(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

A doua zi de 1 Aprilie – Demascarea d-lui G.

Posted by arcaluigoe pe Aprilie 2, 2014

De sub adânc pseudo-anonimat, un personaj de o notorie obscuritate a picurat, cu o perseverenta nedemna… de o cauza mai buna, literaturå… in spatiile virtuale, pretutindeni dar mai ales in anumite noduri ale retelei, special alese de catre „odiosul” personaj. Toata lumea il stie, toata lumea l-a vazut, dar (aproape) nimeni nu-l cunoaste, devenind un enigmatic mister a lui Polichinelle, investigat insistent de mai toata lumea. Tinta a speculatiilor si cercetarii multora, „odiosul” personaj, a continuat ani si ani de zile (sau de „zilisoare” cum ar zice un con-frate de-al sau de pseudo-anonimitate hyperspatiala) sa-si duca existenta obscura, sub acoperirea pseudo-anonimatului, disimulandu-si mutra, gandul, glasul, insinuandu-se insidios pretutindeni unde se arata vreo såmântzå de vorba mai de soi. Nomad fiind nu se stabilea nicaieri, aflandu-se pretutindeni si nicaieri, azi aici maine-n Focsani, poimaine la Suceava, ba pe forumuri, ba pe bloguri, ba in subsoluri pline cu igrasie in redactia unor ziare si reviste de prestigiu sau de trista faima. Desi ar fi putut foarte bine sa-si faca o casa a sa (ca la Corabia) sau chiar un conac (big mansion) ca la Cetate, de unde sa iradieze el insusi propria-i literatura, atragandu-i pe fluturi pe lampa sa magica (a se vedea legenda lui Aladin), omul (un aventurier dezorganizat) a preferat sa-si vaneze fluturii pe la curtile altora, nepasandu-i de suferintele celor care-si doreau intens si dezinteresat sa-l stie pre numele sau. Asadar un om rau, un om fara inima sau in tot cazul un om fara o inima buna. Un om cu o inima rea. Dar azi valul cade crudo. Totul s-a sfarsit. Fluturas nu mai ai aripioare, (caci) dl.Conte ti le-a retezat. Dizmetit din visuri sece chiar si Gogea a punctat. Misterul s-a risipit. Totul s-a aflat. Misteriosul si agresivul personaj cu o inima atat de rea dar cu o minte atat de ascutita, se dovedeste a fi un domn G…, de circa 60 de ani (cam båtrâior… in realitate vreo 40), cu barba, moldovean, moldovean-moldovean, dar nu de la Sadova (ca altii) ci de la Severin (precum pasarea Rongo), si care cu mâhnire isi face veacul de singuratate in cetatea de scaun a Sucevei, la nici o azvarlitura de batz de Botosaniul harabulian. Doamnelor si domnilor, este vorba despre domnul George Tudor, cunoscut multora sub pseudo-nick-name-ul de Inima Rea. Prezentam in continuare cateva dintre dovezile demascatoare indubitabile, care probeaza fara urma de tagada ca da, Inima Rea este un fost oltean, scriitor ad-hoc de mare talent, care din motive neelucidate (inca) nu are deocamdata un blog al sau (in fapt are un blog incipient cvasi-abandonat) in care sa se adune, sa se ordoneze integrator si sa propuna teme si tematici, in loc de a „chibita”, te-ai mira pe unde si de ce, inventandu-si pretutindeni, cu talent si pricepre, prilejuri circumstantiale, punctuale de a elibera in lume (risipindu-se) literatura de buna calitate (de obicei fictiune), continuta abundent in inima sa, Doamne iarta-ma, rea. Asadar dovezile din docomente:

Proba no.1:

Iniţial Oana vorbeşte de Nicolae Turtureanu. Acel nume l-am reţinut, întărit de confirmarea din final a lui InimaRea şi de faptul că, intrând pe linkul oferit de Oana, am găsit, la pagina 6 a revistei Timpul indicată,o recenzie a volumului “Dubla cetăţenie” al lui Nicolae Turtureanu. Ulterior InimaRea a marturisit ca e moldovean, ca are in jur de 60 de ani şi poartă barbă. Totul se potrivea perfect cu portretul lui Nicolae Turtureanu, mai puţin stilul, care mi-a creat bănuieli (de-asta şi PS-ul de la finalul articolului meu de azi). Acum, după intervenţia panicată a Corinei, m-am întors la comentariile de atunci şi am descoperit o rectificare a Oanei, peste care la timpul respectiv am trecut in zbor, în care Oana se corectase: “Scuze! Am incurcat persoanele. Este vorba despre Tudor George.” – Contele de Saint Germain – Precizare

Proba no.2:

Unul dintre vizitatorii blogului meu, care se semnează @InimaRea, s-a identificat singur, crezând că ne striveşte, ca fiind scriitorul G. T. Cum, în ignoranţa mea, nu auzisem de domnia sa până atunci şi cum, în lipsa unor maniere corespunzătoare, am făcut imprudenţa să recunosc într-un comentariu că acest nume imi este necunoscut, mi-am atras grabnica şi eterna sa maledicţiune. A început să-mi vâneze fiecare opinie pentru a… Citeste mai departe: AICI.

Proba no.3:

Editura Adenium din Iasi a lansat deja pe piata de carte, in varianta revazuta, un titlu care sigur nu te va lasa indiferent pentru ca vizeaza tocmai acea curiozitate a cititorului mereu in cautare de altceva. Este vorba despre volumul Damele din palarie: Pseudospionologykos semnat cu pseudonimul InimaRea. De ce ar trebui sa te intereseze acest titlu? In primul rand pentru ca tu si parintii tai ati trait intr-o Romanie comunista supravegheata 24 de ore din 24 de Big Brother-ul Sistemului, Securitatea, si v-ar placea sa stiti ce este in mintea unui fost securist, care dupa 1989 isi continua activitatea la Serviciul Roman de Informatii. Cui nu i-ar placea sa treaca dincolo de… … Ceasca de cultura

Proba no.4: Profil de Inima Rea

Proba no.5:

Acest articol este o eroare tip Matrioşka: reia toate clişeele propagandei oranj – semn că articolul i-a fost livrat lui KP Schwarz, care l-a doar semnat; ceea ce ne atrage atenţia nu asupra seriozităţii ci a poziţiei FAZ faţă de situaţia din Ro. Probabil că Germania socoteşte avantajos să adopte un punct de vedere “intern”, în perspectiva relaţiilor cu… … In line dreapta

Proba no.6:

„Despre cum virtualul  devine real şi ceea ce părea un pseudonim se dovedeşte o identitate autentică. Adică, despre Inimă-Rea. Tot ce ştiu despre acest scriitor are două surse: mai întîi, l-am întîlnit pe blogurile unor prieteni, remarcîndu-se prin comentarii ample, ”grele”, echilibrate, consecvente fără a fi “încăpăţînate”, generoase în intransigenţa lor. Se “mişca” prin spaţiul blogosferic drept şi masiv ca o tură pe tabla de şah! Totdeauna drept.Impunînd respect. Aşa l-am perceput. Aşa am şi avut parte de sprijinul lui surprinzător la un moment dat, cînd, angajat cu prea mult orgoliu într-o dispută pe un forum, mă trezisem în situaţia “cavaleriei uşoare” engleze la porţile Sevastopolului! Atunci, a apărut (în bătălia reală istoric, acest lucru nu s-a întîmplat şi deznodămîntul a fost tragic) “turnul” care mi-a asigurat ”flancurile” asigurîndu-mi o “retragere în ordine şi fără pierderi”! Mai apoi, a fost “deconspirarea” lui Inimă-Rea, făcută de… „Citeste mai departe: Inimă-Rea. Turnul din Severin în Cetatea Sucevei de dl.Gogea.

Proba no. 7

Esantion A.InimaRea March 31, 2014 at 21:47 #4

Poate stiti ca-naintea unei vizite oficiale intr-o alta tara, sefului delegatiei vizitatoare i se furnizeaza analize/sinteze despre tara respectiva, din mai multe directii – in mare, dinspre Externe si intelligence (nu spun “spionaj” fiindca nu mai e termen valabil pentru toate tarile straine). Respectivele lucrari nu sufera de emotivitate, principialitate, dorinta de aparare a lumii democratice samd. Acolo, trebuie sa apara ce e in tara cu pricina – nu de ce – si ce-ar fi posibil, din ce-si propune vizita (punctual ori la plezneala daca analistul n-are idee de agenda vizitei).

Formal, analizele/sintezele sint clasificate, presupunindu-se ca s-ar baza pe informatii la rindul lor clasificate. Impreuna cu “lucrarile-capac”, vin note documentare, continind nu doar date statistice, geografice, istorice, politice ci si aprecieri ale unor terti, de regula – din media de acolo. Documentarea nu e clasificata, astfel ca poate fi asemuita lestului care tine un vas pe linia de plutire. Pentru un serviciu serios, e de asteptat ca informatiile documentare sa nu le contrazica pe cele clasificate – ori invers. Iar daca exista, totusi, o diferenta notabila intre “lucrarea-capac” si partea documentara reflectind “perceptia generala” despre, ramine la latitudinea “beneficiarului” sa hotarasca modul de abordare a gazdelor sale, in timpul vizitei (evident, tot asa e si la primirea unei vizite de nivel inalt).

Dinspre intelligence, rezultatul analizei “beneficiarului” se vede cel mai bine in declaratiile sale destinate publicului larg. Eventual, citite pe dos, ori macar “interpretate” in cheia analistului de informatii publice.
Daca presedintele Romaniei declara pornit proiectul politic romanesc la Marea Neagra, a carui tinta este transformarea bazinului Marii Negre – din “Lac rusesc” – in “mare deschisa”; si daca-l sustine consecvent pina-n momentul in care tara sa organizeaza o intrunire a NATO la nivel inalt, la care participa si presedintele Rusiei; la care atitudinea sa fata de Putin e mai mult decit indatoritoare, ca de la mic la mare, nu analistul – oricare, de oriunde – are a se minuna ci “simplul cetatean”: vazindu-l pe presedintele sau cit de fericit ii zimbeste rusului, caruia numai ca nu-i pupa mina, se-ntreaba ce mama supararii se poate-ntimpla. Oare sa nu fi-nteles el bine diatriba presedintelui sau impotriva Kremlinului si declaratiile de fidelitate doctrinara inchinate Licuriciului?

Omeneste vorbind, Putin impune prin simpla-i prezenta. “E charismatic” fiindca este presedintele Federatiei Ruse – o putere mondiala. E chiar mai mult de-atit, e “adevaratul presedinte”, de care si Rusia, si America, si toata lumea au nevoie. Din alta nevoie – de stabilitate globala si regionala, de predictibilitate in relatiile bi si multilaterale, conditii ale unei lumi pasnice, in care schimburile comerciale sa decurga fara sincope.

Cu toate acestea, presa libera si independenta de la noi nu uita o clipa sa-l prezinte ca pe “fostul colonel kaghebist” – apasind pe “rezident (adica, sef al) retelei KGB de la Berlin, din epoca Razboiului rece. In ochiul media – un Argus ciclopic – altceva nu conteaza. In caz ca-si pun, totusi, intrebarea “Cum de a reusit un ofiter al KGB sa ajunga in cea mai inalta pozitie in statul rus”, raspunsul standard este “fiindca, in fosta URSS, fostul KGB e la putere”.

Nu sufera comparatie cu Bush sr fiindca americanul a condus CIA din pozitia de politician, nu de profesionist. Desi, lui Mihai Razvan Ungureanu, i se reproseaza “securismul” dupa stagiul de director al SIE. Cum nu i se lui Teodor Melescanu, probabil ca datorita vorbei “omul potrivit, la locul potrivit”.

Aceasta spectaculoasa devenire urmeaza modelul Napoleon – din locotenent de artilerie, la darimarea Bastiliei, ajuns L’Empereur. Proportions gardees, ma grabesc s-adaug, sa nu ma trezesc etichetat de “putinist”. Inca o masura de precautie, ca n-are ce strica: si Basescu, tot asa – din capitan de cursa lunga, presedintele tarii. Acum, nu stiu daca Putin face caz de fosta lui profesiune, cum face “al nostru” de a lui – fie tot amintind-o, fie tot innoindu-si brevetul de capitan de cursa lunga desi ma-ndoiesc serios c-ar mai putea iesi cu vreun vas, din apele noastre teritoriale, altfel decit in postura de pasager.

Dupa cum, nu m-aventurez a-mi imagina cum s-ar fi raportat Basescu la o fosta profesiune de rezident al agenturii noastre de aiurea. Nici nu-i nevoie, acum ca s-au deschis si arhivele ICE Dunarea. Doar atit imi permit a spune: A durat ceva pina au putut fi accesibile “tuturor celor interesati”. Pina acum, fusesera accesibile doar unora dintre cei extrem de interesati, probabil spre a-si contempla gloriosul trecut, in deplina liniste, fara cel mai mic risc.

Dar mai exista o legatura intre urmasii modelului Napoleon: colonelul KGB stie ceva despre capitanul de cursa lunga – in virtutea fostelor relatii “fratesti” dintre KGB si Securitate, astfel ca “al nostru” e vulnerabil fata de “al lor”, pe partea conspirativa – ori conspirata, daca preferati.

Spre deosebire de “simplul cetatean” – nedumeritul de mai sus – analistul ar zice ca, inainte de a veni la Bucuresti, Putin “a trimis un semnal” – cam cum apare-n basmele noastre, trimiterea buzduganului de catre zmeu: se loveste-n poarta, in usa, bate-n masa si se-aseaza-n cui; iar mincarea trebuie sa fie nici rece nici fierbinte, cumu-i mai buna de mincat. Daca nu stiti – si n-aveti de unde, va spun eu – prizoniera zmeului nu sta vreodata cu zmeul la masa, ci-n picioare-n coltu’ mesei, cum si azi mai sta parte dintre oltence, la masa barbatilor lor.

Dar de ce va-nsir eu toate aceste, ca-mi uitai. Ah, da – mi-amintii ca Basescu zise c-ar trebui sa fim pregatiti de razboi, just in case…

Esantion B.

InimaRea April 1, 2014 at 09:05 #28

Acum, hai sa ne si gindim! De pilda, la propagada antiruseasca, in special – la cea anti Putin, “diavolul intrupat”.

Sa observam, mai intii, ca toata lumea buna sta de vorba cu Diavolul, desi semnaleaza c-ar fi nefrecventabil, si nu-l mai invita la masa. E musai sa observam fiindca, daca ne luam numai dupa media, asa ceva e dovada de slabiciune, mai ales din partea Batrinului Continent – blegit de trai bun; si din a lui Obama – un stingist sovaielnic.

Sa admitem ca – dupa 25 de ani de la caderea Cortinei de Fier – exista iar pericolul unui razboi distrugator in Europa (razboi despre care stim ca n-are cum nu deveni mondial – “global” s-ar spune azi).

Si sa ne-ntrebam daca vrem ori nu razboi. Pare prosteasca intrebare dar, vazind atita inflacarare antiruseasca, nu mai pare chiar asa prosteasca – poate ca inflacaratii ard de dorul nimicirii Rusiei, si-ar da viata pentru a-si implini aleanul. Ori nu si-ar da-o dar i-ar indemna pe altii sa si-o.

Nu avem impresia ca sintem indemnati la asa atitudine belicoasa? Ca sintem frageziti pentru eventualitatea ca? Ba chiar ca ni se pregateste ceva, de care sintem oarecum avertizati, de genul “Asa nu se mai poate, la lupta – people!”

Ca sa ne trezim din visul sinuciderii globale, ar fi bine sa ne uitam cu un secol in urma, in preajma “Razboiului cel Mare”. Nu la toate cite s-au intimplat, doar la stupoarea generala ca-ncepuse razboiul. Populatia Europei era la fel de vesela si prospera (la nivelul acela) ca si azi; tot la fel de obosita de-atita pace – chiar daca formala fiindca, practic, pace pe Pamint n-a fost vreodata. Presa vehicula anunturi care de care mai belicoase, lumea se-nflacara la o bere si era gata de orice, cind a cazut anuntul-bomba: E razboi!

Europenii s-au frecat la ochi: Nu se poate! De ce? Pentru un act terorist individual, un imperiu declara razboi unei tarisoare?

Apoi, si-a luat seama Europa: Ei, n-are cum fi ceva serios, totul se termina pina-n Sarbatori! Si a durat 6 ani. Cum repetitia naste superstitia; cum si urmatorul razboi tot 6 ani a durat, putem spune ca orice razboi mondial atit tine – 6 ani. Nu cred asta dar punem cazul c-ar fi asa: sintem pregatiti sufleteste pentru 6 ani de nenorocire (din faimosii 7 ani slabi, pe marginea carora speculeaza Thomas Mann, in Iosif si fratii sai – vol III)? La cita paranoia umbla dezlegata-n lume, n-am prea fi. Ba am putea chiar invoca o vorba mai de la tara, asa: La balega moale, un pic de apa lipseste.

Din toata propaganda antiruseasca, pare-se ca nu retinem tocmai avertismentele din notele diabolizante: Rusia e imprevizibila, Rusia vrea sa refaca URSS, Rusia e periculoasa pentru pacea mondiala oricum s-ar chema si oricine i-ar fi “tzar”.
Fata cu acestea, ce ni se propune? Sa punem Rusia cu botul pe labe, sa-i aratam noi ce-nseamna civilizatia occidentala, sa fim fermi in a ne arata hotarirea de a merge pina-n pinzele albe pentru promovarea valorilor noastre democratice.

Aici, o mica intrebare: Cine “sa fim”, “sa mergem”?
Alta mica intrebare: “Pina-n pinzele albe” cam ce-ar putea-nsemna? Cam pe unde ne-ar duce pe toti – belicosi ori fricosi?

Din festivalul filmului pe care-l propune prietenul nostru Liviu Antonesi, retin – pentru aceasta discutie – un film despre Germania imediat de dupa razboi: distrusa, morman de moloz; populatie infometata, salbaticita, disperata. Asta, acum – cit? Acum 70 de ani – intr-o vreme incomparabila tehnologic cu a noastra. Dar uite ca, totusi, comparabila cit priveste prostia colectiva de a alege solutia singeroasa, de rezolvare a conflictelor la scara continentala.

Ce ne-ar putea potoli, cit de cit, pornirea sinucigasa? Poate revederea dezastrului de la Hiroshima si Nagasaki? Si acela, provocat de doar primele bombe nucleare – niste jucarii – ucigatoare, nu gluma! – dar jucarii pe linga ce-am pregatit pentru “Apocalipsa acum”?
Pina la urma, care ar fi casus belli? Rusia a ocupat Krimeea, si ameninta sa faca bucati Ucraina.
Doar pentru comparatie, as intreba: De citi ani ocupa SUA (Vestul, deh) militar Irak si Afganistan? Si n-am auzit pe cineva – oricit de fantezist – sustinind ca aceste doua tari ar fi apartinut, cindva, Americii. Dar s-a vazut cu ochiul liber ca o expeditie de pedepsirea a terorismului antioccidental s-a transformat in ocupatie militara in toata regula. Si se mai vede ca – in Orientul acela – situatia e cit se poate de departe de o stare de pace, numai la “”Primvara araba” daca ne gindim.
Ultima intrebare: Daca tot traim in “satul global”, nu ne ajunge un razboi?

Ce mi-as dori sa se-nteleaga ar fi: Mare, maxima atentie, la Ciinii Razboiului! Odata dezlegati, nu se mai intorc in cusca lor decit satui de singe, distrugere, moarte.

Atunci, de ce-am fi noi agentii lor naivi, cind – in orice alt domeniu ne-am manifesta – lasam ferma impresie ca avem pretentii de la noi, ca sintem in toate mintile, ca nu am luat-o razna – sa ne facem rana pe loc sanatos?

Speram ca prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe, cunoscand  predilectia „redactiei” pentru propovaduirea dreptului la anonimat si anonimitate, nu este contrariat de gestul prin care un anonim nevinovat este „dat in gât” si demascat astazi, a doua zi de 1 Aprilie, pe Arca lui Goe. Pentru vreun vizitator accidental care nu se incadreaza in profilul prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe, am dori sa mentionam ca Arca lui Goe are, intr-adevar, in vedere, printre altele, conservarea dreptului in/alienabil la anonimat si anonimitate dar numai si numai in asociere cu dreptul la fel de in/alienabil la neanonimat si neanonimitate, dupa vrerea insului, fara nicio discriminare si in deplina armonie si toleranta reciproc avantajoasa intre pseudo-anonimi si pseudo-neanonimi. Daca am adus azi in prim-plan aceasta pseudo-demascare a autorului „Damelor din palarie: Pseudospionologykos”, ar trebui sa fie evident ca in niciun caz nu pentru a-i fractura dreptul in/alienabil la anonimat si/sau anonimitate (ori viceversa) am facut acest gest simbolic, domnia sa pasind deja de ceva vreme, de buna voie si nesilit de nimeni, in pseudo-neanonimitate, dupa cum s-a putut constata si in probele administrate mai sus. Semnificatia acestei pseudo-pacaleli de 1 Aprilie nu intra in atingere cu pseudo-ne-anonimitatea.

Gestul nostru vizeaza, dupa cum speram ca prea-cinstitul cititor citit si unic a inteles deja, paragraful unu, aliniatul 1, din Constitutia Arcei lui Goe… care are in vedere protejarea dreptului la replica si la reparatii morale ale onoarei celor carora li se refuza dreptul la opinie, impresie si expresie, ca urmare a pseudo-„moderarii” abuzive in hyperspatii.  Desigur ca un obervator neatent ar putea sa se mire si sa ne atraga atentia ca dl.George  (InimaRea de Leu) n-a fost cenzurat, banat, agresat sau insultat (excesiv) nicaieri unde a postat comentarii, in nota si in limita standardelor unanim admise, si ca, prin urmare, nu s-ar califica pentru „drept la replica” (si inca nesolicitat) pe Arca lui Goe. Aceasta aparenta este extrem de inselatoare. In realitate d-lui InimaRea (ca sa-i zic asa) i se refuza in mod constant dreptul la libera exprimare intr-o masura adecvata, in acord cu anvergura reala a mijloacelor (si scopurilor) sale de exprimare. In realitate InimaRea (ca si Rebeliunea Minerala, de ex.) este cenzurat. Nu neaparat de catre CINEVA anume ci mai degraba de CEVA. Un „ceva” complex (aproape inefabil) care ii rapeste o mare parte din continutul dreptului la libera exprimare, creand(u-se) o discrepanta majora intre vizibilitatea de facto si cea potrivita, cuvenita in acord cu amplitudinea (calitatea si cantitatea) spuselor.  Cum-necum,  cazul (ori ne-cazul) lui InimaRea (ca si al Rebeliunii Minerale. de ex)  (in ceea ce priveste comonenta lor HUVACA) se afla, deci, in jurisdictia Arcei lui Goe, chiar daca acel „ceva” complex si malefic (aproape inefabil) contine intr-un dozaj important chiar InimaRea (si respectiv Rebeliune Minerala, de ex).  In realitate nu exista in HUVACA nici cenzura nici libertate in forma absoluta. Chiar si cineva care este banat total (pe vreun blog) are libertatea sa se exprime, sa scrie texte, sa le posteze, si sa se bucure de atentia unui multimi oarecare de cititori, finita, nevida (cu macar 2 elemente),  la fel ca si (alt)cineva caruia i se ofera dreptul de a spune neingradit tot ce-i trece prin cap (pe vreun blog) si care are astfel (la fel) libertatea sa se exprime, sa scrie texte, sa le posteze, si sa se bucure de atentia unui multimi oarecare de cititori, finita, nevida (cu un numar oarecare de elemente).

Una dintre nuantele incalcarii dreptul la libera exprimare vizeaza situatia in care un „scriitor”  avand o multime oarecare de cititori, finita, nevida, se confrunta cu situatia inadecvarii (in minus) dintre cantitatea si calitatea scriiturii sale si cantitatea si calitatea elementelor care compun multimea cititorilor sai. Arca lui Goe nu trateaza cazurile „scriitorilor” care au mai multi si mai de calitate cititori decat ar merita (precum puscariasul Adrian Nastase, de ex), dar incearca, timid, discret (in limita posibilitatilor) sa trateze cazurile celor nedreptatiti in rau, in aceasta directie. Daca altii au exact publicul pe care il merita (cantitativ si calitativ vorbind, de ex. dl.AVP, dl.Nimeni, dl.Dorin, dl.LIS, dl.ITM, dl.Iaru etc.) in mod cert d-ni InimaRea, Rebeliunea Minerala si chiar dl.Gogea, au mai putin decat (li) s-ar cuveni. Desigur ca mentionarea cazului InimaRea pe Arca lui Goe nu rezolva (momentan) problema  scriitorului George Tudor,  nu-i sporeste popularitatea (decat cel mult infinitezimal, dar orsicat) si nu-i aduce vizibilitatea pe care ar merita-o.  Gestul nostru, dincolo de a fi un mic semnal de alarma al unui ceas desteptator care poate fi auzit (sau nu) acum sau alta data, este o ancora in viitor, avand menirea de a consemna (inca) o astfel de situatie in cala Arcei lui Goe, spre depozitare, conservare si viitoare valorificare pe piata libera (piata schimbului de opinii si/sau pseudo-opinii; texte si pre-texte).

UPDATE: Cea mai tare gluma de 1 Aprilie – Dl.Nimeni a inchis comentariile pe blogul sau politic lipsit de (orice) importanta. La concurenta cu aceasta pacaleala, proorocul de la Corabia (oracolul cutremurelor) isi mentine deschisa rubrica de comentarii. Iar comentariile sunt pe masura.

33 Răspunsuri to “A doua zi de 1 Aprilie – Demascarea d-lui G.”

  1. Dan said

    Acum întreb şi eu cât să mă aflu în treabă. Cam ce număr de cititori apreciezi că duce la final tona asta de text ?

    • Dl.Goe said

      Cel putin unul!🙂 Pe moment… Adica pe ziua de azi… (Suntem la concurenta cu Liga Campionilor). Pe urma, in zilele, saptamanile, lunile si anii viitori o sa mai aduca inca pe atatia… Dar pana la urma nu cantitatea conteaza ci calitatea. Textul de azi nu e o tona compacta ci un amalgam de multe texte, care (desi) au unele note in comun au si mai multe note distincte (chiar divergente). Pentru un public neavizat (in rapoort cu intamplarile de pe Arca lui Goe) perspectiva nu pare atractiva, dar analistii consacrati (unii dintre ei pasionati) de acum si/sau din viitor vor avea cate ceva de… analizat, inainte de a ajunge la concluzia la care ati ajuns d-voastra dintr-o privire. Dar pana la urma rostul (…) acesta si este…🙂 Daca mai avem in vedere si potentialele evolutii vitoare ale unor personaje sau evenimente invocate in (pre)text si in (meta)mesaj, va fi mai greu de dat un raspuns precis intrebarii d-voastra, asa din scurrt, in pauza meciului.

      • Dan said

        Să iau şi eu cu copy-paste că văd că nu se pedepseşte : „Textul de azi nu e o tona compacta ci un amalgam de multe texte, care (desi) au unele note in comun au si mai multe note distincte (chiar divergente).” – exact asta acuzam şi eu. Lipsa liantului, polemica disjunsă, „notele de subsol” şi trimiterile indecent de multe. Cu tot respectul din lume vă spun că, chiar şi în cazul unui cititor avizat, textul este obositor.

        • Dl.Goe said

          Dane, mai inati iarta-ma pentru „d-voastra”. Eram in graba, in pauza meciului, asa ca am raspuns pe pilot automat ne mai amintindu-mi pe moment care ramasese protocolul de adresare de data trecuta. Da ai dreptate, textul (ca si intentia mea) in varianta in care a ajuns „pe sticla” este obositor. Pana si mie imi vine greu sa-l recitesc. Imi dau seama ca l-am scris in graba evitand oboseala. Acuma este prea tarziu (nu numai in noapte) pentru a-l mai putea face sa fie, sau macar sa para mai odihnitor (prin vreo cozmetizare). Deci accept critica ta constructiva, nu numai formal. Voi avea in vedere in viitor, daca voi mai scrie vreun text de acest gen, sa ma obosesc mai mult pentru a-l face cat odihnitor si mai accesibil, daca nu oricarui cititor statistic, macar celor care se incadreaza in media patratica armonica a vizitatorilor cu care sunt obisnuit. Multumesc.

        • Dl.Goe said

          A avut si putin noroc (pentru ca a dat peste unii care n-au fost dispusi sa-l ia in seama, lasandu-se unul pe altul) dar dincolo de asta a fost un gol super… Nimeni nu credea ca are pe unde sa se duca, poate nici el insusi…

        • stely said

          “Cursa de 24 de ore”, “pe viaţă şi pe moarte” a lui Andrei Bodiu s-a sfîrşit!
          Posted on aprilie 4, 2014

          A plecat brusc, brutal şi nedrept şi Andrei Bodiu! Fără, deja, Paul Grigore, Nic Mercean, Gheorghe Crăciun, Alexandru Muşina, ca să numesc doar cîţiva dintre cei care dădeau conţinut memoriei mele din anii trăiţi în oraşul numit cîndva Stalin, Braşovul se transformă pentru mine doar într-un cimitir tot mai lacom. Plecarea mea din oraşul de sub Tâmpa îmi pare acum o abdicare, o trădare, o fugă laşă…
          Iartă-mă, dragă Andrei! Iertaţi-mă, dragii mei Paul, Nic, George, Sandu…
          Am, de asemenea, sentimentul devastator că am “construit” acest blog doar pentru a aprinde, din ce în ce mai des, lumînări pentru sufletele prietenilor mei…
          Astăzi, declar Gogea’s Blog în doliu pe termen nelimitat…
          Nu voi mai reveni decît atunci cînd voi simţi că lucrurile se vor face, din nou, mai mult “pe viaţă”, decît “pe moarte”…

          http://vasilegogea.wordpress.com/2014/04/04/cursa-de-24-de-ore-pe-viata-si-pe-moarte-a-lui-andrei-bodiu-s-a-sfirsit/

          Dumnezeu sa-l odihneasca !

        • stely said

        • RALG said

          Sus, lînga Turnul Alb, e gri,
          E rece, vînt si ud.
          Jos, cerul Tîmpei se-nnegri
          Si nu exista Sud.

          Brasovul fara tine-i mort,
          E sumbru, rau, urît.
          Biserici negre-n suflet port
          Si orgi dogite-n gît.

          Contemplu-n cimitirul grec
          Un nume brîncovan.
          Si-as vrea sa plec, nu pot sa trec,
          Si te astept în van.

          N-am sa revin, n-ai sa revii:
          Munti mici, munti mici si tristi…
          Nu mai exista oameni vii:
          Tu – singura – existi.

        • stely said

          O aluzie la care” asteptam” interpretarea (raspuns) potrivita . 😦

          Alerg prin lume (hă-hă)
          Parcă zbor
          C-o piatră mare legată de picior

          Pauză. Așa… De respirat.
          Să respirăm! Ușor…

  2. stely said

    Nu stiu cit de important este ce numar de cititori ar ” duce la final tona asta de text”.Mie altceva mi se pare ciudat (important). Anume, faptul ca „Inima Rea”, alias scriitorul George Tudor, comenteaza intr-un fel pe „Cerocratia” ((de ex)si cu totul altfel pe blogurile altora , cum ar fi la CSG. Bunaoara genul asta de comentariu :

    Ingrijorător este că antibăsismul se-ndreaptă către anarhie, nu către luptă democratică pentru reabilitarea democraţiei noastre. Că antibăsismul nu se sfieşte să ameninţe cu revolta deschisă, cum ungurii şi secuii nu se mai feresc să declare că-s gata să pună mîna pe arme. Eroismul la care vă-nchinaţi – necăjiţilor! – duce la război civil, după cum eroismul maghiar duce la război interetnic. Adică, exact ce ne mai lipsea ca să se-aleagă praful de ţara asta.
    Voi nu faceţi politică, voi sînteţi isterici ca huliganii de pe stadioane, nu vă mai interesează nici scopul, nici rezultatul luptei, aveţi doar luptă-n faţa ochilor, vreţi sînge.
    Vai de capul vostru! Şi vai de-al nostru, al tuturor, dacă sînteţi destui cît să creaţi massa critică pentru aşa nenorociri.
    Iar tu, bătrînele firoscos în spatele pc-ului, chiar te crezi în stare să ieşi la luptă de stradă? Atunci eşti chiar mai sonat decît Sobaru, care măcar a păstrat atîta minte cît să nu se şi sinucidă-n parlament, doar să mimeze actul bizuindu-se şi pe noroc, ca orice nevropat dependent de adrenalină </i.

    @Dl Goe, nu cumva este o incurcatura la mijloc? sau cumva ma fac vinovata de superficialitate , privind citirea neatenta a comentariilor de pe" Certocratia" ? Eu indraznesc sa spun ca postarea de mai sus nu este scrisa de domnul" Inima rea". Ma mir, zau, cum de nu i-a fost cenzurata(banata ) ? Mi se pare o diferenta ca de la cer la pamint, intre ce scrie pe Certo si acolo la Contele…

    • Dl.Goe said

      NU, nu va inselati. InimaRea este mereu avocatul diavolului. Si asta nu pentru ca ar fi inconsecvent (ori lipsit de caracter)… Nu nici vorba… Domnia sa pare confectionat dintr-un material diamagnetic capabil sa sesizeze excesele de „magnetism” in mediu si actioneze corectiv. Cand joci tenis pe un vant puternic trebuie sa fii in stare sa aplici corectii de vant nu sa faci pe inflexibilul si sa servesti ca si cand n-ar adia nici briza, numai pentru a te arata consecvent cu tine insuti. Cand exagereaza „basistii” un om normal (interesat de adevar) e „antibasist”, si invers… Un observator atent, (indiferent de referentialul din care priveste), interesat de fenomen, nu trrage concluzii doar din observarea unei singure serve in contra unei rafale de vant, ci face cuvenita medie vectoriala dupa regula paralelogramului si asa poate sa stie cat de anti sau cat de pro e cineva in realitate, si deci cum anume ar servi acel „jucator” pe vreme linistita.

      • stely said

        Eu chiar am crezut ca este vorba de o farsa de 1Aprilie , facuta de … nu spun cine 😉 Adica, vrind sa-l pacaleasca pe CSG, a comentat in stilul său, dar cu nickul lui „Inima Rea.” Contele de Saint Germain, din ce imi amintesc, are aceleasi obiceiuri, pe care le au si ” pretenii dusmanosi ” ai Dl-ui Goe: baneaza comentariile „portocaliilorsi băsistilor. ” O spun din experienta proprie.
        Acum , recunosc , nu sunt prea sigura, dat fiind faptul ca nu prea( mai) intru pe blogul acestuia, si deci nu sunt la curent cu relatiile dintre cei doi. Este posibil sa fie asa , cum spuneti dvs., dar si cum spune CSG. In orice caz, de aci inainte, il voi urmari cu mai multa atentie . Macar sa vad daca mai foloseste cuvintul „firoscos” -cuvint rar intilnit in blogosfera . A, dar daca va continua sa posteze la fel de argumentat, principial si „la baioneta”, Inima Rea incepe sa-mi placa.

        • stely said

          Spuneam aseara ca ,” de aci inainte il voi urmari cu mai multa atentie”( pe Inima Rea) ca sa- i observ evolutia, privitoare la atitudnea sa fata de Traian Basescu intrucit imi placuse cum l-a pus la punct (just si principial )pe Contele de Saint Germain ( in luna iunie 2011 ) Adica asa :

          Ingrijorător este că antibăsismul se-ndreaptă către anarhie, nu către luptă democratică pentru reabilitarea democraţiei noastre

          Prin urmare astazi ( acum )am fost in vizita de documentare , mai intai pe blogul Contelui – cu scopul de a-l intilni pe Inima Rea .Dar nici urma de el… in schimb am aflat parerea Contelui care ,culmea, iata cit de ingrijorat este :

          O a doua modificare, în ceea ce mă priveşte, este atitudinea faţă de Traian Băsescu. Deşi sentimentele pe care i le port sunt aceleaşi din ultimii ani, ani în care am încercat să arăt celor care mă citesc cu ce monstru avem de-a face în fruntea ţării, constat că, pe zi ce trece, cu cât i se apropie sorocul, “monstrul din deal” devine tot mai mic, tot mai puţin important pentru a rămâne ţinta unică a luptei noastre.
          Resimt, în schimb, o îngrijorare crescândă faţă de un alt pericol ce se apropie vijelios: invazia lăcustelor pesediste.
          Tenacitatea televiziunilor pontiste de a slăbi PNL are un ţel imediat: obţinerea de către liberali, la europarlamentare, a unui scor sub 20% şi îndepărtarea astfel a lui Crin Antonescu de la conducerea partidului (şi, implicit, din cursa pentru prezidenţiale

          Dupa ce m-am lamurit in privinta Contelui, a carei ingrijorare( zic eu) nu este nicidecum principiala si in spirit democratic, am continuat ” vizita de documentare” de adata asta pe blogul „certocrat”, ca sa vad in ce ape se scalda domnul Inima Rea . Marturisesc spasita ca , desi am avut rabdare sa citesc textul lung si plin de ” bla,bla ,bla-uri ” n-am reusit sa gasesc ceva concludent . In schimb am gasit o interpelare lamuritoare , iata :

          Bogdan C.March
          31, 2014 at 22:51

          @InimaRea

          Interesant. Da’ prea insirati lucrurile ca margelele pe ata ca sa se potriveasca, precum intr-o teorie a conspiratiei. Si sa se potriveasca in defavoarea baselului. Dl. Tudoran scrie si de bunele si, mai ales, de relele baselului. Dvs. ii refuzati omului demnitatea, atata cat si-a castigat-o. Si asta nu e frumos!

          Hmmm , mie mi-au placut observatiile domnului Bogdan C, intrucit asa credeam si eu . Dar desigur, raspunsul (gomos ) a lui Inima Rea a venit rapid :

          InimaRea,
          March 31, 2014 at 23:07
          @Bogdan C:
          Mi-e peste mina sa ma traduc in limba romana, de parc-as scrie-n chineza dar pot face o exceptie pentru matale: Imi doresc un presedinte de care sa nu ma jenez. Mi se trage din copilarie, cind mai facea al batrin cite-o boacana despre care n-aveam nici voie dar nici un chef sa povestesc.

          …si Domnul Bogdan C l-a executat scurt si la obiect.🙂

          Bogdan C.
          March 31, 2014 at 23:24
          @InimaRea
          Poate daca nu l-ati mai asocia pe presedintele tarii cu tatal dvs lucrurile s-ar rezolva cumva. Cu stima.

          Raspunsul a fost dur pentru Inima Rea, iar pe mine m-a distrat copios . Insa pentru domnul Inima Rea a fost prea mult . De data asta iata cum crede de cuviinta sa transeze disputa :
          InimaRea
          April 1, 2014 at 07:46
          Bogdan C: Ma scuzi ca ti-am acordat atentie! Credeam ca te duce capu’, cit de cit.

          Ce concluzie se poate trage de aici ? Una singura : intre cei doi domni nu exista nici o deosebire .Cred ca deja au cazut la pace , avind in vedere „afinitatile” antibasiste, precum si cele „pro -criniste”. Nimic principial ,nimic democratic si nimic argumentat la niciunul . Doar tifne , orgolii si intoleanta, de altfel specific certocrata.
          P.S .Inca o mica observatie : cei doi parca sunt frati cu Dl Nimeni .

  3. stely said

    „Cel putin unul!🙂 Pe moment…”
    Ba doi.🙂

    • Dl.Goe said

      Sunt deje si vreo 67 de lebede…🙂 in zbor… silentios… despre care nu se poate spune cu siguranta daca sunt sau nu dispuse la o lectura obositoare…

  4. stely said

    Meciul s-a terminat : Real Madrid in semifinale . Deci , cum stam pe ziua de azi ? Eu am fost azi cam ocupata.

    • Dl.Goe said

      Teoretic da, practic o sa vedem dupa retur cine se duce in semifinale… Te pomenesti ca ne trezim in finala cu Real Madrid vs. Atletico Madrid…

  5. Radu Humor said

    N-am reuşit să postez la Conte :

    Nu ştiu de unde înţeleg unii că GT s-ar fi supărat pentru că a fost deconspirat.
    Un tip care scrie şi arată ca el n-are de ce se ascunde cu înverşunare, aşa cum o face unul ca Goe. Care, în toată „splendoarea” lui fizică ar deveni urgent căutat de părinţii ai căror copii au nevoie de „bau-bau” spre a fi hrăniţi sau temperaţi😉

    Norocul lui că o altă arătare, care-şi face şi pe aici apariţia ( când Stely, când lighi(Oana) a acceptat condiţia de maidaneză şi-l apără cu ghearele şi dinţii ( că altfel n-o duce capul ;roll: ) .

  6. Tuta N'Kamon said

    un baiat de mare viitor

  7. stely said

    …si mana intinsa nu a primit pomana mult ravnita.

    dar sunt alte timpuri ( alte criterii) impuse de „coana Justitia, ” ce nu baga in seama „mana intinsa” a celor care incalca legea .

    • stely said

      Aici s-a schimbat situatia : „mâna intinsa a primit pomana” si drept urmare, Mircea Diaconu, va candida la europarlamentare . Dupa cum se aude si se vede, sustinatorii lui Radu Mazare sunt la” incalzire” si deja pregatiti sa-si ia si ei partea lor .

  8. d'Artagnan said

    A şasea zi de 1 Aprilie – demascarea mistificării naţionale:

    http://hanulmuschetarilor.wordpress.com/2014/04/07/niciodata-atat-de-multi-nu-au-datorat-atat-de-mult-celor-putini/

    P.S. Domle, ce marţial sună, auzi aici: „Demascarea mistificării naţionale!”!!
    Dar când a început mascarea?! Aceasta-i întrebarea…

    • stely said

      Sa speram ca, acesti „putini”judecatori , procurori si alti contributori ai sistemului de Justitie, care s-au dedicat luptei anticoruptie, ne vor face (pe noi, cei care i-am sustinut tot timpul) sa fim mandri de ei. Asadar „,AMR „…o singura zi. Doamne Ajuta!
      P.S. Ma gindeam, – in timp ce-l vedeam la TV pe Mitica Dragomir (cu mainile la spate ) in drum catre arest- ca este posibil o alta mare victorie a Justitiei cu… „echipa „din „Liga I „a lui Mitica Dragomir. .

      • un om de bine said

        Fac prinsoare pe o mie de ţekini că domnul Voiculesu o să scape şi de data asta nevătămat din capcana procurorilor.

        • stely said

          Pai n-ar fi exclus ,dar daca va scapa „si de data asta”nu inseamna ca va scapa de pedeapsa cu executare, ci va fi doar o aminare. Prin urmare vom vedea la verdictul lfinal. Eu pariez ca nu va scapa nepedepsit.

        • Un om de stinga de la centru said

          Eu v-am spus , n-aţi vrut să mă credeţi. Uite că la gazete nu zice nimeni nici o vorbuliţă de înfăţiarea la termen care fuse, fuse şi se duse .

        • stely said

          Am inteles ca a fost o aminare pentru saptamina viitoare (marti ).Am prevazut dar ce-i drept amânărea a fost cam dubioasa. Sa speram ca exista un motiv plauzibil, privind abtinerea de la pronuntare a judecatorului Stan Mustata. Asa este, cum spuneti : la gazete nu zice nimeni nici o vorbulita . Singurul care a spus citeva „vorbulite” a fost impricinatul . Daca ar fi sa le luam de bune- anume faptul ca dumnealui („Varanul”, condamnat in prima instanta ) a spus despre judecator”vorbulite” de lauda – as zice ca nu este lucru curat. cu domnul judecator. Nu vreau sa vorbesc cu pacat, intrucit chiar nu sunt la curent cu ceva mai multe amanunte. Dumneavoastra cunoasteti motivele adevarate invocate de judecator ? Si daca s-a abtinut, sau s-a autorecuzat ?, ce credeti ca va urma ? Pareti a fi sigur si, din „vorbulitele” dumneavoastra cam sibilnice, nu este ceva de bine .
          P.S. Am gasit ceva la o”gazeta,” dar nu am inteles cind se va judeca cererea judecatorului, apoi cind va fi pronuntarea in dosarul ICA.
          http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/update–dosarul-ica-voiculescu–un-judecator-a-facut-o-cerere-de-abtinere–dupa-ce-a-fost-acuzat-de-partinire-

        • Un om de stinga de la centru said

          N-ar fi fost normal să fie surmenaţi prestatarii din presă cu atatea subiecte grele de o data. Nu poţi mînca la aceeşi masă şi mazare cu corleone şi cotoi de mîrtan . Dai in indigestie de la atîta saţietate , iar pe urma faci foamea din lipsă de subecte. Cineva acolo sus îi iubeşte pe ziarişti şi pe cititorii progrmînd-le judicious meniul ,în accord cu calendarul electoral în curs .

        • Un om de stinga de la centru said

          errata: programînd-le în loc de progrmînd-le

        • Un om de stinga de la centru said

          errata: programîndu-le

        • stely said

          @Om de Stinga … acum incep sa inteleg, cam unde vreti sa „bateti” cu aluziile privind o presupusa amânare , „satietatea” presei si programarea subiectelor (de presa) in corelare cu, „calendarul electoral in curs”… Sunteti cumva in „centru(l)” campaniei electorale, „De la Centru”… puterii ? Este posibil, desi ati mai comentat aici, cu alt nick – al unui „Om de Bine”- ceea ce nu se potriveste deloc cu cel al unui „Om de Stinga de la Centru”.
          Eu nu cred ca- procesele, arestarile, anchetele , perchezitiile- facute preponderent „oamenilor de stinga „(rai,zic eu) au vreo legatura cu campaniile electorale viitoare. Pai nu vedeti ca ,dimpotriva , le aduc voturi (căci sunt victimele lui” Basescu”) si nu ca sunt banuiti si deseori dovediti corupti, pina in maduva oaselor, incepind cu cei de la Centru (puterii)pina la cei de la cele mai indepartate primarii locale?
          Prin urmare v-as ruga, in caz ca v-am inteles gresit aluziile , sa fiti ceva mai clar, macar de dragul stabilirii unui dialog rezonabil ,daca nu de dragul respectarii principiilor sau poate chiar al adevarului.

  9. Melanie said

    Ce soir j’attends Madeleine
    J’ai apporté du lilas
    J’en apporte toutes les semaines
    Madeleine elle aime bien ça
    Ce soir j’attends Madeleine
    On prendra le tram trente-trois
    Pour manger des frites chez Eugène
    Madeleine elle aime tant ça
    Madeleine c’est mon Noël
    C’est mon Amérique à moi
    Même qu’elle est trop bien pour moi
    Comme dit son cousin Joël
    Ce soir j’attends Madeleine
    On ira au cinéma
    Je lui dirai des „je t’aime”
    Madeleine elle aime tant ça

    Elle est tellement jolie
    Elle est tellement tout ça
    Elle est toute ma vie
    Madeleine que j’attends là

    Ce soir j’attends Madeleine
    Mais il pleut sur mes lilas
    Il pleut comme toutes les semaines
    Et Madeleine n’arrive pas
    Ce soir j’attends Madeleine
    C’est trop tard pour le tram trente-trois
    Trop tard pour les frites d’Eugène
    Et Madeleine n’arrive pas
    Madeleine c’est mon horizon
    C’est mon Amérique à moi
    Même qu’elle est trop bien pour moi
    Comme dit son cousin Gaston
    Mais ce soir j’attends Madeleine
    Il me reste le cinéma
    Je lui dirai des „je t’aime”
    Madeleine elle aime tant ça

    Elle est tellement jolie
    Elle est tellement tout ça
    Elle est toute ma vie
    Madeleine qui n’arrive pas

    Ce soir j’attendais Madeleine
    Mais j’ai jeté mes lilas
    Je les ai jetés comme toutes les semaines
    Madeleine ne viendra pas
    Ce soir j’attendais Madeleine
    C’est fichu pour le cinéma
    Je reste avec mes „je t’aime”
    Madeleine ne viendra pas
    Madeleine c’est mon espoir
    C’est mon Amérique à moi
    Sûr qu’elle est trop bien pour moi
    Comme dit son cousin Gaspard
    Ce soir j’attendais Madeleine
    Tiens le dernier tram s’en va
    On doit fermer chez Eugène
    Madeleine ne viendra pas

    Elle est tellement jolie
    Elle est tellement tout ça
    Elle est toute ma vie
    Madeleine qui ne viendra pas

    Demain j’attendrai Madeleine
    Je rapporterai du lilas
    J’en rapporterai toute la semaine
    Madeleine elle aimera ça
    Demain j’attendrai Madeleine
    On prendra le tram trente-trois
    Pour manger des frites chez Eugène
    Madeleine elle aimera ça
    Madeleine c’est mon espoir
    C’est mon Amérique à moi
    Tant pis si elle est trop bien pour moi
    Comme dit son cousin Gaspard
    Demain j’attendrai Madeleine
    On ira au cinéma
    Je lui dirai des „je t’aime”
    Madeleine elle aimera ça.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: