Ghirlanda
Posted by Arca lui Goe pe iulie 16, 2013
Te iubesc atât de frumos şi înalt,
Am uitat cine sunt, cum mă cheamă şi ce caut aici,
Am uitat tot ce-am ştiut,
Ce-am trăit mai ‘nainte.
Sunt de-o dată cu primul cuvânt pe care l-ai spus.
Cu o putere de neîngăduit
Am pornit cu herg…
(b)Arca lui goE 
Gabriela Savitsky said
Mulţumesc pentru onoarea pe care mi-o faci.
O micuţă reverenţă.
ApreciazăApreciază
RALG said
Eu iti multumesc.
Onoare artei!
ApreciazăApreciază
Stely said
La asa versuri , deosebit de frumoase si profund (e) tulburatoare …
„Dacă nu am fi fost din aceiaşi lumină,
Universul n-ar fi avut niciun rost,
Cred că nici n-ar fi existat.
……………………………………..
Înţeleg că noi nu suntem ca fiinţe distincte.
Suntem o singură tijă, un lujer,
O spirală înceată
Încărcată cu flori iubitoare
Pentru cei ce le văd.
Pentru prima şi ultima dată.”
…nu pot sa raspund decit prin intermediul altora, la fel de profund(e) si …
Leonard Ancuta
gnosis
să descoperi poezia e cum ai descoperi
viață extraterestră.
dintr-o dată te simți atît de mărginit
cînd vezi
la cît de multe trebuie să renunți pentru un pic
de cunoaștere.
și totuși cît de infinit este sentimentul acela cînd știi
că poți spune ceva
în cîteva cuvinte și o tăcere
care alimentează întunericul.
întunericul ce face stelele
să fie vizibile
P.S. … si cu un mic regret . Stiti (cred) la ce fel de regret fac referire … 😉
ApreciazăApreciază
RALG said
Prin insistenta de a nu abandona arca ati rusit sa-i enervati pe unii (nu multi dar… råu), sa-i contrariati pe altii… dar mai ales sa va consolidati pozitia de observator care creaza realitate… O realitatea luminoasa si luminescenta, in ciuda umbrelor pe care le fac unii, degeaba, pamantului…
ApreciazăApreciază
Stely said
Ma faceti sa ma simt f. importanta. Multumesc .
P.S.” Insistenta” mea a fost / este determinata de ceva , care ( poate) fara sa vrea m-a inspirat … 🙂
ApreciazăApreciază
Stely said
erata : a se citi „determinata de cineva care …”
ApreciazăApreciază
Stely said
Am râs cu lacrimi de bucurie cind am vazut ceva aici :
ApreciazăApreciază
Stely said
M-am gindit ca si filmul de aici …
…este cit se poate de on topic 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Cu siguranta ca este.
Ma astept ca din clipa-n clipa sa-l recomande si dl.Humor. 🙂
P.S. Am bagat de seama ca are tendinta de a va urmari si imita, insistenta cu care doreste sa ramana ca comentator activ pe arca datorandu-vi-se (sau cauzandu-vi-se) intr-o oarecare masura. S-a tot plans in fel de fel de locuri in legatura cu degradarea Arcei lui Goe care ar fi ramas intr-un singur comentator: d-na Stely. Din insistenta cu care se baga in vorba rezulta ori ca e mincinos (compulsiv) ori ca se considera pe sine cantitate neglijabila. In realitate fiind si una si alta.
ApreciazăApreciază
Stely said
M-as bucura dacă m-ar imita si s-ar uita la filmul cu Sfântul Augustin . Poate (mai stii ?) va avea o mica revelatie , măcar sa vadă (si el )cine este cu adevărat: un om cu sufletul închistat si abrutizat de răutate , ipocrizie , minciună , demagogie , prostie … Insa nu-mi fac sperante . Răul a facut santuri adinci în mintea si în inima lui.
Cred ca v-ati dat seama că nu-i citesc mereu pornografiile, iar cind le citesc mă amuza copios.
P.S . Am pus filmul cu Traian Băsescu, stiind sigur ce va urma .
Oameni ăstia sunt atît de mutilati de ura, încît nici sa se bucure n-ar fi in stare , in caz că- „Doamne Ajută „- s-ar realiza Unirea
ApreciazăApreciază
Stely said
Cind am adus vorba de revelatie , mi-am adus aminte de ceea ce am citit si vazut (si) in film despre revelatia Sintului Augustin .Adica asta :
„Retras în grădină pe domeniul Cassiacus, spre o „dramatică examinare a adâncurilor ființei sale”, Augustin are un moment de revelație sub un smochin: aude o voce a unui copil din casa vecină, spunând: „Tolle, lege; tolle, lege” („ia și citește; ia și citește!”). Nu-și amintea însă nici un cântec de copii care să conțină aceste vorbe și, imediat, și-a dat seama că îi vorbise o voce divină. Luând „Cartea apostolului”, citi primele cuvinte care îi căzură sub ochi: „Nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija față de trup să nu o faceți spre pofte”. Acesta este momentul convertirii sale, hotărâtoare în acest sens fiind influența episcopului Ambrozie, care l-a și botezat, în noaptea de Paști a anului 387”
P.S Cred ca revelatie este de origine divina si un privilegiu pe care nu il are oricine . Trebuie sa ai o incarcatura de griji, dileme , resposponsabilitati, in asa fel incit sa ti se dezvaluie printr-un mesger ( inger) care este calea cea dreapta , solutia corecta nu numai pentru viata ta ci si si pentru a altora .
ApreciazăApreciază
RALG said
Un alt apostol spunea ca eliberarea vine atunci cand suntem capabil sa incetam a ne identifica pe noi insine cu mintea noastra, cu suma activitatilor cognitive, cu totalitatea gandurilor noastre. In mod pervers mintea (care ar trebui sa fie doar un instrument) ne ia in stapanire facandu-ne sa credem ca esenta noastra ultima s-ar reduce la ea, la mintea noastra. De indata ce-am fi in stare sa ne dezidentificam de mintea noastra, reducand-o la statutul de instrument al sinelui (al celui adevarat) ca mica parte, neesentiala, a ceea ce reprezinta constiinta de a fi si fiintarea insasi, abia atunci am fi capabili de eliberarea care ne-ar ingadui cu adevarat sa simtim simpla bucurie de a fi. De a fi, pur si simplu, inainte de a fi ceva (sau altceva; adica, in fapt de „a avea”). Mintea noastra, zice apostolul, nu poate suporta puterea prezentului, a clipei de ACUM, refugiindu-se ori in TRECUT (pe care nu conteneste sa-l evoce, regrete, remodeleze) ori in VIITOR (pe care tot incearca sa-l anticipeze si premediteze). Intrucat TRECUTUL si VIITORUL de fapt nu exista mintea ne ia in stapanire cu teme false, producand in permanenta un zumzet, un zgomot de fond. In mintea noastra nu e niciodata liniste si contemplare pura. In permanenta ne gandim la ceva, interpretam ceva, cautam, ceva, incercm sa rezolvam ceva, dar in loc sa rezolvam, gandind, doar problemele cu care ne confruntam, intotdeauna in prezent, mintea rataceste mereu in alta parte, facandu-ne sa fim mereu (aproape) absenti din prezent. Am „invatat” sa ignoram ceea ce inseamana AICI si ACUM in favoarea unor rataciri, a unor ganduri haotice care ne domina mintea. Cati dintre noi atunci cand, de ex, se spala pe maini, sunt capabili sa-si opreasca gandurile spontane care ratacesc departe de AICI si ACUM si sa simta efectiv mirosul sapunului, atingerea si sunetul apei, culorile si formele din jur, constientizandu-le? Aproape nimeni. Suntem in stare sa conducem masina pe strazi, ancorati in gandurile noastre, fara a vedea, auzi, constientiza nimic din lucrurile generatoare de senzatii si emotii presarate pe drumul nostru. Receptam minimal atributele lui AICI si ACUM, pentru a oferi restul de timp si energie hotzului, mintii noastre, absorbita cu fel de fel de nimicuri si cu saritul de la un nimic la altul. Un alt mare apostol, vorbind din mintea unui caine, spunea ca atributele definitorii ale oamenilor ar fi ca (a) sunt fiinte care se imbraca (…) pentru a-si ascunde natura, care isi inmagazineaza mortii (…) si care intotdeauna isi doresc altceva decat au.
ApreciazăApreciază
INTJ said
si poate ca ar fi fost util sa ne mai spuna ca VIITORUL (asa cum il gandim) nu e decat TRECUTUL remodelat … TRECUT care, la randul lui, e remodelat cu fiecare rememorare …
ApreciazăApreciază
RALG said
Poate chiar spune. Nu stiu, nu-mi amintesc exact. I-am ascultat spusele candva, in TRECUT.
ApreciazăApreciază
Stely said
NEDUMERIRE
Elena Socolescu
Credeam că vine
O vreme
Când oamenii înţeleg
Măsura timpului
Când drumul
Se potriveşte
Cu lumina din noi
Când aştepţi să răsară
Ce ai semănat
Ca o minune a firii
Ca o provocare
Oare calea se pierde
Depărtându-ne unii de alţii?
P.S. Este prima poezie care mi-a iesit in cale chiar acum si m-am gindit ca s-ar potrivi chiar aici unde sunt prezenta in fiecare zi . 🙂
ApreciazăApreciază
Stely said
@RALG-Apostolul acela este cumva cel de aici ?
Ekhart Tolle
One night in 1977, at the age of 29, after having suffered from long periods of suicidal depression, Tolle says he experienced an „inner transformation.” That night he awakened from his sleep, suffering from feelings of depression that were „almost unbearable,” but then experienced a life-changing epiphany.Recounting the experience, Tolle says,
„I couldn’t live with myself any longer. And in this a question arose without an answer: who is the ‘I’ that cannot live with the self? What is the self? I felt drawn into a void! I didn’t know at the time that what really happened was the mind-made self, with its heaviness, its problems, that lives between the unsatisfying past and the fearful future, collapsed. It dissolved. The next morning I woke up and everything was so peaceful. The peace was there because there was no self. Just a sense of presence or “beingness,” just observing and watching.”
ApreciazăApreciază
RALG said
Cam da! Acela-i apostolulul…
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Unii râd, de fapt hăhăie, râzând ca proştii la propriile bancuri ( cu ce se deosebeşte „urcă-te pe masă să-ţi arăt”,, de „cere-o şi ne împreunăm” ?! ), şi din nefericire se mai găseşte cineva prin orice târg să râdă, la fel ca el !
În timp ce alţii plâng, sau se revoltă de starea în care asemenea mutanţi au reuşit să aducă România :
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Ha, ha, fa !
Unii râd, de fapt hăhăie, râzând ca proştii la propriile bancuri ( cu ce se deosebeşte “urcă-te pe masă să-ţi arăt”,, de “cere-o şi ne împreunăm” ?! ), şi din nefericire se mai găseşte cineva prin orice târg să râdă, la fel ca el !
În timp ce alţii plâng, sau se revoltă de starea în care asemenea mutanţi au reuşit să aducă România :
ApreciazăApreciază
RALG said
Şezătoare de stat:
– Ce faci bade? Şezi şi cugeţi?
– Nu. Numa şed. (Sedet, ergo sum)
Vad ca ai inceput s-o imiti pe d-na Stely si sa-i copiezi propunerile pentru a le mai propune si tu inca o data. Ca doar n-o fi vorba de vreo coincidenta.
Coincidența este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim. – Albert Einstein (un evreu notoriu)
ApreciazăApreciază
INTJ said
dap, evolutia en detail: de la „sa moara si capra vecinului” la „alzheimer si pentru capra vecinului”.
