(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Dezvoltare durabila

Posted by arcaluigoe pe Iunie 22, 2013

Dl.Andrei P., un elitist eminent, blogger novice, face progrese remarcabile in intelegerea fenomenului HUVACA (Hyperspatiul Universului Virtual al Anonimatului Clandestin si Amator, de…). Ultimul sau articol in materie de blogo-si-forumo-sfere probeaza o spectaculoasa intrare in problema, o apropiere aproape periculoasa de miezul rugos al acesteia. Stationand momentan in mantaua lichida (magmatica) din imediata vecinatate a nucleului, manta pe care a penetrat-o in proportie de circa 25%, dl. Andrei P. (din urbea B.) a se afla in iminenta atingere cu zona pre-intelegerii fenomenului. Un adevarat salt. Iata ce dezvaluiri face dl. Andrei P. el insusi in persoana, vizavi de stadiul in care se afla, pe drumul Damascului såu, catre cunoasterea luciferica a virtualului insåsi (AICI):

„Mi s-a întîmplat, în cîteva rînduri, să pun pe hîrtie comentarii inconfortabile despre unii bloggeri şi forumişti. Cu riscul de a fi suspectat de ipocrizie, voi spune, totuşi, că, de cîte ori îmi arunc ochii pe iarmarocul din subsolul articolelor mele, mă simt cîştigat. Una peste alta, lectura mă distrează şi mă îmbogăţeşte. Fireşte, mă bucur cînd primesc mesaje de simpatie sau de solidaritate, cînd simt că textul meu stîrneşte interes, sau provoacă mici plăceri intelectuale. Dar profit şi de contribuţiile interlocutorilor care mă contrazic, care construiesc argumente critice, sau care îmi oferă informaţii noi. Nu sunt foarte sensibil la unele „originalităţi” stilistice delirante (cu multe majuscule şi obscure fente lexicale), din care nu pricep nimic. Dar am ceva de cîştigat – dacă nu direct, măcar colateral, ca experienţă de viaţă şi de oameni – chiar şi din postările celor care ţin cu tot dinadinsul să-mi arate nu că au alte opinii decît mine, ci că mă detestă, ba chiar mă dispreţuiesc. Vreo doi sau trei dintre ei scriu bine: se vede că exerciţiul demolării le prieşte, le provoacă subtile satisfacţii, le dă un sens de viaţă. Cunosc, de altfel, mulţi inşi pentru care „a fi inteligent” înseamnă „a fi contra”, a sta mereu pieziş, a te răfui, suveran, şi cu „prostimea” şi cu „aşa-zisele” elite. Urmăresc cu atenţie şarjele lor inamicale, amintindu-mi de sfatul pe care ni l-a dat, cîndva, Constantin Noica: „Ai mai mult de cîştigat din reproşurile, chiar nedrepte, ale adversarilor, decît din amabilităţile prietenilor”. Le mulţumesc, prin urmare, celor pe care îi scot din minţi. Mă stimulează, mă ajută să înţeleg mai bine lumea în care trăiesc. Mă întreb însă, adesea, cu ce se aleg, din scrisul lor, ei înşişi. Repet, eu am multe de cîştigat din gherila lor resentimentară. Dar ei? Prima capcană de care se lovesc este previzibilitatea. E destul să le văd numele (sau pseudonimul), ca să ştiu ce urmează: variaţiuni infinite pe aceeaşi obosită temă (mediocritatea mea cronică, oportunismul meu lacom, băsismul meu maniacal). O a doua capcană e, aş spune, de ordin psihologic. În general se recomandă suspendarea oricărui comerţ cu lucrurile sau oamenii care te enervează. A rămîne, permanent, în contact cu interlocutori nesuferiţi, defecţi, inconsistenţi e o formă primejdioasă de masochism. Rişti să te intoxici, să te îmbolnăveşti de proastă dispoziţie, ba, (Doamne fereşte!), să te contaminezi. (n.b. precum dl.Andrei P. cu comentariile nevricosilor såi companioni anonimi🙂 ) Nu poţi trăi, de la o săptămînă la alta, apăsînd mereu pe aceeaşi clapă a pianului. E drept că, uneori, eu nu sunt decît un pretext, o ”figură de contrast” pentru forumişti care vor să arate cît sunt de instruiţi, de bine orientaţi, de talentaţi. În acest caz, există, pentru ei, oareşce profit: îşi fac mîna, îşi inventariază (sau amplifică ad hoc) cunoştinţele, îşi modelează statuia proprie. Foarte bine. Rămîn, cu toate astea, niţel îngrijorat. Pura negativitate nu e materia primă optimă pentru construcţia de sine. Nu-ţi poţi face un portret plauzibil practicînd, obsesiv, retorica dosului de palmă. Nu te poţi manifesta deplin, dacă exişti numai prin reacţie. E nevoie şi de un anumit calm al ideii, de autonomie intelectuală, de umor (nu neapărat sarcastic) şi de asceza surîsului…Altfel, te închizi singur în rezervaţia propriilor tale veleităţi şi fantasme. Dar, în fine, nu mă bag. Fiecare cu alergiile şi aspiraţiile lui. N-am vrut să supăr pe nimeni: mai curînd să propun neobosiţilor mei „adversari” un efort de recalibrare productivă, de reaşezare într-un orizont al înnoirii interioare şi al bunătăţii inimii…Nu ascund că, din cînd în cînd, mi-aş dori să-i întîlnesc faţă către faţă. Să-i văd cum arată, cum funcţionează, cum dialoghează, cum ştiu să combine vehemenţa cu bunele maniere. În fond, ceva e, cred, unfair în raporturile dintre noi: eu sunt pe scenă, în bătaia reflectoarelor. Se ştie cum arăt, mi se ştie biografia, cu bunele şi mai ales cu relele ei, mi se ştiu (mai mult sau mai puţin) faptele şi cărţile, îmi semnez în clar isprăvile gazetăreşti, pe scurt sunt expus integral, cu toate riscurile. Ei însă, forumiştii de front, rămîn, pentru mine, nişte duhuri incerte: fără chip, fără vîrstă, fără trecut, fără altă dimensiune decît aceea a interjecţiei săptămînale pe care am ghinionul să o întreţin. Spuneam că e şi ceva distractiv în spectacolul comentariilor din preajma articolelor mele. La un moment dat, forumiştii uită de mine, de textul citit, de tema dezbaterii. Din te miri ce, ajung să se încaiere între ei. „Se rup în figuri” unul contra altuia, îşi dau capete în gură, se iau peste picior, se abandonează unui amplu şi pestriţ show de gladiatori improvizaţi. Iată, îmi spun, avantajele progresului, ale internetului global, ale tehnologiei de vîrf. Se comunică în draci! Nu mai există singurătăţi. Toată lumea suduie pe toată lumea, toată lumea se înghesuie în spaţiul virtual, toată lumea trăieşte „la comun”. O nouă „internaţională” prinde viaţă sub ochii noştri: internaţionala dezlegării limbilor. Tăcerea a fost, pentru totdeauna, evacuată. Lumea cuvintelor a făcut, în sfîrşit, explozie şi luminează, spectral, mapamondul, ca un foc de artificii, pe care nimeni nu mai poate – şi nu mai are dreptul – să-l controleze. Nebunescul proiect al Turnului Babel a fost realizat! Cuvîntul s-a pierdut printre cuvinte.”

– Zice dl. Andrei P., ceea ce, nu-i asa?, denotåååå… Cå de denotat denotå! Oare va fi dl.Anderi P. capabil sa faca, mai devreme sau mai târziu, un salt cuantic (quantum leap) si sa ajunga un guru al HUVACA? Si/sau poate chiar un practicant al anonimitatii? Cine stie. Ceva ar fi si daca macar ar ajunge sa fie blogger in adevaratul sens al cuvantului, capabil sa comunice prin mesaje directe cu comentatorii din siaj. Politologul Vladimir Tismaneanu este dovada vie a faptului ca se poate. 

* * *

Dintre toate omonimele cel mai omonim si mai notabil este bancul. Banc de pesti. Banc de nisip. Banc de lucru. Banc de proba. Banc (de) joc. Banc de râs… ne mai tinând cont si de femininul bancå. E clar ca limba românå se tine de bancuriSi noi la fel.

* * *


XV-bis.
.Doi savanti stateau de vorba despre teoria probabilitatilor. Zice unul dintre ei:

-Draga colega, sa stii ca eu sunt total de acord cu teoria care zice ca daca lasi 5 milioane de maimute in fata unei masini de scris probabilitatea ca sa iasa ceva asemanator cu „Hamlet” e foarte mare.

-Imposibil dragul meu, raspunse celalalt savant. Aceasta teorie a fost invalidata definitiv odata cu aparitia internetului… 

 

.

* * *

E vechi? E slab? Spune tu altul mai tare si mai nou! :) 

9 Răspunsuri to “Dezvoltare durabila”

  1. Stely said

    .Hmm… Nu cred ca Andrei Plesu va reusi sa ajunga „sa penetreze ” lumea bloggeristica . Ma pun in situatia dumnealui si ma intreb : oare as fi rezistat atita amar de vreme sa nu raspund , atit forumistilor de a caror simpatie ma bucur, cit si celor care , dimpotriva imi provoaca stari de enervare ,iritare , hilaritate sau perplexitate ? Mai mult ca sigur nu.
    Singurul progres pe care il intrevad la dumnealui este acelea ca s-a obisnuit cu „iarmarocul din subsolul articolelor „. Insa, din ce scrie aici mai intreved si altceva :

    …de cîte ori îmi arunc ochii pe iarmarocul din subsolul articolelor mele, mă simt cîştigat. Una peste alta, lectura mă distrează şi mă îmbogăţeşte.

    Anume , nu reuseste sa scape de teama de a se confrunta cu anonimatul. .Faptul ca isi contabilizeaza beneficiile din bloggerit este un argument . Ar fi cam asa :” Ei, una peste alta -fie de sunt laudat , fie improscat cu noroi – eu tot in cistig ma aflu. Asadar , m-as complica , nu am ce cauta acolo ( in subsolul comentariilor).
    Eu cred ca ar cistiga in plus, atit dumnealui cit si forumistii . Dinsul ar cistiga mai mult respect si ceva energie creatoare , iar forumistul ceea ce merita :fie multumiri pentru solidaritate, fie aprecieri pentru calitatea comentariului , fie o punere la punct (pe masura) pentru aberatii ,injurii etc.
    Dar asa , credeti ca forumistii din” gherila resentimentara” (luati la gramada ) se sinchisesc de ceva ?Nu cred. Ei isi continua neperturbati partiturile . Pe mine ma amuza cum crede dumnealui ca i-ar putea convinge sa se opreasca :

    Mă întreb însă, adesea, cu ce se aleg, din scrisul lor, ei înşişi. Repet, eu am multe de cîştigat din gherila lor resentimentară. Dar ei? Prima capcană de care se lovesc este previzibilitatea. E destul să le văd numele (sau pseudonimul), ca să ştiu ce urmează .
    O a doua capcană e, aş spune, de ordin psihologic. În general se recomandă suspendarea oricărui comerţ cu lucrurile sau oamenii care te enervează. A rămîne, permanent, în contact cu interlocutori nesuferiţi, defecţi, inconsistenţi e o formă primejdioasă de masochism. Rişti să te intoxici, să te îmbolnăveşti de proastă dispoziţie, ba, (Doamne fereşte!), să te contaminezi.

    Ma amuza modul copilararesc prin care crede ca „gherila „, deja stapina pe situatie , s-ar putea retrage (in corpore) infricosata ,rusinata sau epuizata …
    Articolul este o noua tentativa de a desconsidera blogosfera ,care vrind -nevrind apartine anonimior. Dinsul nu s-ar simti bine in pielea unui anonim, intrucit are idei preconcepute . Ceea ce spune aici „denota „, da, ipocrizie :

    Dar, în fine, nu mă bag. Fiecare cu alergiile şi aspiraţiile lui. N-am vrut să supăr pe nimeni: mai curînd să propun neobosiţilor mei „adversari” un efort de recalibrare productivă, de reaşezare într-un orizont al înnoirii interioare şi al bunătăţii inimii…

    Si din ce spune aici :
    Nu ascund că, din cînd în cînd, mi-aş dori să-i întîlnesc faţă către faţă. Să-i văd cum arată, cum funcţionează, cum dialoghează, cum ştiu să combine vehemenţa cu bunele maniere

    Iar aici nu uita sa le aminteasca forumistilor cine sunt ei si cine este Andrei Plesu .

    În fond, ceva e, cred, unfair în raporturile dintre noi: eu sunt pe scenă, în bătaia reflectoarelor. Se ştie cum arăt, mi se ştie biografia, cu bunele şi mai ales cu relele ei, mi se ştiu (mai mult sau mai puţin) faptele şi cărţile, îmi semnez în clar isprăvile gazetăreşti, pe scurt sunt expus integral, cu toate riscurile. Ei însă, forumiştii de front, rămîn, pentru mine, nişte duhuri incerte: fără chip, fără vîrstă, fără trecut, fără altă dimensiune decît aceea a interjecţiei săptămînale pe care am ghinionul să o întreţin.

    P.S. Dl Plesu este intr’adevar un mare om de cultura. Dar nu va fi niciodata un blogger excelent … Eeee, una e sa fii cineva in real (cu opere alese etc. ) una ar sa fii si un blogger anonim excelent sau macar forumist 🙂 Mi s-ar parea ca o victorie .
    PPS . Eu nu indraznesc sa scriu in subsolul articolelor dumnealui . Am retineri .

  2. Stely said

    Un tip îşi găseşte nevasta în pat cu un prieten bun.
    Scoate puşca din dulap şi îşi omoară prietenul.
    Nevasta îi zice:
    – Cu aşa o atitudine, ai să rămâi fără prieteni!

  3. Stely said

    Maria îl strigă pe Ion:
    – Ioane, hai în casă, că plouă!
    – Lasă, stau afară, că plouă şi aici!

    Intr-o scoala din America, invatatoarea le promite copiilor 2 dolari daca vor raspunde exact la intrebarea: „Cine a fost persoana cea mai importanta din istoria omenirii?”
    Se scoala Sean, irlandezul, si zice ca St. Patrick.
    – Gresit, urmatorul la rand!
    Se scoala Mc. Queen, scotianul, si zice ca St. Andrew.
    – Gresit, urmatorul….
    Se scoala Shlomo, evreul, si zice ca Isus Cristos.
    Educatoarea ii da cei 2 dolari pentru raspunsul corect, si-l intreaba, totusi, cum se face ca evreii il recunosc pe Isus ca cel mai important om din istorie.
    Raspunsul lui Shlomo:
    – Eu stiu de fapt ca cel mai tare din istoria umanitatii a fost Moise, dar BUSINESS IS BUSINESS!

  4. Stely said

    -Iubito, de ce nu imi spui niciodata cand ai orgasm?
    -Ti-as spune daca ai fi acasa cand se intampla.

    -Care va fi statutul social al femeii in anul 2100?

    -In anul 2100 fiecare femeie va avea o casa, un sot si un amant.

    -Dar, tovarasi, aceea nu este o tarfa?

    -Gresit tovarasi, o tarfa este aceea care are o casa, un sot si mai multi amanti.

    -Dar tovarasi, aceea nu este o femeia pierduta?

    -Gresit tovarasi, o femeie pierduta este aceea care are o casa si un sot.

    Discuţie în tren despre concediul la mare.
    Soţii toţi şi-au spus a lor părere:
    Câtă nedreptate-n lumea asta!
    Unii merg la mare de plăcere,
    Alţii merg la mare cu nevasta.

  5. Stely said

    SUPERLUNA, vizibilă în această noapte…

    „Satelitul natural al Pământului, aflat în faza de Lună plină, se va afla la cea mai mică distanţă de pământ în acest an, 356.991 de kilometri. Luna va părea mai mare și mai strălucitoare decât de obicei.
    Acest fenomen a fost des asociat cu dezastrele naturale, însă reprezentanții NASA fac apel la calm și dau asigurări că nimic periculos nu se va întâmpla.
    ”Nu va fi niciun fel de imapct asupra nimănui de pe Pământ. Nu ar trebui să se întâmple nimic ieșit din comun, doar poate numărul oamenilor care se va uita la lună va crește” a declarat Noah Petro, geologi în cadrul NASA, citat de space.com.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: