(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Nuantele infinitului

Posted by Arca lui Goe pe noiembrie 28, 2014

Infinit: Nimicul intors pe dos.

Infinitul are o infinitate de arome… Unele dintre ele se intrevad in simbolistica infinitatii… Care este nuanta care ti se potriveste cel mai bine? Da, tie! Chiar despre tine este vorba. 🙂

ANUNT: Dl.Goe are placerea de a transmite tuturor doamnelor, domnisoarelor si domnilor Goe, precum si tuturor celorlalte personaje caragialesti, prezente in aceasta suburbie neluminata de lampe gazoase, care sarbatoresc zilele de 30 Noiembrie (Oooo, sfinte Andrei protege-ne) si 1 Decembrie (Suntem si noi romani), felicitari, la multi ani si la mai mare!

105 răspunsuri sa “Nuantele infinitului”

  1. Marginalia non turpia said

    Infinitul este o noțiune. Conceptele-imagine ale infinitului, doar aproximări. Așa scrie în cărți.
    Despre „arome” ale noțiunilor vorbesc, uneori, poeții.

    Foarte interesantă, in acest context, propunerea echipei „Arcei”.

    Apreciază

    • Marginalia non turpia said

      Am învățat să nu vorbesc despre mine. Critică însușită. 🙂

      ( Textul de mai sus este „obiectiv”).

      Aduc și versurile unui om pentru care infinitul are aroma vinului:

      „Ignorantule care te crezi savant, mă uit cum te zbaţi
      între infinitul trecutului şi infinitul viitorului.
      Ai vrea să-nfigi un stâlp între aceste două infinituri şi să te sui pe el.
      Mai bine aşează-te sub un copac, lângă o sticlă de vin care te va face să-ţi uiţi neputinţa!”

      catren de Omar Khayyam

      Apreciază

      • RALG said

        Vinul „Goe” este oferit gratuit, din partea casei, tuturor nevoiasilor care nu-si au vinul lor. Se gaseste din belsug pe punte in frapiera de la poalele catargului. Serviti cu incredere dar beti cu masura. Ca sa ajunga pentru toata lumea…

        P.S. @Marginalia, ar fi frumos daca ati ingadui eruditiei d-voastra sa se etaleze un pic pentru a povesti cititorului neavizat despre legenda stalpului (anume) de care se face pomenire in catrenul lui Omar Khayyam. In privinta „infinitului trecutului” si a „infinitului viitorului” (in acord cu sageata timpului), toti suntem savanti (inclusiv poetul d-voastra de la Corabia) dar despre stalpul acela, putini sunt cei care stiu cate ceva. D-voastra stiti despre ce stalp este vorba?

        Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          Habar n-am.
          Nu sunt erudită.
          Am structură de creator, nu de erudit. Așadar, am o intuiție, atât.
          Dacă aș avea chef să scriu despre asta, m-aș documenta. Mi-aș verifica părerea.

          iar dacă aș fi erudită, nu m-aș etala. Că tocmai am învățat că nu-i OK. 🙂

          Așadar, aștept cu interes să mă luminați. Pe bune. Dumneavoastră chiar sunteți un erudit. Chapeau!

          PS. Eu nu sunt deținător de poeți. Nu-s producător de poeți. Nu-s învățător de poeți. Poeții sunt oameni liberi. Eu sunt doar un simplu iubitor de literatură.
          Nu avem aceleași gusturi literare, dar nici două cuști în care fiecare dintre noi își ține „poeții săi”.

          Apreciază

        • Dl.Goe said

          Am structură de creator, nu de erudit” – Se vede treaba ca uitati de la mana pân la gura. Pai cum era treaba musiu Spiridoane? Nu ramasese vorba ca nu ne mai ametiti de cap cu vorbe despre ce, cum si cat sunteti d-voastra?

          Asa care va sa zica creator! Normal. Logic. Cine nu-i erudit e creator. Cine nu-i frumos e destept si tot asa…

          P.S. N-am cum sa va luminez. Imi pare rau. Mai bine documentati-va. Dar sa stiti ca sunt dezamagit. Nu ma asteptam ca un creator care a reusit sa creze un citat din Omar Khayyam sa nu stie despre ce stalp este vorba in poezie. Chestia asta e asa… nu stiu cum.

          P.P.S. Inflatia cuvantului „poet” in comentariile d-voastre este un abuz regretabil. Vorbiti adesea mari enormitati pe care apoi le puneti in carca „poetilor”. A se slabi.

          Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          MDR, e tot ce pot răspunde la acest mod de adresare.

          Apreciază

        • Dl.Goe said

          Dar, de ce trebuie musai sa raspundeti ceva? Care-i scopul? Care-i sensul acestui gest? LOL MDR HS ETC.

          P.S. Stimata doamna, va sabotati singura, intr-o maniera brutala. Iar pentru asta, pare-se, va trebuiesc martori potriviti. Probabil intuitia va spune ca aici ati avea acesti exact acei martori. Credeti in intuitie?

          Sunteti din cauza aceasta un spor al risipei si al diluarii pe (b)Arca lui Goe, un factor entropic orientat catre dezordine maxima. Este insa ceea ce, in ultima instana, va si produce satisfactii voluptoase ca va fac mereu sa reveniti arca. Ultimul refugiu. Presupun. Nu, nu arca, ci genul acest ade satisfactii… daca nu altele atunci macar astea… 🙂 Sa va fie de bine. Mai poftiti pe la noi.

          Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          LOL!

          Apreciază

        • Stely said

          Intuitia imi spune ca nu am gasit „legenda stâlpului” din catrenul lui Omar Khayyam. Dar, fiindca am gasit ceva interesant despre un anume „stâlp” m-am gândit sa-l popularizez.

          Acolo se află faimosul „Stâlp Prentice”, foarte apreciat de teoreticienii Sfântului Graal, a cărui imagini se spune că au fost sculptate de un ucenic, a cărui maistru, într-o criză de gelozie pe talentul şi îndemânarea sa, l-a ucis (pe tavanul sculptat există două feţe care se uită fix una la cealaltă)
          „Îmi place foarte mult povestea Stâlpului Prentice”, spune Campbell, care s-a arătat surprins de faptul că biserica nu atrage mai mulţi vizitatori dintre pasionaţii de artă.

          „Cred că un pictor are tot timpul de învăţat, aşa că tind să fiu de partea ucenicului. Este o problemă de viaţă şi de moarte, despre creativitate. Un metafizician ar avea mult de lucrat. Detaliile, care sunt aproape mult prea elaborate, sunt foarte curioase pentru început. De parcă ar fi alergat cineva pe acolo”.

          http://www.esoteris.ro/articole/articole_noi/misterul_trecutului_lui_rosslyn.htm

          Apreciază

        • Stely said

          Despre (altfel) de arome, nuante si despre Omar Khayyâm in Teoreme poetice.

          „Aroma tăcerii este atât de veche …”zice
          O.V. de L.Milosz.Ce formulare mai concisă
          a înrudirii noastre cu fără -străfundul ?

          Omul este o nuanţă cosmică .
          Mai mult decât un abis:o nuanţă.

          Prima mea iubire, marea mea iubire,
          neuitata mea iubire -Omar Khayyâm.

          Teoreme poetice -Basarab Nicolescu

          aici o dedicatie 🙂

          Apreciază

    • Dl.Goe said

      Infinitul este o notiune? Vai! Adica normal. Da, iata aveti dreptate. Infinitul e o notiune. Ce alta sa fie? Nu-i o natiune. Nu-i o naratiune. Ati vorbit cu intelepciune. Lucruri esentiale. Sublime. Altminteri inefabile.

      Conceptele-imagine ale infinitului, doar aproximări? Vai, sarmanele, doar aproximari. Cum? nu sunt si ele notiuni, acolo? Niciun pic? Cât de câ… Tttt..

      Așa scrie în cărți. Așa scrie în cărți? Vai mi-e rau. Serios? Scrie treaba asta in carti? In ce carti?

      Despre „arome” ale noțiunilor vorbesc, uneori, poeții. – Vai mie. Sugerati c-am fi poeti? „Despre-„arome”-ale-noțiunilor-(ah)-vorbesc,-uneori,-poeții” – Dar acesta este el insusi un poem. Poem sublim. E din d-voastra? De curiozitate. Oricum, cunoscand cine va sunt poetii, asta aduce a injuratura rau de tot. Vad ca ati basculat (deja?) in starea „razbunatoare”. Deja vu, deja vu, deja vu.

      „Am învățat să nu vorbesc despre mine. Critică însușită. 🙂
      ( Textul de mai sus este „obiectiv”).”

      Ca comica mai sunteti, negandu-va la misto, in incercarea de a fi suptila, fina, ironica, precum un hipopotam in magazinul de portelanuri… Comentariile pe care vi le faceti singura, de teama ca altfel n-ati fi bagata de seama aduc cu aplauzele si hohotele de ras bagate pe fond din „studiou” in serialele de televiziune. Afirmand „Am învățat să nu vorbesc despre mine. Critică însușită” – despre ce cacat vorbiti? Si in ce scop? Daca nu sunt indiscret, desigur. 🙂

      Apreciază

      • Marginalia non turpia said

        MDR!

        Apreciază

        • Dl.Goe said

          LOL!

          Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          Ați venit pe blogul meu, l-ați albăstrit cu reproșuri. V-am vorbit civilizat. V-a deranjat că am o opinie care venea în contradicție cu a dvs.
          Am venit aici. Mi-am spus părerea. ca un om viu, nu ca un automat. M-ați tratat cum s-a văzut. Ce pot să fac decât să râd de tragi-comedia asta? 🙂 🙂 🙂 Că e de râsul curcilor. OMG! 🙂 🙂 :).
          Am fost nevoită să-mi deretic blogul.

          PS. Continui să vă prețuiesc pentru prestațiile dvs. inteligente și sensibile. Că nu-s toate așa, e omenește, vă pot înțelege.

          PPS. În loc să comentați conținuturile, comentați persoana mea. E comic, de aia MDR!

          Apreciază

        • Dl.Goe said

          Ei, vedeti doamna, asta este problema d-voastra: mintiti ca Ponta, cu nerusinare. S-ar parea ca practicati minciuna in deplina… sinceritate (alternativa fiind inca si mai rea, ma rog, nu conteaza) dar minciuna sfruntata, flagranta, crasa tot ramne, indiferent cum ati incerca sa stergeti urmele. O stradanie ridicola, fara rost. Ca practicati minciuna in special in contra d-voastra insiva iarasi nu conteaza. Nu-mi plac mincinosii si pace. N-am ce va face.

          P.S. Comentandu-va persoana nu fac decat sa fiu on tpopic cu continutul comentariilor, inundate practic de persoana d-voastra, care minte cum respira. In rest auto-portretul pe care vi-l faceti este inca si mai realist: sunteti, dupa cum reiese din sincerul d-voastra comentariu, o curcå care se râde pe (b)Arca lui Goe., ba cu LOL, ba cu MRD, ba cu OMG. O curca care n-are cum sa-si justifice dorinta de a comenta pe (b)Arca lui Goe si atunci, se râde ca… naiva-n bâlci. Aprecierile si pretuirea venite de la astfel de mincinosi nu pot fi decat o imensa insulta. Noroc ca nu ne aflam in postura de a fi sensibili la insulte… Norocul d-voastra, fireste. LOL & MDR.

          Apreciază

  2. Stely said

    „Care este nuanta care ti se potriveste cel mai bine? ”
    Am trecut in „revista” toate cele 12 simboluri propuse spre alegere, si, marturisesc ca mi-a fost greu sa aleg. Fiecare simbol are, in unicitatea lui, o diversitate de nuante (lumina si culoare) dar si miscare, sincronicitate, armonie … Prin urmare toate m-au fascinat in egala masura. Insa, daca ar fi sa aleg , m-as opri la nr 5 si 9. Primul simbol(nr 5) este ca un trandafir aromat si viu colorat, iar celalalt (nr 9) o miscare perpetua , un tunel al timpului .
    … mai fumos , descris aici :

    „Mişcarea cosmică poate fi reprezentată
    vizual:două fluvii paralele care curg
    cu o forţă considerabilă în direcţii opuse,
    străbătând toate cosmosurile.
    Discontinuitatea este tocmai trecerea
    de la un fluviu la celălalt.”

    Teoreme poetice -Basarab Nicolescu.

    Sau aici :

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Si mie imi plac toate cele 12 alese… Dar daca ar fi sa fac un clasament le-as insira astfel (in ordinea preferintei): 8, 7, 11, 12, 10, 5, 6, 2, 4, 3, 1 si, cu voia d-voastra, ultimul pe lista, numero 9. 🙂

      Felul in care extrageti fragmente din teoremele poetice ni se pare foarte inspirat. Avem adesea senzatia ca ele reusesc sa sporeasca armonic sensurile pe care le propunem si care cel mai adesea sunt firave, incipiente… improvizatii spontane… Faptul ca ghiciti totusi rosturile acestor improvizatii si ca probati acest lucru cu citate potrivite, este destul de incurajator pentru podgoria noastra, plantatata in desert. Nu-i de vita nobila, dar produce totusi un vin destul de tare care-si aduce consumatorului efectele asteptate… dupa cum se vede. Multumesc.

      Apreciază

      • Stely said

        Am cautat ceva si am dat de altceva . Voi continua cautarea si maine . Pana atunci va recomand un film …on topic.Nu l-am vazut, dar cu siguranta il voi vedea tot maine.
        Aici trailerul :

        Si aici filmul :
        http://cinemaro.info/pi-1998/

        Apreciază

        • Stely said

          Câţiva ani mai târziu, am ajuns la ideea că noi existăm sau nu existăm, în fiecare punct din spaţiu şi în fiecare fracţiune de timp al vieţii noastre, şi în alt fel decât ne percepem cotidian şi obişnuit, într-un alt fel care trebuie să fie acelaşi cu modul de a fi sau a nu fi a ceea ce este sau nu este Acolo, dincolo de Infinit.

          A fost cea mai mare apropiere de ideea de Dumnezeu. Până acum, până la sfertul de oră supranatural din Interstellar, am izgonit mereu, de-a lungul anilor, acest gând.
          Ca şi gândul morţii care nu poate ucide iubirea – melodramă groasă, îmi spuneam. Incredibil, dar Nolan m-a făcut să regândesc şi asta – oare atunci când doi oameni se îndrăgostesc fulgerător şi definitiv, ca din senin, n-ar fi posibil să intre în câmpul de forţă rătăcitor al iubirii dintre un Tristan şi o Isolda, indestructibil după ce ei au trecut de secole într-o altă dimensiune?

          http://www.gandul.info/puterea-gandului/interstellar-a-cincea-forta-a-universului-13639969

          Apreciază

      • Stely said

        Dar daca ar fi sa fac un clasament le-as insira astfel (in ordinea preferintei): 8, 7, 11, 12, 10, 5, 6, 2, 4, 3, 1 si, cu voia d-voastra, ultimul pe lista, numero 9. :
        Am stiut de respectivele peferintele, mai ales de cea cu nr.8, motiv pentru care am cautat „dovezile” pe care (cred) numai eu le stiam. Din motive de lipsa de timp si alte piedici nu le-am postat imediat. Acum insa am „prins” momentul si… iata-le:

        Astăzi este ziua Internațională a lui 3 si 14, adică a numărului π. O constanta universala esențială, definitorie pentru Sfera lui Goe (despre care cei cu memorie își amintesc că are o rază egală în valoare absoluta – exprimata în metri – cu exact acest număr transcendental). Aș fi vrut sa spun, cu aceasta ocazie festivă, câteva vorbe de duh despre PI și să într-o-duc în discuție tulburătoarea ecuație a lui Euler care descrie matematic sfânta treime (π , i, e) care este și unime, a celor trei numere (doua dintre ele cu câte o infinitate de zecimale irepetabile, iar celălalt și mai rău) care guvernează universul.

        Aici este prima mărturie ce m-a impresionat foarte mult .Ce-i drept aveam destule motive de amplificare a emotiei . „Intoarcerea in Sfera lui Goe” este topicul ce mi-a produs (si inca…) o mare bucurie(revelatie). Merg deseori”on topic” sa regasesc acele trairi …

        Iata „marturia”:

        Dl.Goe spus:
        aprilie 11, 2013 la 12:28 am

        Oooo, da. Desigur… N-am ratat nicuna dintre minunile lumii… cele mentionate si alte cateva…
        Printre cele mai remarcabile numere din matematica, daca nu cumva cele mai remarcabile sunt: 0, 1, pi, e, i. Semnificatiile lor fac trimiteri in geometrie, in trigonometrie, algebra, analiza, si in general in fizica si in legile naturii, in informatica, finante si in chiar legile sociale… Evident ca si in mecanica cuantica si in toate celelalte mecanici. Este pur si simplu infiorator ca aceste numere sunt legate intre ele printr-o relatie pur matematica, directa, simpla, eleganta, ca semn al armoniei universale.

        Aici linku/rile :
        https://arcaluigoe.wordpress.com/2014/03/14/ziua-lui-pi-si-sfera-lui-goe/
        P.S. Daca doriti puteti intra si in linkul „Intoarcerea in Sfera lui Goe „. Din motive (tot numai de mine stiute) l-am preferat pe acela cu …”PI”. 🙂

        Apreciază

        • Stely said

          Şi aici despre alte nuanţe pline de „arome”(viziune) ale infinitului :

          Un copil mă întreabă: de ce s-a inventat
          cuvântul „infinit”? Văzând disperarea
          din privirea lui, nu-i pot răspunde
          prin minciuna matematică.

          Disimetria dintre infinitul mic şi infinitul
          mare este indiscutabilă .Semn al prezenţei
          conştientului infinit.

          Cele trei infinituri – infinitul mic,
          infinitul mare si infinitul conştient –
          definesc sistemul de referinţă
          al Naturii.

          De ce reversibilitatea timpului este atât
          de bine ascunsă în universul infinitului mic?
          Ca să nu perturbe mersul astrelor.

          Ce îndărjire jalnică în a „demonstra”
          săgeata timpului! De ce această teamă
          de ne-timp ?De ce sa-ti prezinţi fantasma
          drept o nouă viziune asupra lumii ?

          Infinitul timpului este infinitul morţii.
          De aceea irevesibilitartea timpului
          este cel mai mare scandal metafizic.

          Teoreme poetice -Basarab Nicolescu

          Apreciază

  3. d'Artagnan said

    On topic și cu articolul precedent…

    Apreciază

    • d'Artagnan said

      Nu vă plac mucenicii?

      Apreciază

    • Dl.Goe said

      Asta da infinit. cu gust si aroma… Super-bun… Al 13-lea pe lista (… XIII…)

      Apreciază

      • Stely said

        …da, „infinit cu gust si aroma ” …de miere si miez de nuca stropit cu vin vechi innobilat de …Teoremele poetice. 🙂

        ” Tradiţia este ştiinţa evenimentului singular,
        nereproductibil. Izvorul Tradiţiei
        nu poate fi altul decât metafizic .

        Primul postulat al Tradţiei :
        existenţa legilor cosmice, universale,
        de natură simbolică.Postulatul presupune
        că omul care cunoaşte este la rândul lui
        cunoscut. Astfel omul conţine în el,
        potenţial, toate cosmosurile .

        Al doilea postulat al Tradiţiei :
        posibilitatea de a descoperi prin experienţa
        interioară legile cosmice universale
        de natură simbolică.Omul înţelege
        limbajul Naturii fiindcă,fara om ,
        natura n-ar putea vieţui.

        Al treilea postulat al Tradiţiei :
        evenimentele produse de experienţa
        sunt întotdeauna singulare, nereproductibile ,
        De unde necesitatea transmisiunii.

        Unora le vine greu să înţeleagă deopotrivă
        teza originii creştine a ştiinţelor moderne
        şi pe aceea a universalităţii ei.
        Timpul şi non-timpul sunt reunite
        în terţul tainic inclus.

        Teoreme poetice -Ştiinţa si tradiţie – Basarab Nicolescu.

        Apreciază

  4. Marginalia non turpia said

    „finitul definit subțire

    infinit desen
    umbre și lumini
    străfulgerate
    pentru ochiul
    prins
    în meandrele unei frunze
    îndelung vegheate

    infinită
    muzica
    picăturilor de apă
    când străbat
    lent
    timpul auzului
    una
    spre cealaltă

    și infinite aromele
    unei poieni de munte
    sub cerul șovăitor
    al verii
    abia începute”

    Apreciază

    • RALG said

      Spectaculoasa reactie, ametitoare, venita din centrul-marginaliei, sa contra-zica zicerile nu prea magulitoare zise-n contra sa. Cu folos. S-ar zice ca se mai gasesc diamante in mine. Minele sale de antracit si diamante. Numai de nu s-ar prabusi bolta in vreo borta din adancurile minei de poezie, sub loviturile grele de târnacop ale marginaliei, scormonindu-si interiorul, sub bici, in chiar centrul pamantului, gasindu-se si amestecandu-se… cu sine pre sine.

      P.S. Poezeaua cu reflexe de infinit ramane aici. Definitiv.

      Apreciază

      • Marginalia non turpia said

        (infinity_oo4, a 2-a)

        Infinity

        fractalic dantelat
        universul

        dumnezeu repliat
        insolit
        curge râu alb
        din sine spre sine
        capricios
        pornit

        în vreme ce razele vieții
        mătură fața lumii
        gonind
        întunericul
        și ne schițează
        vremelnici
        la infinit

        Apreciază

  5. Marginalia non turpia said

    „o
    stâlpul ăsta
    e poate
    axis mundi
    diametrul înflorit
    al sferelor în care dorm
    între minus și plus infinit
    matrioșcele lumii”

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      De ce nu? Cu siguranta ar putea fi… prin urmare este… Cel putin intr-unul dintre „uni-vers”-uri.

      Apreciază

      • Marginalia non turpia said

        Tudor Arghezi

        Psalm VI

        Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere
        Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,
        Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?
        Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

        Pentru credinţă sau pentru tagadă,
        Te caut darz şi fără de folos.
        Eşti visul meu, din toate, cel frumos
        Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.

        Ca-n oglindirea unui drum de apă,
        Pari când a fi, pari când ca nu mai eşti;
        Te-ntrezării în stele, printre peşti,
        Ca taurul sălbatec când se adapă.

        Singuri, acum în marea ta poveste,
        Rămân cu tine să mă mai măsor,
        Fără să vreau să ies biruitor.
        Vreau să te pipăi şi să urlu: „Este!”

        Apreciază

        • Mihaela Mihalcea (miha) said

          Marginalia non Turpia, sunteți o prezență luminoasă, stenică, poate singura, pe acest blog întunecat, sumbru și dezolant. Vă urmăresc cu plăcere intervențiile și sunt uimită de răbdarea și calmul dumnezeiesc de care dați dovadă. Infinita blândețe cu care acționați îmi întăresc convingerea că sunteți o ființă blajină și o fire pașnică, animată de bune intenții. Fiecare text și fiecare poem pe care îl aruncați în acest hău este o mică bijuterie sclipind în întuneric. Felul în care puneți punctul pe „i” este unicul motiv care mă face să revin pe acest blog care altfel n-ar merita nici o atenție. Și probabil ca nu sunt singura care simte astfel, iar dacă mi-am luat inima în dinți și am îndrăznit să vă adresez acest mesaj este pentru ca am vrut să știți că nu sunteți singură. Totuși deși vreau sa vă transmit admirația și prețuirea mea n-aș dori să vă încurajez activitatea pe acest blog. Comentariile dv. sunt o risipa inutilă, o jertfă fără rost și un ajutor nemeritat pe care îl primește proprietarul acestui loc oribil. Fiecare comentariu bun si blând pe care îl faceți străluminează întunericul și tenebrele din goe hrănindu-i și sporindu-i abisul. Nu vedeți? Îl cunosc pe proprietarul acestui blog și știu ca nu există nici o șansă să aduceți acest loc în lumină scăpărând și aruncând chibrituri în neant. Veți epuiza chibriturile și vă veți rătăci in bezna acestui loc umed și neprimitor. Mai bine opriți-vă și lăsați-l în plata Domnului. Fără nici o lumină se va stinge și se va închide. Cred în proporție de 99% că știu cine este domnul goe. Printr-o scăpare inexplicabilă a amintit că ar fi locuit o vreme la Paris ceea ce îmi întărește convingerea ca nu poate fi altcineva decât știu eu. Îl previn că dacă vă va mai trata fără respect am să-l demasc fără milă, indiferent de consecințe. Am folosit numele meu real tocmai ca să se convingă că nu glumesc și să știe ca nu vorbesc în van. Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru atenție. Cu respect și prețuire Mihaela Mihalcea (Miha).

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            @Miha-ha – Ne dati vesti teribil de… proaste. Zau asa. Semn al unei decaderi mizerabil de intristatoare… E-he-hei… Pai pe vremuri obisnuiam sa fim confundati cu personaje (mult) mai de soi. Am ajuns iata (drama) sa fim confundati cu (vreo) cunostinta de-a d-nei (d-soarei) Mihaela Mihalcea (Miha). Ha-ha, vai noua! Totusi, chiar si asa, ne-ati trezit curiozitatea. Ne-ar amuza teribil sa aflam drept cine ne luati. Si ne mai si ademeniti cu tentatia (piei ispitå) secretului amorsarii bombei care sunteti: tratarea far de respect a favoritei d-voastre moral-literare, aka, recte, d-na Mecu. Grea ispita. Dar chiar ar trebui s-o injuram pe sarmana d-na ca sa va gasiti pretextul potrivit pentru a va da nitzel in petec? Ca daca trebuie, na acuma, noi suntem dispusi sa ne sacrificam. Dar poate totusi n-o fi nevoie. D-voastra ce ziceti?

            P.S. Aoleu si vai de noi, dar daca favorita d-voastra este „o prezență luminoasă, stenică, poate singura, pe acest blog întunecat, sumbru și dezolant„, cum se face ca nu va manifestati admiratia, respectul, dragostea… sentimentele pe minunatul sau blog, luminos si luminat? Am verificat si nu se afla niciun comentariu semnat Mihaela Mihalcea, acolo, pe maretul blog de poezea. Ma rog nu se afla nici comentarii semnate oricum altfel (niciun fel de comentarii), dar orisicat. Te pomenesti ca v-a suprimatårå si pe d-voastra, prin cenzura de rit corabian. Tttt…

            P.P.S. Sfatul pe care i-l dati Marginaliei este nepretuit. Sper ca d-na cu pricina sa-l aprecieze la justa valoare.

            Apreciază

        • CASCADOR said

          goitza a plecat iar pe aratua si a inceput sa se creada fumee . mesajul semnat mihaela mihalcea e scris de acelasi autor care scrie si pe goitza .

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            Stimata d-na Casaca-Dora sa stiti ca cam aveti dreptate, si mie-mi face impresia ca d-na (d-soara) Miha cam aduce la stil (nu si la pistil) cu ale dl.Goe and Co. Nu stiu ce-o urmari cu o asa plastografie in care incearca sa imite slova baiatului. Curios este ca la IP nu imita pe nimeni si chiar pare venita ca vacanta (cu trenul) din sora mai mare de ginta latina. Aiurea. O fi vreo melancolie de melanie cu brâu de melanå la mijloc. 🙂

            Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          @Mihaela Mihalcea (Miha)

          Mulțumesc, d-nă Mihaela Mihalcea (Miha). 🙂 Știu că nu sunt singură. Scriu și în alte locuri, unde, aceleași gânduri sunt bine primite, pentru că acolo întâlnesc oameni ca dumneavoastră și ca mine.
          Știu și cum apar DISLAKE-uri la ceea ce postez. Administratorul are n nickuri prin care se exprimă.

          În naivitatea mea, cred în existența zonelor luminoase în oricare om.

          Și că, din când în când, administratorul acestui loc și le arată. Este singurul motiv pentru care, din vreme în vreme, mai vin pe aici.
          Restul, răutăți care nu mă pot atinge. Orice om rău e un mare suferind. Da, simt compasiune. Păcat de calitățile pe care le are.

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            Restul, răutăți care nu mă pot atinge. Orice om rău e un mare suferind.” – Pai daca nu simtiti rautatile cum va dati seama ca suntem un om rau? Serios? Dar, macar, sunteti sincera? Noi credem, dimpotriva. Dar, in sfarsit, ce va pasa?

            cå MONUMENTALA mai sunteti, fa-bu-loaså:

            Scriu și în alte locuri, unde, aceleași gânduri sunt bine primite, pentru că acolo întâlnesc oameni ca dumneavoastră și ca mine.” – V-as ramâne dator daca ati mentiona macar cateva locuri unde mesajele d-voastra (care frizeaza cu brio ridicolul sublim) sunt „bine primite”. In locurile in care pe care le-am putut observa am constatat ca sunteti privita ca o ciudatenie (bizara creatura) care tine så se ia si ea in seama… cu stima si respect (… decalat iterativ gazdei). Ne inselam cumva?

            Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          @CASCADOR

          Fiți pe pace. Nu e cel care semnează și „d-l Goe”. 🙂

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            Daca n-aveti cu cine va certa/contrazice, nu-i nimic, va certati/contrati si singurå. La misto. Cu folos. Aveti acoperire oricare ar fi (la o adica) situatiea…, natia (cum era vorba?)

            Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          @Mihaela Mihalcea (Miha)

          PS. M-am tot întrebat de ce tuturor cititorilor acestui blog le place felul în care d-l Goe distorsionează ceea ce eu spun, comportamentul său agresiv gratuit. Apoi mi-am spus că e firesc. Ei au ales acest blog și pe Goe, nu pe mine :).

          Am tot sperat să apară cineva ca dvs.
          Cititorilor blogului le păreți ireală. Ați văzut cum comentează CASCADOR. Mie nu, și vă mulțumesc iar pentru faptul că v-ați arătat.

          Au fost ani în care d-l Goe a hărțuit pe blogul acesta și prin Spam-uri ale blogurilor lor intelectuali, creatori de valoare. Nimeni nu a luat atitudine. Doar eu.

          El spera să-i educe cu biciul, așa cum a sperat s-o facă și cu mine. Chiar m-a invitat aici cândva, promițându-mi că mă va educa. Și acum crede că a produs un poet pocnind din bici. 🙂
          Scop nobil, mijloace ignobile. Nu se potrivesc oricui, oricând.

          Pentru mine a fost interesant să explorez acest loc. Am învățat mult despre relațiile din virtual.

          Acum s-a mai domolit. Eu am sperat că voi putea purta un altfel de dialog cu domnia sa.

          Drept să vă spun, am cam obosit. Am să meditez la sfatul dumneavoastră. 🙂

          MULȚUMESC!

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            Commedia dell’arte… la mai multe capete. Dar de fapt cu ce va (pre)ocupati? Ce faceti pe aci? Ce urmariti? Ce intentionati? Ce sperati (sa obtineti)? Serios acuma. Locul va miroase urat. Vi se arata distorsiuni. Agresiuni gratuite… etc, etc, etc. Si atunci de ce insistati sa va prezentati aici (sa fiti aici, practic in permanenta)? Sunteti cumva masochista? Sau te pomenesti ca va aflati in misiune auto-asumata? Oti avea intentii terapeutice? Sau pedepsitoare? (Purtati razboaie punitive?)… Cu ce va ocupati in find ca troll? Ce visuri va consuma fiinta?

            cå MONUMENTALA mai sunteti:

            Marginalia:

            „Au fost ani în care d-l Goe a hărțuit pe blogul acesta și prin Spam-uri ale blogurilor lor intelectuali, creatori de valoare (he-he). Nimeni nu a luat atitudine. Doar eu.„. – Sunteti unica. Sunteti mareatza, Sunteti semeatzå… ca o vata (de zahar) pe båt… Ba chiar si mai comica. Atitudine de atitudine. Dar ce atitudine ati luat? Unde? Cand? Cum? Prin Spam-uri?

            Chiar m-a invitat aici cândva, promițându-mi că mă va educa” – Visati? Sau mintiti?

            Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          @Mihaela Mihalcea (Miha

          Un poem iubit în alte spații. Îl aduc aici, pentru dumneavoastră.

          „Hei
          prietene
          eu simt
          cum se țes cuvintele
          în poemul tău
          acolo departe

          vibrează cerul
          e atâta noapte

          dumnezeu
          ne scrie numele alături
          pe portativul său
          de apoi
          și
          acordează grijuliu
          stelele

          hai
          e timpul să trecem râul
          ascultă muzica

          se lasă cu moarte”

          (E scris pentru un prieten poet).

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            Care va sa zica „Un poem iubit în alte spații” Tttt… In ce spatii? Or fi Spatii Hilbert, caci in spatii euclidiene si-n spatii Riemann nu se afla… Vai, scris pentru un prieten poet (ca morbida mai sunteti)… Presupun insa ca tovarasul poet, ca de obicei, n-a apreciat poemutzul (n-a cata-dixit), motiv pentru care l-ati si adus aici, la påscut. Ca sa se ingrase un pic inainte de a-l scoate (in plimbare) in târg, pe targå, pe trabå, la mezat. Haideti d-na nu mai fiti asa de narcisista ca n-aveti de ce… In fapt sunteti destul de urâtzicå, pretty ugly.

            Apreciază

        • Stely said

          @Marginalia Non Turpia – as vrea sa nu intru in discutie cu tine asa cum nu am (mai)facut-o pana acum. Am considerat ca este dreptul tau sa te expui unde doresti asa cum esti (cu bune si rele). Ai spus tot timpul ca iti asumi tot ceea ce spui, cat si modul cum gasesti sa te expui. Am considerat,de asemenea, ca si Dl Goe are aceleasi drepturi si prin urmare nu am gasit nimic nepotrivit sa-si expuna cum doreste, fie acceptand, fie respingand opiniile sau productiile tale poetice, precum si modul tau de a te expune aici pe Arca lui Goe. Au fost momente (stii bine) cand te-am incurajat sa participi „on topic” cu ce stii tu mai bine. Nu ti-am garantat insa ca ceea ce vei spune va fi vesnic laudat . Am crezut ca „bunul tau simt” este cat se poate de intact, fiind deci gata sa accepti ca ceea ce place cuiva este posibil ca altcuiva sa nu placa, sau ca nu tot ceea ce spui/ce faci este laudabil pentru totdeauna.

          Dar acum cred ca este cazul sa intervin. Asta intrucat ma simt vizata, atat de interventiile tale, cat si de cele ale acestei Mihaela Mihalcea. Nu ma intereseaza cine este si nici sa incerc s-o contrazic. Insa modul cum incerci (tu) s-o manipulezi pe ea mi se pare mizerabil. Textul ei pare contrafacut . Habar nu are ce se discuta pe acest blog. Daca ar avea o bruma de curaj ar reveni aici ca sa-si sustina aberatiile. Sigur ca nu o va face.Cunosc tactica lasului …” loveste si fugi”.
          Dar tu esti aici si va trebui sa afli de la mine niste raspunsuri . Prin urmare spui asa :
          ” M-am tot întrebat de ce tuturor cititorilor acestui blog le place felul în care d-l Goe distorsionează ceea ce eu spun, comportamentul său agresiv gratuit. Apoi mi-am spus că e firesc. Ei au ales acest blog și pe Goe, nu pe mine.”

          Povestea ca „cititorilor acestui blog…” le-ar placea o anume distorsionare, comportament agresiv etc. este numai in capul tau. Mie,dimpotriva, mi se pare ca tocmai tu distorsionezi , agresezi gratuit pe acest blog. Sunt atitea exemple (chiar in prezentul topic). Faptul ca accepti laudele (like-uri ) si respingi criticile(dislike) nu este oare un mod de distorsionare ? Nu numai ca le respingi, dar devii si agresiva cand nu-ti convine ceva. La fel ca si” tovarasa” Mihaela, nu vezi ca nu persoana ta este vizata aici, ci scrierile tale . Si nu continutul ci modul -arogant,prefacut, mieros , rautacios, hilar- pe care alegi sa -l livrezi. Pot sa-ti aduc niste exemple . Iata cum ai raspuns tu la o simpla solicitare a d-lui Goe, precum aceasta:

          „P.S. @Marginalia, ar fi frumos daca ati ingadui eruditiei d-voastra sa se etaleze un pic pentru a povesti cititorului neavizat despre legenda stalpului (anume) de care se face pomenire in catrenul lui Omar Khayyam. In privinta “infinitului trecutului” si a “infinitului viitorului” (in acord cu sageata timpului), toti suntem savanti (inclusiv poetul d-voastra de la Corabia) dar despre stalpul acela, putini sunt cei care stiu cate ceva. D-voastra stiti despre ce stalp este vorba?”

          Marginalia Non Turpia said
          „Habar n-am.
          Nu sunt erudită.
          Am structură de creator, nu de erudit. Așadar, am o intuiție, atât.
          Dacă aș avea chef să scriu despre asta, m-aș documenta. Mi-aș verifica părerea…PS. Eu nu sunt deținător de poeți. Nu-s producător de poeți. Nu-s învățător de poeți. Poeții sunt oameni liberi. Eu sunt doar un simplu iubitor de literatură.
          Nu avem aceleași gusturi literare, dar nici două cuști în care fiecare dintre noi își ține „poeții săi”.

          Dupa pararea mea cea care a distorsionat , sau mai bine zis a vrut sa insele, sa se eschiveze cu agresivitate a fost Marginalia si nu Dl Goe.
          Marginalia, daca crezi altceva te rog sa vii si tu cu alte exemple… A, daca vrei sa stii unele din „like-uri” cat si „dislike-uri” imi apartin. MDL-uile , OMG-urile si LOL-lele m-au enervat la culme.

          Apreciază

        • Marginalia non turpia said

          @Stely
          Este dreptul domniei tale să crezi ce vrei. E OK.

          Apreciază

        • Stely said

          @CASCADOR ,
          😉 si MDR, LOL, OMG etc.

          Apreciază

    • Stely said

      @Marginalia Non Turpia – Trebuie sa stiti ca nu va cred . Spuneti acum ca e OK doar de ochii lumii . Vreti cu tot dinadinsul sa pozati in om pasnic, de buna credinta. Nu cred nici ca intempestiva Mihaela Mihalcea a venit de capul ei aici. Habar nu am de ce a tinut sa se compromita cu linguselile ei gretzoase la adresa d-voastra.
      Nu spun ca nu ar avea dreptul sa fie extaziata de o anume „prezență luminoasă, stenică”, precum si de scrierile(„bijuteriile”) pe care cineva (recte dvs) le imprastie aiurea . Dar nu-i ingadui sa considere Arca lui Goe un blog întunecat, sumbru și dezolant. De fapt asa cum ma simt eu( jignita) ar trebui sa va simtiti si d-voastra. Insa, dupa cum se vede nu va simtiti. De aceea vin si va intreb : cine va obliga sa va etalati „productiile literare „intr-un loc unde nu va prieste sufleteste ? Intrebarea aceasta ar trebui sa v-o puna si Mihaela Mihalcea Dar nu o va face, intrucat nu a facut decat sa joace un rol. Ce fel de rol ? Ma abtin sa-l numesc.

      Apreciază

  6. Dl.Goe said

    ANUNT: Dl.Goe are placerea de a transmite tuturor doamnelor, domnisoarelor si domnilor Goe, precum si tuturor celorlalte personaje caragialesti, prezente in aceasta suburbie neluminata de lampe gazoase, care sarbatoresc zilele de 30 Noiembrie (Oooo, sfinte Andrei protege-ne) si 1 Decembrie (Suntem si noi romani), felicitari, la multi ani si la mai mare!

    Apreciază

    • Stely said

      La multi ani, români , La multi ani Romănia !

      Apreciază

    • Dl.Goe said

      Iata o problema cu multimi. Nu, nu din aceea cu intelepciunea multimilor ci din aceea cu teoria multimilor… Pe de o parte multimea personajelor lui Caragiale (si sub-multimea celor care se recunosc af astfel de personaje), apoi pe de alta parte multimea vizitatorilor Arcei lui Goe, si in fine multimea celor care sarbatoresc zilele de 30 Noiembrie si 1 Decemrie. Multimea obtinuta din intersectia acestor trei multimii contine (iata) fix trei elemente (care se regasesc in suma like-urilor si unlike-urilor acordate comentariului). 3 quark-uri, exact cu configuratia protonului: doua pozitive cu sarcina +2/3 e si una negativa cu sarcina 1/3 e.

      P.S: (alt) ANUNT: Dl.Goe are placerea de a transmite tuturor doamnelor, domnisoarelor si domnilor Goe, precum si tuturor celorlalte personaje caragialesti, prezente in aceasta suburbie neluminata de lampe gazoase, care sarbatoresc (in realitatea lor nevirtuala) ziua Sfantului Nicolae, felicitari, la multi ani si daruri multe.

      Apreciază

  7. Stely said

    Au, unde mi-a fost capul …? Vă rog frumos…daca puteti, corectati greselile ?

    Apreciază

  8. d'Artagnan said

    Acum, dacă tot mi-am devoalat secretul la Han, am să-l fac și aici. Dar o fac numai de Ziua Națională și doar pentru românii adevărați. Deci:

    In primul rand, daca aveti timp si planificati sa faceti fasolea cu ciolan, ar fi bine s-o puneti (fasolea) in apa pentru cateva ore. Va fierbe mult mai repede, intr-o jumatate de ora va fi gata.

    1. Asa deci, alegeti si spalati fasolea.
    2.Puneti fasolea la fiert, si pentru ca sa excludem partea cu balonarile dupa ce mancati fasole, ar fi bine sa schimbati apa in care fierbe fasolea. Dupa 10 min de fierbere, scurgeti apa si turnati apa clocotita deasupra, repetati procedura de 2-3 ori.
    3.Dupa ce ati schimbat a 3-a apa, puneti ciolanul, turnati apa ca sa se acopere totul.
    O ceapa o taiati in 4 si impreuna cu frunza de dafin, o puneti in ceaun.
    Dupa ce totul incepe sa fiarba, faceti focul mic, acoperiti cu capac si lasati sa fiarba aproximativ 1 ora, 1 ora si jumate(Pana se fierbe fasolea bine)
    4.In timpul in care fierbe fasolea si ciolanul, curatati, spalati morcovii si 2 cepe.
    Ceapa o taiati marunt(dar nu prea), morcovii ii dati prin razatoare.
    Dupa ce a fiert fasolea, scoateti ciolanul din ceaun si lasati sa se racoreasca putin.
    Luati oala cu fasole de pe foc.
    6.Scoateti carnea de pe ciolan si o taiati bucatele potrivite, dupa preferinta.
    7.Intr-o tigaie mare caliti ceapa si morcovii bine.
    8.Dupa ce se prajesc legumele, adaugati carnea de pe ciolan, lasati 5 min sa se caleasca.
    9.Peste carne puneti pasta de rosii. Eu am pus si niste amestec de legume pentru mancaruri facut in casa(este aleatoriu). Amestecati bine si mai lasati cateva minute.
    10.Cu un polonic puneti fasolea din ceaun peste amestecul din tigaie.
    Daca aveti tigaie mica, faceti invers – scurgeti apa din fasole intr-o farfurie, adaugati legumele, turnati putina apa din fasole atat cat sa nu fie lichid amestecul.
    11.Amestecati bine totul, lasati sa fiarba aproximativ 15 minute.
    12.Sarati, piperati, puneti verdeata taiata marunt si tarhonul (daca va place si il aveti). Stingeti focul.
    Pofta buna! Să nu uit, trebuie niște murături pe lângă, și un pic de mămăligă.
    . Înainte de a mânca, este necesar un țoi de țuică. Nu mult, doar pentru poftă de mâncare.
    Eu asta gătesc de Ziua Națională, mă apuc de treabă chiar acum.

    La mulți ani România, la mulți ani români, oriunde vă aflați!
    Și nu uitați: mâncați fasole cu cârnați!
    PS. N-am găsit altă rimă.

    Update: Mi s-a recomandat insistent de către Observator și Athos să pun și un ardei gras. Cică-i jale, fraților!!

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Super-apetisant. Alaturi de amendamentul propus de catre d-na Observator si Athos (pentru care subscriu) as mentiona ca verdeata cea mai potrivita este leusteanul (din abundentaa). In absenta acestuia merge si marar. Muraturile si toiul de tuica sunt absolut necesare. Mamaliga nu. Merge mai bine bine niste paine calda coapta-n țăst

      Multumim pentru reteta si pentru sugestie. Daca-mi gasesc ragazul potrivit o sa vin (la schimb) cu o reteta de rață pe varza.

      Apreciază

      • d'Artagnan said

        Mărar, da, pun mărar, dar uite că am uitat să menționez! Ce scăpare!!!
        Sunt total de acord și cu pâinea caldă coaptă-n țăst

        Apreciază

        • Dl.Goe said

          Insist. Prima optiune (inaintea mararului) råmane leușteanul. Mariajul dintre fasole si leustean denota o armonie chimica deplina, a gustului cu aroma, Doar ca leușteanul este o planta rara. La Paris, de ex. nu se gaseste aproape nicaieri. Cel mult in magazinele romanesti in varianta uscata. Odata, demult, practic intr-o viata anterioara, gasindu-ma la Paris pentru cateva luni, m-am confruntat cu frustrarea de a nu avea leusteanul necesar pentru prepararea (ca la mama acasa) a fasolei cu ciolan. Am intrebat in dreapta si in stanga. Nimic. Unii mi-au recomandat magazinele romanesti unde se gasea leustean uscat. Moft. Mie imi trebuia leustean verde. Pana la urma, un amic zambitor mi-a vandut un pont de zile mari, rugandu-ma din suflet sa nu mai spun nimanui. Mi-a spus ca intr-un loc anume din Jardin du Luxembourg (un fel de Cismigiu al lor din arondismentul 6) s-ar gasi plantatå ornamental o tufa de leustean. N-o sa credeti dar chiar asa era. Cat am stat la Paris, treceam cateodata prin Jardin du Luxembourg special pentru a culege cateva ramuri cu frunze de leustean din tufisul „luxembourghez”. Boierie curata.

          Apreciază

        • relu said

          goie esti sigur ma ca era paris ? nu cumva in loc de paris era viena si in loc de leustean ,lebede ? 😛

          Apreciază

          • arcaluigoe said

            @relu – D-le, nu stiu ce sa (mai) zic. Nu mai stiu. Ce mi-e Viena, ce mi-e Paris. Ce mi-e lebada, ce mi-e leusteanul. Ce mi-e neamtul, ce mi-e tziganul. Tot un drac. In fapt eu personal n-am fost la Paris. Abia daca am ajuns (cu trenul) in micul Paris, de 10 Mai, adus, cam cu forta, de catre Mamita, Mam’Mare si tanti Mitza.

            Apreciază

  9. Mihaela Mihalcea (miha) said

    Nu doresc să intru în polemică cu nimeni şi nici să devin membră în clubul comentatorilor pe blogul goe. Am facut o excepţie pentru că am simţit că Marginalia non Turpia merită să fie îmbărbătată şi să ştie că nu e de una singură în confruntarea cu forţele ostile care vor s-o anihileze. Am sperat mult că se va găsi cineva să-i sara în ajutor dar văzînd că nimeni nu îndrazneşte m-am hotarît să intervin. Sper că şi domnul goe va lua în serios mresajul meu şi va medita la ce-am zis. Am zis ce-am zis şi aşa rămîne. Înainte de a mă retrage îmi cer iertare dacă am produs vre-o neplăcere. Mulţumesc pentru întelegere.

    Apreciază

    • d'Artagnan said

      DlGoe e ”forțele ostile care vor s-o anihileze”?!?
      P.S. Stați liniștită, mie(nouă) nu mi(ne)-ați produs nicio neplăcere, dar DluiGoe, după cum îl cunosc, sigur i-ați produs un homeric hohot de râs.

      Apreciază

    • Marginalia non turpia said

      @Mihaela Mihalcea (Miha)

      Mulțumesc.

      Apreciază

    • Dl.Goe said

      @Miha-ha – La Paris (in lupanare), in cartierul bine famat La Defense se gaseste, in calea calatorului insetat (de adevar !?) o mica fântanå arteziana (mare cat un stat de om) in forma de broasca (batracian) cu gura larg deschisa din care-i si tzâsneste apa. Limba acelei broaste are o forma anume, inconfundabila si inoubliabila. Seamana foarte mult cu d-voastra. Stiti ce forma are?

      Apreciază

  10. Dl.Goe said

    Sårman de mine. Aveam impresia c-as fi necesar pentru intretinerea focului sacru al conversatiei libere pe (b)Arca lui Goe si cand colo nici vorba. Ba dimpotriva. Mi-e si teama sa mai zic ceva ca så nu per-turb si så nu con-turb dia-logurile infiripate, in mod cu totul neasteptat (nefiresc parca), in cele cateva zile de vacanta in care am abandondonat neantului (un spitzer) sarcina de moderator-intretzinator al tainei la bord. Eu, de fapt, imi cautam papucii… si in trecere dau peste mai multe comentarii decat ma obisnuisem så pot duce. N-am vreme acum sa vad daca vreunul are nevoie de vreun „raspuns” sau de vreun „impuls” de la dl.Goe, dar sper ca la intoarcerea din pauza (recreatia mica) sa-mi gasesc ragazul sa le trec in revista pe toate si sa le dau replica punctual celor care par c-ar astepta asa ceva, sau, daca nu s-o putea asa, atunci macar sa fiu in stare sa fac un rezumat pertinent, global, fata cu sentimetele pe care lectura neasteptatelor comentarii mi le va produce.

    P.S. Proiectandu-ma virtual in viata de apoi, i-am trimis sufletului meu sålåsuindu-mi trupul de acum, mai multe litere, scrisori. M-am intors degraba sa vad daca le-a primit, dar el imi luase deja urma, inainte… In mod bizar nu ne-am intalnit, ciocnindu-ne, pe drum, trecad unul prin altul ca si cand n-am fi fost… avand destula consistenta, unul din noi sau amandoi. Negasindu-ma, ingrijorandu-se, sufletul meu s-a facut tunel inapoi, din viata de apoi, spre viata de acum, si, calatorind el prin acel tunel (precum un sarpe care se inghite pe sine, intorcandu-se in cele din urma… pe dos) m-a regasit ca sa-mi spuna atat: ti-s eu… infern si paradis. Poate ca serpescul meu suflet nu-i decat un inel a lui Möbius, un mic infinit nascut prin rasucirea nimicului in sine insusi…

    moebius_escher_anim

    ***

    Apreciază

    • Stely said

      Banda lui Möbius si aici o rudă” apropiată a sa, sticla lui Klein :

      Apreciază

      • Stely said

        „Banda lui Möbius …ilustrează trecerea de la minte la corp şi de la corp la minte, căile pe care, printr-un fel de răsucire sau inversiune, una din părţi devine cealaltă. Acest model ne face să ne regândim raportul dintre interiorul şi exteriorul subiectului, dintre interiorul lui psihic şi exteriorul lui corporal, arătând nu identitatea şi reductibilitatea lor fundamentale, ci răsucirea unuia în celălalt, trecerea, alunecarea incontrolabilă a interiorului în exterior şi a exteriorului în interior”
        http://www.moisenicoara.ro/revista-t-nr-3/banda-lui-mobius-o-punte-intre-transdisciplinaritate-si-multiculturalism/

        Apreciază

      • Stely said

        Negasindu-ma, ingrijorandu-se, sufletul meu s-a facut tunel inapoi, din viata de apoi, spre viata de acum, si, calatorind el prin acel tunel (precum un sarpe care se inghite pe sine, intorcandu-se in cele din urma… pe dos) m-a regasit ca sa-mi spuna atat: ti-s eu… infern si paradis. Poate ca serpescul meu suflet nu-i decat un inel a lui Möbius, un mic infinit nascut prin rasucirea nimicului in sine insusi…”

        „Este numit οὐροβóρος în limba greacă și „uroborus” în limba latină, numele lui însemnând „cel care își devorează coada”. Deoarece câteva texte antice vorbesc despre el ca despre un șarpe de lumină ce locuiește în rai, în prezent se crede că imaginea lui este inspirată din forma circulară a galaxiei noastre.

        Filosoful Platon descria o ființă care se devora pe ea însăși, și care era prima viețuitoare a universului. Era nemuritoare, avea forma unui cerc, era un animal perfect construit. Această ființă, probabil un uroborus, nu avea nevoie de ochi pentru că nu exista nimic în jurul ei, deci nu avea ce vedea, nu avea nevoie de urechi, pentru că nu avea ce auzi, și nu respira, fiindcă în jurul ei nu exista atmosferă. Nu avea nici organe pentru a primi hrana, a o digera și a elimina resturile, pentru că fiind înconjurată de vid, nimic nu intra și nimic nu ieșea din corpul ei. Ea era astfel construită încât pierderile organismului ei reprezentau propria hrană. Creatorul lumii nu a înzestrat-o nici cu mâini, pentru că această ființă primordială nu avea nici ce să ia și nici de cine să se apere. Deși nu avea picioare, se putea mișca, dar numai în cerc, devorându-și coada.

        În unele reprezentații, uroborus este jumătate luminos, jumătate întunecat, evocând la fel ca Yin și Yang dualitatea naturii și a tuturor lucrurilor, dar și că forțele opuse nu sunt în conflict, ba chiar se armonizează și se completează. În alchimie, uroborus sugerează natura ciclică. Uroborus mai este întâlnit și în gnosticism și ermetism.

        De multe ori, uroborus poate fi și o metaforă a autoreflexiei, a meditației și autoanalizei. Sugerează recrearea sinelui, permanenta reîntoarcere și reînnoire.”

        http://ro.wikipedia.org/wiki/Uroborus

        Apreciază

    • Stely said

      Mda, poate ar fi trebuit sa risc sa scriu ceva „din mine „( cu vorbele mele ) drept replica la admirabilul eseu (da) plin de nuante, sensuri si arome oferit (ca dar)de „Dl Goe”, in scurta sa „pauza de respiratie.”
      Insa nu am avut curaj … Orice as fi spus ar fi fost de prisos sau prea banal. Am vrut insa, ca drept multumire pentru”dar”, sa aduc niscaiva completari (linkuri, videoclipuri) luate de aici- de colo, la fel bogate in „nuante”si pline (chiar) de idei practice pentru viata de zi cu zi. Stiu, unora le este greu sa citeasca ceea ce scriu altii. Sunt prea grabiti sa-si faca simtita prezenta, doar pentru a-si ostoi dorinta de razbunarei :”daca primim noi „disike-uri „de la ei , de ce sa nu le dam si noi lor ?” 🙂

      Apreciază

      • Dl.Goe said

        Promptitudinea cu care apar like-uri si dis-like-uri de gata sunt un indiciu pretios al existentei tahionilor pe Arca lui Goe. Like-urile si dis-like-urile respective au fost date in avans, cu mult timp inainte, inca pe vremea cand respectivele comentarii nu existau in forma lor manifest. Este suficient ca mesajelor sa le vina vremea sa apara, pentru ca tahionicele like-dis-like-uri ale trolilor de serviciu sa le ajunga din urma si sa li se ataseze (aparent) spontan. Din oficiu. Fara judecata.

        Apreciază

  11. RALG said

    Daca ar exista tahioni atunci unele dintre efectele constatate in prezent si-ar avea cauzele in viitor. Bunaoara iubirea ar putea fi un asemenea d/efect. Daca ar exista iubire atunci ar exista si tahioni (…) Si totusi… Exista iubire?

    Ar fi trist (infinit trist) sa fim fortati sa supra-vietuim printre atatea d/efecte ale caror cauze se afla exclusiv in trecut, trecut, trecut… Trecut: timpul inexorabil al evenimentelor despre care putem afla (cate ceva) dar pe care (fara tahioni) nu le (mai) putem schimba. Ar fi un blestem. Dar poate ca insusi Big-Bangul este unul dintre evenimentele a caror cauza se afla in viitor… (trecut nici n-are)… Prin urmare încå ar fi având 50% sanse sa se fi intamplat (si sa fie validat) si 50% sanse sa nu se mai fi intamplat (si sa fie contramandat). Trecutul poate depinde in mod catastrofic de viitor. La fel ca si viceversa. Lasati tahionii sa vina pe (b)Arca…

    Apreciază

    • Stely said

      „Lasati tahionii sa vina pe (b)Arca…”

      Pai, da… 🙂

      Apreciază

    • Stely said

      Daca ar exista iubire atunci ar exista si tahioni (…) Si totusi… Exista iubire?

      Daaa, si totusi simt ca exista iubire… aici pe (b)Arca.
      .
      … si, daca am inteles bine: 🙂

      Apreciază

      • Dl.Goe said

        @Stely – Cel care a dat dis-like pentru acest comentariu al d-voastra ori are o minte proasta, ori are o minte stricata ori si una si alta.

        Apreciază

        • Stely said

          Sper ca cele doua doamne sunt acum multumite de atentia (prea mare) acordata de Dl Goe. Desigur, madam Mihaela -cine o fi ea de a acceptat sa se dea in stamba fara rost – nu va mai calca „pragul” Arcei.
          A, dupa cum arata, cele doua comentarii scrise de dumneaei, sunt dupa „tiparul sufletului” marginal. Nu-mi bat insa capul sa ma dumiresc. ..

          „Marginalia non turpia ” mai are o teorie hilara , pe care mi-a livrat-o l (of,of..) precum ca ar exista niste „nickuri moarte” si s-ar „activa” doar pentru a da „dislike”!!? Saraca, este atat de speriata de „dislike-uri” (adevarate)incat in loc sa se impace cu situatia ( ca asta e, se mai intampla) isi baga „unghia’n gat” de ciuda.
          Asta este motivul pentru care au aparut asa ,deodata, o multime de „like-uri ” si” dislike-uri „ce par a fi puse la gramada (alandala) Cred ca „trollii”(altceva nu sunt ), nici nu au citit comentariile . Au avut /au o norma de indeplinit si o indeplinesc scolareste. Este posibil ca doamna Marginalia, care ( dupa cum se vede) este intr-o perioada de mare emulatie, sa-si fi activat” echipa „.aceea… 😉 Are atata” energie inalta” 🙂 incat imi este teama ca din clipa in clipa va face … „big-bang „!! sau ,ma rog , mai poate fi si altceva . Probabil ca nu-si da seama ca se face de ras . Da, mintile acelea sunt „stricate”. Nu spun ca as fi totdeauna pe faza cu interventii (comentarii) ce merita laudate, dar video-clipul de mai sus nu are nici o vina. Eu doar l-am ales dintre multe altele. Ma intreb, doamna Marginalia l-o fi vizionat? Daca nu , macar linkurile ce (cred) ca au completat frumosul eseu despre „inelul lui Möbius .” Ma intreb ,cum dracu poti fi atat de nesimtitor, incat sa nu-ti vibreze sufletul la frumusetea simbolurilor despre infinit si la modul cum au fost pregatite, comentate … ?

          Apreciază

  12. Marginalia non turpia said

    Îi spuneau „Isus”. A coborât în Iad, cu iubire. Apoi, s-a întors la lumină.

    Apreciază

  13. Marginalia non turpia said

    Îi spuneau
    isus
    a coborât în iad
    cu iubire
    apoi
    copil cuminte
    s-a întors acasă
    la lumină

    ninge feeric
    peste noi
    viața ne-o ducem
    într-un glob
    de jucărie

    el
    se va naște
    mereu
    va fi iarnă
    puțini or să-l știe

    păi

    altfel cum
    să-l doară
    și cum să învie

    Apreciază

  14. RALG said

    Asta a fost o zi de sacrificiu – pauza de pauza – pentru aducerea la zi a comentariilor. Cred ca am ratat unul pe care l-am zarit in care d-na Marginalia se lauda c-ar fi purtat dialoguri (!?) marcate de consideratie si respect reciproc cu AVP pe blogul de la Corabia (si deci ca se poate) si pe care acum nu-l mai gasesc. Era foarte nostim. Dar nu-i nimic. Sunt sigur ca d-na Marginalia il va reposta, mai devreme sau mai traziu, intr-o forma sau alta. Pauza.

    Apreciază

  15. Marginalia non turpia said

    Un Poet. Poet adevărat.

    „Poemul de azi
    VIOREL PADINA

    salut, mey, aici neaua e alb-albăstruie iar geru-n fereştri scrise o gracioasă fantasmă,
    miroase a spaţ îngheţat, a stridie tânără, a coajă de salcă, de melci, cu mireasmă de
    pământ, de cuib, de leandru jupuit, de spichinat, de obligeană, de sân verginal, de ismă,
    arome şi imagini îngemănate, concrescute într-un singur hallo, de o dulc-amăruie carismă

    stau pe malul Istrului violet cuprins în acest moment de gheaţă la mal şi de ceţuri în zare,
    undeva în lunca de sălcii şi plopi, de răchiţi şi salcâm trozneşte o creangă-n cărare, e
    poate un iepure, un mistreţ, un căţel sau un biet omuleţ cu desaga de uscături în spinare,
    sau poate o vidră, un vânător luând în cătare ochiul umed al unei aburinde căprioare”

    http://www.revista-astra.ro/literatura/arhiva-supliment-astra/astra-literatura-arte-si-idei-nr-3-42013

    Apreciază

    • RALG said

      Ei, iata ca reusiti, fara sa vreti, sa fiti on topic (caci vesnicia s-a nascut la sat). Cei de la tara sunt mereu mai bine pregatiti pentru sfarsitul lumii decat cei de la oras. „Poemul de azi” este intr-adevar poem, måcar, ceea ce nu vi se intampla in fiecare zi. Va multumim pentru amabilitatea de a-l impartasi cu prea-cinstitul cititot citit si unic al Arcei lui Goe, ca dar de luna cadourilor. Suntem siguri ca poetul Viorel Padina s-ar bucura nespus daca ar sti ca poemul sau de azi (ce-n ieri ca un fulger va trece), si-a gasit adapost trainic, mai trainic decat in astre, in fata vesniciei, si aici, pe Arca lui Goe.

      Apreciază

    • Dl.Goe said

      Aflam (pe surse) ca fostul dizident Viorel Padina si-a scos eroismul la vanzare. Cica ar valora cam 50 de mii de euro. bani pe care-i cere prin intermediul Consiliuui Europei de la la un cumparator cu forta; poporul roman. Speram ca fostul poet sa-si primeasca banii in schimbul „eroismului” såu, dar sa inceteze apoi sa se mai bata cu caramida in piept si in alte organe sfaramate vizavi de meritele sale astfel compensate si anulate. Ii uram succese pecuniare pe masura asteptarilor. Vivat.

      Apreciază

  16. RALG said

    Aflam cu surprindere si stupoare ca unul dintre autorii nostrii favoriti – Malcolm Gladwell – este acuzat de plagiat. Ar fi mare pacat se se confirme o asemenea acuzatie. Ar fi mai degraba tolerabila stirea ca Stonehenge ar fi un plagiat.

    Apreciază

  17. Marginalia non turpia said

    Un Poet premiat de USR după 1990. (Ca și Viorel Padina, disident).

    „Pasarea Emanuelle

    DORIN TUDORAN

    În fiecare din noptile solstitiului de iarna, aluneca peste mine cantecul
    Pasarii
    Emanuelle.
    Si dimineata, bratele mele albe stralucesc orbitor, ca doua partii de schi.
    Dar niciodata n-arn putut afla, dupa dantela urmelor, directia spre care se indreapta, de fiecare data, invizibila
    Pasare
    Emanuelle.
    Si in fiecare din noptile solstitiului de vara, peste mine urca tipetele
    Pasarii
    Emanuelle ; dimineata, pielea bratelor mele e sfarsita ca de subtiri pluguri de cristal.
    Dar niciodata n-am putut afla din ce parte anume s-a intors
    Pasararea
    Emanuelle, al carei zbor nu poate fi nici auzit nici vazut.
    Numai primavara, in noptile echinoxului, cand orele noptii atarna la fel cat cele ale zilei, bratele mele se ridica, simetric, intr-o stranie levitatie, si desupra lor, aerul devine, pentru o clipa, cumplit de rece, de parca peste cumpana mainilor mele se
    rostogolesc ouale de gheata ale
    Pasarii
    Emanuelle, despre ai carei pui, nimeni n-a fost auzit, niciodata, spunand vreun cuvant”.

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Marginalia – Felicitari. Constatam cu agreabila surpriza ca inca sunteti in stare sa deosebiti poezia de poezea. Incepusem sa ne ingrijoram. Si da, multumim pentru amabilitatea de a oferi in dar inca o poezie, de luna cadourilor, prea-cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe, pe acest topic despre infinit la (liber) alegere… libera, libera.

      P.S. Credeti ca un dizident e mai dizident daca-i si poet? Sau (si sau/sau/si) viceversa? Dar… totusi… nu-s cam prea multe credinte pe cap de locuitor in dugheana d-voastra politeista? Asa… de curiozitate. Incolo nu. Fiti pe pace. 🙂

      Apreciază

  18. Marginalia non turpia said

    @Mihaela Mihalcea(Miha)

    După cum puteți vedea, administratorul acestui blog are resurse de inteligență, sensibilitate și talent.
    Asta se vede din felul în care a putut recunoaște valoarea literară a doi poeți și disidenți: Viorel Padina și Dorin Tudoran.

    (Acum, pentru că, timp de mai mult de trei ani, i-a supus unui tratament asemănător celui pe care mi-l aplică mie pe acest blog. Deși aveau o valoare incomparabil mai mare ca a mea.
    Mai mult, i-a hărțuit cu vorbe de loc elegante, în Spamurile blogurilor domniilor lor).

    Nu pot decât să-l admir pentru faptul că a încetat acest război fără miză și fără sens.

    Admirația și respectul meu, domnule administrator (cu nickurile Dl. Goe, Ralg, Arcaluigoe etc.)!

    Firește, nu aștept răspuns, doamnă MM(M). Mulțumesc că mă citiți.

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      @Marginalia etc – S-ar zice ca ar trebui sa-mi fortez inchipuirea si sa-mi imaginez niscavai motive pentru a va fi recunoscatoar pentru ca-n (de-a pururi) ziua cea de azi sunteti singura creatura care-si face veacul pe Arca lui Goe. Totusi resursele imaginatiei mele sunt limitate. Imi irositi timpul cu prostii absolute, nascute din frustraile d-voastra marunte. Nu stiu (si nici nu ma intereseaza) cat de consistenta este relatia d-voastra cu prostiile pe care le emiteti (cat de congruenta sunteti pe linia autor-creatie), si nici in ce masura tertipurile tâmpe cu care umblati creanga va tin de foame. Felul in care amestecati minciuna intentionata (vicleana) cu minciuna involuntara (naiva) va confera un haz aparte, iar acesta este expliactia banala a faptului ca va bucurati de re-actii.

      I-auzi taina:

      (a) Cica administatorul acestui blog ar avea talent pentru c-ar fi recunoscut diferenta dintre un poem si-o poezea. Ce spuneti?

      (b) Doamna sunteti irationala (cel putin asa) incercand sa acreditati ideea ca valoarea gesturilor poetice sau de „dizidenta” ale unor fosti poeti-dizidenti (si sau/sau/si viceversa) s-ar depune intr-un cont din care sa le fie compensate, prostia, ticalosia, nerusinarea ori alte apucaturi prostesti. Trecutele gesturi nu sunt nici garantie cå ceea ce fac in ulterioritate ar fi bun, valoros, onest, dragut, si nici scuza sau indreptatire de a face afirmatii si/sau gesturi reprobabile, de a fi intoleranti, obtuzi, ticalosi. Locurile in care am interactionat noi cu ei, nu erau nici cenacluri literare, nici locuri de dizidenta sau bravura politica ci spatii publice in care, in cea mai mare parte a timpului, cei doi pe care-i invocati se ocupau cu denigrarea, balacarirea altora (unii dintre cei care le erau tinte fiind intelectuali si/sau artisti net superiori lor, in acord cu toate standardele in vigoare). Conversatia noastra cu ei era pe text nu pe persoana fizica (dupa cum cu miselie incercati sa sugerati), cautand justificari dargute obsesiilor pe care le aveti pentru dl.Goe. Nu va place tratamentul pe care-l acorda dl.Goe activitatii de troll pe care o prestati pe Arca lui Goe si atunci incercati sa-l dovediti rau asa… in general. Ati putea fi atat de draguta sa spuneti si noua (asa de curiozitate) cum si in ce fel aveati acces la spam-urile pe care le invocati ca probe ale argumentarii d-voastra, spamuri in care i-am fi hartuit noi på poieti, cu vorbe inelegante si nepotrivite in con-text? Sau va bazati pe inchipire, dand gir gestului detestabil al cenzurarii libertatii de exprimare, practicata (printre altii) de cei doi corifei ai luptei impotriva totalitarismului? Si inca ceva. Este oare dl.Goe singurul critic al textelor celor doi contemporani? Nu-s cumva si multi altii cei care le-au reprosat pana la saturatia cam aceleasi lucruri, pana cand s-au scarbit si s-au decis sa-i lase in plata Domnului? Fiti atat de draguta si incetati sa mai amestecati marfa cu ambalajul inainte de consum, intrucat acest gest reflex pe care-l aveti va cauzeaza indigestia cronica de care suferiti.

      (c) Imi pare rau ca vi se pare (sau ca vi se pare ca vi se pare) ca v-am trata rau pe blogul nostru (sau si pe alte bloguri). Cu putin efort intelectual ati putea constata ca va tratam nemeritat de bine (d-voastra ca troll… nesolicitat, liber de a spune oricand, orice, pentru totdeauna). Oricum sunteti tratatata incomparabil mai bine decat sunteti tratata de catre cei doi termeni ai binomul Padina-Tudoran (si ma refer aici la momentele in care chiar va trateaza cumva, cat de cat, nu ca in majoritatea timpului in care pur si simplu va ignora). Si – doi la mana – ideea ca v-am fi tratand noi pe d-voastra in mod similar (prin cine stie ce analogie valida) cu felul in care i-am fi tratat pe cei doi „mari-poeti”, provine dintr-o sclipire (si gablonzul are sclipiri) a narcisismului d-voastra de veleitara tomnateca…

      (c) Ideea ca ati avea admiratie si respect pentru ceea ce NU FACE administratorul (cu nickurile Dl. Goe, Ralg, Arcaluigoe), este tipica pentru personajul pe care-l jucati. Ar trebui sa-mi purtati o admiratie si un respect infinite, in acord cu infinitatea lucrurilor pe care nu le fac. Dupa cum spuneam insa, genul acesta de declaratii in contra naturii, fac parte din aresnalul minciunilor d-voastra cvasi-voluntare, totalmente detestabile. Ati ajuns sa credeti ca respectul si admiratia inseamna se repeti indefinit, spre necesara, mereu necesara, reconfirmare, declarativ, admiratia, respectul, pretuirea, etc. Este acelasi fel in care obisnuiti sa va gudurati aici, asa cum ati facut si pe Certocratia sau (mai ales) la Corabia, acolo unde aceste declaratii servesc si de tampon pentru asipirinele acordate bolnavului (gesturi de prudenta si precautie ca nu cumva sa nu va ia la palme si sa declare iarasi, tot cu respect si consideratie, ca Mecu + Goe = Love din pricina ca au alte optiuni politice decat „tâmpul provincial”, fost poet, dizident, ma rog etc).

      Apreciază

    • Stely said

      Iata un „Dislike” ce merita a fi dat cu sete. Pai, se putea ca „măria sa” Marginalia sa nu-si mai dea inca odata in petic .?!! Fireste ca” MM-eaua” ei s-o fi lamurit acum cu ce fel de om (meschin) are de-a face.

      Apreciază

      • Dl.Goe said

        Am o usoara senzatie de disconfort gandindu-ma la timpul inutil-pierdut pentru a comenta azi unele dintre comentariile stranse pe Arca in ultimele zile. M-a luat valul. Probabil insa ca marea se va calma curand, ingaduindu-ne cateva zile de relaxare pe plaja, sub un cer senin, de aici pana spre infinit, de acolo de unde se arata mai intâi catargele corabiilor, care dovedesc, fara tågadå, ca Pamantul este rotund. 🙂

        Apreciază

        • Stely said

          Da, am aceeasi senzatie si inca una si mai si. Nici nu stiti ce -mi vine acum la gura …
          Ma bucur insa ca veti fi acolo unde va fi liniste…doar vantul,soarele si marea .Ufff, ce-as vrea sa fiu si eu intr-un astfel de loc !!! Dar si la munte va fi bine(pentru mine) peste catva timp… 🙂

          Apreciază

        • Dl.Goe said

          Ooo, ma refeream la marea simbolica si la calmul virtual care se va instala in preajma Arcei, nu la vreo mare din realitate, acum in plina iarna.

          Apreciază

        • Stely said

          A, chiar am crezut ca sunteti in vacanta , undeva , in tarile calde 🙂 Nu ar fi exclus, nu-i asa ? Pai, domnul Iohannis tocmai ce s-a intors , sau inca nu.

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: