(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Corolarul zilei de azi: Ce? Este filozofia!?

Posted by Arca lui Goe pe Martie 10, 2014

Prin filozofie se intelege o constructie mentala sofisticata, estetica, consistenta si coerenta, care, plecand de la un set (incomplet si/sau inconsistent) de premise (in general) false ajunge, prin traducere si reformulari, intr-un mod logic si elegant, la concluzii (in general) gresite. Daca setul premiselor este echivalent cu setul concluziilor atunci filozofia este valida, iar daca nu, nu, ceea ce oricum este totalmente neimportant (in context), importanta fiind frumusetea drumului (inventat prin abilitati mentale) care duce de la punctul A la punctul A (pe un traseu cat mai ocolitor si mai exotic), precum si complexitatea transformarilor care compun corpul sofistic al unei oricarei teorii filozofice. In lumina acestei definitii coerente si consistente (aflata oarecum intamplator in rezonanta armonica cu unele impresii ale unui amic de-al nostru (din popor), faimosul Richard Phillips Feynman), viata pamanteasca a fiecarui ins este o… filozofie…. Oooo… Ce mare filozofie (!?.;)

Iar aceasta este filozofia lui Tony (cu care rezonam armonic; merita sa cauti in HUVACA traducerea din limba slovaca)!

Update (de-a pururi ziua cea de azi): A se vedea si pânå când te creste filozofia

67 răspunsuri to “Corolarul zilei de azi: Ce? Este filozofia!?”

  1. arcaluigoe said

    Update (de-a pururi ziua cea de azi): A se vedea si pânå când te creste filozofia

  2. Mai întâi de toate, nu mă pricep deloc la filosofie; deci orice aş încerca să exprim ar fi rizibil şi demn de a fi caricaturizat. Şi n-am curaj să risc. 😀
    Mi-a fost drag Socrate – pentru viaţa lui simplă şi înţeleaptă, povestită de alţii. Mi-a fost drag şi pentru că şi-a asumat aporia pe care singur a construit-o, pentru ca discipolii s-o folosească …
    Îmi place Descartes pentru că dă târcoale cu instrumete filozofice sufletului omenesc.
    M-am învârtit în jurul lui Noica – dar n-am suficientă putere de abstractizare.
    Cioran e filozof? Nu e. Cioran era cât pe-aci să mă convingă.
    Îl iubesc pe Sartre, dar Sartre cred că nu e exponentul vreunei filozofii; n-am auzit de „sartrianişti” sau „sartrieni”. 🙂

    Mulţumesc mult pentru link, am descoperit un blog interesant şi realităţi pe care le bănuiam – că inima emite semnale „energetice” foarte puternice, de exemplu. Chiar îţi mulţumesc.

    • Dl.Goe said

      Nici vorba Gabriela. Eu iti multumesc…

      Si da, blogul enigmaticului d.Tony musteste de porti catre lumi interioare fiecarui cititor, demne de a fi vizitate si intelese… cu inerentele riscuri pe care le presupune atingerea acelor intelesuri… dar, pana la urma, cine nu risca nu castiga.

      • Ca oricărui artist (iertată-mi fie aroganţa auto-intitulării) îmi plac riscurile. Dar îmi plac riscurile rezonabile – dac-o fi existând aşa ceva. De exemplu, ştiu sigur că dacă mă urc pe bloc şi-mi dau drumul, n-am cum să zbor şi nu va apare o mână fermecată să mă salveze – mână care ar apărea dacă aş aluneca din greşeală, sau în fine, un concurs de mici „încetiniri” şi obstacole care m-ar salva.
        N-aş risca să merg singură în codru, nici chiar c-o toporişcă la mine, pentru că individul „om” a „evoluat” în ultimii 25 de ani, să zicem, în lumina educaţiei televizoristice şi de toate felurile. Acum, când mă uit în urmă, mă înfior eu singură de ce curaj nebunesc am avut (dar uit că oamenii aveau, totuşi, o altfel de morală atunci)să mă caţăr pe tot felul de munţi şi să umblu prin cine ştie ce păduri, de nebună şi fără nicio teamă.
        Îmi place, constant, să „risc” în a avea încredere desăvârşită, ab initio şi ex abrupto (iac’-aşe!) în unii oameni. Indiferent câte-am păţit pe „terenul” ăsta al încrederii, eu o ţin langa cu felul meu deschis, frust, enervant, arogant, imposibil, agresiv chiar de a avea încredere totală. Aşa încât celălalt aproape că se simte obligat să mi-o înşele ca să se simtă o fiinţă umană nu un translucid. :)))
        Au venit nişte practicanţi din Franţa, azi. A fost minunat şi extraordinar şi pur şi simplu năucitor. Să-ţi spun de ce. Am vorbit despre autism şi sindromul Asperger cu ei. Şi am schimbat opinii despre posibilitatea de a comunica mental cu persoanele autiste – dar pentru asta e nevoie de „banda transportoare” a iubirii. Şi despre acest miracol inexplicabil care e iubirea. Şi despre faptul că noi nu-nţelegem nimic din creştinism, pentru că nu mai gândim. Cum făceau spre exemplu filozofii greci antici care construiau sisteme în minte. Nu mai gândim? Ce se-ntâmplă cu omenirea? S-a lenevit?

        Mulţumesc pentru companie. 🙂

        • D.Goe said

          Ca de obicei (ca sa zic asa) esentialul de comentat din mesajele tale (ca sa-i zic asa) ramane intr-o indefinita asteptare… din motive care tin de inexistenta timpului (am cazut de acord in ceea ce priveste inconsistenta unei asemenea notiuni) urmand ca unele ecouri ale replicilor instantanee rasarite virtual in raspuns la acele esente sa se (si) materializeze undeva in (vreun) spatiu – spatiul potrivit. Totusi, pentru a atinge fugar un detaliu inclus in mesajul interior comentariului tau, as zice ca intre acordarea unei increderi totale (oricui) si acordarea posibilitatilor de ti se insela acea incredere se casca o fanta ingusta, foarte ingusta dar extrem de adanca, ceva precum o prapastie infricosatoare. De obicei peste o asemenea fanta se poate calca fara riscuri, dar uneori, fiintele se ingusteaza extrem de mult (din fata zimbru, din dunga timbru), devenind destul de subtiri incat risca sa se prabuseasca in haul acelei fante. Asta din cauza nefericitelor efecte relativiste ale deplasarilor la viteze mari, luminice… cand timpul se dilata, iar lungimile se cotracta. Uneori e bine sa festina lente pentru a evita subtieri periculoase. Zic si eu asa in virtutea teoriei. Cred ca ar trebui sa mergi si tu mai incet si (asa) n-o sa risti nimic indiferent cata incredere ai arata si indiferent cum ar decide destinatarul (in limita posibilitatilor umane) sa trateze acea incredere. La urma urmelor ce inseamna sa-i acorzi cuiva incredere (increderea) si in ce fel ti-ar putea cineva insela increderea (acordata)? Este oare increderea una cu asteptarile? Cata consistenta poate exista intre una si alta si cat realism poate fi stocat fi fiecare dintre termenii acestui bi-nom construit prin credinta (nu prin stiinta)? Intreb si eu fara sa-mi inteleg prea bine intrebarile, dar avand increderea ca tu le-ai putea intelege mai bine, simultan pastrand insa si speranta ca nu le vei intelege chiar total, ci doar atat cat sa-ti ingaduie formularea unor raspunsuri… corecte. Sau macar potrivite. Placerea este de partea mea.

  3. Antim said

    http://www.contributors.ro/fara-categorie/ce-inseamna-frumuse%C8%9Bea-va-salva-lumea/

    • D.Goe said

      @Antim – Recomandarea propusa pare facuta natural, in prelungirea articolului invocat de catre Gabriela despre lumea care refuza sa gandeasca, refuz care creaza dificultati majore frumusetii care incearca sa salveze lumea. Aceeasi lume. Unica. Si prin urmare cea mai buna, si cea mai rea, dintre lumile cu putinta.

    • Bun articol si bine scris. Pe alocuri, are pasaje magistrale. Ma mir ca domnul Liiceanu abia acum a inteles, prin intermediul unui fost elev, ca printul Miskin e prefigurarea lui Iisus. Eu am inteles asta de prima data cand am citit Idiotul. (Nu m-am putut abtine sa nu fiu sarcastica dar asta-i adevarul.)
      E drept, domnul Liiceanu are in fata mea – care-am priceput repede cu ce se ocupa Alteta Sa – un miliard de alte avantaje. A avut o editura, Humanitas, a citit filozofi (poate ca i-a si inteles) si-i iubeste pe americani cu tot ce decurge din aceasta afinitate.
      Asa ca mie imi ramane doar intelesul.
      Despre masa critica de nebuni de forma lui Miskin care mai degraba ar muri decat sa raneasca, care preiau toata suferinta lumii ca niste paratrasnete si n-o scurg in pamant ci o metabolizeaza ivind frumusete, dupa pricepere, asta-i chiar o idee filozofica!
      Dar tot in Biblie gasim ca Domnul nu va prapadi o cetate (sunt prea obosita sa caut acum numele exact asa incat parafrazez inexact) daca in ea va exista un numar de intelepti. Ma intreb, cu sfiala, oare se afla domnul Liiceanu intre inteleptii aceia pentru care Domnul se va indura de Cetate?

      • Dl.Goe said

        @Gabriela – Desi intrebarea ta este autoadresata cu raspuns sub-inteles inclus si prin urmare nu presupune vreun alt raspuns as zice sub forma de pseudo-raspuns prompt ca nu stiu. Nu stiu daca dl.Liiceanu se afla sau nu pr-intre inteleptii aceia pentru care Domnul se va indura de Cetate, dar de nu s-ar afla atunci rau semn ar fi. Ar insemna ca normele si criteriile de selectie ar fi atat de inguste incat probabilitatea de gasi in Cetate destui astfel de intelepti, suficienti pentru ca Cetatea sa merite indurarea (duca-se) ar fi extrem de mica. Neglijabila.

  4. INTJ said

    oare elefantii filosofeaza? ca cica: cognitively, they know what they’re doing … iar din mix ar mai lipsi doar imaginatia („baza de date”, aka memorie, buna se stie ca au).

    • RALG said

      In opinia mea de acum (adica din clipa asta), care poate sau nu sa coincida cu opinia mea din alte clipe sau (si) cu media patratica a opiniilor din toate clipele (de care-mi pot aminti sau pe care le-as putea anticipa) medie care ar constitui „parerea mea” in aceasta chestiune a zilei, toate fiintele (vii – un atribut neredunndant si nepleonastic) filozofeaza, filozofeaza, filozofeaza, en-gross si en details. Pe cuvantul pe de onoare ca filozofeaza. Ca n-or fi ele fiintele astea 100% constiente de ceea ce fac e posibil, dar asta oricum nu le scade meritele episemologice. Am discutat candva, chiar pe acest for filozofic numit (pentru ca trebuia sa poarte un nume) Arca lui Goe, despre filozofia hienelor si cainilor salbatici africani. Mai tineti minte? Hienele reale, mai abitir chiar decat ceea ce numim noi oamenii „hiene” (cand ne referim la alti oameni), sunt foarte filozoafe. Cultiva hedonismul (…) nu insist ca nu-i momentul. Si daca hienele si cainii au aceste abilitati de a filozofa (et ideo ut, sit) nu vad cum ar putrea rata elefantul asemenea sansa. Prin urmare elefantul filozofeaza. Nu chiar la fel de coerent si de intens precum un musuroi de furnici, dar orisicat.

      P.S. Am supralicitat un pic vizavi de pseudo-intrebarea cvasi-retorica continuta in mesajul inclus in comentariul d-voastra pentru a compensa un pic faptul ca aceste comentarii, punctuale (ca de punctual sunteti extrem de punctual), on topic, sharp, au darul de a crea o confuzie sub forma de cercuri concentrice care se propaga ondulatoriu in tot spatiul. Acum nu c-as avea vreo sansa sa creez vreun tren de unde exact in anti-faza cu cele produse de catre d-voastra, pentru a linisti apele, dar macar se mai atenueaza dezechilibrul entropic prin crearea mai multor fronturi de unda…

      In exact aceeasi directie, as adauga la randul meu o intrebare. Cum de reusiti sa pastrati atat de strict secretul pietrei filozofale a teleportarii? Adica savantii se chinuie sa teleporteze cate un foton, iar d-voastra va este banala teleportarea unui ditamai INTJ. Pubilcati-va secretul si va vom propune pentru premiul Nobel. 🙂

      • INTJ said

        din cate stiu eu, dupa orice furtuna, atunci cand suprafata lacului revine la (simplul) plan 2D (iar malul se aseaza), lacul se transforma-n doua chestii interesante: oglinda si lupa. imho ar fi recomandat sa le folosim pe amandoua … si, de ce nu, sa facem si-o plimbare pe lac (ideal, folosind tensiunea de suprafata, desi chiar si-o banala pluta e mai mult decat statul pe mal). acu’, in caz ca trebuie totusi sa mai specific: eu sunt dus cu pluta …

        ps: sper ca ce am scris anterior va raspunde si la intrebarea dvs. 🙂

  5. INTJ said

    mda, tocmai cand ma gandeam ca subiectul e epuizat am dat peste asta:

    • D.Goe said

      Epuizat ??? Sunteti optimist si aveti umor. In mod evident (ca sa zic asa) un asemenea videoclip ar putea fi doar inceputul 🙄

      • INTJ said

        pai nah, pana sa dau de clip-ul asta, nu aveam o ilustrare destul de buna pentru „ importanta fiind frumusetea drumului (inventat prin abilitati mentale) care duce de la punctul A la punctul A (pe un traseu cat mai ocolitor si mai exotic)” (pe langa multe alte idei on-topic pe care ni le „explica” acest micro-documentar). totusi, cred ca-i mai bine ca fiecare sa descopere pentru sine ce vede …

        • Dl.Goe said

          Interesant videoclipul… A avut darul de a-mi aminti multe dintre episoadele (nefilmate), poate pe toate, in care am fost distribuit pana acum in acest rol… 🙂

  6. d'Artagnan said

    Filozofia…mare lucru…teribil…

    „Şi mai ştii ceva filozofie? sau ai uitat tot?” „N‑am uitat nimic.” „N‑ai uitat nimic… Aî… dar se opri, ca şi cînd n‑ar fi acu­mulat, din spusele mele, destul dispreţ… Ei, spune‑mi şi mie două idei!” „Ce fel de idei?’ „Păi zici că ai predat filozofia şi n‑ai uitat nimic!” „Da!” „Ei, două idei filo­zofice!” Stupefiat, nu‑i răspunsei îndată. De ce tocmai două şi nu una? Şi cum să‑i spun acestui demon meschin de care depindea rămînerea mea în uzină două idei filo­zofice? „Cuget, deci exist!” îi răspunsei. „Asta ce e?” mîrîi el distrat şi mîna cu două degete lipsa i se puse pe maşina mică de scris de alături şi execută o arie ca pe o claviatură de pian. „E o idee filozofică!” Îşi retrase mîna: „Şi ce înseamnă? E o idee a ta sau a altuia?” „Nu e a mea!” „A cui e?” „A unui mare filozof francez.” „Şi ce înseamnă?” „Că e foarte sigur că exist, din moment ce gîndesc.” „Şi ce mare brînză e asta?” „E un lucru sigur! O idee filozofică!” „Un lucru sigur! O idee filozofică! Aaîîîaaa! Şi dacă cineva nu gîndeşte, reluă el cu un ton alb care în mod absurd îmi impuse respect, înseamnă că nu există?” Rămăsei siderat şi un fulger de simpatie ab­jectă trecu prin maţele mele faţă de el .Avea dreptate. Adică nu dreptate, dar întrebarea lui putea fi pusă! Se putea pune! Fusese pusă! Dacă cineva nu cugetă în­seamnă că nu există? Ce să‑i răspund, fără să neg în ace­laşi timp conceptul cartezian şi să‑l fac să nu rîdă iar atît de mine cît şi de marele filozof? „Spune, mă Petrini, reluă el văzînd că tac, uite, maşina asta de scris, sau să zicem un cal sau un măgar: nu gîndesc, înseamnă că nu există?” „Nu putem să spunem că nu există, zisei, dar cel mai sigur e că exist eu, fiindcă gîndesc!” „Hm!” făcu, dar puterea lui speculativă se opri aici, avînd aerul că şi‑aşa gîndise prea mult. Îi plăcea însă jocul: „Ei, zise, mai spune una!” Adică încă o idee filozofică, mare drăcovenie. Îi făcui pe plac: „Totul e bine în cea mai bună dintre lumile po­sibile”, zisei. „Asta e lozincă! mîrîi el cu dispreţ. Tre­buie să fie din Marx!” „Poate să fie!” „Şi una de‑a ta nu poţi să‑mi spui?” „Nu!” „De ce?” „Pentru că nu am.” „Dar să te ţii de intrigi, ai! Îţi spun eu una, deşi nu sînt mare filozof: Omul e un intrigant. Ei? Ce zici?” „Da, sînt şi oameni care se ţin de intrigi. Eu îmi văd de treabă!” îi răspunsei posomorît. „Da? Şi dacă eu îţi dovedesc că nu te ţii, ce‑o să zici? Ce să‑ţi fac? Vei fi de acord, aşa filozofic vorbind, să te dăm afară? ~

    • D.Goe said

      Idei filozofice, mda… putem avea. duium… de-ale noastre sau de-ale altora, cu sau fara ghilimele… important ar fi insa de stiut cine are si cine n-are sistem filozofic. Aveti sistem?

      • d'Artagnan said

        De unde sistem filozofic, domnul Goe, eu sunt mulțumit că mai exist din când în când! Și apoi nu știți că un sistem nu are o singură istorie? Feynman…
        Dar am să postez o blasfemie on topic…nu trageți în mesager, nenea Stephen Hawking a aruncat-o. Reproduc din memorie:
        ”Cum putem înțelege Universul? Lumea în care ne aflăm? Este nevoie de un Creator? În mod tradițional acestea sunt întrebări pentru filozofi, dar filozofia e moartă. Filozofia nu a ținut pasul cu dezvoltarea științei, în special cu fizica. Savanții au devenit purtătorii torței descoperirilor în încercarea de a cunoaște lumea”.
        Și bineînțeles, continuă cu tipul ăla, Feynman, și teoriile lui cuantice…cu o mulțime de istorii posibile…DlGoe, chiar mă sperii, eu am scris sau n-am scris acest mesaj?!

        • Dl.Goe said

          D-le D’Artagnan… Nu va speriati… Ca ati scris ori ca n-ati scris acest mesaj, nu conteaza. Oricum nu va afla nimeni (nici macar dl.Nimeni). Suntem doar noi intre noi.

  7. Sau macar basca, daca nu sistem… Puteti sa n-aveti sistem dar s-aveti basca.

    • Dl.Goe said

      Inca si mai important decat basca este sa ai motz la basca, caci vorba ‘ceea: „Nima nu te ia de sotz daca n-ai macar un motz!”

  8. eurosceptic said

    Domnule Goe nu credeti ca aceasta luare in desert a filozofiei s-ar putea sa-l enerveze pe nea Tony ?

    • Dl.Goe said

      @Eurosceptic – Vai dar ce v-ati mai emancipat. Alta data ati fi scris mai degraba in varianta: „Bre nea Goe (basarabe) vezi sa nu-l superi pe dl.Tony”… Dar dl.Tony, cuminte, nu se supara…

  9. Corolarul zilei: De azi, ce este filozofia?

    • Dl.Goe said

      Ce este filozofia?
      Nu e mare filozofie…

      Daca ma intrebi pe mine
      Iti raspund:
      Se stie!
      Filozofia (precum si matematica)-i
      o erezie…
      Atunci cand omul:
      – Se crede Dumnezeu
      – Si isi inchipue ca
      raspunsurile toate
      zac in capul sau
      – ca poate intelege Universul
      fara stiinta
      – si si pe sine insusi (ori pe Dumnezeu)
      fara credinta…

      Filozofia este argonta suprema… O trufie… Bazata pe ideea fixa a „intelectualului” obosit de interactiune cu lumea, care-si imagineaza ca poate reconstitui Universul doar organizandu-si putin gandurile, deconectat de la lume (atat spre exterior cat si spre interior). Filozoful se ocupa cu aranjarea, permutarea, reformularea gandurilor sale intr-una dintre cele mai inutile si mai spectaculoase incordari intelectuale. Toate teoriile filozofice sunt profund gresite, fundamental eronate… Dar, in mod paradoxal, pot fi incarcate de o mare si salvatoare frumusete. Utilitatea filozofiei consta strict in practicarea ei ca exercitiu intelectual nu in rezultatele ei teoretice (colaterale toate). Daca joci fotbal sau baschet ori tenis sau hochei (!) ori faci sport in general, nu sportul sau scorul inregistrat la sfarsitul partidei conteaza, si nu acestea sunt sursele starii de bine, ale sanatatii, ale optimismului si ale unui tonus pozitiv… ci faptul de a face miscare, exercitiu fizic… E bine sa filozofam. E ridicol sa fim filozofi. Sa ne pretindem a fi filozofi (noi filozofii) ca cetateni. Filozofez deci exist. Sunt filozof… nu (mai) sunt nimic… altceva… deci nu exist… Stiinta si Credinta sunt trufii mai mici… Matematica desi e mai putin spectaculoasa este inca o aroganta si mai mare… Cui nu-i este la indemana niciuna dintre aceste arogante: matematica, filozofia, stiinta, credinta se poate salva sublim prin… poezie. 🙂

      P.S. O teorie filozofica completa este aceea care dupa ce se incheie apoteotic si rotund este in starea sa se mai incordeze inca o data si sa-si autoelucideze (fara regrete) subrezenia. Din pacate nu exista asa ceva. Un scamator ori un magician ar putea sa-si expliciteze si sa-si demistifice trucurile… Daca ar vrea. Un filozof nu. N-ar putea. Niciodata… Nici macar Nietzsche…

  10. „Filozofia mea de viaţă este următoarea: Nu-mi pasă ce cred şi spun alţii despre mine. Sunt cine sunt şi fac ceea ce fac. Nu aştept nimic de la nimeni dar accept tot. Asta îmi face viaţa mult mai simplă”.
    Frumos. Multumesc. Astea, spuse de altcineva, cred ca nici macar nu m-ar fi interesat. Dar spuse de idolul meu capata o semnificatie deosebita, se ingreuneaza de sens. E foarte important cine spune…

    Ei, nu ma clintesc eu chiar asa usor din muntele de diamant in care sunt incastrata – e usor viu muntele, şi miscator, o piramida de pulberi diamantine aflate in miscare browniana – deci incastrata nu e un verb potrivit. Un munte din umbrelute de papadie făcute din pulberi de diamant. Asa-i mult mai bine.

    🙂 M-am linistit. Acuma … nu toate urechile aud aceleasi frecvente, cred.

    • RALG said

      Multumim pentru traduceri. L-ati tradus… bine pe Tony H. V-ati tradus perfect pe d-voastra insiva. Doua traduceri in acelasi scurt mesaj… Ca si la noi tot caz de traducere este… in banda de frecventa „trece sus”… Ramanem datori (o vreme, indefinit) in banda frecventelor joase… 🙂

      • Mulţumesc pentru scrisoare. Putea să conţină orice altceva, dar a conţinut, alchimic, ingredientele pentru respirat.
        Da, e prea multă intensitate, e insuportabilă. Ca o minge de foc – ca o stea în formare – pe care emitentul şi receptorul o azvârl îngroziţi de ce-ar putea păţi (dar nu păţesc nimic) de la unul la celălalt. Poate până când soarele-n formare devine domestic, nevătămător. Şi încălzeşte sau descoperă sau pune viaţă într-un sistem subiacent. Particulelor care gravitează, luminându-le şi încălzindu-le, pe rând, cu desăvârşită neştiinţă a ceea ce face, le va imprima o mică rotaţie sau le va induce instinctul de a forma planete. Zic şi eu, de parcă aş încerca filosofia cum ai încerca apa de baie pentru bebeluşi, cu pielea cotului (care, paradoxal, deşi-i dubită rămâne cea mai sensibilă).
        Nu există vreun scop sau vreun interes în interiorul acelui soare în formare. E doar o sugestie de abordare a acestui nou sistem solar. Scopul sistemului solar cred că este viaţa, aşa cum scopul zarzărului înflorit acum la poartă este să facă zarzăre pe care să le mănânce de crude copiii. Cele care vor reuşi să se coacă se vor afla în locuri inacesibile şi celui mai bun căţărător. Şi pentru că nimeni nu va ajunge la ele, nici atunci când vor fi coapte, vor sfârşi în ţărână, flecite, din pricina gravitaţiei. (Iată o altă posibilă filozofie. Că nu trebuie să aşezi fructele coapte, care vor ajunge dulci, zemoase şi parfumate în locuri inaccesibile, astfel că la ele va avea acces doar pofta sau râvna. Totuşi, şi pentru acest „aranjament al naturii” există o explicaţie. Fructele care vor cădea în ţărână, coapte şi flecite, vor îngropa în pământ semintele unui viitor zarzăr. Dacă ne-am uita cu mai multă atenţie la natură, dar cu stăruitoare atenţie, am observa că e inteligentă „din instinct” şi nu risipeşte nimic). Of, parantezele astea ale mele… Aş putea scrie o carte numai din texte în paranteze. 🙂
        În paranteză fie spus, după ce-am boit (iar paranteză!: „boit” e un verb din Bucovina care se referă la un lichid care iese din albia, vasul, recipientul în care se află în urma unui proces chimic efervescent, de afluire bruscă, de unde „năboi” – pentru râurile care se umflă primăvara şi ies din matcă) câteva zile, după ce m-am uitat cu fermă atenţie în ochii metalici ai lui Sir Anthony şi i-am analizat cu minuţie conturul, amănuntele, cutele, pliurile, firele de păr, surâsul şi am cercetat cuvintele domniei-sale, după ce „am fumat un pachet de ţigări/ sub un cer afumat ca al negrelor gări […] Nu mi-e gândul la ei, ci la noi. Mă asculţi?/ Unii mor când vor ei. ceilalţi nu. Cei mai mulţi.”, fără să-mi treacă prin minte să comit actul Galinei Benislavskaia, nici vorbă!, pentru că sinuciderea e un nonsens, încerc să mă recompun. Cu ajutor, desigur, pentru că, altfel, sunt un puzzle pe care nici măcar eu nu reuşeşc niciodată să-l finisez. Spuneai undeva, într-un articol (şi am citit şi eu asta într-o carte a lui Hawking şi după ce m-am indignat la început, mi-am dat seama că e perfect posibil să da), că orice punct din univers are o infinitate de historii, de versiuni. Cum să scrii, atunci, infinitatea asta de versiuni, s-o contragi, s-o ce?, ca să poţi face dintr-o infinitate o variantă inteligibilă şi accesibilă tuturora? Vezi? Din cauza filozofiei tale (şi a lanţului filozofiei, pentru că e un lanţ infinit; o filozofie vine s-o nege pe cea de dinainte iar următoarea s-o nege pe cea de-a doua, dar nu se întoarce nicidecum la valorile celei dintâi şi tot aşa) nu reuşesc să mă dumiresc cum anume şi ce anume pot scrie. :))) Nu acesta e motivul, doar încerc să fac o glumă nesărată şi nepipărată, pour sauver l’apparence. Et l’essence.

  11. stely said

    Si totusi …

    P.S. Acum nu este timp(pentru mine) de …filozofie ,

    • Dl.Goe said

      P.P.S. Ca pentru noi toti de altfel…

      Am vazut un videoclip in care Messi exceuta penalty-uri catre o poarta in care se afla un portar robot. Rezultat catastrofic. Messi n-a reusit sa inscrie decat o singura data din 10 incercari…

    • Dl.Goe said

      Neo din Matrix nu alta !!!

  12. RALG said

    Supliment colatreal-artisitic dedicat celor care au zis like pe acest topic:

    • INTJ said

      cam pe la jumatatea partii a doua mi s-a rupt filmul … in fond, chiar daca furnica ar putea vorbi si am sta la taclale, eu as pricepe ce spune ea da’ ma indoiesc ca ea ar fi in stare sa inteleaga 1% din ce-as putea eu (asa prost cum sunt) sa-i spun. altfel spus: furnica e limitata la universul perceptibil (fie si depasind nivelul biologic, prin teorie) ei … noi, orice am presupune/zice despre rezultatele formulelor matematice, modelelor rezultate din fuziunea fizicii cu matematica si alte stiinte sau insight-ului in urma unui (indelungat) dialog cu dumnezeu/divinitatea, tot oameni ramanem (adica tot nu intelegem/cunoastem mai mult decat putem intelege/cunoaste). cunoasterea in sine si metoda cunoasterii devin astfel irelevante … pentru ca intotdeauna vom avea parte de un adevar partial. da’ fiindca omu-i om (aka limitat ca si furnica), e normal ca fiecare sa-si apere si laude propria ciorba (eventual sa si critice alte ciorbe) … chiar daca se stie dinainte ca nici o ciorba nu va potoli foamea care ne face sa gatim.

      • INTJ said

        acu’ c-am scapat de task-urile urgente as adauga: filozofie e (imho) „(to) enjoy the ride„, nu mijlocul de transport sau destinatia … si faza e ca pentru fiecare acel „enjoy” e altul/diferit, oricat s-ar pregati dinainte pentru a il savura.

        • Dl.Goe said

          Iar asta, d-le INTJ, este o… alta filozofie. Sunteti rau d-le INTJ. Foarte rau. Ne oferiti la aceeasi masa (ca universu-i o lume mica, numai cateva mese) doua feluri incompatibile unul cu altul. Unul aperitiv, celalalt desert… Pai cum sa mai enjoy desertul cand la aperitiv ni se spune ca ciorba nu ne va potoli foamea si ca am avea grave probleme cu metabolismul glucidelor si al informatiei?… Mai avem cum? Trebuie sa fim furnici rau de tot ca sa putem…. sa servim si sa savuram desert, in desert, asa.. fara dia-critice …

        • INTJ said

          eu nu sunt dumnezeul ala care a facut raiul si perechea initiala … adica niste „chestii diferite de el”, chiar daca (probabil) „parte din el” (deh, lipsa material de constructie) … si prin urmare nu am cum sa ofer alcuiva vreo reteta. sunt si eu limitat la punctul de vedere al „chestiilor alea diferite de el” si imho nu ne ramane decat alegerea: raiul sau pamantul (ambele cu avantajele si dezavantajele lor). ergo problema n-ar fi (imho) alegerea (chiar si lipsa alegerii e tot o alegere), ci ce (nu) facem dupa ce (nu) alegem …

      • Dl.Goe said

        Asta e o… filozofie…

        • INTJ said

          desigur … da’ e una simplista, fara pretentii si usor de ignorat. o fi (de) bine, o fi (de) rau, ba chiar o fi nicicum … asta poate (de fapt: trebuie, ca eu n-am de gand s-o justific/demonstrez) sa decida fiecare pentru sine. 🙂

      • INTJ said

        anyway, adevarul e ca m-am lasat nitel iritat de guru din clip … inca de cand a inceput sa numere disciplinele „uitand” ca alea initiale „atacau” o alta „realitate” decat alea multe ulterioare … ca deh, suntemi toti cretini si nu stim ca pe vremea celor 4 discipline nici in visele lor ero(t)ice nu existau electronii din priza, string-urile din teorii si alte „minunatii”, daramite sa se fi intrebat daca toate „minunatiile” alea contrazic/ating sau nu divinitatea/adevarul absolut/ceea ce exista (sau oricum i-am spune). prin urmare e vai si amar de capul meu … ca nu-s in stare nici macar ca simplu observator sa enjoy alta calatorie decat cea „din dotare” … asa ca nu ar trebuie in nici un caz sa puneti pret pe cele scrise de mine … ci, daca vreti si puteti, eventual sa incercati sa enjoy the ride.

        • Dl.Goe said

          Daca am putea sa dam vina exclusiv de inabilul Observator din noi tot ar fi bine. Dar nu putem. Observam foarte putin, extrem de putin, si nu facem nimic cu ceea ce observam. Lucrurile pe baza carora „facem” (te-ai mira ce) nu ne vin de la observare… ci ne sunt oferite de-a gata (pret-a-potrer) de la un semi-zeu: Umanitatea (OM-enirea)… Nu de la alti oameni, Doamne fereste, ci de la tanti Umanitatea, care ne serveste surogate ale cunoasterii, calme, sedative, confortabile si eficiente. Sa ne inchinam ei si sa ne rugam pentru armonia ei cu Universul si cu insul. Insul furnicå. Pentru ca pe toti ne furnicå. Nu-i asa? 🙂

        • stely said

          @INTJ ,
          Mie mi se pare ca iritarea ce v-a determinat sa-l gratulati pe domnul Basarab Nicolescu, o personalitate renumita , de altfel prezentata cum se cuvine de realizatorul emisiunii „Inapoi la argument „(domnul Horia Roman Patapievici) cu sintagma „guru din clip”-perceputa peiorativ- nu are nici un sens. Am incercat sa gasesc motivele acestei iritari in ceea ce ati scris aici :

          ” adevarul e ca m-am lasat nitel iritat de guru din clip … inca de cand a inceput sa numere disciplinele “uitand” ca alea initiale “atacau” o alta “realitate” decat alea multe ulterioare … ca deh, suntemi toti cretini si nu stim ca pe vremea celor 4 discipline nici in visele lor ero(t)ice nu existau electronii din priza, string-urile din teorii si alte “minunatii””.

          Adica , a uitat ca disciplinele initiale „atacau o alta realitate decit ale multe ulterioare…?”
          O fi asa cum spuneti, dar va atrag atentia ca nu ati vizionat decit 15′ din cele 50 ‘cit a durat emisiunea. Prin urmare, nu aveti de unde sa stiti, daca si ce a uitat cu adevarat . Eu va spun ca au existat explicatii f.clare cu privire la nr. mare (8000)al disciplinelor, cit si realitatea ce a stat la baza aparitiei lor intr-un nr atit de mare.
          Iata de exemplu ce am inteles eu :

          Incep mai intai , prin a va da dreptate cu privire la acea „o alta realitate”, pe care de fapt domnul Basarab Nicolescu o descrie foarte clar (atit in videoclip cit si in cartile dumnealui) .
          Realitatea aceea de atunci ( cit si cea ulterioara ) pleca de la nevoia spiritului uman de a da un sens, prin ideea de legi si ordine”, lumii (Universului) in care traiau / traim, precum si existentei noastre.

          Anticii ,daca la perioada (realitatea) aceea faceti referire , au „inventat ” (metafizic ,metaforic)notiunea de „cosmos”, impacindu-se f.bine cu o realitate „multidimensionala ” populata cu entitati diferite (de la zei la oameni )trecind „printr-o intreaga suita de intermediari” .Traiau impreuna intr-o lume guvernata de legi proprii , legate intre ele de legi cosmice generatoare de ordine. Oamenii acceptau ca „zeii”, adesea dupa chipul si asemanarea lor, sa intervina in treburile lor, avind astfel un sens pentru ei.

          Odata cu trecerea timpului s-a nascut „stiinta moderna” desprinzindu-se printr-o „ruptura brutala”de aceasta veche viziune asupra lumii. Ea se intemeiaza pe alta idee (revolutionara la acea epoca), aceea „a unei separari totale a subiectului care cunoaste de Realitate, presupusa a fi independenta de subiectul care o observa”.

          In acelasi timp stiinta propune trei „postulate” care sa acopere ,in plan rational, cautarea” legii si ordinii „.
          Unul dintre ele fiind existenta legilor universale , cu caracter matematic , ce a condus in acest fel la un nou limbaj artificial -cel matematic – ridicat de Galilei la rangul de limbaj comun intre Dumnezeu si oameni.

          Succesele fizicii clasice , simplitatea, frumusetea conceptelor , au fascinat „mintile cele mai luminate „, dar incet -incet a aparut pericolul „ideolgiei scientiste”, o ideologie care statua ca,” daca Universul nu era decit o masina „perfect reglabila” si” perfect predictibila „, atunci Dumnezeu (redus la o simpla ipoteza) nu mai era necesar pentru explicarea functionariii lui . „Universul era pe neasteptate desacralizat ” , Natura oferita ca „amanta omului” , cu efecte perverse, bunaoara „feminitatea lumii ” batjocorita , iar femeia in general condamnata (din pacate inca si acum) sa joace un rol minor in societate.

          In euforia acestei epoci au aparut dogme precum ca Istoria se supune, ca si Natura , legilor obiective ca asa zisele „revolutii sociale” vor inlocui cu totul trecutul , ca se va putea prezice cu certitudine viitorul omenirii.

          Intorcindu-ne la aceasta Realitate putem deduce ca pe plan spiritual consecintele scientismului au fost considerabile: o cunoastere stiintifica , obiectiva cu Realitate obiectiva, guvernata de legi obiective . In acest fel (spune „guru din clip”) Obiectivitatea erijata in criteriul suprem al adevarului, a avut o consecinta inevitabila :transformarea subiectului in obiect
          Fiinta umana devine obiect al experientelor ideologice ,a studiilor stiintifice pentru a fi manipulat , de fapt el este condus spre autdistrugere, sau de ce nu , cu nitel optimism poate fi si autorenastere. Asta daca se va reusi inlocuirea ideii inoculate de scientism – aceea a existentei unui singur nivel de Realitate , guvernat de legea gravitatiei universale-cu existenta mai multor nivele de realitate.
          Despre ele a vorbit in continuare in cele 5 parti a cite 10′ domnul Basarab Nicolescu. Despre ele si despre noua revolutie -cea cuantica -cea de care se leaga existenta unui concept :Transdisciplinaritatea – ce priveste, dupa cum indica prefixul trans, ceea ce se gaseste in acelasi timp intrediscipline , ceea ce trece prin ele si ceea ce e dincolode orice disciplina.Finalitatea ei consta in intelegerea lumii actuale , unul din imperative fiind unitatea cunoasterii.

        • INTJ said

          @Stely
          toate bune si frumoase, da’ (imho) ne complicam degeaba: daca eu ma uit spre nord, vad ceea ce „e de vazut” in nord … iar dvs. vedeti „ce e de vazut” in sud, daca va uitati spre sud. cam asa cu cu realitatile „de atunci” si „de acum”. da’ si daca am putea vedea „sferic”, am percepe doar ceea „ce poate fi vazut” (cu ochii). de alte simturi nu mai zic … la fel cum n-are sens sa mai bag in ecuatie si limitarea „aparatelor de masura” (inclusiv matematica aia care „explica totul” da’ nu poate „calcula” divinitatea). cunoasterea si eventualul ei rezultat (intelegerea) sunt infinite … iar (imho) orice incercare de limitare (fie si prin simpla promisiune a unei eventuale metode) mi se pare ridicola. deobicei incercarile de limitare (sau pe romaneste: prostire) pot fi (relativ usor) recunoscute dupa comparatii de gen: mere si rosii … pe criteriul ca sunt „fructul unei plante” … fara a pomeni ca chiar daca-n plus sunt ambele „fructe” de culoare rosie, salata facuta din ele „lasa de dorit”.

          daca acu’ 5 secunde m-am uitat spre nord, apoi m-am intors si de atunci ma uit spre sud … ce stiu eu de fapt despre nordul imediat (lumea aia „actuala” pe care cica o explica/demistifica transdisciplinaritatea)? nimic! am doar presupuneri ce tin cont de informatii vechi (adica nu actuale) si de calculul unor probablilitati (la fel de rupte de actualitate). deci toti cei care au luat la idolizat stiinta nu sunt cu nimic mai buni decat ceilalti … ba chiar as spune ca sunt mai prosti, deoarece in timp ce cealalta parte sustine ca totul e batut in cuie, stiinta zice din start ca nimic nu-i batut in cuie ci se schimba incontinuu (iar ei „au uitat” de acest „mic amanunt” in timp ce citeaza tot felul de „constante”, „legi” si „adevaruri apriori”).

          da’ nah, trecand peste toate astea, mai ramane (cel putin) o intrebare simpla: cum ramane cu cunoasterea „disparuta”? ca deh, cu toata transdisciplinaritatea aia, nu prea cred ca putem/vom sti 100% sigur ce scria in multele inscrisuri ce-au ars de-a lungul istoriei … precum nici ce-a fost „in mintea si sufletul” oricarei fiinte care a existat vreodata in acest univers (sau trebuia sa zic multivers?). dupa mintea mea, chiar daca am putea, nu cred c-am vrea sa stim … doar ne mintim ca vrem sa stim, ca vrem sa intelegem (uitand ca asta implica suferinta „pe pielea din dotare”) … doar am „impartit” si divinitatea-an doua: aia pe care o vrem si aia pe care n-o vrem.

          astfel pot linistit sa afirm ca transdisciplinaritatea nu e cu nimic mai buna decat ceea ce o compune … ea fiind doar un alt nume pentru amageala c-am putea fi dumnezeii care nu suntem. cu alte cuvinte: tot ce stiu e ca nu stiu … adica (cred, de prost ce sunt, ca) „stiu nimic”.

          ps: chiar credeti ca putem cunoaste (si intelege) actualitatea lui din clipele cand a scris poeziile care ne plac/inspira?

        • stely said

          INTJ ,
          Da, recunosc , sunt pe cale sa ma complic , dar poate nu este chiar degeaba… pentru mine . Insa nu pot sa spun acelasi lucru despre dvs , in sensul ca poate sunteti decis sa puneti capat discutiei.
          Eu as continua , insa fara a avea pretentia sa-mi raspundeti .

          Prin urmare, despre Realitate spuneti asa:” ne complicam degeaba: daca eu ma uit spre nord, vad ceea ce “e de vazut” in nord … iar dvs. vedeti “ce e de vazut” in sud, daca va uitati spre sud. cam asa cu realitatile “de atunci” si “de acum”. da’ si daca am putea vedea “sferic”, am percepe doar ceea “ce poate fi vazut” (cu ochii). de alte simturi nu mai zic …”

          Asadar , vedem fiecare „ceea ce e de vazut „-unul spre nord si altul spre sud . Vedem insa „ceea ce este ” adica Realul , care se deosebeste de Realitate . Asa am inteles din vizionarea integrala a videoclipului si din ce am citit in cartile lui Basarab Nicolescu. Intre Real si Realitate exista deosebiri: Realul este, prin definitie, voalat pentru totdeauna ,in timp ce Realitatea este accesibila cunoasterii

          Realitatea aceasta (care “explica totul”)este descrisa in sens „pragmatic” ca fiind cea care rezista experientelor , imaginilor,descrierilor sau formalizarilor matematice, iar in dimensiunea ei „ontologica- Realitatea nu este doar o constructie sociala , consensul unei colectivitati ,un acord intersubiectiv .Ea are si o dimensiune ” trans -obiectiva”, in masura in care un simplu fapt experimental poate ruina o teorie stiintifica …
          Deci concluzia ce decurge de aici ,ca nu este nici o complicatie, daca vom sti cum vedem si de ce vedem ceea ce este de vazut.

          2.Marturisesc ca nu prea inteleg ce vreti sa spuneti aici :

          ..”ce stiu eu de fapt despre nordul imediat (lumea aia “actuala” pe care cica o explica/demistifica transdisciplinaritatea)? nimic! am doar presupuneri ce tin cont de informatii vechi (adica nu actuale) si de calculul unor probablilitati (la fel de rupte de actualitate). deci toti cei care au luat la idolizat stiinta nu sunt cu nimic mai buni decat ceilalti”

          Adica ce nu stiti ? Ce fel de lume „vrea sa creeze” Transdisciplinaritatea , pe ce se bazeaza ,scopul ? Sau va este teama ca „se vrea „o noua dogma ?
          Daca este asa pot doar sa va spun ca Transdiciplinaritatea se revendica a fi o noua viziune despre lume. Abordarea ei este rezultat al unui acord de necesitate cu problematica lumii actuale.

          O lume in care revolutia cuantica ar putea schimba total viziunea despre viata.
          O lume in care” revolutia informatica” ar putea conduce la un partaj al cunostintelor intre toti oamenii, preludiu al unei bogatii planetare impartasite Dar ,desi suma cunostintelor despre univers depaseste tot cea ce a ajuns sa fie cunoscut in decursul tuturor timpurilor s-a constat cu uluire ca ,”cu cit cunoastem mai bine din ce suntem facuti ,cu atit intelegem mai putin cine suntem … ca proliferarea accelerata a disciplinelor face tot mai iluzorie orice unitate a cunoasterii… ca, cu cit ne cunoastem mai bine universul exterior , cu atit sensul vietii si al mortii noastre este tot mai respins in zona nesimnificativului…”

          Prin urmare ceea ce propune transdisciplinaritatea este o noua atitudine despre viata , in care” rigoarea , deschiderea si toleranta „sunt trasaturi fundamentale ; un nou limbaj (Limbajul transdiciplinar ) fondat pe „includerea tertului , ce se gaseste intodeauna intre „de ce si „cum ” intre „Cine? ” si „Ce?” ;o cultura transdisciplinara in care global si local sunt aspecte al uneia si aceleasi lumi -„lumea pluralitatii si unitatii deschise „.

          Daca vreti cu adevarat sa va raspund la intrebarea de aici …

          ” o intrebare simpla: cum ramane cu cunoasterea “disparuta”? ca deh, cu toata transdisciplinaritatea aia, nu prea cred ca putem/vom sti 100% sigur ce scria in multele inscrisuri ce-au ars de-a lungul istoriei … precum nici ce-a fost “in mintea si sufletul”

          Pai uite ce va raspund . 🙂

          ” Observam foarte putin, extrem de putin, si nu facem nimic cu ceea ce observam. Lucrurile pe baza carora “facem” (te-ai mira ce) nu ne vin de la observare… ci ne sunt oferite de-a gata (pret-a-potrer) de la un semi-zeu: Umanitatea (OM-enirea)… Nu de la alti oameni, Doamne fereste, ci de la tanti Umanitatea, care ne serveste surogate ale cunoasterii, calme, sedative, confortabile si eficiente. Sa ne inchinam ei si sa ne rugam pentru armonia ei cu Universul si cu insul. Insul furnicå. Pentru ca pe toti ne furnicå. Nu-i asa? ” 🙂

          Dar ma simt obligata ca „temerilor „dvs de aici :

          astfel pot linistit sa afirm ca transdisciplinaritatea nu e cu nimic mai buna decat ceea ce o compune … ea fiind doar un alt nume pentru amageala c-am putea fi dumnezeii care nu suntem. cu alte cuvinte: tot ce stiu e ca nu stiu … adica (cred, de prost ce sunt, ca) “stiu nimic”.

          Sa va dau raspunsul acesta :

          Pai nimeni dintre noi cei de acum nu poate sti daca demersul acesta va reusi .Poate generatiile urmatoare …

          Scopul (demersul ) ei este bine stabilit , iata :

          „Transdisciplinaritatea actioneaza in numele unei viziuni -aceea a echilibrului necesar intre interioritatea si exterioritatea fiintei umane , iar aceasta viziune apartine unui nivel de Realitate diferit de cel al lumii actuale.
          Art 5. Viziunea transdisciplinara este „deschisa” in masura in care depaseste domeniul stiintelor exacte prin dialogul si reconciliere lor ,nu doar cu cele umaniste ci si cu artele ,literatura , poezia, experienta interioara.
          Art 7 Transdisciplinaritatea nu se constituie nici intr-o noua religie , nici intr-o noua filozofie , nici intr-o noua metafizica , nici intr-o stiinta a stiintelor .
          Art 10.Transdisciplinaritatea nu este o cultura privilegiata in raport cu celelalte. Demersul ei este transcultural.

          P.S. Sunt redate citeva articole din Carta Transdisciplinaritatii adoptata de participantii la primul Congres Mondial al Transdisciplinaritatii . Ele si celalalte citate sunt preluate de mine din „Transdisciplinaritatea -Manifest” -de Basarab Nicolescu .
          PPS .Scuze pentru lungimea (mare) a comentariului. Promit ca nu mai fac . 😳

        • INTJ said

          Realitatea” mea, aia in care ma doare o masea, n-aveti cum s-o cunoasteti … oricat ati incerca. cat despre „Realul” care e durerea (mea) de masea, asta deja e si mai vag … deoarece (daca-i musai) pot minti destul de binisor (iar unii, de meserie actori, sunt si mai talentati & antrenati). deci cu ce ajuta de fapt „Transdiciplinaritatea (care) se revendica a fi o noua viziune despre lume„? cu nimic! faptul ca stiti ca s-ar putea sa mint si din noroc alegeti varianta corecta, tot nu va va deslusi ceea ce se intampla in interiorul fiintei mele in clipa respectiva. ca sa ne intelegem (sper): nu sustin ca-i naspa „o metoda mai buna (decat cele de pana acum)” ci ma irita sa mi se spuna ca „e metoda ultimativa”.

          mai departe, partea interesanta cu lumea aia noua e ca-i populata de tonti (cu ghidul la purtator sau online, google & wikipedia). da, m-am amuzat la „sirena cu barba” … ca sa nu ma ia plansul pentru faptul ca autorul n-a inteles ca prin comparatia sa „hazlie”, de fapt le-a dat tontilor solutia (de a nu mai fi fortati sa auda cantecul sirenei) mura-n gura. aia e lumea care vrea cunoastere si intelegere (prin transdisciplinaritate)? ce mai e semnificativ atunci cand totul e si mai vag, cand orice argument devine irelevant? imho „sensul vietii si al mortii” se descopera de fiecare/oricine abia dupa ce a depasit nivelul de tont, nu prin transdisciplinaritate ci prin sinteza (care, in context, e un proces intern de prelucrare a informatiilor externe). „tert inclus”? ma sparg de ras la „texte” de genul asta deoarece ala e intotdeauna ignorat (ego vs „orice altceva ce nu e ego”)!

          iar ca sa inchei intr-un ton mai glumet: cf. art.7 intelegem ca transdisciplinaritate se constituie ca barosul cu ajutorul caruia „convingem” cubul ca „se potriveste la fix” in orificiul rotund.

          ps: eu n-am nici un fel de „temeri” (sau temeri) deoarece (se stie): ferice cei saraci cu duhul

          • arcaluigoe said

            Am impresia ca vreti, vorba poetului, sa va schimbati pseudonimul in renume, precum Penes Curcanul, de ziua Independentei si-a Recunostintei.

            P.S. Nu cred ca-i oportun sa ma vâr acuma (la spartul târgului) in aceasta interesanta discutie despre… transcendentalitatea transdisciplinaritatii dar as zice totusi ca macar doctorii de colon impreuna cu doctorii de fiact, cu cei cap si cu cei de splina ar trebui sa accepte disciplinat o anumite transdisciplinaritate. Ceea ce nu se pera intampla. 🙂

        • INTJ said

          @Arcaluigoe – am un prieten dentist de meserie. pe vremea cand facea practica la urgente, mi-a spus cate ceva despre dilemele sale de atunci: vine omu’ cu falca umflata si ochii lacrimand de durere la urgente, ce faci? ii scoti dintele (sa zicem ca oricum nu se mai poate repara) sau nu? te risti sau nu? in fond, nu ai habar de istoricul pacientului, de durere el oricum abia-si mai aminteste cum il cheama … iar riscul unei complicatii ulterioare (in vremurile astea pline cu „pui de gostat”) sunt reale. daca nu vrei sa-ti pui pielea la bataie … apelezi la (o multime de) specialisti, minimizand astfel riscul s-o incurci tu. ah da, ii scoti dintele si la ordin (nu numai daca te-ai decis sa faci pe martirul) … cand, transdisciplinar, seful tau direct isi asuma el raspunderea (desi habar n-are de detaliile pe care le-ar dezvalui specialistii) … ca doar e platit sa-si asume riscuri mai mari decat un stagiar (ergo motivatia e „nitel” diferita de teoria enuntata).

        • stely said

          Da, asta cu durerea de masele este amuzanta. Transdisciplinaritatea nu se ocupa cu mizilicuri .Ea nu este un leac pentru durere de masele sau alte boli…. nici macar psihice . 🙂 Nu , hai ca am inteles ca „iritarea” dumnealui este prefacuta , dar l-am luat in serios.De fapt am vrut sa -l iau in serios . Dar acum nu mai vreau. Poate maine …

        • stely said

          @INTJ – M -am gindit ca astazi ar fi momentul potrivit pentru a raspunde la intrebarea dvs de aici :

          ps: chiar credeti ca putem cunoaste (si intelege) actualitatea lui din clipele cand a scris poeziile care ne plac/inspira?

          Asadar spunind – actualtatea lui va referiti(asa cred) la domnul Basarab Nicolescu, iar „poeziile care ne plac/inspira ” sunt Teoremele poetice – din care” postam „din cind in cind (on topic) pe Arca lui Goe.
          Daca este asa cum banuiesc, nu pretind ca as putea cunoaste ce se petrecea in actualitea lui in clipele (acelea) cind a scris” poeziile” . In schimb, cred ca cineva care se” inspira” din scrierile dumnealui, ar putea sa inteleaga cite ceva. Asta din cauza ca isi doreste din tot sufletul sa simta macar un piculet din trairile acelea ,” din actualitatea lui „- trairi pe care le consider inaltatoare. De fapt cunosc din relatarile dumnealui ca scrirea „Teoremelor poetice ” a fost urmare a unei „experiente fundamentale” . O experienta ce s-a petrecut in data de 19 noiembrie 1989 aproape de Notre -Dame. Atunci, dupa cum spune dumnealui, totul s-a petrecut ca şi când zăgazurile unui izvor, ascuns înainte, se deschiseseră dintr-o dată, lăsând valuri de informaţie peste mine, în mine . Această „lectură din procesul scriiturii a fost o experienţă fascinantă, uimitoare şi hrănitoare. Printr-o schimbare de rol a cărei natura nu o cunosc, eu sunt cel care a devenit martorul …. Ca şi cum scriitura ar fi devenit întruparea luminii simţite , trăite , atinse, prezente dincolo de cuvinte
          N.B . despre „martor” dumnealui spune : a apărut în mine cel pe care îl numesc „martor”, prezentă subtilă şi organică.

          Am tinut neaparat sa notific semnificatia cuvintului „martor”, intrucit este foarte important pentru mine. Este o marturisire pe care o fac acum la topicul „Corolarul zilei de azi „. Ei bine, cuvintul „Martor” este cel care m-a condus la Basarab Nicolescu , aflind in modul acesta despre „experienta fundamentala” din 19 noiembrie 1989 in urma careia a scris Teoremele poetice.
          Este bine de stiut ca acest cuvint – „Martor”- l-am intilnit aici, pe Arca lui Goe in octombrie 2012 . Poate este pretentios sa spun , dar eu am considerat aceasta intimplare un fel de miracol, intrucit din momentul acela l-am cautat si l-am gasit, desigur, prin intermediul scrierilor , videoclipurilor, interviurilor , imaginilor pe domnul Basarab Nicolescu -Om de stiinta (fizician ) filozof si scriitor franco-roman.
          Mentionez ca mai exista un motiv pentru care am ales sa raspund( acum) la intrebarea aceea. Astazi, 24 aprilie de Bunavestire, este ziua nastere biologica a sa . Dumnealui spune insa , ca 19 noiembrie 1989 este ziua adevaratei mele nasteri .
          P.S. Voi tine seama de asta pe 19 noiembrie . Acum insa nu ma impiedica nimeni sa-i zic, si aici – „La Multi Ani” fericiti !

        • stely said

          Iar aici o dedicatie de Buna Vestire :

    • stely said

      Corolarul zilei de azi : Ce ? Este …ezoterismul ?

      L’enregistrement vidéo de laTable-Ronde „Esotérisme et sacralité dans le monde d’aujourd’hui”avec la participation de
      Bruno PINCHARD, Professeur de philosophie de la Renaissance et de l’Âge classique à l’Université Lyon-III et directeur de l’École doctorale de philosophie de la Région Rhône-Alpes
      Jean-Pierre BRACH, Directeur d’études à l’École Pratique des Hautes Études (EPHE), Paris, titulaire de la chaire d’Histoire des Courants Esotériques dans l’Europe Moderne et Contemporaine, rédacteur en chef de „Politica Hermetica”, membre du CIRET
      Basarab NICOLESCU, Président du Centre International de Recherches et Etudes Transdisciplinaires (CIRET), Membre de l’Académie Roumaine
      Radu DRAGAN, Architecte
      Modérateur: Radu CIOBOTEA, Directeur adjoint de l’Institut Culturel Roumain de Paris.

  13. stely said

    Oooo, n-am zis like,dar va multumesc pentru „supliment”, desi am vizionat toate cele 5 parti , si nu o singura data ci de citeva ori..
    Am insa regretul ca am ratat participarea la acest topic..Poate nu ma veti crede, dar despre acest nou tip de filozofie as fi vrut sa pomenesc.: O „filozofie” care ar putea sa fie cea de-a treia „devianta” care sa conduca la o mare schimbare in Istorie si cultura…Este vorba de Transdiciplinaritate ,care, asa cum spune Basarab Nicolescu, actioneaza in numele unei viziuni -aceea a echilibrului necesar intre interioritatea si exterioritatea fiintei umane – viziune ce apartine unui nivel de Realitate diferit de acela al lumii actuale .

    • Dl.Goe said

      Nu vad de ce spuneti c-ati fi ratat participarea la acest topic. Pe Arca lui Goe comentariile nu se inchid niciodata. 🙂

      • stely said

        Corolarul zilei de azi .Ce ? ….

        Un discurs …

        „Exista o lume in care nu vreau sa traiesc , o lume in care independenta in gindire este dispretuita , iar cele mai intelepte lucruri pe care le putem experimenta sunt ca niste pacate , o lume in care iubirea noastra este controlata de tirani si asupritori .
        Prin omniprezenta lui, Dumnezeu ne supravegheaza zi si noapte .Observa faptele si gindurile noastre .Dar ce este un om fara secrete? Fara ginduri si dorinte pe care doar el sa le cunoasca ? Aparatorul nostru nu ia in considerare ca ne sfisie sufletul cu curiozitatea lui neinfrinata ?Un suflet care ar trebui sa fie nemuritor ? Dar cu toata seriozitatea lui cine ar vrea sa fie nemuritor ?
        Nimeni de aici nu stie cum ar trebui sa traiesti pentru eternitate. Ar fi ca in iad, sa traiesti in acest paradis fara mortalitate .Moartea, si numai moartea ofera acestui moment frumusete si oroare .Doar prin moarte poti profita de fiecare lucru .De ce Dumnezeu nu stie asta ?De ce ne ameninta cu vesnicia , care poate fi doar insuportabil de pustie? Nu vreau sa traiesc intr-o lume fara catedrale .Vreau sa observ luciul ferestrelor , tacerea lor, linistea lor imediata. Imi doresc niste cuvinte sfinte, grandoarea poeziei extraordinare .Dar la fel de mult imi doresc libertatea de a face ce imi doresc impotriva tuturor lucrurilor malefice din aceasta lume .Pentru ca cele doua forte se contopesc .Si nimeni nu ma forteaza sa aleg ”

        …pe care il gasiti in fimul de aici :

        • RALG said

          si asta-i o alta filozofie… : )

          Multumesc pentru trimiterile catre fel de fel de filme… Fiecare film propus este cate un mic giuvaier in felul sau, iar gestul trimiterii catre acel film, este in sine o (alta) poveste cel putin la fel de interesanta.

  14. stely said

    P.S. Scuzati semnele de punctuatie inutile. Nu vad asa bine pe acest monitor mai mititel .

  15. stely said

    Pai da , aveam de gind sa recuperez dar de maine incolo . 🙂

  16. stely said

    De fapt videoclipul „The duel” reprezenta un punct de plecare , dar n-a fost sa fie …timp, .liniste etc.

  17. INTJ said

    am citit zilele trecute o discutie online despre modul cel mai eficient de a pastra/salva continutul unui raid array de 25TB … iar printre metodele propuse, cea mai sigura, ieftina si „green” parea incriptionarea unor tablite de argila cu 0 si 1 … deoarece din alea au rezistat multe timp indelungat, iar de inteles le-ar intelege pana si alien-ii (cica). acu’ sa trecem peste faza de „scriere” si sa ne concentram pe „citire” … care, chiar si la acest volum (relativ infim de informatie), ar dura aproximativ o viata de om (plina cu munca, nu gluma! ca nu-i simplu sa tot iei in mana tablite, sa le citesti si apoi sa le pui in ordine inapoi … zi de zi). concluzie: fara curent electric parca nu mai suntem asa „mari si tari” …

    • Dl.Goe said

      Adica fara petrol… Datoram petrolului ultimele doua secole de avant tehnologic… Nu? Fara petrol n-am fi stat acuma la taclale pe net. Unii dintre noi nici n-am fi existat, am fi fost simple potentialitati in lumea celor nenascuti. Iar altii, nenascuti azi, ar fi existat pe fata Planetei care nu va fi descoprit plasticul… 🙂

      • INTJ said

        da, asa ni se spune (oil & dollars) … da’ parca: „In 1878 the electric light bulb invented by Thomas Edison eliminates demand for kerosene, and the oil industry enters a recession.” … iar asta i-a fortat sa caute (cu efort sporit) alte moduri noi de utilizare. daca ar fi fost invers, in loc de Tesla poate ca azi Ford se chinuia sa introduca „masini cu tehnologie noua” pe piata … si, cine stie, poate ca ne-am fi alimentat ca-n Star Treck. 😀

        ps cu o sursa de energie „inepuizabila”, cica se poate face aproape orice … da’ nu mai retin detaliile tehnice ale jocului teoretic al „electricienilor” cu particule, din care se poate combina orice „mortaciune”. 😦

        • Dl.Goe said

          O fi dar eu nu crez. N-am acest crez. Crez dimpotriva ca fara petrol Umanitatea ar fi stagnat la nivelul secolului al XIX-lea, invartindu-se numeric in jurul unui singur miliard de locuitori… Acuma daca se va constata ca nu-i destul petrol care sa suporte lentoarea gandirii la primate pana in momentul in care se va reusi (asa… taras-grapis) saltul cuantic spre alte surse de energie, este foarte posibil ca cercul sa se inchida si sa ne intoarcem fortat la acel miliard de locuitori… Pe de alta parte mi se pare ca rezerva de petrol a planetei a fost calculata corect in momentul aprovizionarii la depozit asa incat „infectarea” planetei cu umani va continua trecandu-se la un nou nivel. Asta numai in cazul in care niciun eveniment neprevazut (neimprevizibil) nu va simplifica abrupt paradigma progresului… 😉

    • INTJ said

      (tot) din categoria „daca si cu parca”, din pura coincidenta (ce ti-e si cu coincidentele astea!), tocmai am dat de articolul asta: Earth dodged a huge magnetic bullet from the sun on July 23, 2012

      • Dl.Goe said

        Suntem fragili rau de tot. Supre-cali-fragilistici… am putea spune… Cred ca solutiia tot in magnetism sta ascunsa. Daca tot nu putem preveni catastrofe din astea majore, am putea macar sa ne magnetizam…cu Jamaicå-ca sa nu ne mai pese. Ar fi un progres notabil in raport cu precursorii nostri dinozaurieni care habar n-aveau despre magnetism si despre magnetizare. 🙂

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: