cu degete (dintre care doua sunt prinse deja) si chiar la simpatia pe care inevitabil o sa i-o treziti lui Radu Hyr. Macar acum este pe cale sa se lamureasca cine-i „jidanul Zelinski ” si chiar mai mult decat atat.
ApreciazăApreciază
CMM said
Am în minte o splendidă poză demonică a lui Cioran și o mansardă în dezordine din „Apocalipsa după Cioran”, metaforă a deteriorării mentale ce începea să-l ia în stăpânire. O, terapia n-a funcționat.
Și mai am în minte amintirea unui tip care avea, chiar avea acces la sacru. Asta ar putea funcționa.
Restul…e pentru cunoscători.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@CMM – Probabil ca din acest motiv (spaima secreta) nu-l place artistul AVP pe tipul ala cu acces la sacru. I-ati aratat cumva poza demonica? Sper ca nu. Dar nu-i asa ca aveti/simtiti mai multa libertate aici, pe (b)Arca lui Goe decat aveati pe Corabia Nebunului?
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Presupun ca prea-cinstitul citititor citit si unic al (b)Arcei lui Goe a avut ocazia sa parcurga un ciclu coplet de la simtire la intelegere si inapoi. Prin urmare este constient de tensiunea care inacrca aerul, generata in special de ura pacientului care se opune cu inversunare tratamentului pe care i-l aplica terapeutul, dar si din nervozitatea terapeutului caruia cazul ii cere mai mult efort decat ar fi dispus sa ofere. De unde si arta nascuta spontan sub ochiu bland si intelegator al prea-cinstitului citititor citit si unic al (b)Arcei lui Goe. Se apropie momentul culminant al infruntarii: Goe contra Ego. Care pe care. Care pe carmen.
ApreciazăApreciază
CMM said
Terapeuții din întregul univers știu că nici o terapie nu seamana cu alta, nici un client nu e ca ceilalți și nici un terapeut nu e omnipotent.
Ăsta e marele șarm al terapiei. O spune un olimox.
Se vindecă acel client care poate primi terapia ca drum de acces spre forțele vindecătoare din el însuși.
Eu vă MULȚUMESC.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Carmen ai vorbit foarte frumos, ca din carte. Sigur ca pot disocia intre idei si motivatii. Cu atat mai mult, pot distinge intre motivatiile pe care si le exprima cel care a exprimat si ideea, si motivatiile ascunse pe care cineva i le banuieste, fara a se baza pe fapte, ci pe feeling-uri.
Cu PLACERE.
ApreciazăApreciază
CMM said
Ce fantasmă tutuiți aici, d-le Goe? A propos de delirul psihanalitic…
ApreciazăApreciază
CMM said
…dsigur, micul delir goesc.
Nu e cazul dvs., dar nimic mai deplorabil în doctoratele literatilor decat delirul ăsta care „dă bine”.
ApreciazăApreciază
arcaluigoe said
@CMM – Cu tot respectul pe care-l port memoriei personajului pe care l-ati creat candva pe Arca (sau mai bine zis in virtutea acelui respect), trebuie sa va spun ceva. Am impresia (pardon de impresie) ca v-ati predat TOTAL propriului Ego care, fara niciun scrupul, face tot ce vrea cu d-voastra (inclusiv obscenitati). Intrucat, cu toate eforturile pe care le fac, nu reusesc sa cred ca aceasta predare este una simulata in cine stie ce scopuri inalte (in acord cu planul planuit care v-a readus aici) nu-mi ramane decat sa de/plang starea in care ati ajuns si sa ma rog Dumnezeului Universului Virtual al Anonimatului Clandestin pentru vindecare. Nimeni altcineva din afara nu va poate ajuta sa scapati din ghiara Ego-ului personal. Ajutorul poate veni numai dinauntru. O stim si noi din experienta personala.
P.S. Dl.Goe se mira ca Ego-ul CMM a uitat de la mana pana la gura promisiunea solemna ca nu va mai da pe aici, revenind, iata, a-XIII-a oara, asupra unor lucruri promise. Infinitul este inainte. Sunteti compatibila cu infinitul. Sunteti? Dl.Goe este sigur ca veti aduce noi probe. Semnand CMM sau… sau altfel.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Inca o informatie ajutatoare pentru foto-ghicitoare. Poza a fost surprinsa in acelasi loc si in aceeasi perioada in care se desfasoara actiunea romanului Cismigiu et Comp. al unui oarecare Grigore Popescu-Băjenaru. Acesta nu apare in poza si nu este nici autorul fotografiei.
ApreciazăApreciază
anonim pe arca said
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
„Capitanul nu suferea de viciul fundamental al asa-zisului intelectual roman. Capitanul nu era „destept”, Capitanul era profund.
Dezastrul spiritual al tarii deriva din inteligenta fara continut, din desteptaciune. Lipsa de miez a duhului, preschimba problemele in elemente de joc abstract si rapeste spiritului latura destinului. Desteptaciunea degradeaza pana si suferinta, in flecareala.”
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@rh – Va stiu un om informat. Ati putea sa spuneti daca Corneliu Zelinski era sau nu era evreu?
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Dar Hitler ?
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Sau …Goe 😉
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Bai tu raspunzi ca evreii cu alta intrebare. Deci nu stii. Spune ca nu stii si nu te mai calicii. Ca un caliciu de floare. Nu spun ce floare.
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Dar parcă nu despre asta vorbeam….
Iar o dăm pe…. palavrageală ?!
Ca şi cum pe mine m-ar interesa cine eşti tu 🙄
Şi nu cele ce le debitezi atât de frumos ? ( ca un gater în miniatură, pupate-ar pe gură, cine-ai vrea tu !)
Paravrăjelile tale, cu care ai reuşit să atragi ca un magnet, era să spun altceva,
câte-o musculiţă beţivă, care te-a confundat bine de tot 😉
Şi nu mai pleacă până nu se termină vinul… încoace care a adus-o aici 😉
Neştiind că abia după aia se scoate ambrozia…..
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Vad ca nimeni dintre cei frumosi si blestemati nu se apropie de dezlegarea meta-foto-ghicitorii. S-ar zice ca fac cu totii umbra (b)Arcei degeaba. Sa zicem ca-i 1 Aprilie. La ora asta in Japonia rasare soarele si infloresc ciresii. Prin urmare o lasam nedezlegata. In fotografie s-ar afla Emil Cioran si Petre Tutea, in Cismigiu in 1937. Cam prin timpul asta. Acum fix 75 de ani. 1937 poate fi un reper la fel de bun ca oricare altul. S-a consumat, prin urmare, 75% din veacul de singuratate, si nimic semnificativ nu s-a intamplat. Urmatorii 25 de ani vor fi decisivi pentru o noua poza in Cismigiu. Cine cu cine? Cine cu cine nu?
ApreciazăApreciază
anonim pe arca said
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Foarte frumos totul şi la temă …
Mulţumesc !
ApreciazăApreciază
anonim pe arca said
http://trandafirescu.wordpress.com/2009/08/31/paralela-petre-tutea-emil-cioran/
http://www.itc-cluj.ro/capatana/valori/Portrete/tutea.htm
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Va multumesc pentru cele doua propuneri de lectura. Pe cat sunt de potrivite cu topicul, cu tonul si cu timbrul majoritatii comentariilor, (d)in planul lor ascuns in imaginar numai, pe atat de nepotrivite sunt in rest. Ceea ce le face si mai potrivite. Munca d-voastra de documentare si ofertare este o lectie deschisa despre adecvarea cu forta. Un fel de forta… Forta fie de partea ta…
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Ce bine ca ne aflam in realitatea facultativa. Privind felul in care s-au alcatuit la intamplare comentariile pe acest topic m-am gandit pentru o clipa cum ar fi daca ar exista o autoritate care sa solicite rescrierea topicului pentru a se potrivi in maniera armonica cu aceste comentarii. Ce chin si ce jale ar fi daca bloggerii, care scriu pentru public nu?, ar fi fortati sa-si rescrie articolele care nu se potrivesc cu comentariile depuse, pentru a remedia aceasta discordanta. Probabil ca am avea mult mai putini bloggeri, iar moderarea ar deveni o arta in sine, obligatorie. Nu ca acuma din topor.
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Un excelent articol al Adinei Anghelescu pe LUJU !
Mi-a atras atenţia mai ales acest memorabil
“PS – Intr-adevar, intrebarea momentului este daca noi, cetatenii acestei tari, natiunea romana, ne dorim sau nu ne dorim un viitor fara suveranitate in interiorul Uniunii Europene. Daca ne dorim ca cei ce reprezinta aceasta entitate supranationala sa ne dicteze pasii, sa ne spuna ce sa mancam, cat sa mancam, cum sa traim, pe cine si cum sa alegem, cum sa facem justitie, pe cine sa condamnam si, pana la urma, cati sa murim spre binele si propasirea pietei financiare a batranului continent. Ceea ce se intampla azi in Romania este rezultatul unui proces in care Romania a acceptat sa intre, dar regulile au devenit, intre timp, altele. Si multe dintre ele, de neacceptat. Asa ca am avea destule motive sa iesim din combinatia UE, asa cum orice partener poate iesi dintr-o asociere daca celalalt (ceilalti) asociati iau decizii distructive, care ii submineaza interesele sau il fura. Noi de ce nu denuntam acest “parteneriat” care produce dictatori? Sau e vorba de acelasi tip de “corset” la care, intr-o neputinta identica Monei Pivniceru, nu putem renunta? Iata cum, uneori, degeaba ai multa vointa, cand te lovesti de o maxima neputinta. Si-atunci, de ce cautam un singur vinovat?”
ApreciazăApreciază
Nomad said
Este România o „colonie“? de Andrei Cornea
Speranța mea, în acest moment, nu vine nici de la opoziție, nici de la societatea civilă, nici de la intelectuali, nici de la „bunul simț popular“; ea vine de la convingerea că Occidentul nu va accepta ca România să „scape“ din zona lui de influență, indiferent de cum se va vota.
„Patrioții“ noștri, în care feștila românismului s-a reaprins cu putere în aceste timpuri, au o mare teamă. A exprimat-o ministrul Justiției, d-na Pivniceru: „s-ar putea să nu mai scăpăm niciodată de MCV“! Adică, în limbajul USL, vom rămâne o „colonie“ a UE sau a Vestului, care ne va apăsa pe grumaz silindu-ne să facem ceea ce noi, „cei care avem poporul de partea noastră“, nu vrem – adică menținerea și continuarea reformelor din justiție, inclusiv numirea unor șefi competenți la DNA și la Parchetul General. Temere împărtășită și de Vocea Rusiei, dar și de câțiva comentatori autohtoni. Temă de campanie? Desigur, în mare măsură. Totuși, dincolo de campanie, frica este reală: oligarhia la putere în România are o singură mare piedică înaintea unei guvernări discreționare în folosul propriu – presiunea marilor puteri occidentale, SUA, pe de o parte, UE, de partea cealaltă, aceasta din urmă exercitată direct prin intermediul Comisiei Europene. România, în termeni reali, și nu nominali, nu este un stat independent, s-o admitem (împăcați sau neîmpăcați, nu contează). De fapt, nu a fost niciodată, din 1859, ca să nu mergem mai în urmă. A admis fie suzeranitatea directă a unora (Turcia, Rusia, URSS), fie tutela unor mari puteri, precum Franța sau Germania. Întotdeauna, am fost fie cu „unii“, fie cu „ceilalți“, după cum a fost situația. Iar acum, vorbind strict în termeni de „politică reală“, nu e foarte diferit: suntem sub tutela alianței occidentale, cu un palier militar numit NATO, condus de SUA, și unul economic și politic numit UE, condus de Germania. Deși există uriașe diferențe legale, militare și politice între apartenența noastră la UE și NATO și vechea apartenență la Pactul de la Varșovia și CAER (la urma urmelor, România a fost ocupată de sovietici, și nu de americani), să admitem că e ceva adevărat în teza statutului de „colonie“.
Și nici nu se putea altfel: România a fost întotdeauna o țară relativ mică, slabă din punct de vedere economic și militar. În prezent, nu avem nici resurse naturale uriașe, precum Venezuela, ca să sfidăm Vestul, dacă am dori-o, nici teritoriu și populație mari și fundamentalism islamic, precum Iranul, nici o economie extrem de puternică, precum Danemarca sau Olanda, ca să putem influența decizii internaționale majore. Nu avem nici măcar tradiția unei rezistențe îndârjite, precum Serbia sau Polonia. Românii sunt acomodanți. Așadar, într-un anume sens, să-i zicem „postmodern“, suntem și vom fi o „colonie“. Întrebarea, singura care contează, este a cui „colonie“? A Occidentului, care, în pofida tuturor erorilor și a crizelor, ne cere să construim un regim al statului de drept, cu o corectă funcționare a justiției, de pe urma căruia va avea de câștigat toată lumea? Sau o „colonie“ a Rusiei, stat unde a vorbi despre justiție și stat de drept e aproape subversiv?
Dar, vor sări unii, poporul are încredere în USL, iar Occidentul va trebui să se încline înaintea urnelor de vot! Știm însă că se poate vota greșit, împotriva interesului național: s-a întâmplat în 1990, se va întâmpla, probabil, și în 2012. Voința majorității nu coincide întotdeauna cu „voința generală“, vorba lui Jean-Jacques Rousseau. Erorile guvernărilor trecute, promisiunile neonorate, propaganda fără limite, presiunile și mita electorală, când nu frauda pur și simplu, se pot traduce printr-un vot masiv în favoarea USL. În continuare însă, vor putea deveni politică de stat permanentă scosul limbii la demnitarii europeni, refuzul de a pune în practică anumite cerințe ale Comisiei, ocolirea prin tertipuri diverse a angajamentelor și poate chiar o denunțare unilaterală a MCV-ului, considerat un instrument „colonialist“ de dominare – asta dacă poziția d-nei Pivniceru și a d-lui Antonescu vor avea câștig de cauză. Dar vor avea?
S-o spunem pe-a dreaptă: speranța mea, în acest moment, nu vine nici de la opoziție (anemică), nici de la societatea civilă (teribil de divizată), nici de la intelectuali (adesea blazați sau cu mințile obnubilate), nici de la „bunul simț popular“ (nu-l văd); ea vine de la convingerea (confirmată de evenimentele din vara aceasta) că Occidentul nu va accepta ca România să „scape“ din zona lui de influență, indiferent de cum se va vota. Occidentul (SUA și UE) poate sili orice guvern român să se plieze și chiar trebuie să o facă în situații limită, pentru „a ne salva de noi înșine“, ca să spun așa. Deja a și făcut-o. Nu întâmplător, fractura dintre limbajul lui Ponta și cel al lui Antonescu a devenit patentă; nu cred că sunt numai niște roluri – „securistul bun“ versus „securistul rău“. Primul simte presiunea externă și începe să învețe (încet, dar totuși învață) că are responsabilitatea guvernării și a unei economii dependente de UE; al doilea, mânat numai de propriul delir de putere, se înconjoară de radicali și se apropie de baronii „pușcăriabili“, gen Dragnea, care nu mai au nimic de pierdut. După alegeri, războiul în USL (sau chiar în PNL și PSD) va fi inevitabil. Miza este nu numai de partid, ci și națională, și nu numai națională, ci și geopolitică. Deja trupele sunt numărate și muniția e încărcată. Deja au fost trase primele salve… //
ApreciazăApreciază
Haos și/sau infinit « (b)Arca lui goE said
[…] si subtilă la sabotarea Arcei lui Goe. Am propus cândva o foto ghicitoare pe Arcă (si anume AICI), căreia, ca un personaj serios ce mă aflu, îi oferisem (la timpul cuvenit) si dezlegarea. Iaca […]
ApreciazăApreciază