(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Archive for 21 decembrie 2013

anti-Cipare

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 21, 2013

anti – pentru ca indiferent despre ce este vorba se va gasi cineva care sa fie impotriva…

Ca de obicei spre sfarsitul anului zilele nu mai au rabdare si pornesc o vânzoleala nebuna in care antreneaza cam tot ce prind in cale, inclusiv pe „bietii” oameni cu daravele, cu tot cu persoanele si personajele lor. Vin multime de evenimente, sarbatori, sfinti, revelioane, dimpreuna cu ajunurile de rigoare, ce se cer toate planuite, pregatite, intampinate, celebratate, aniversate, tratate cu omenie si atentie.  21 Decembrie, 22 Decembrie, 24 Decembrie, 25, Decembrie,  26 Decembrie, 27 Decembrie, 30 Decembrie, 31 Decembrie… incat prezenta  virtuala scade. Unul dupa altul oamenii virtuali se retrag pentru sarbatoare in teaca vietii lor din realitatea nevirtuala. Prin urmare, intrucat am de gand sa fac urari aproapelui meu virtual, pe care-l iubesc sincer ca pe mine insumi (virtualul), cu prilejul „sarbatorilor de iarna” (in varianta lor din irealitatea huvachiana), si pentru ca nu voi sa-l ratez pe acest aproape (indiferent cine va fi fiind el/ea), pierzandu-l din vedere printre aburii pregatirilor lui sau alor mele  (care se lasa inevitabil cu brazi, sarmale, piftii, pastrame, cadouri, musafiri, colinde, sorcove si alte firesti ritualuri traditionale), fara a fi deloc impotriva, ma vad obligat sa anti-Cipez un pic si sa fac in virtual felicitarile din avans.  Asadar, fara a mai nominaliza anul acesta pe cineva, dar incluzandu-i fara exceptie pe toti cei care s-au bagat in seama cu dl.Goe anul acesta (multi chiar straduindu-se sa nu se bage) , asadar aproapelui meu virtual si tuturor apropiatilor sai le urez Craciun fericit si un an nou dupa cum si-l doresc, cu sanatate, prosperitate si impliniri, acolo in realitatea lor nevirtuala alaturi de familie si prieteni. La muti ani!

Si pentru ca dupa sarbatori oricum lucrurile vor ramane ca-n tren, as indrazni sa-i tratez pe cei care vor reusi, cine stie cum, sa mai faca escapade in virtual in zilele care urmeaza, sau pe cei care adora sa calatoreasca de sarbatori, cu meniuri ce se serveau odinioară de Crăciun pe calea ferată, istorii şi reţete gastronomice feroviare.

646x404

„…Meniuri feroviare de Crăciun.  Sigur că acest subiect poate fi unul amplu, de aceea, vă prezentăm mai jos, aşa cum am promis în introducerea articolului nostru, câteva meniuri şi reţete  de Crăciun oferite călătorilor  pe căile ferate de-a lungul timpului. În 1882, pe linia Chicago, Milwaukee&Saint Paul meniul oferit de Crăciun călătorilor de  către bucătarii  vagonului-restaurant era următorul: supă vânătorească, fazan în aspic, salată de pui, salam de curcan sălbatic, chiftele din stridii, crochete de orez, friptură de vită, friptură de costiţă englezească, curcan, sos de afine,  friptură de antilopă,  cartofi, roşii, cartofi dulci, iar ca desert plăcintă de mentă, budincă de prune, îngheţată, fructe…”

* * *

„Ca şi la Capşa, în restaurantul gării din Ploieşti aveau loc regaluri gastronomico-literare patronate de Gherea, iar convivii erau Delavrancea, Vlahuţă, Coşbuc, Bacalbaşa şi, aproape nelipsit, Caragiale; şi nici nu-i greu să intri într-o atmosferă în care, probabil, devenise un adevărat ritual ca Toni Bacalbaşa să scrie răvaşele umoristice puse în plăcinte, iar Caragiale era într-o vervă diavolească, aşa după cum descrie Izabela Sadoveanu un „revelion socialist” din 1891, desfăşurat, e drept, în alt loc, casa lui Vasile Morţun[24]. Într-un astfel de mediu mustind de efervescenţă culturală, impusă de prezenţa lui Gherea şi a iluştrilor săi prieteni din lumea literară a anilor 1900, era normal să apară anecdote, poveşti spirituale, întâmplări, având drept protagonişti personaje de prim rang, Gherea, Caragiale, Maiorescu, sau oameni obişnuiţi.” – Toata povestea (care merita citita) este AICI.

* * *

Pentru eventuala siesta recomandam un proiect cultural: Miştocăreasca in care este promovata initiativa unui dictionar manelist din care nestiutorii pot afla ce inseamna „mingeac” sau care care este originea cuvantului „misto”:

„…Acum două numere un intervenient îmi atrăgea atenţia că „mişto” ar proveni din germanul „mit Stock” (cu bastonul). Deşi explicaţia circulă pe Internet în fel de fel de variante, este vorba de o explicaţie fantezistă, atribuită de cercetători lui Victor Eftimiu, un scriitor renumit pentru etimologiile sale mirobolante. Oricâte explicaţii „nobile”, de high life, s-ar găsi, adevărul este că niciun lingvist nu ar putea avea dubii asupra provenienţei ţigăneşti a acestui termen. „Mişto” a pătruns cu vremea şi în argoul franţuzesc sau italian, cu sensul de „bun, frumos”, dar locul său este marginal, fără „strălucirea” şi proeminenţa din română…”

* * *
In fine, pentru cei care sufera incurabil de depresia sarbatorilor avem o oferta inca si mai anti-Cipativa:

ghiocei

Posted in Arcaluigoeologie | 48 Comments »

 
%d blogeri au apreciat: