Adevarul – O vorba mare
Posted by Arca lui Goe pe decembrie 11, 2013
(a) Adevarul este ca Adrian Nastase este un infractor, prilej cu care s-au vizibilizat si alte tare ale sale. Caci „omul” nu-i tare dar e plin de tare: politician corupt, rateu uman (la ce potential avea…), mafiot (afacerea matusii Tamara denota o famiglie puternica), penibil (cu a sa pseudo-sinucidere de opereta), etc… Dar si mai adevarat ar fi (fost) cå daca in 2004 ar fi fost ales presedinte al tuturor roamnilor, prin vointa romanilor, toate aceste adevaruri adevarate ar fi fost nu doar eludate ci inexistente. Deci niste oameni (niste entitati oarecare, straine) ar fi putut face, printr-un gest simbolic colectiv, independent, strain de natura adevarului in discutie, alterarea definitiva a unui adevar oarecare. Mult n-a lipsit. Deci ce este ADEVARUL?
(aa) Big Bang-ul nu a existat! Noua teorie schimba totul despre Univers
„Oamenii” de „stiinta” vin cu o noua „teorie” despre existenta Universului, care o combate pe cea „cunoscuta” in prezent sub numele de Big Bang. Teoria numita „gravitatia curcubeu” sustine ca Universul nostru nu are nici inceput, nici sfarsit, intinzandu-se la infinit. (n.b. unde ghilimelele denota bascalie)
(aaa)…
(aaaa)…
(b)Arca lui goE 
RALG said
Big Bang-ul nu a existat! Noua teorie schimba totul despre Univers
„Oamenii” de „stiinta” vin cu o noua „teorie” despre existenta Universului, care o combate pe cea „cunoscuta” in prezent sub numele de Big Bang. Teoria numita „gravitatia curcubeu” sustine ca Universul nostru nu are nici inceput, nici sfarsit, intinzandu-se la infinit.
Cercetatorii egipteni Adel Awad, Ahmed Farag Ali si Barun Majumder, care si-au publicat lucrarea in Journal of Cosmology and Astroparticle Physics, sustin ca efectul gravitatiei este resimtit in mod diferit de variatele lungimi de unda ale luminii, potrivit Daily Mail.
Daca teoria este corecta, aceasta inseamna ca Universul nostru se intinde intr-un timp infinit si fara niciun punct singular de unde sa fi pornit. Acest scenariu este un rezultat posibil pornindu-se de la teoria „gravitatia curcubeu”, o teorie care nu este larg acceptata de fizicieni, desi multi dintre acestia considera ca ea este una interesanta.
Numele teoriei provine de la sugestia ca efectul gravitatiei asupra cosmosului este resimtit in mod diferit de diversele lungimi de unda ale luminii, care pot fi gasite in culorile curcubeului.
Teoria a fost propusa in urma cu 10 ani, intr-o incercare de a reconcilia diferentele dintre teoria relativitatii generale si cea a mecanicii cuantice.
Particulele cosmice diferite resimt diverse concepte spatiu-timp
Cercetatorii actuali sustin ca exista imperfectiuni ale teoriei Big Bang-ului, care arata ca Universul s-a format in urma cu aproximativ 13,8 miliarde de ani, atunci cand un punct de o densitate infinita, cunoscut sub numele de „singularitate” a explodat. Teoria Big Bang a fost formulata pentru prima data de Alexander Friedmann in anul 1922.
„In teoria gravitatiei curcubeu, particulele cu energii diferite vor vedea diverse concepte spatiu-timp, diferite campuri gravitationale”, a declarat Adel Awad, de la Centrul de fizica teoretica de la Zewail, Egipt.
Cercetatorii egipteni au descoperit doua inceputuri posibile ale Universului, bazate pe interpretari usor diferite ale consecintelor gravitatiei curcubeului.
Primul s-ar putea formula astfel: daca timpul ar fi dat inapoi, Universul ar deveni unul mai dens, apropiindu-se de o densitate infinita, dar pe care nu ar atinge-o niciodata. In celalalt scenariu, Universul ar fi fost de o densitate imensa extrema, dar finita.
Profesorul Awad sustine ca, in ambele scenarii, urmarind calea materiei si a luminii din Univers, aceasta nu ar provoca un punct mic infinit al originii, cunoscut ca Big Bang.
ApreciazăApreciază
INTJ said
aaa … io m-am chinuit sa inteleg asta si asa am ajuns la ceva ce banuiam deja:
„Math, particularly when used as a language, can be used to describe all sorts of things. As with the spoken language, one can create a sentence that is technically and grammatically correct, but still is nonsense. The whole purpose of langauge, any language, even mathematics is to convey ideas.”
jurnalistul de la nature zice „Simulations back up theory that Universe is a hologram” … „uitand” ca „Neither of the model universes explored by the Japanese team resembles our own” si ca „the numerical proof that these two seemingly disparate worlds are actually identical gives hope that the gravitational properties of our Universe can one day be explained by a simpler cosmos purely in terms of quantum theory”
pe de alta parte, nu trebuie sa uitam ca desi avem „A stationary sun makes models of the planetary orbits a heck of a lot simpler, but a stationary earth makes it a lot easier to give directions to your party.” … nici unul din cele doua modele nu descrie corect ceea ce este/exista, ele fiind doar niste „holograme” (care sunt utile doar in anumite situatii).
asa ca, fie ca-i vorba de „oamenii de stiinta” de mai sus, fie ca-i vorba de cei cu „cartea cartilor” … sa le fie de bine cu „hologramele” lor! eu unul vreau mai mult decat simple „holograme” …
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Dupa parerea noastra toate „teoriile” (oricat ar parea de contradictorii) sunt simultan si 100% adevarate. Oricum fiecare se refera la cu totul altceva, totul fiind o simpla problema de terminologie (nu de numerologie). Este clar ca Big Bang-ul a avut loc. Este clar insa ca „atomul primar” nu era chiar singularitate de la mama lui ci doar ca era foarte mic dar nu zero de mic, asa ca din punctul asta de vedre Big Bangul n-a avut loc. Tot in mod evident este si ca Universul nu exista chiar deloc. In doua vorbe (ca sa n-o atrag aici inexorabil si pe d-na Carmen) s-ar putea spune (si atentie v-as ruga, vorbesc adanc) tot ceea ce (pare ca) exista, exista ca sa nu existe nimic. (Eu curentul cel indus totdeauna m-am opus cauzei ce m-a produs). Acuma daca in interiorul acestui NIMIC ABSOLUT „exista” proiectii iluzorii ale unor (asa zise) universuri bidimensionale care se manifesta ca holograme tri-dimensionale 😯 in ceea ce vedem si numim „noi”, (unii dinte noi) Universul este posibil dar nerelevant. Am putea numi Univers ansamblul dintre „proiectie” (holograma, de…), „obiectul original”, „fundalul” si „mecanismele” prin care se realizeaza „proiectia”.
Suntem de acord ca un obiect (material – ah mamå – punctual) izolat intr-un Univers altminteri vid, ar continua sa-si pastreze indefinit starea de miscare relativa cu viteza constanta (cu orice viteza intre zero si infinit, exact acelasi lucru: nimic) si ca supus acestei legii a neintamplarii monotone nici n-ar exista intr-adevar. Intr-un univers mai comlex lucrurile nu se pot intampla altfel dar pot aparea asa din cauze subiective. Asa se face ca nu mai putem observa ca in realitate (!) Pamantul (ca sa luam un exemplu de corp material punctiform) se misca prin spatiu in mod rectiliniu si uniform… absolut rectiliniu si absolut uniform, in virtutea inertiei si-a inexistentei. Ca noi il vedeam facand bucle eliptice in jurul Soarelui, al Galaxiei, al centrului de greutate comun al grupului local de galaxii si asa mai departe este o limitare a noastra. In realitate asa arata „drumul drept”, rectiliniu in „context” local. Panamtul il urmeaza exat astfel incat sa nu se intample nimic. Faptul Universului de a exista dupa o „legitate”, dupa un set de reguli il condamna la inexistenta. Singurul fel in care „ceva” ar putea exista ar fi acela in care „ceva” s-ar manifesta in mod unic si irepetabil fara a fi determinat de presiunea unei reguli, legi (cauzale) care sa faca acea intamplare predictibila, previzibila si nici sau ca urmare a vreunei vointe arbitrare (divina sau nu). Filozofia e un sofism, stiinta este un sofism, religia este un sofism… Universul nu exista. Universul este Totul. Totul este Nimic. Restul e Dumnezeu.
Daca totusi Universul exista (ca intamplare unica si irepetabila) de la un anumit moment dat, asta nu poate fi decat un accident nefericit care evolueaza inexorabil catre anulare si reintoarcere in Nimic (o stare entropica si logica) mult mai probabila, la un alt moment dat, predictibil, finit. Ori un finit in infinit (raportat la infinit) este egal cu zero, asa ca prin urmare si daca Universul ar exista (astfel) de fapt n-ar exista. Reaparitia unui alt Univers „dupa” disparitia acestuia ar fi cu totul improbabila, si chiar daca s-ar intampala un alt accident – „similar”, n-ar avea nicio legatura cu cel acutual, ar fi foarte, foarte diferit, infinit de diferit, dar tot finit si deci inexistent. Iar daca ar avea (cumva) legatura cu acesta de acuma, atunci universul ar fi de fapt (prin definitie) succesiunea de universuri (infinita ?) care ar repune disutia in punctul de plecare anterior de la care se poate ajunge (oricand, iarasi) pas cu pas la concluzia ca Universul nu exista. Asa ca celor nemultumiti cu holograma li se ia darul. Intrucat NIMICUL si INFINTUL sunt unul si acelasi lucru, putem (in interiorul infinit al nimicului) sa ne facem de cap si sa ne imaginam fel de fel de lucruri inclusiv „existente” aexistentiale, Univers local, Universuri paralele, Dumnezeu, Om, etc. in (cea mai) deplina LIBERTATE. Inexistenta ne condamna la LIBERTATE. Cum era vorba aia: Vom muri si vom fi liberi. (Vom trai si nu vom exista)… Exist deci nu exist. Sum ergo not sum. Cogito?
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Acuma ca intelectualul Barbu a de-misionat din cultura cred ca ar trebui initiata o dezbatere nationala in legatura cu cine ar trebui sa fie numit Ministru Culturii in aceasta zono folclorica a Europei, (momentan neglijata rau de tot de catre Maica Rusia cea dostoievskiana prea ocupata cu contra-contra-contra-revolutia din Ucraina vecina si prietena). Trei propuneri se disting cu claritate: Poetul Viorel Padina (de la Corabia), Poetul Dorin Tudoran (de la Whasington) si Actorul Alexandru Arsinel (de la teatru). Restul veleitarilor sa mai astepte. Nu s-au terminat ministerele. Oricare dintre cei trei propusi pe Arca lui Goe poate fi de nadejde dar numai recomandarea populara a poporului poate decide care dintre este mai potrivit. Daca s-ar face referendum-dum pe tema asta care dintre ei credeti ca ar castiga?
ApreciazăApreciază
varul Shakespeare said
dintre cei trei cel mai bun ar fi arşinel pentu că are experienţă managerială şi pentru că are upgrade recent pe sistemu excretor .ceilalţi doi suferă de incontingenţă 😉 dar cred că overall maibun ar fi prinţul duda
ApreciazăApreciază
stely said
Aha, s-au gasit tusea si junghiul . 🙂
ApreciazăApreciază
INTJ said
poeti si actori … in functii de management. mda, se pare ca unele „meserii” te fac implicit geniu si in alte meserii/ocupatii. da’ asta nu ma mai mira. ce ma mira e cum reusesc meseriasii astia (cu „meserii” care-ti „garanteaza” succesul pe plan economic) sa se abtina de la „mai mult” … adica ce: n-ar vrea si burta lor sa rumege caviar amestecat cu vin de prin ~1900? n-ar face si ei, macar din cand in cand, cate un weekend intr-un paradis exotic? etc. … sau, mai stii, poate ca meseriile astea „all inclusive” includ si enlightenment-ul „la purtator” … pffft, asa-mi trebuie daca nu m-am facut si eu poet sau macar blogger (c-as la moda-n ultimii ani).
ApreciazăApreciază
RALG said
Eh si d-voastra acuma. Am glumit, ca mai glumim si noi dar numai in context si numai interextual. Desigur ca nominalizatii nostri n-au, la modul absolut, nicio treaba si nicio competenta referitor la pozitia de „ministru” (si inca al Culturii). Dar absolutul ca absolutul (nici nu exista, e o o holograma), in mod relativ la majoritatea ministrilor din guvern n-ar fi chiar cei mai råi. Ar putea chiar sa fie „råii cei mici”, râiosii…
Acuma de… daca a fost ministru al Culturii pana si papitoiul cu ifose Mircea Diaconu, de…, ne permitem si noi sa facem astfel de glumitze inofensiv de nesarate.
ApreciazăApreciază
INTJ said
eu n-am sustinut ca se aplica doar la cele doua „meserii” mentionate … ca mai sunt si altele. da’ ca sa nu „vorbesc” degeaba pe aici, sa dau un exemplu concret: in timp ce noi adoptam de zor si cu sprijin „de sus” dependenta de produsele Microsoft (cu costurile de rigoare), altii stiu niscaiva matematica si nu sufera de miopie …
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Libertatea ca posbilitate de a-ti alege de cine sa depinzi. Eventual fara sa ti se creze „dependenta” (I mean addiction). Open Source? Un soi de Wikipedia. Un soi de comunism. In Comunism toata lumea munceste cat vrea si primeste cat vrea si ce vrea… sau… munceste cat poate (dupa posibilitati) si primeste cat ii trebuie (dupa nevoi)… in functie de posibiltati. De la una la alta si inapoi un drum nesafrsit. De la capitalism la comunism si inapoi, de la produse cu Copyright la Open Source si inapoi, de la Mainframe la resurse locale (PC) si inapoi la Servere centrale, drumuri nesfarsite si niciun moment de plictiseala. Asta-i Lumea, de cand lumea, si ca dansa suntem noi. (Mai era un vers despre praf dar l-a luat vântul 🙂 )
ApreciazăApreciază
INTJ said
erm … cea mai importanta parte era „The city also decided to use the Open Document Format (ODF) as a standard, instead of proprietary options” … iar cu un standard ne-proprietar, da, ai libertatea sa folosesti si Microsoft Office (nu doar variantele Open Source). fara acel standard liber … ce libertate mai ai? mai poti alege? nu e cam ala fel ca la diverse site-uri oficiale (nu cele ca blogu’ poetului sau puscariasului): folosesti IE … ori poti s-o uiti … in timp ce ni se tot repeta ca „accesul la informatie e liber” (unde „liber” se traduce practic prin „dupa ce ai platit licente de os + office”, paywall-uri, etc.)
da’ nah: mea culpa, mereu uit ca de fapt omul nu vrea sa fie liber …
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Iar limba englezea e inca si mai ambigua intrucat „for free” inseamna „pe gratis”. Mda, omul nu vrea sa fie liber dar (mai degraba) vrea sa primeasca gratis confundamd adesea cele doua nuante ale unei notiuni vagi care (dar numai in limba romana) se mai gaseste si sub forma „de pomana”. Ca pe vremea betiei lui Mircea Dinescu cu Marx in care lumea confunda libertatea cu ratia de zahar.
Da, un da hotarat pentru standarde. Iluzia libertatii produce dependenta prin fentarea standardelor. Am cateva „device”-uri prin casa care desi sunt in stare de functionare sunt inutilizabile intrucat nu mai exista driver-e pentru ele compatibile cu noile sisteme de operare.
ApreciazăApreciază
Rebeliunea minerală said
Numai nebunii sunt liberi, pentru c-au evadat din captivitatea mentalităţii.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Rebeliunea Minerala – Cred ca gandul d-voastra exprimat liber, aic,i pe acest fir logic, denota mentaltati de vita veche. Chiar de moda veche. Ar putea denota chiar si optimism daca n-am fi captivi ideii ca in realitate nu exista nebuni. Exista doar indivizi care fac pe nebunii dornici sa-si mute captivitatea dintr-o mentalitatea in alta, dintr-o inchisoarea in alta, dintr-un ospiciu in altul. Ati cunoscut d-voastra vreodata pe cineva cu adevarat nebuni? Absolut nebun!? Nu exista asa ceva.
ApreciazăApreciază
INTJ said
nush … mie mi-ar place un reset, sa fiu iar copil mic cu mintea goala … chiar cu riscul ca rezultatul final sa fie (mult) mai naspa decat cel actual. da’ poate ca ma insel eu si viata ar trebui „vegetata”, nu traita …
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Dar si vegetatia traieste, nu-i asa? Cred ca Rebeliunea Minerala poate confirma. 🙂
ApreciazăApreciază
Rebeliunea minerală said
Unic fiind infinitul şi părţile ne/cuprinzându-l, numai în absurd comparându-le, s-ar putea spune că, doar eliberându-te de iluzia libertăţii, poţi fi mai liber, ca parte, decât întregul. Mai … exact, infinit fără infinit fac tot infinit.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Rebeliunea Minerala – Sunt prea multe de spus despre scurtul (aproape concisul) d-voastra fragment de alocutiune, aproape o infinitate de lucruri ar putea rasari din el avavandu-l ca pre-text. Neavand timpul sa-l epuizez (din aceasta perspectiva) ma voi „multumi” (nu,nu,nu) cu o scurta replica in replica la replica d-voastra. Asadar, as zice (motivat) ca scurtul fragment reuseste performanta de a contine in minusculul sau continut doua contradictii, una antagonica si una ne. Antagonica. Pentru a le face (cat de cat) vizibile o sa fac un un rezumat al pesajului d-voastra prin copy-paste-cut.
Unic fiind infinitul, infinit fără infinit fac tot infinit.
Din aceasta varianta s-ar putea intre-zari (sper) contradictia antagonica continuta in enunt. Infinitul este Unu – versus – Exista mai multe Infinit-uri.
In realitate exista o Infiit-ate de Infinit-uri, de Infinit-uri, de Infinit-uri,… si asa mai departe la Infinit. Nu doar un Infinit Unic. Chiar si in realitatea matematica (iar matematica, desi este o „stiinta” (nu,nu,nu), totusi este infinit mai usor de inteles decat realitatea) exista mai multe infinituri si mai multe feluri de infinit, cate o infinitate din fiecare, din fiecare, din fiecare… si asa mai departe, la infinit. Unele infinit-uri sunt mai mari decat altele. Infinit mai mari. De ex. Multimea infinita a numerelor intregi de la minus infinit la plus infinit este o multime infinita… Un infinit cuminte, numarabil, inteligibil. Dar tot atat de adevarat (!) este ca, luand in considerare numerele reale, intre zero si unu (intre numerele naturale 0 si 1) exista o infinitate de numere reale. Un alt infinit. Care infinit e mai mare? Cel al numerelor intregi de la minus infint la plus infinit SAU cel al numerelor reale de la zero la unu? Aici, infinitul de la 0 la 1 este infinit mai mare decat infinitul de la -∞ la +∞.(Si nu ma indoiesc ca cei care au avut macar intr-un interval finit al vietii lor abonament la Gazeta Matematica inteleg perfect acest enunt simplu si neparadoxal). Infinitul numerelor reale de la 0 la 1 este un infinit absurd, nenumarabil, si ca el alte infinituri (paralel, concentruce, interioare, exterioare, infinit dimensionale, trecand in zbor peste infinitul numerelor imaginare, vectoriale, matriceale si tensoriale). Deci premisa universului unic este falsa, in contradictie antagonica cu concluzia d-voastra absolut corecta: „infinit fără infinit fac tot infinit”.
Cat priveste contradictia neantagonica din burta mesajului d-voastra am a medita cum anume sa formulez pentru a exprima liber faptul ca, in fapt, nu exista „parti” ale „infinit”-urilor. Exista doar iluzia (acceptata conventional, „stiintific”, oral, in forbire) a partilor. Fiecare asa zisa parte nu-i parte (finita) ci chiar infinitul in sine. Bunaoara d-voastra. O entitate enigmatica sustinuta de o colectie aparent finita de atomi, (electroni, protoni (quarkuri), fotoni, paricule ale lui Dumnezeu), avand masa, camp electric (…), magnetic, gravitational, proprii care se intind pana la… infinit. Nici macar ignorand partea „fluida” a campurilor sau a realitatii cuantice care va extind automat in tot Universul facandu-va sa va confundati cu el, si tot n-am reusi sa va definim ca „parte”. Nu aveti o frontiera clara, nu sunteti in domeniu inchis. Pielea d-voastra nu va izoleaza, nu va separa, de restul lumii (decat in aparenta consfintita „metaliceste”). Suteti o retea de puncte „materiale” delimitata formal, logic, provizoriu, fluid, de altele din vecinatate. Din perspectiva potrivita nu puteti fi deosebit in niciun fel de canapeaua pe care stati asezat. Daca punem la socoteala ca, in fapt, dincolo de realitatile mecanice, electrice si cuantice ale fiintei d-voastra,exita si alte realitati de care inca nu avem habar, ar trebui sa fi si mai clar ca aveti o extindere infinita, ca sunteti una cu universul, Infinit. Intr-una dintre infinitele sale ipostaze. Ignorand partea „materiala” care va sustine momentan existenta si luand in consideratie doar „sufletul” care va defineste, argumentatia valida pentru partea materala (insirata mai sus) este inca si mai valida (nu?), infinit mai valida. Prin urmare, in lumina acestor contradicti explicitate profan (dupa puteri) as zice ce era de zis: Nu ne putem elibera de iluzii (iluzia libertatii fiind una dintre ele) decat in cadrul unei iluzii mai ample. Si deci mai difuze. Ceea ce inseamna ca (vai?) in realitate nu ne putem elibera (deloc, nicicand, nicicum). Dupa cum nu exista (nici) nebuni adevarati…. in contextul in care ceva (Universul) ar exista „pe lumea aceasta”. 🙂
P.S. Nu am insirat poliloghia de mai sus (doar) ca sa ma iau in seama (scop), (doar) ca sa va contrazic (mijloc), sau sa va intrig, stimulez (mijloc), ori (doar) ca sa va flatez (mijloc), ori (doar) ca sa fiu o gazda buna, amabila (aiureala), ori de dragul martorilor (iehovieni toti), ori (doar) intru amuzament si iesire din plictiseala (surogat), ori etc. ci dintr-un (cu totul) alt motiv mult mai mare (infinit) care le include pe toate acestea si multe altele. Pe una dintre haltele catre intelegerea acestuia ar putea fi formulat temporar in varianta: Pentru ca asa a vrut Dumnezeu.(Dar Sfarsitul nu-i Aici). D-voastra ce credeti ca ar mai (putea) urma? Daca nu sunt (prea) indiscret. desigur.
ApreciazăApreciază
Rebeliunea minerală said
„In realitate exista o Infiit-ate de Infinit-uri, de Infinit-uri, de Infinit-uri,… si asa mai departe la Infinit. „: Infinit plus infinit fac tot infinit. Unic!
„Ajunseşi la vorba mea / prefăcută / ea glumea/ Ai crezut că plouă soare / c-a dat iarba pe răzoare / că alunu-i tot un cântec / astea-s vorbe şi descântec / Ai pornit spre lunci şi crâng / dar pornişi cu cornul stâng / melc nătâng / melc nătâng. ” (din memorie, Ion Barbu)
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Misto de tot. De data asta n-am cum si ce sa va (mai) contra-zic. Sa va (contra)zica Nichita. 🙂
ApreciazăApreciază
stely said
„Adevarul”este ca niciunul nu poate fi in postura de a fi ministrul al culturii.Ei ,desi poeti care ar putea sa aiba aptitudinile necesare unei asemenea posturi , ar fi ca si Barbu niste impostori.Asta deoarece nu sunt in stare sa-si pastreze o anume orientare constanta ,care sa asigure coerenta unei actiuni .Prin urmare eu il vad in aceasta postura pe Mircea Cartarescu. Numai el are si acum o „orientare constanta ” . 🙂 P.S. „Adevarul” este ca suntem cu totii in situatia cea mai jalnica. 😦
.
ApreciazăApreciază
varul Shakespeare said
da da asta am vrus să zic si eu incontinență
ApreciazăApreciază
stely said
Puteti sa ignorati , chiar sa si rideti ,sau sa faceti remarci critice la adresa comentariului meu.Mi-as permite insa sa va cer o oarece ingaduinta . Smartphonul o fi bun pentru comunicare ,dar nu pentru comentarii lungi si elaborate.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Sau felul in care muzica poate sluji la nuantarea si consolidarea unui „adevar” care ar trebui sa fie evident (fara insa sa fie):
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Muzica „Two Steps from Hell – Heart of Courage” de pe albumul „Invincible”
ApreciazăApreciază
d'Artagnan said
Nu vreau să plictisesc cu noţiuni ştiute, totuşi…mă bag şi eu on topic: spirală logaritmică, numărul de aur, Fibonacci…
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
La prima vedere este vorba despre o subversiva epidemie (sau chiar epifanie) de iepuri incepand din luna martie. O sa studiez mai atent problema pentru a putea deduce cu ce intentii ati promovat acest clip pe Arca lui Goe. Revin de indata ce am primele concluzii. 🙂
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Stirile zilei:
a) In Cultura se trece de la Bar-BU la Gigel, Sorinel, Stir-BU. Asta da sti-RE. Parca se joaca bar-but. Stir-bey. Ce Liza Milaneli, på cân m-oi duce io la holivud Gloria Miralena Bombesco…
b) Tare de tot: Politistii fura alunele din Palatul Buckingham – regina este furioasa – Regina Elisabeta a marcat nivelul bolurilor cu alune asezate prin Palatul Buckingham pentru ea, aratandu-se enervata de faptul ca politistii mananca din ele in timp ce patruleaza. Regina a fost de-a dreptul suparata din aceasta cauza, iar ofiterii de paza au primit chiar un avertisment, prin care li s-a spus sa „isi tina departe degetele lipicioase” si sa patruleze cu mainile in buzunare, transmite BBC. Problema este ca politia de patrula mananca alunele. Acum circula un memo prin tot palatul, prin care li se spune politistilor sa isi tina departe degetele lipicioase. Regina este furioasa ca politistii fura din bolurile cu alune lasate pentru ea in apartamentele palatului.” – Monarhia salveaza bulimia. Vesnicia salveaza monarhia. si asa ma departe.
c) In rest nimic. Absolut NIMIC. (sti-RE preluata de la dl.Nimeni).
ApreciazăApreciază