ApreciazăApreciază
RALG said
N-am inteles exact daca sunteti „on topic” SAU „off topic” si daca DA 😉 atunci care topic, dar ideea cu alzheimer-ul pentru capra vecinului mi se pare dementiala… 🙄 si mai ales fezabila…
ApreciazăApreciază
INTJ said
ok, voi incerca sa explic ce-a fost in mintea „inginerului” (care, prin definitie, e „pe langa” arta) cand am scris cele de mai sus:
1. oricine a iubit (macar odata) cunoaste valoare iubirii
2. nu exista om pe lumea asta care nu a suferit din cauza iubirii …
intrebarea e: de ce ajungem cu totii sa suferim? nu cumva din cauza unor astfel de „cuvinte maiestre”:
„Am uitat cine sunt, cum mă cheamă şi ce caut aici,
Am uitat tot ce-am ştiut,
Ce-am trăit mai ‘nainte.”
mai concret: chiar isi doreste cineva sa fie iubit(a) de presul din prispa, de-o non-entitate ce nu are nimic de oferit (nici macar pet-ul nu-si pierde memoria & identitatea)? iar daca ajungi sa iubesti asa ceva, a existat in istoria omenirii omul care, in acele conditii, n-a suferit? in plus: omul care iubeste nu merita sa fie iubita asa cum e, pentru cee ce e? „iubirea” care te transforma intr-un fel de „second hand person” … chiar merita sa poarte numele de „iubire”? ergo, chiar daca pot intelege zambind absenta logicii din „Suntem o singură tijă, un lujer” … „reteta” anterioara mi se pare de neiertat si prin urmare am reactionat.
p.s. pentru autoare (daca cumva citeste ce-am scris): „the opposite of love is not hate, it’s indifference”
ApreciazăApreciază
RALG said
Intrucat nu pot fi din oficiu nici avocatul diavolului si nici al ingerului (din ratiuni care tin de deontologie – sic) o sa ma abtin sa comentez comentariul d-voastra in care, folosind ca pretext „Ghirlanda”, ati atacat „Iubirea”… desi… de zis, slava Domnului s-ar afla (caci la politica, fotbal si iubire ne pricepem cu totii). Mi-ar placea insa stiu ce sentimente v-ar anima, inginereste vorbind, in fata unui alt poem:
POEM
Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul?
ApreciazăApreciază
INTJ said
„da, foarte probabil” … iar peste 1 secunda (deh, eu sunt cam incet de cap si ratiunea-si revine mai greu din standby-ul impus de iubire) … „neah, ca-n ritmu’ asta ajung sa nu ma mai spal niciodata … si nu cred ca-ti doresti asta”. in secunda 2 as tace … ca sa nu spun: „da’ stai putin: tu vrei sa-mi impui (fie si indirect) cum si in ce mod sa te iubesc?”. iar din secunda 3 as reveni la „da, probabil” … insotit de „ochi de bou la poarta noua” si „zambet tamp”.
ps: eu stiam ca „dumnezeu nu face greseli” … da’ poate ca totusi face si atunci da: iubire (cea idealizata) = „iubire” (cea care provoaca suferinta oricarei parti). hm, asta ar justifica/explica si normalitatea unor ganduri (sau exprimari) de genul „eu te iubesc, asa ca sa faci bine sa ma iubesti si tu … fiindca eu te iubesc!”.
ApreciazăApreciază
INTJ said
„One day you will ask me which is more important? My life or yours? I will say mine and you will walk away not knowing that you are my life.” ~ Khalil Gibran
ApreciazăApreciază
RALG said
In mod (oarecum) bizar, acum in cea de-a 13 ora a zilei de ieri, pe acest topic exista 26 de comentarii, adica de doua ori cate 13, iar pe urmatoarele doua (mai recente) exista pe fiecare cate 13 comentarii… Sa fie vorba despre cronica unui ghinion anuntat? Sau (mai stii) de un mare noroc iminent… Ceva in genul caderii unui meteorit de Aur pe Arca… Un alt fel de Potop, aur si diamante… Aiurea, cine mai crede azi in prostii din astea…
ApreciazăApreciază