(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

La început a fost Metafora, pe urmă a ajuns-o Conceptul!

Posted by Arca lui Goe pe Decembrie 5, 2012

Victor Ponta cel subtzirel dedica textul urmator tuturor doamnelor, domnisoarelor si semi-domnisoarelor care, survoland (b)Arca lui Goe la firul ierbii, sunt gata sa vada metafore in orice proza. O dedicatie prin care se poate conta pe comunicarea directa de la doamna la doamna, eficienta maxima, ca tot vine Mos Nicolae pe la gemene si ploaia de stele de la Geminide.

* * *

Ca sa parafrazez titlul conferintei pe care Solomon Marcus a tinut-o la Iasi saptamâna aceasta, a vorbi în aceste vremuri ametitoare, din pricina grijilor, a vitezei în care ne ducem zilele, a isteriei generale, de metafore, este un lux, dar pentru putini, sa-i numim „neadaptatii”, cei orientati altfel, cu privirea pierduta în zare, fara loc si fara timp, si o necesitate.

Cum metafora însasi, asa cum a prezentat-o cunoscutul matematician, se plimba nepasatoare între lux si necesitate si nici nu-si da seama ca într-o zi, din neatentie, s-a transformat într-un concept din care nu va mai iesi niciodata.

La scoala am fost învatati ca metafora este o figura de stil, care da un plus de expresivitate unei semnificatii deja existente. Ea functioneaza ca o comparatie prescurtata si locul ei e în literatura, dar îi este si mai bine în poezie. Odata nascuta de imaginatia vreunui poet, o metafora zburda proaspata, vioaie din carte în carte, din minte în minte, de pe o limba pe alta. Dar, vai!, asa îmbatrâneste, apoi moare si se îngroapa în limbajul-cimitir de metafore. Tot prin educatie, si iata cum Rousseau mai are câteodata dreptate!, ideea de metafora în stiinta ne-a fost sugerata ca nepotrivita si greu de suportat. Riguroasa stiinta si visatoarea metafora nu trebuie sa se iubeasca si sa se casatoreasca vreodata!

Si iata!, Solomon Marcus propune ca metafora si problema ei sa fie discutate pe cazuri particulare. Nu e doar ideea lui, e o deschidere în fapt a secolului XX, care continua si astazi, aceea de a privi altfel metafora, ca o problema a limbajului general uman. Orice avatar al limbajului e secondat de un proces metaforic. Nu e nici usor sa uitam ca toate epocile istorice au la baza metafore fondatoare. Ca limbajul stiintific însusi este vizat în ce are el mai profund, în procesul de elaborare a conceptelor. Folosita inteligent si în cunostinta de cauza, metafora nu doar ca nu dauneaza stiintei, dar se si sacrifica pentru binele Conceptului! Toate semnele folosite în matematica, spre exemplu, sunt rezultatul unor multiple transformari de metafore.

Se întâmpla asa pentru ca metafora nu e doar o chestiune de limbaj, cum s-a crezut multa vreme, ci priveste însasi structura proceselor de cunoastere, are asadar o functie cognitiva. Ea prezinta, de asemenea, un rol creativ, conduce mintea la idei noi, în obtinerea de rezultate ingenioase. Nu în ultimul rând, metafora este un modus vivendi, un mod de a trai un lucru prin alte lucruri, o semnificatie prin sugerarea alteia. Este cazul metaforelor referentiale, adica a celor care se raporteaza întotdeauna la o entitate preexistenta.

Dar ce se întâmpla oare în launtrul unei metafore? Cum reuseste ea sa fie în lupta care se da în interiorul ei între doua procese conflictuale? Pentru ca atunci când folosim o metafora ca sa îmbogatim semnificatia unui existent, o alegem astfel încât asemanarea sa fie cât mai mare, dar, deopotriva, diferenta sa fie tot mai mare. În acest fel, noutatea metaforei poate sa uluiasca mintea si sa declanseze fluviul imaginatiei. Umanul, într-o metafora, se va impregna, de exemplu, de virtutile unui fenomen cosmic, si invers. Nu se fac multe analogii reusite între doua realitati din acelasi regn.

Metafora e în sine tensionata, zbuciumata. Acest conflict, care creste tendinta de a mari asemanarea si diferenta, opinteste totodata înaintarea curajoasa, fara masura. Folosirea unei metafore este într-un fel ca mersul pe sârma, cere curaj, dar si constiinta asupra riscului prabusirii. În orice metafora asadar, un succes si un esec stau la pânda si îsi pun reciproc piedica. Mai mult, o metafora poate fi considerata ca atare într-o situatie, dar sa-si piarda aceasta valoare în orice alta situatie. E complicat sa fii metafora!

Exista însa si metafore autoreferentiale, sau ipotetice, cele care se refera la o existenta numai presupusa. Este cazul simbolului grafic preexistent conceptului. Misterul creste în intensitate când metaforele autoreferentiale nu au nici o sansa sa se conceptualizeze, asa cum se întâmpla cu numele lui Dumnezeu în religie, în filosofie, dar si în stiinta avem fenomenul Big Bang sau în muzica, metafora supercorzilor, care scapa oricarei morti. Fatalitatea acestora e sa ramâna ipoteze, dar totusi sa traiasca, sa intereseze, ca niste sisifi programati sa munceasca o eternitate.

Ca fenomen global, procesul metaforic este, se întelege, obligatoriu, desi, luata separat, o metafora e facultativa, o poti sau nu o poti folosi, e reusita sau e un scurt si proeminent esec. Metafora se reflecta în structura creierului nostru, este un proces cognitiv, general uman, o problema a tuturor domeniilor, un mod, în cele din urma, de a privi lumea si viata. Înseamna oare putin sa traiesti în luxul metaforei? Nicoleta Dabija

37 răspunsuri to “La început a fost Metafora, pe urmă a ajuns-o Conceptul!”

  1. CMM said

    METAFORA, definită în Dicționar Enciclopedic, vol.IV, Editura enciclopedică , București, 2001, p.367

    “Figură de limbaj complexă, constând în descrierea unui obiect în termenii altuia și având ca efect punerea în lumină, simultan, atât a asemănărilor cât și a diferențelor dintre proprietățile celor două obiecte, privite din perspectiva anumitor contexte culturale. Teoreticianul român al culturii L. Blaga distinge între m. “plasticizantă” (care compară un obiect din lumea noastră, cunoscută, cu un alt obiect cunoscut, din aceeași lume) și m. “revelatorie” (care compară un obiect cunoscut , din lumea noastră, cu unul intuit, întrevăzut, dintr-o altă lume, diferită de a noastră și necunoscută, revelându-ne astfel noi dimensiuni ale existenței).

    Constituie una dintre căile de formare a sensurilor, de îmbogățire permanentă a limbajului.

    În sens larg, prin m. se înțelege însăși poezia.

    Geneza, funcțiile, clasificarea m. sunt probleme fundamentale ale esteticii și lingvisticii”.

  2. CMM said

    Ne-ar mai ajuta si asta:

    „Jakobson’s functions of language[…]

    The six functions of language

    The Referential Function
    corresponds to the factor of Context and describes a situation, object or mental state. The descriptive statements of the referential function can consist of both definite descriptions and deictic words, e.g. „The autumn leaves have all fallen now.”

    The Expressive (alternatively called „emotive” or „affective”) Function
    relates to the Addresser and is best exemplified by interjections and other sound changes that do not alter the denotative meaning of an utterance but do add information about the Addresser’s (speaker’s) internal state, e.g. „Wow, what a view!”

    The Conative Function
    engages the Addressee directly and is best illustrated by vocatives and imperatives, e.g. „Tom! Come inside and eat!”

    The Poetic Function
    focuses on „the message for its own sake”[3] and is the operative function in poetry as well as slogans.

    The Phatic Function
    is language for the sake of interaction and is therefore associated with the Contact factor. The Phatic Function can be observed in greetings and casual discussions of the weather, particularly with strangers.

    The Metalingual (alternatively called „metalinguistic” or „reflexive”) Function
    is the use of language (what Jakobson calls „Code”) to discuss or describe itself.
    [edit]References

    ^ Waugh, Linda (1980) „The Poetic Function in the Theory of Roman Jakobson”, Poetics Today
    ^ Middleton, Richard (1990/2002). Studying Popular Music, p.241. Philadelphia: Open University Press. ISBN 0-335-15275-9.
    ^ Duranti 1997
    [edit]External links

    Roman Jakobson Closing statements: Linguistics and Poetics, Style in language, T.A. Sebeok, New-York, 1960.
    Louis Hébert The Functions of Language” (Sărumâna Goagăl!)

    (Pentru funcțiile „poetică și metalingvistică”, mai ales).

    Ne-ar mai ajuta să ne amintim că, de la Piaget citire, nu mai gândim disociat cunoașterea / gândirea și limbajul. ( Intr-o celebră dispută, N. Chomski gândea modular, specific, proclama autonomia limbajului, iar Piaget apăra „hegemonia găndirii’, drept cadru al percepției și limbajului).

    Mai înțelept, Vîgotschi trata subtil relația gândire- limbaj, cu etape în care una ori alta preia conducerea. Putem găsi la el, implicit, ideea de concept-imagine, în metaforica și metonimica gândire complexuală. (Sunt un papagal roșu, căci aparțin tribului care are ca totem papagalul roșu. Gândesc și mă definesc metaforic).

    Au mai fost voci pro și contra gândirii în imagini. Dar e o lungă poveste…

    Destul pentru un „troll”! Mișto metaforă!

  3. CMM said

    CADOU DE SFÂNTUL NICOLAE, DE LA UN UMIL ȘI UMILIT ȘI UMILITOR TROLL

    Doamne-Doamne, știind ce e un bine-metaforic pentru mine, mi-a acordat ceva nesperat TIMP LIBER (metaforă, în viziunea lui S.M., rămâne să cuget dacă hidraulică).

    L-am folosit, cum ar clarvedea dl. Goe, ca harnic și metaforic TROLL.

    Iată ce am adunat, pentru locuitorii (b)Arcei / …cei „comme il faut” :

    DOMNIA SA

    http://www.formula-as.ro/2012/1029/lumea-romaneasca-24/de-vorba-cu-un-mare-savant-solomon-marcus-pasaportul-meu-spre-universalitate-a-fost-matematica-15362

    http://celebritati.scienceline.ro/SOLOMON_MARCUS__SINGURATATEA_MATEMATICIANULUI_6466_656_1.html

    http://www.noema.crifst.ro/doc/2011_1_05.pdf

    http://www.fmatem.moldnet.md/SING_MAT.pdf

    http://www.bookspot.ro/post/2011/05/02/Solomon-Marcus-Fara-joc-si-umor-educatia-nu-are-nici-o-sansa.aspx

    http://m.hotnews.ro/stire/11992848

    http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6614

    DESPRE „EA”:

    http://www.observatorcultural.ro/Un-intelectual-nedisciplinat*articleID_14690-articles_details.html

    http://www.philologica-jassyensia.ro/upload/VII_2_Colacel.pdf

    http://www.romlit.ro/solomon_marcus_-_de_la_studenii_mei_am_nvat_nu_mai_puin_dect_de_la_profesorii_mei

    http://www.crispedia.ro/Solomon_Marcus

    http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/simetria-domnului-solomon-marcus~ni8em1

    http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/un-spiru-haret-de-azi-solomon-marcus~ni8em0

    http://romania20.org/blog/2012/04/05/seara-cu-rarul-academician-solomon-marcus/

    http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/filologie/Pascalau_Iosif_Cristian_En.pdf

    http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=17892

    http://www.romlit.ro/logaritmul_umanitilor

    http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=486:solomon-marcus-fotbal

    http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/spiridon5sr210.pdf

    http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/matematica-scoala-dumnezeu-fotbal-1_50ba081f7c42d5a663b0fa77/index.html

    http://www.arteiasi.ro/universitate/other/DR_REZUMAT_LAURIC_RO.pdf

    Acu’ mă duc să rod o metaforă-osicior, PA!…mai căutați și voi, colo-șa:

    (www.google.com/#q=solomon+marcus+metafora&hl=en&tbo=d&ei=uwi_UMunOsjPtQbvsIDwCw&start=120&sa=N&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_cp.r_qf.&fp=6cae19cb16cb26bf&bpcl=39468505&biw=1344&bih=696)

  4. Radu Humor said

    Nu-i metaforă, ci metamorfoză a unuia din cei vinovaţi, cel puţin oficial ( că în ţară s-au furat cu adevărat vreo două milioane de voturi, dar s-a distras atenţia cu cele decisive furate la Paris ) de revenirea lui Băsescu pe capul românilor !
    O interesanta şi elocventă dedicatie semnata T. Baconsky, din 18 dec. 1989.
    Destinatar un colonel de secu.

    http://radu-tudor.ro/stima-neconventionala-a-lui-baconsky-pentru-securitate/

  5. Radu Humor said

    Ţi-ai tras şi tu prezervativ ?!
    Am două reclame foarte drăguţe cu privire la folosirea lui ( din păcate nu ştiu să ţi le trimit ),
    dar nici a ta (al tău !) nu-i de lepădat …..

  6. Radu Humor said

    Ne întoarcem la 1907 !
    La fel de „Flămânzi şi goi ( :mrgreen: ) fără-adăpost” ??? !!!!

    Noul asalt asupra agriculturii
    13 septembrie 2007
    http://bisericasecreta.wordpress.com/2007/09/13/noul-asalt-asupra-agriculturii/
    după Dosare secrete privind războiul nevăzut al evreilor sionişti cu românii
    Cel mai mare domeniu funciar evreiesc, în România.
    Statul Israel are o suprafaţă de numai 20.700 km2 de aproape 10 ori mai puţin decât România. Aşa se face că prezentele revendicări ale evreilor în România depăşesc deja suprafaţa Israelului. Acestea trebuie aplicate îndeosebi cu începere din anul 2003. De exemplu, mai mult de jumătate din centrul oraşului Iaşi este deja revendicat de un singur evreu. Aceeaşi soartă o au mai mulţi masivi muntoşi din Carpaţi: 36 de evrei din lumea întreagă (precum Hellen Foghel din Dallas, Milan Stern din Viena, Rachel Kochari Stern, Zinder Foghel şi Baruch Hagher, toţi din Israel), revendică 42.412 hectare din Munţii Borşei (zonele alpine: Izvorul Ursului, Vârful Mare, Preluca, Dealul Bucăţii, Piatra Obreja, Hăşmar, Şesuri, Sîlhoiu, Bîrjava, Cislele, Sălăşinuri, Bălăsina). Un rabin din Israel solictă două străzi din Oradea, cu sute de case, iar un alt israelian cere l km de plajă, în zona Cazinoului din Constanţa.
    Cu toate acestea, până în prezent o adevărată ofensivă, făţişă, nu a fost declanşată de evrei asupra proprietăţii funciare din România decât pe calea revendicărilor, pentru acapararea de mari suprafeţe agricole aşteptându-se noul cadru legislativ generat de modificarea Constituţiei României, pusă la cale pentru anul 2003.
    Au existat totuşi precedente, care ne vor demonstra că, pe lângă acapararea imobiliară a industriei şi serviciilor, şi agricultura românească reprezintă o importantă ţintă pentru evreii de pretutindeni. Ion Marin, directorul publicaţiei Ultima Oră, scria în aprilie 1998:
    “În Bărăgan, pământul se vinde pe nimic. Cu 2-3 milioane de lei pogonul, uneori nici atât, 200-300, maximum 400 de dolari. În vreme ce, în ţările civilizate, preţul pământului, nici pe departe atât de roditor, este de zece până la o sută de ori mai mare. Preţ pe care l-ar merita şi pământul românesc, dacă tot am ajuns să-l vindem. Străinilor – aşa cum, chipurile, nu permite legea circulaţiei terenurilor, dar împotriva căreia subterfugiul este ca şi găsit: cetăţenia (română) stipulată în Constituţie s-ar referi numai la persoanele fizice, nu şi la cele juridice. Altfel spus, toate SRL-urile cu capital străin, Ltd-urile, societăţile mixte şi chiar străine sută la sută pot cumpăra pământ în România imediat ce legea circulaţiei pământului o va permite. De altfel, în Bărăgan se vehiculează de pe acum intenţia unui mare grup financiar, de origine evreiască, de a cumpăra câteva sute de mii de hectare, pe care să le comaseze şi să constituie aici, în România, cel mai mare domeniu funciar. Comparabil ca suprafaţă cu cel din Israel, pe care românii vor munci ca sclavi, cum spunea într-un articol, publicat în ziarul nostru, dl. prof. dr. docent Dumitru Teaci. Cert este că în perspectiva marii vânzări a teritoriului ţării, a părţii celei mai productive şi tentante, politicile antieconomice şi antinaţionale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al unei naţii, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Preţul unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim şi mai exacţi, un pogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o sută de kile, vândut în târg la Slobozia. Este o bătaie de joc la care nu credeam că se va ajunge.
    Joi, 9 aprilie 1998, la Antena l Slobozia i-am avut ca invitaţi pe doi dintre cei mai autorizaţi reprezentanţi ai tălpii ţării, dl. Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Agriculturii din România şi dl. Savu, directorul cu probleme de patrimoniu la Direcţia Agricolă Ialomiţa. Tema dezbaterii, în timpul căreia s-au primit zeci de telefoane, a fost tocmai cea de faţă: a vânzării pământului pe nimic. Domnul Ciucă a făcut ample referiri la valoarea adevărată a pământului, la ce a însemnat el pentru ţăranul român şi a lansat un apel deţinătorilor actuali de a nu-l vinde, sub nici un cuvânt, la preţul de batjocură ce li se oferă.”
    *
    Mosser răscoală ţăranii din Hunedoara. Relatarea aparţine ziarului Ziua din 11.11.1998:
    În 1995 Aurel Sfârlogea, viceprimarul comunei Zam, din judeţul Hunedoara, le-a propus ţăranilor din satul Pojoga să facă afaceri cu investitorul “francez” Hugo Mosser. El le-a spus ţăranilor că evreul francez vrea să cumpere grajdurile fostei Cooperative Agricole de Producţie şi că intenţionează să deschidă în sat o mică afacere, care ar fi oferit 60 de locuri de muncă. Evreul le-a mai promis acestora că, dacă va achiziţiona grajdurile, le va aduce şi o combină din Franţa. În timp, însă, “francezul” şi-a dat arama pe faţă şi a dovedit că este doar un escroc. De trei ani terorizează satul, ameninţând ţăranii cu pistolul şi ucigându-le orătăniile, în ciuda faptului că localnicii au trimis zeci de memorii autorităţilor, nimeni nu a intervenit pentru a soluţiona conflictul.
    Afacerea cu Mosser s-a perfectat în casa consilierului Iacob. La venirea în Pojoga, Hugo Mosser i-a anunţat pe săteni că va construi o mică industrie în cătunul lor şi le va aduce chiar o combină franţuzească. Toate aceste promisiuni au fost garantate de cuvântul viceprimarului Aurel Sfârlogea. În contrapartidă, Mosser a cerut grajdurile fostei Cooperative Agricole de Producţie (C.A.P.). Discuţiile cu privire la definitivarea afacerii s-au purtat la domiciliul consilierului din Pojoga, Marin Iacob, în prezenţa altor doi membri ai comitetului sătesc. După întâlnire, viceprimarul a adus un expert care a evaluat grajdurile la 28 milioane de lei. Între timp, francezul a promis că va aduce şi un tractor U665 în valoare de 9 milioane şi un plug de 3 milioane.
    Ţăranii au refuzat combina francezului pentru că era prea scumpă. Mosser a plecat în Franţa după utilajele agricole promise. De acolo l-a sunat pe viceprimar şi l-a anunţat că preţul combinei este de 14 milioane de lei. Peste o săptămână, acelaşi utilaj valora cu 5 milioane mai mult. În aceste condiţii, membrii comitetului sătesc i-au transmis lui Mosser că n-au nevoie de combină. Fără să ţină seama de refuzul ţăranilor, “francezul” a adus utilajul la Pojoga, spunând că valorează 26 de milioane lei. Sătenii n-au vrut să se atingă de combină, explicându-i lui Mosser că la acest preţ cumpărau două astfel de utilaje fabricate în România, în acest sens, ei au înaintat, în 21 februarie 1997, un protest Primăriei comunei Zam. Primarului Ionel Brezovan i s-a cerut să vina la faţa locului, pentru a putea vedea cum o înţelegere care părea bună pentru sat s-a transformat într-o escrocherie. În 29 mai, şapte reprezentanţi ai sătenilor s-au întâlnit cu prefectul de Hunedoara, Pompiliu Budulan. După întrevederea de la Prefectură, consilierul din Pojoga, Marin Iacob, a fost dat în judecată de Hugo Mosser (dosar nr. 4964/1997, Judecătoria Deva), din pricina protestului care poartă semnătura sa, alături de alte 47.
    Arendaşul francez i-a ameninţat pe ţărani cu pistolul. În primăvara lui 1996, ţăranii din Pojoga au început să dea pământul în arendă investitorului “francez”. Acesta le-a promis că le va da câte 600 kilograme de grâu sau porumb la hectar, ori contravaloarea acestor produse la preţul pieţei. În primul an Mosser a plătit cu târâita, iar în următorii doi ani n-a mai dat nici un ban. Supăraţi ca au fost traşi în piept, ţăranii l-au dat în judecată pe “francez” cu scopul de a-şi reprimi pământurile. Hugo Mosser, înfuriat de “obrăznicia” acestora, sub motivul că i-ar fi fost furată o parte din recolta de porumb de pe câmp, s-a apucat, de unul singur, să percheziţioneze casele sătenilor. Astfel, au fost verificate podurile lui Ştefan Ursu, Vilmoş Muntean, Traian Bendei şi alţii, în timpul controlului, “francezul” a omorât porcul lui Silviu Balet, a lovit o vacă cu o lance şi a călcat cu autoturismul său, marca Toyota, câteva gâşte.
    Hugo Mosser a început să-i ameninţe pe oameni cu vestita sa lance şi cu un pistol cu aer comprimat. Tinându-se de promisiune, i-a intimidat cu pistolul pe ţăranii Gheorghe Cojon, Aurel Stuparu şi Floare Butaş. “Arendaşul” i-a mai atacat şi bruscat pe soţii Slăviţă, iar copilul lor a fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale.
    După ce H. Mosser a luat în arendă suprafeţele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat şi canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porţile de la intrarea în ţarină şi a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânţate cu porumb şi grâu.
    Instituţiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituţiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendaşul francez: Primăria din Zam, Prefectura judeţului Hunedoara, Poliţia, Ambasada Republicii Franceze la Bucureşti. Degeaba! În interesul comunităţii din Pojoga au intervenit doar nişte senatori P.D.S.R., care s-au adresat în mod oficial Ambasadei Franceze. Ei au discutat şi cu Hugo Mosser. Tot degeaba! “Până acum conflictul este departe de a fi stins – scria în noiembrie 1998 ziarul Ziua -, sătenii stând cu frica-n sân şi ferindu-se zi şi noapte de furia “investitorului străin”. Ţăranii au ameninţat că se vor răscula împotriva lui Mosser dacă autorităţile nu vor accepta să-i ajute.”
    Din punctul nostru de vedere, evreul “francez” Mosser este un pionier al noilor arendaşi în România. Până acum, însă, acest nou tip de colonist-arendaş nu avea şi proprietatea pământul, ţăranii (din Pojoga, bunăoară) fiind încă stăpânii fostei Cooperative Agricole de Producţie, dar după anul 2003 această situaţie se preconizează a fi schimbată. Terenurile vor putea fi cumpărate de “investitorii străini”, iar ţăranii români, cărora nici când erau proprietari nu li se făcea dreptate, vor putea fi la totalul bun plac al noilor stăpâni.
    Sionistul Alfred Moses şi spolierea agriculturii româneşti. “Un proiect american ce urma sa pună agricultura României pe roate s-a transformat într-o afacere profitabilă pentru rechinii internaţionali” – supratitra cotidianul Ziua afacerea pusă la cale de ambasadorul evreu al S.U.A. la Bucureşti, Alfred Moses.
    La data când România a intrat în colimatorul “rechinilor internaţionali” firma “americană” (de fapt evreiască) implicată, Transchemical Corporation, contribuise deja la deposedarea Ucrainei de 70 de milioane de dolari, iar Kaplan, şeful companiei, spera să repete scenariul la Bucureşti, motiv pentru care ambasadorul american Alfred Moses s-a mobilizat să bage “afacerea” pe gâtul guvernului român, în timp ce Ministerul Agriculturii afla abia după jumătate de an în ce constă proiectul aprobat, iar funcţionarii statului nu s-au obosit nici măcar să verifice trecutul companiei.
    Totul începuse foarte bine. Era vorba de o “afacere colosală” pentru statul român (?!). După un “complex studiu de fezabilitate”, cu începere din anul 1990, două dintre cele mai importante concerne din S.U.A. şi din lume în domeniul produselor agricole fac o propunere României… Aceeaşi Românie care era odată denumită “grânarul Europei”. Chipurile, după 50 de ani ţara noastră putea să-şi reia locul binemeritat pe piaţa cerealieră mondială. Concret: companiile americane J.I. Case şi Valmont Industries concep un proiect ce trebuia să ducă la modernizarea şi ridicarea agriculturii româneşti la standardele occidentale. În derularea afacerii urma să se asocieze atât gigantul Cargill, care are o cifră anuală de afaceri de 65 miliarde de dolari S.U.A., cât şi Pioneer International, important furnizor de cereale. Firmele Case şi Valmont urmau să livreze României echipament şi utilaje “de ultima oră” pentru producţia agricolă. Cargill trebuia să construiască silozuri şi facilităţi portuare, iar compania Pioneer să furnizeze suplimentarul de grăunţe necesar. Citibank, bancă americană evreiască, oferea, pentru plata de către români a “companiilor americane”, un credit garantat de statul român în valoare de 157,3 milioane dolari, dintre care 134 rambursabili în 7 ani, iar 23,3 milioane în 3 ani. “Avantajul” României ar fi putut consta şi în faptul că această sumă putea fi plătită în produse cerealiere. Echipamentul furnizat urma să acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha, inclusiv irigarea a 22% din această suprafaţă. Potenţialul estimat: un milion de tone de cereale pe an la export. Profitul estimativ al întreprinzătorilor particulari români ce urmau să beneficieze de program: 300 de milioane de dolari. “Dar mirosul profitului se pare că a atras şi muştele la oala de lapte”, anticipa ziarul Ziua.

  7. Dl.Goe said

    Sunt extrem de ocupat si pre-ocupat. Nu-mi vad capul de treburi. Slava cerului de deasupra (b)Arcei ca azi nu exista pe punte niciun comentariu si niciun comentator caruia sa trebuiasca sa-i acord atentie si/sau sa-i raspund in replica la replica, ca gazda ospitaliera. In sfarsit s-a ajuns la o liniste izbavitoare. Parca am fi in pustiu sau pe arca de la Corabia. S-o savuram, asadar. No comments! 🙂

    • d'Artagnan said

      Uhuuuuuuuuuuu!!!!

      • Dl.Goe said

        • d'Artagnan said

          Super melodia…
          Îmi place și asta

        • Dl.Goe said

          Acolo, in realitate, este foarte posibil ca iubirea sa fie, adesea, zgomot, dar aici in HUVACA, patria galagiei (motiv pentru care ne si bucuram ca niste copii de orice mica perioada de liniste) lucrurile sunt si mai simple. Aici nu exista decat iubire. Nu exista ura, teama, dezgust, disperare, si in genere toate falsele re-sentimente de acest fel nefiind altceva decat tot iubire de cea mai buna calitate. Daca as fi cant-autor as scrie o melodie similara cu cea pe care o propuneti si as intitula-o „Any feeling is love„. Dar, vai, nu sunt. 😦

        • Fantastique said

          Any feeling is love ! Oau. Mr. Google zice ca nu exista nicio melodie cu titlul asta. Ar trebui sa te grabesti sa inregistrezi drepturile intelectuale asupra ei pina n-o remarca alt domn Goe si ti-o fura. Oricum cu formula asta ai putea rescrie toata istoria intr-o alta lumina. Pina si Holocaustul ar arata altfel.

        • Dl.Goe said

          @Fantastique – Ati facut un salt mortal. Cum va imaginati cå, de vreme ce mi-am declinat competentele in materie de cant-autorat, mi-as putea aroga autoritati in materie de re-scriere a istoriei? Care istorie? Aici in HUVACA nu s-a petrecut niciun Holocaust. N-ar fi avut cum, printre altele si inturcat HUVACA este foarte tânårå. Nici macar n-a iesit din copilarie. Pentru unii care confunda lucrurile si nu pricep motaforele ar fi trebuit sa furnizez titulatura completa a melodiei: „In HUVACA any feeling is love”. Suna ca dracu’ dar macar evitam ne/asteptatele confuzii.

  8. Radu Humor said

    Doi şoferi ucraineni sunt opriţi la vamă :
    – Ce transportaţi ?
    – Calculatoare !
    La control : pistoale, mitraliere , grenade 🙄
    – Astea sunt calculatoare ??!!!
    – Păi… la noi în Ucraina, aşa ne facem socotelile !!

  9. Radu Humor said

    Duminică arma noastră va fi VOTUL !
    O armă de care trebuie să se teamă toţi nemernicii !
    Cu condiţia să fie bine încărcată :
    Măcar cu cele 7,4 milioane de români care l-au demis şi pe Băsescu

    După aceea mai vedem….

    P.S. Voi cu ce arme mârşave luptaţi ?
    Tot cu Merkel, tot cu Barosso, tot cu Reding şi ceilalţi negustori necinstiţi ?!
    Halal !!!

  10. CMM said

    D-le Goe, diminuare A II 1 și aici.
    COMPLETA LIPSA DE IMAGINAȚIE ȘI CREATIVITATE. Utilizați și alte forme de diminuări, căci altfel echipa mea nu mai are ce munci pe aici. De veniți ultraprevizibil. Mereu GURU?

    Și ce naiba comunic eu la Conferință?
    Mai produceți și altceva, vă rog!

    • Dl.Goe said

      Esti un crin plin de candoare, esti o fragila zambila, Esti o roza parfumata, esti o tanara lalea! Un poet nebun si tandru te adora, ah! copila! De a lui pozitiune turmentata fie-ti mila; Te iubesc la nemurire si iti dedic lira mea! Al tau pentru o eternitate si per toujours.

      P.S. Madam, incercarile d-voastra adolescentine (…) ma induioseaza pana la zambet. Haide madam, sunt eu dl.Goe acela pe care sa-l duceti matale cu asemenea tirade ieftine, bune pentru gura-casca, chiar picurate indefinit? Ce naiba madam, vrei sa ma compromiti fata cu universul pe baza anturajului pe care-l accept? Sau ce?

      • CMM said

        Iar A II 1. Am rabdare, poate mai produceți și altceva. Hai, un mic efort! Un pas mare pentru HUVACA!

        Cam puținel ați învățat la școala aia!

        • Dl.Goe said

          Aoleu, sunteti dura cu critica. Nu va lasati deloc, deloc. Vreti sa fie clar pentru toata lumea ca as fi fost mult mai putin penibil daca acceptam sa ma hârjonesc cu nefericitul singuratic Radu Humor (atat de disponibil) decat sa joc leapsa cu CMM. Eeee, stati linistita ca nu merge asa lesne.

        • CMM said

          Ei, MARE GURU, aveți de partea dvs. un mare aliat. Omul nostru, din HUVACA și REAL, crede intotdeauna cel mai mai greu ADEVĂRUL.

          Vorba lui dom Mitică (v.INFRA).

          Așa că eu, cmm, singură în aparență (DOAR ÎN APARENȚĂ), minusculă pentru miopi, șchioapă pentru șchiopi, mincinoasă pentru mincinoși, proastă pentru proști, troll pentru trolli (etc., pe aceeași structură) îmi asum responsabilitatea de a vă spune ADEVĂRUL,

          CU SPERANȚA CĂ VEȚI ÎNCEPE A VĂ REINVENTA.

          Asta ar fi ceva!

        • Dl.Goe said

          Ati stat prea mult la Corabia madam. Mi-e teama ca sunteti irecuperabila. Voluptatea cu care va dedati rostirii ADEVARULUI nu lasa, din pacate, prea multe sperante.

          P.S. Du-te, bey, maimuţoaico, d-aciia. Oi vrea să intru şi la ţăcăneală cu tine, cretino, a ?

        • CMM said

          Diminuare A II 1.

          Tema delir 2.

          EXTREM DE STEREOTIP. MANUAL VECHI DE MANIPULARE. POATE IMPLANT?

          Da, Mi-e teama ca sunteti ffff greu recuperabi.

          Iar limbajul Prietenului meu AVP nu vi se potrivește, nici acolo, nici aici.

          Vă puteți permite, aveți o meserie lucrativă, așa că renunțați la haine lingvistice SECOND HAND.

        • Dl.Goe said

          @CMM – Cred ca Medusa ar fi mandra de d-voastra pentru felul in care va pastrati calmul refuzand sa luati in nume personal una, alta. Sunt sigur ca ati ramâne absolut indiferenta daca, de exemplu, v-ar zice cineva ca sunteti o jigodie nfericita cu chip blajin. In privinta formulei second hand (oooo parafraza) am motive serioase sa cred d-voastra ca o gasiti acceptabila pentru a fi adresata oricand si oriunde unui troll care maimutareste alt troll. Ma insel cumva?

        • CMM said

          Va rog mult, respirați, contemplați aerul care intră și iese din corpul dvs, lăsați gândurile și emoțiilor să vină și să plece ca norii trecători pe cer….Când va calmați, reluați scrierea mesajului. Scrieți, vă rog, mai clar. Vreau să vă înțeleg. Nu pot însă dacă aburit vă exprimați.

  11. Maria said

    Ultima corida pentru toreadorul Alvaro Munera i-a adus o experienta socanta. A privit in ochi taurul pe care trebuia sa-l omoare in fata a zeci de mii de oameni si n-a mai avut puterea sa continue spectacolul sangeros.

    S-a asezat pe marginea arenei, distrus de remuscari. Reactia animalului e absolut fabuloasa! Taurul s-a apropiat de el si l-a privit in ochi, fara sa-l atace. Matadorul a izbucnit in plans si n-a mai putut continua! Dupa retragere, a infiintat o organizatie care sa lupte pentru scoaterea in afara legii a coridelor!

    • CMM said

      SFÂȘIETOR!

    • CMM said

      http://badassdigest.com/2012/03/06/a-bullfighter-faced-with-the-reality-of-his-crimes/

    • Dl.Goe said

      @Maria – Cu totii am priimit pe e-mail poza asta:

      noname

      Mesajul e frumos (frumusetea si adevarul…) dar presupun ca poza e masluita, iar mesajul trucat. In aceeasi masura in care mesajul d-voastra se potriveste aci.

      • CMM said

        Alvaro Munera
        http://badassdigest.com/2012/03/06/a-bullfighter-faced-with-the-reality-of-his-crimes/
        The picture above is claimed to be of Alvaro Munera, a Colombian bullfighter who could not continue on slaughtering bulls. The picture, which has been burning up Tumblr today, is accompanied by this quote:
        And suddenly, I looked at the bull. He had this innocence that all animals have in their eyes, and he looked at me with this pleading. It was like a cry for justice, deep down inside of me. I describe it as being like a prayer – because if one confesses, it is hoped, that one is forgiven. I felt like the worst shit on earth.
        I can’t quite figure out if this really IS a picture of Munera, though. See, Munera’s last fight didn’t end in his emotional collapse, it ended when a bull gored his leg, threw him around and destroyed his spine, leaving him paralyzed for life. That said, Munera HAS become a major figure in combatting bullfighting. Here are some things he said in a Vice interview a few years back:

        Once I killed a pregnant heifer and saw how the fetus was extracted from her womb. The scene was so terrible that I puked and started to cry. I wanted to quit right there but my manager gave me a pat on my back and said I shouldn’t worry, that I was going to be an important bullfighting figure and scenes like that were a normal thing to see in this profession. I’m sorry to say that I missed that first opportunity to stop. I was 14 and didn’t have enough common sense. Some time later, in an indoor fight, I had to stick my sword in five or six times to kill a bull. The poor animal, his entrails pouring out, still refused to die. He struggled with all his strength until the last breath. This caused a very strong impression on me, and yet again I decided it wasn’t the life for me. But my travel to Spain was already arranged, so I crossed the Atlantic. Then came the third chance, the definitive one. It was like God thought, “If this guy doesn’t want to listen to reason, he’ll have to learn the hard way.” And of course I learned.

        Munera is outspoken that bullfighting only appeals to the lowest people. The Vice interviewer asked him how he accounted for the fact that people like Hemingway and Picasso were fans of bullfighting.

        Look, to be a talented person doesn’t make you more human, more sensible, or more sensitive. There are lots of examples of murderers with a high IQ. But only those who have a sense of solidarity with other living beings are on their way to becoming better people. Those who consider the torture and death of an innocent animal a source of fun or inspiration are mean-spirited, despicable people. Never mind if they paint beautiful pictures, write wonderful books, or film great movies. A quill can be used to write with ink or blood, and many terrorists and drug dealers of the 21st century have university diplomas hanging on the wall. The virtues of the spirit, that’s what really counts in God’s eyes.

        If anybody out there knows if the picture truly is Munera – or if it’s someone else, let me know in the comments. Even if it isn’t Munera, that picture is truly striking.

  12. CMM said

    DL.GOE PIERDUT MULT, INCLUSIV UMOR, INTRAT PE LIMBAJ DE AVARIE!

    SOLUȚII POSIBILE:

    ADUCEȚI UN NOU SOFT!

    ÎNTĂRIȚI REDACȚIA!

    CREAȚI LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TINERI!

  13. Maria said

    Sintem ca intr-un intuneric, ca intr-o pisla groasa de ceata, in stare de prizonieri. Mintea noastra si energiile interioare sint atunci inchise in suferinta mentala. Vedem cum ne gindim obsedant la un lucru, la un om, la o situatie, ne cuprinde insomnia, teama paralizanta, ori ingrijorarea si nemultumirea, senzatia ca lumea este facuta numai din durere si… nu mai stim cum sa iesim de acolo. Nu sta prea multa vreme in deprimare, in suferinta. Nu cauta prea mult la ce-ai gresit, la ce ai facut rau, ori la ce au gresit altii fata de tine. Iesi din grota starilor joase ale constiintei, care te indeamna sa te simti rau, nefericit, infricosat, ingrijorat si nemultumit. De vei sta prea mult acolo, te vei scufunda in Iad si o vei face prin libera ta alegere.

    Viziteaza Iadul, dar nu locui in el.

    • CMM said

      Poate și: ÎNȚELEGE Iadul, dar nu locui în el. „Cunosc” un om care a ieșit de acolo îmbogățit. Din lecturi îl cunosc. Personal, după fiecare „vizită în Iad”, am trăit foarte intens bucuria lucrurilor simple și firești din lumea intermediară.

      Mai demult îmi era frică de cei răi. Acum o jumătate de an însă, am trăit o experiență excepțională: În tramvai, un tip urla la telefon amenințându-și grav prietena, pe care o acuza pentru tot felul de lucruri pe care ea le comisese. Am coborât în aceeași stație, așa că l-am mai auzit umplând spațiul cu urlete agresive. Nu mi-a mai venit să fug, ca altădată. Pur și simplu am trăit durerea lui și am simțit o mare milă față de el. Compasiune pentru o ființă umana de aceeași esență cu mine.

      A fost o vreme când mintea mea a cochetat cu ideea milei pentru Diavol. Doar mintea. Atunci, în seara despre care vorbesc, și sufletul a fost atins. Compasiune pentru cei ce fac rău ori ne fac rău… Compasiune pentru mine când fac rău. Caut acest drum. Sunt pe cale, cum ar zice un șaman.

      Mulțumesc, Maria, ați venit la timpul potrivit în calea mea. Eu vă percep ca fiind din lumea mea, vorbind graiul meu pe aicea.
      Nu mă mai simt extrem de singură pe această Arcă. Mulțumesc.

  14. CMM said

    Ha, ha, ha…iata ce inseamnă să nu verifici cu grijă postările…Vă mai amintiți, fințe ale Arcei, filmul Solaris?

    SUNT SINGURĂ PE ACEASTĂ ARCĂ. DA. VORBESC CU STAFIILE DIN MINTEA MEA. ȘI CU CEI CE FOLOSESC VORBELE ȘI IDENTITĂȚILE ALTORA.

    http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/5819-quot-Tatal-Nostru-quot-este-rugaciunea-pe-care-ne-a-lasat-o-Iisus-Hristos

    • anonim pe arca said

      „Ha,ha ,ha …” Atentie @CMM , @Maria presara ici si colo niste teste/capcane !!

      P.S. Mi-a placut asta „:ÎNȚELEGE Iadul, dar nu locui în el.” Insa as vrea daca se poate sa detaliezi putin. Mai ales ca ,din ce ai spus aici -“Cunosc” un om care a ieșit de acolo îmbogățit” – inteleg ca ai avut o asemenea experienta.

      • CMM said

        PS. Vorbeam despre Carl Gustav Jung. Povesteste pe larg in Cartea Rosie. Metaforic, Iadul era Inconștientul, mai corect, partea lui considerată de alții „malefică” și pe care e de preferat să o înțelegem și să o integram. Sigur, nu toți avem forța lui Jung..

        Maria…capcanele ei sunt facile. Vrea să vadă ce răspund la mesaje newage-ist romantice, liric-melanco-amoroase, creștino-sofrologice ș.a.m.d. Vrea sa-mi creeze o imagine lăcrămos-romanțioasă, incompatibilă cu aceasta barcă.

        Pentru că imi păreți o viețuitoare onestă, vă recomand ceva mult mai interesant:

        http://asla.rexlibris.net/membri/LepadatuBogdan.html

        http://www.imondo.ro/blog/?p=3072

        S-o fi inspirat dl. Goe din astfel de surse creând comedia asta, (b)Arca, ?

  15. Radu Humor said

    „Tatal Nostru” este rugaciunea pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos
    Doina Dorneanu

    ‎”Tatal Nostru” este rugaciunea pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos, ori numai aceasta cunoastere, a provenientei sale, ne vorbeste de la sine despre puterea si lumina sa.
    Multi descanta de deochi cu „Tatal Nostru” si efectul este intotdeauna imediat. Si nu-i o pura intimplare faptul simplu ca „Tatal Nostru” purifica si parca topeste… orice energie tulbure care-l impresoara pe cel deocheat.

    De fapt, noi – cu totii – suntem ca si deocheati cind traim astfel de stari. Suntem ca intr-un intuneric, ca intr-o pisla groasa de ceata, in stare de prizonieri. Mintea noastra si energiile interioare sint atunci inchise in suferinta mentala. Vedem cum ne gandim obsedant la un lucru, la un om, la o situatie, ne cuprinde insomnia, teama paralizanta, ori ingrijorarea si nemultumirea, senzatia ca lumea este facuta numai din durere si… nu mai stim cum sa iesim de acolo. Nu sta prea multa vreme in deprimare, in suferinta. Nu cauta prea mult la ce-ai gresit, la ce ai facut rau, ori la ce au gresit altii fata de tine. Iesi din grota starilor joase ale constiintei, care te indeamna sa te simti rau, nefericit, infricosat, ingrijorat si nemultumit. De vei sta prea mult acolo, te vei scufunda in Iad si o vei face prin libera ta alegere. Viziteaza Iadul, dar nu locui in el.

    Spune „Tatal Nostru” cind nu te simti bine. Cand esti ingrijorat peste masura, ori nemultumit. Cand simti ca urasti, ori ca nu mai poti. Cind esti deprimat, tulburat, ori nefericit. Cand gandul la ziua de miine te copleseste… Spune „Tatal Nostru”… Ai sa observi ca te vei lovi de o dificultate puternica. Nu poti sa spui „Tatal Nostru”. Nu te poti concentra asupra rugaciunii, caci gandul tau zboara tot acolo, in negriciunea mentala, in suferinta care te bantuie. S-ar putea sa spui primele doua-trei randuri ale rugaciunii, apoi te trezesti ca ai uitat cuvintele urmatoare, ori ca te gandesti tot la suferinta ta. Nu renunta. Spune rugaciunea. Cauta-o cu mintea, cu tot sufletul tau si spune-o mai departe. Pune mintea ta sa se concentreze asupra rugaciunii, pana ce o poate spune fara gres, de la inceput si pana la sfirsit. Daca uiti rugaciunea si daca te trezesti ca nu te poti concentra asupra ei… este semn ca te afli in campuri de suferinta, care vor sa
    te retina in ele, prin puterea Legii Atractiei. Mintea va fi atrasa tot mai mult spre constiinta suferintei pana ce va iesi de acolo concentrandu-se asupra rugaciunii.
    Este foarte important sa stii ca „Tatal Nostru” trebuie repetat. Trebuie spus fara intrerupere, din nou si din nou, cu tot sufletul, cu toata concentrarea mentala, pana ce vei simti ca te-ai eliberat… din campurile care te-au inlantuit, din suferinta. Cind vei iesi de acolo, te vei simti linistit si vei putea sa atragi la tine ganduri si sentimente de incredere, de bucurie, de iubire sau macar de multumire. …….. »

    Avantajele rugaciunii

    Edgar Cayce, celebrul medium american considera ca modalitatile de patrundere a bolilor si suferintei corpului uman, sunt urmarea „otravurilor cognitive”, secretate de gandurile negative.
    Astfel in Statele Unite s-a lansat o adevarata campanie a optimismului si celebrul indemn „think positive” s-a popularizat tot mai mult in randul oamenilor.
    Cayce spunea:”Gandind pozitiv putem vindeca, gandurile optimiste avand puterea de a actiona benefic asupra organismului regland activitatea glandelor vitale”.
    Cayce recomanda pentru aceasta un mijloc simplu si fundamental de meditatie, prin intermediul rugaciunii Tatal Nostru.Totodata , el explica corespondenta dintre fiecare verset al rugaciunii si respectivii centrii glandulari ce sunt influentati de aceasta.
    „Trebuie sa incerci sa resimti fiecare val de semnificatie al fiecarui verset, sa extragi sensul energetic al acestuia si sa il directionezi catre organul in cauza, sa simti cum acest verset curge prin corpul tau. Caci se produce in corpul fizic un raspuns la reprezentarile corpului energetic: se construieste astfel o reactie chimica, fiind posibila vindecarea”,concluziona autorul.
    Iata asadar dupa Edgar Cayce, corepondenta intre versetele rugaciunii si principalele glande endocrine stimulate:
    TATAL NOSTRU CARE ESTI IN CERURI-actioneaza asupra glandei pituitare, cu rol de declansator al procesului
    SFINTEASCA-SE NUMELE TAU- actioneaza asupra glandei pineale
    VIE IMPARATIA TA -deschide tiroida si regleaza functia acesteia
    FACA-SE VOIA TA PRECUM IN CER- deschide tiroida
    ASA SI PE PAMANT- actioneaza asupra timusului
    PAINEA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE DA-NE-O NOUA ASTAZI -deschide gonadele, glandele sexuale masculine si feminine
    SI NE IARTA NOUA GRESALELE NOASTRE PRECUM SI NOI IERTAM GRESITILOR NOSTRI -actioneaza asupra glandelor suprarenale
    SI NU NE DUCE PE NOI IN ISPITA actioneaza asupra celulelor Lyden, celule secretoare de hormoni
    SI NE IZBAVESTE DE CEL RAU actioneaza din noi asupra timusului
    CA A TA ESTE IMPARATIA actioneaza din nou asupra tiroidei
    SI PUTEREA actioneaza asupra glandei pineale
    SI SLAVA redeschide pituitara
    AMIN formula de inchidere a acestor centri energetici si de reconectare la planul terestru.
    Astfel Cayce este de parere ca riscul aparitiei unor boli sau afectiuni nervoase este nealarmant pentru persoanele care
    gandesc pozitiv sau se roaga in mod frecvent.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: