(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Dor de Rogobete

Posted by arcaluigoe pe August 18, 2013

Do you understand that?

Rogobete brânza-n bete
Lapte acru-n calimari
Chiu si vai in buzunari

Am ales la intamplare cateva comentarii ale logofatului „Rebeliunea Minerala” pe Arca lui Goe. Asa, din melancolie…

Rebeliunea minerală Ca şi TVR, Voiculescu merge cu curent politic alternativ, nu continu. Dar ar putea şi ca OTV, cu-ntrerupt.*

 

Rebeliunea minerală Ordinul de mărime se… execută, nu se discută.Dacă s-ar putea argumenta şi cu intuiţiile, Vedele s-ar academiza. Că-i unitate spaţiotemporală, că-i spiritualomaterială, cândva-cineva a mai spus în viitor că nu-i glumă cum gândim: n-om îndoi furculiţe cu mintea, dar timpul l-am îndoit după cum am gândit spaţiul. Aveam neuroni şi sinapse, dar fără curent – timpul şi spaţiul bălteau, stau, nu erau. (Reprezentările lor !) Ciclitatea diurnă – că, de, fiat lux ! – a inventat roata, Pământul tipsie şi timpul care se roteşte într-un eternell retour, care mergestă ciclic. De la săgeata giroscop a gândului analogic la discursivitatea logică, doar un epsilon de 0,00000000…. Menhirul, obeliscul şi timpul săgeată au ţâşnit din acelaşi gând. Punct-cerc-vector: ce curbură!*

 

Rebeliunea minerală …şi nici Gigi Becali nu se simte prea bine.*

 

Rebeliunea minerală (Dl.Goe Înscris în 2013/01/28 la 10:12 pm | In reply to Rebeliunea minerală. – @Rebeliunea Minerala – Sistemul d-voastra de pile si relatii ma pune in mare incurcatura. D-voastra prea stiti intotdeauna la cine sa apelati. As apela si eu la Proust ori macar la Solomon Marcus, dar nu stiu daca vreunul mai are timp de mine.) Ăla cu madlenele n-are, că l-a pierdut, “Timpul” dlui. Solomon Marcus s-a epuizat…*

 

Rebeliunea minerală Bergson s-o fi întrebat, cât timp trece de la un fel de timp la altfel de timp ?*
Rebeliunea minerală Şi totuşi, întunericul rămâne, câtă vreme continuumul mental al observatorului poate iluziona discursivitatea temporalităţii şi însăşi realitatea, în care, odată ce lungimile pot fi exprimate în unităţi de durată, (secunde, minute, ani şi parseci), nu mai poţi identifica nici ce-i una, nici cealălaltă. Ori, asta nu-nseamnă, că nu există nici una, ci, mai curând c-ar fi, ambele, altceva.*

 

Rebeliunea minerală Exemplu:
/ păRea că pRintRe nouRi s-a fost deschis o poaRtă / pRin caRe tRece albă Regina nopţii moaRtă/
Sugerând fonic scâRţîitul unei porţi , prin efectul onomatopeic al R-ului, Eminescu evită moda comparaţiilor nesugestive ale poeticii anterioare, materializând acustic o imagine fabuloasă.

*

 

Rebeliunea minerală Nici ştiinţa, nici filozofia, prin rigorile lor, nedovedind forţa intuiţiei poetice – sintagma “poezie filozofică” devoalându-şi ridicolul, în oglindă, ca “poezie…ştiinţifică” – nici una nu-i pot fi puse în cârcă lui Eminescu, fără a nu-l minimaliza – ceea ce nu i-a împiedicat pe foarte mulţi eminescologi involuntari, în efortul lor exagerat, să-l defăimeze. Când un poet ilustrează idei stabilite, nu mai este… pictor, ci zugrav. Şi nici descoperirea a noi idei nu intră-n sarcina poeziei, ci a unei viziuni, a unei construcţii de trăiri şi gândiri, care nici n-au mai fost şi nici nu sunt încă trăite şi gândite. Că ele pot constitui suport denotativ, e pre-text, şi contează prea puţin, sau deloc. Preoţii nu sunt sfinţi, dacă vorbesc despre Dumnezeu; nu despre ce-a vorbit l-a făcut pe Eminescu poet, ci cum a făcut rimele şi versurile să spună mai mult decât spun.*

 

Rebeliunea minerală Exemplul oglinzii duce la concluzia, că, odată curbat, nici timpul nu e ce se crede.*

 

Dl.Goe @Rebeliunea Minerală – As zice ca, in modul cel mai probabil, spaţiul include timpul. Timpul e (daca e sa fie ceva) tot spaţiu, asadar un detaliu care se curbeaza odata cu ansamblul in care este integrat (ah si d-voastra visati la tinerete fara batranete si viata fara de moarte). Desigur cu exceptia situatiilor in care ne referim nu la fizica, ci (strict) la poezie, caz in care timpul poate fi orice, dupa cum decid muzele care-l turmenteaza pe poet. Pacat ca poetii sunt mereu si mereu oameni (doar oameni), niciodata ingeri. Cred (fiind probabil in asentimentul d-voastra) ca un inger poet ar putea rezolva usor problema unificarii campurilor in fizica. Ingerii prozatori cheamandu-se ingineri.  si fiind o materie abundenta in Univers.*

 

Rebeliunea minerală Şi timpul se curbează, dacă spaţiul o face. Prin unitatea lor, o rază de curbură sau alta înseamnă un raport sau altul între ele: progres, indeterminare, distopie, atopie…*

 

Rebeliunea minerală În intuiţia poetică – limbajul poeziei – însuşi poetul este singur, fiindcă numai prin singularitatea şi originalitatea licenţelor îşi poate exprima inexprimabilul, fiecare croindu-şi propriul dicţionar metaforic. (Să fim clari: intuiţia verbală este semnificaţia fără semnificant – inexprimabilă, deci – realizată prin juxtapunerea a două cuvinte cel puţin contradictorii – în cazul oximoronului – sau ireductibile. Dar pot fi şi două idei. Pot fi chiar două culturi, dacă vrem s-avem percepţia revelaţiei.) Cum, zidit în inexprimabilitatea propriei intuiţii, să-l exprimi, judecându-l ? Abia întinderea operei dacă izbuteşte, prin inferenţele sale, să întreţese o finalitate, un “sens” cu nimic mai pipăibil decât oricare metaforă. Rarisimele cupluri, (Fraţii Grimm, Ilf şi Petrof etc.) nu pot constitui o dovadă că intuiţia este şi comunicare; metaforele ei nu intră în limbajul curent decât pe măsură ce gândirea comună avansează în direcţia semiozei revelate, restul aneantizându-se cu poetici şi poeţi cu tot. Poetul este ca un genist care are sau nu norocul să dezamorseze o bombă.
Întrebat cum şi de unde-şi agaţă metaforele, Nichita Stănescu spunea: dintre mine şi prietenii mei. Rămânea pe direcţia semiozei, prin relaţia vie cu ei şi, dintre aceşti oameni-cuvinte, extrăgea metafora, pe care i-o receptau, ei înşişi fiindu-le parte. Nichita a iubit oamenii cel puţin ca pe propria poezie.

*

 

Dl.Goe @Rebeliunea minerală “De unul singur, nici un poet n-a răzbit.” – Presupun ca-i din d-voastra. Foarte frumoasa zicere, concisa, percutanta, usor de inteles, de retinut, de asimilat. Ca o pastila de vitamina B12 pentru minte si inima. Totusi impresia mea este ca se poate coborî inca mai in adanc, spre lumina, cu o formula, care, desi n-are nici pe departe forta si frumusetea celei oferite de domnia voastra, este, in proza-ismul ei (vecin cu banalul), mai aproape de indiferentul adevar: “De unul singur, niciun poet nu-i poet”.P.S. Totusi afirmatia ca “de unul singur, niciun poet n-a răzbit”, considerata impreuna cu subiectul (sufletul autorului zicerii) si cu muzica ingramadita in cuvantul “răzbit”, musca nitel dintr-un meta-adevar potential… in directia dezinsingurarii poetului si poate in directia răzbirii…La urma urmei cat de singur este Viorel Padina in Univers-uri? Cat de mila va este de el?*

 

21 Răspunsuri to “Dor de Rogobete”

  1. Stely said

    Si mie imi este dor de Mihai Rogobete . Dar lui de mine , nu cred … 😦

    • Dl.Goe said

      Probabil ca are si dansul o lista de prioritati in ale doinei si dorului. D-voastra fiind la litera „S” spre sfarsitul catalogului… de..🙂

      • Stely said

        Daca Mihai Rogobete se lasa greu si nu (mai) vine pe Arca lui Goe , hai sa-l ademenim un pic…poate cine stie ?
        Ce ziceti de postarea asta? Credeti ca o sa-l atraga ?

        mihai rogobete Says:
        21 martie 2010 la 11:39 AM
        Cine nu ştie să cânte la yutubă, că, de dat pe goarnă, vorbim. Aseară, cum rămăsesem în sticla goală, am luat-o pe-ntrecerea de pietoni, să nu-mi fac, precum zice nevastă-mea, chip de necioplit. Şi-n virtutea inepţiei, am auzit-o, că ieşise-n vitrină: şi nu ne duce pe noroi în ispită. Da io, fleru-i ler, c-aveam multă cultură în cap, m-am oferit isteţ cu plata retrospectivă ca-n deceneul trecut: Mânaţi, măi – că şi-aşa nu mai aveam niciun ban pe mine şi eram corupt de foame şi infiormaţie conjugală.
        V-am articolat, na!

        Dar asta ? Ia sa vedem ,ghiceste cineva 😉 cu i se adreseaza Mihai Rogobete aici ?

        mihai rogobete Says:
        21 martie 2010 la 5:05 PM
        Dargă tetipRAPIS,
        nu mai mărase un storp, dar pormit c-o punem anâmdoi adătlată.

        A la vorte!

        Deocamndata atit ,dar mai urmeaza …

        • RALG said

          Chiar despre asta era vorba… despre zicerile astea ale rebeliunii minerale diamantoase si mintoase.

          Nu cred ca numitul adeseori Rongo sa-si mai risipeasca irosirea prin aceste interspatii ale parasirii. Nu l-am mai vazut demult secretand mister nicaieri, pe la nimeni… dintre „cunoscuti”. Sper ca absenta sa de pe lista contributorilor la haosul si hoaxul huvachian sa fie simpla urmare a deciziei sale libere, iar nu rezultatul cine stie caror con-strangeri…

        • Stely said

          Nu mai stiu … oare „Certocratia ” s-a dat definitiv la fund ? Cam de atunci a disparut si Mihai Rogobete .Din ce am inteles este activ pe Facebook .Prin urmare parca -l vad aparind cu o replica in stilul lui „diamantos ” si „mintos ” ca aici :

          M.R. Says:
          21 martie 2010 la 2:55 PM
          Mai bag înc-o bere peste handicap, chiar de mi-o plesni boilerul, nene …, în cinstea matale; o duminică de baftă-ţi urez!

        • Stely said

          Mai pun un comentariu ,de data asta pe probleme serioase (politice ) si …gata , mi-a trecu „dorul ” de el .
          mihai rogobete Says:
          17 martie 2010 la 2:26 PM
          Are şi n-are dreptate Pleşu. Sudui şi blestemi, când îţi dai cu ciocanul peste deşte, neîndemânarea, nu ciocanul, nu cuiul; orice intuiţie pe care n-o putem exprima ne face să ne înjurăm inabilitatea. Într-adevăr, chiar dacă n-avem cunoştinţe temeinice de sociologie, economie,.. antropologie etc., pipăim totuşi trucurile şi neadevărurile celor care ne fac din vorbe; mai mult: dacă nici nu trăim şi acţionăm conform propriilor convingeri, nu ne luăm înşine gâtul, cum de fapt ne vine, ci celui care ne-o impută contrazicându-ne. Majoritatea intervenţiilor de pe forumuri sunt monologuri, mai ales cele off topic.

          Aici are stilul si judecata Dl Goe … parerea mea 🙂

  2. Radu Humor said

    Păi, cum să intre omul ăla aici, când vede asemenea tâmpenii….

    • Dl.Goe said

      Interesant mod de a accepta ca nu sunteti om. Sunteti o corcitura fericita intre porc, limbric si râmå care intra peste tot incercand sa vorbeasca in numele Omului. Macar pentru d-voastra si tot ar trebui sa vina cate o rebeliune minerala… pe ficare Animal Planet din acestea precum Arca lui Goe. Gâtzî.

      • Radu Humor said

        😆😛😆
        Am vrut să-ţi dau şi eu un like, dar am preferat să nu-mi dau mie unul, aşa cum fac de obicei😉
        Eşti de comă🙄
        În loc să se deştepte Stely, te-ai tâmpit şi tu de-abinelea😆
        Ai văzut unde duce laba minţii ?
        Că doar ce altceva faceţi voi de o bună bucată de vreme ?!
        Doar de frica de a nu da ochii cu realitatea…
        Asta parşivă, pe care tot voi, mizerabililor, aţi adus-o în halul ăsta:mrgreen:
        Uită-te la ea !
        Cum care ea😆

        • Dl.Goe said

          Haide båi scremutz nu te mai chinui atâta sa nasti idei ca-ti plezneste ganglionul nervos. Indiferent cu cate iconite ai incerca sa-ti plombezi golul tot fâs iti iese. Si nu mai da asa vesel din apendice de bucurie ca esti bagat in seama. Mai bine du-te frumos si zi-i „sarumana” lu’ doamna Mecu caci daca nu te-ar fi sarutat dansa cu foc (in… unde te-o fi nimerit ca esti tot un cur), imprumutandu-ti astfel din importanta d-ei, n-ai fi ajuns acum sa ai impresii din astea de marire. Zât.

  3. Mitzaa Biciclista said

    ”Ridicata liniar-vertical, femeia devine singura partenera acceptata liniarist pentru instinctie, regenerare, acuplare. Aceasta « alta (paradigma) » identitate liniara il imbranceste insa pe Adam din paradigma Edenului tautologic.”

    Nici nu mai știu de câte ori m-am gândit cum să combat această idee. Nu am reușit. Și nici nu voi reuși decât prin negarea la nesfârșit a existenței Edenului, însă aceasta ar fi ca și cum aș nega propria mea existență.

    • RALG said

      …in plus ca… in genere, enunturile negative sunt cel mai greu de demonstrat/dovedit. Cred ca (sub aspect al logicii formale macar) ar fi mai eficient sa declarati ca Edenul se afla pretutindenim in tot Universul. Asta ar aduce (mai intai) avantajul ca iadul nu si-ar mai gasi loc, in timp ce „detaliile” suparatoare legate de Eden s-ar dilua la infinit.

      • Mitzaa Biciclista said

        Dacă nu ar mai exista Infernul, ne-am pierde echilibrul. Prova fără pupa răstoarnă (b)arca.

        • RALG said

          Bine. Atunci inseamna ca si infernul e pretutindeni. Traim in universuri paralele care imaprt acelasi spatiu. In functie de „necesitati” ne putem teleporta pe loc (in acelasi loc) intr-un univers sau in altul. Inger sau demon.

          Nu va nelinistiti. Cu sau fara prova, pupa, trinca, vele, cârmå, ancora, busola, (b)Arca (asta) nu se scufunda, dupa cum scrie si AICI, rosu pe alb. Cata vreme catargul e falnic la locul lui niciun dezechilibru nu-i prea grav.

  4. psihedelic CC said

    bre nea goe basarabe s-ar zice ca esti in verva micutzule .vous vivez une catharsis perpétuel, n’est pas ?

    • RALG said

      Stimabile ati plonjat asa de Profundis, pe placul d-nei Mecu (dupa cate vad) incat nu v-as putea contrazice (la ce mi-ar folosi?). Totusi nu ma pot retine sa observ o oarecare nota de invidie in tonul d-voastra. Ati ratat recent vreun catarsis sau ce anume va framanta?

  5. Radu Humor said

    Auzi băi goe, da de conu Dorin nu-ţi e dor ?
    Mizerabil mic şi nebun de-abinelea ce eşti🙄
    Chiar nu pot înţelege cum ţi-e dor de unul ca Volodea şi te lasă rece, Conu ? Care face cât toţi perciunaţii tăi la un loc !
    Băgate-aş şi eu într-un loc😆
    Nu ştiu de ce când mă adresez ţie găsesc atât de puţine epitete…
    E drept că mi-e şi scârbă să caut altele🙄 Care ţi se potrivesc de minune😉
    Dar, deoarece tu te cunoşti mai bine, chiar şi decât mine , cu siguranţă că nu e cazul să-mi mai bat eu capul cu o lepră ca tine !

    • Radu Humor said

      Doamne ! Jur că n-am văzut postările celei care a apărut asemeni amantei, chiar înainte de înmormântarea fostei titulare !
      E de domeniul absurdului ce se petrece pe acest blog, datorită gusturilor de kkt ale lui Goe, în materie de femei🙄
      Vezi băi, unde (te) duc perversiunile ?!

  6. RALG said

    In context se pare ca nimeni n-ar putea raspunde afirmativ intrebarii din subtitlu. Adresantul necunoscut. Entitatea care ar fi putut raspunde s-a sinucis un pic, iar cealalta entitate, tinta predilecta, si-a sinucis efigia, preferand sa stea (ah atat de trist, sfasietor) in umbra avand ca unic scop (amara viata) sa-l displaca pe dl.Goe pe unde-l apuca… Intre cele doua extreme, pace si linste, nimeni deprimat din cauza auto-identificarii eronate…

  7. Rebeliunea minerală said

    La toamnă, când frunza va îngălbeni / şi pentru ftizici nu se ştie ce alte noi surprize vor veni / alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cândva / într-un târziu, cu o monetă voi suna.

    • RALG said

      Cu pastrama si cu vin, uite asa ne chinuim. E un con-Semn clar de la Rebeliunea Minerala dupa cum reiese din semnatura datå anonima si din continutul ultra-specific. Da, da, da, este intr-adevar Rebeliunea Minerala. Ne bucura nespus con-semnul pe care ni-l dati si a carui existenta denota atatea lucruri bune (deodata). Mai multe. Amintirea zicerilor d-voastra este proaspata asa ca atunci cand veti cheltui moneta sa sunati nu vor fi bani aruncati in vânt (vânturile toamnei). Sunteti asteptat cu drag, oricand, oricat. Sanatate si succese in tot ce faceti… alcolizari, bateri de ploi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: