(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Nea Goe si Neantizarea

Posted by arcaluigoe pe Mai 30, 2015

A fi sau a nu fi (?, !, …) Om, Supraom, Zeu, semi-Zeu, Dumnezeu… Ah! Aceasta n-ar fi intrebarea. Si Maestrul e nebun.

Trebuie så – marturisesc – recunosc – realizez – ca este multa vreme de cand n-am mai scris Nimic pe acest „b-log”. Sau mai bine zis am (TOT) scris NIMIC in acest loc. Important este ca mi-a (si) mers (figura). Ca sa dai prilej de vorba (pre-text – mai bine zis) nu trebuie musai sa oferi CEVA, sau sa traiesti cu CONSTIINTA c-ai da CEVA celor carora le oferi (din Nimic, pe Nimic) prilejul de a vorbi despre sine, adica Nimic. In-cerc-area de a oferi (chipurile) CEVA anume, mai mult incurca lucrurile, creaza confuzie, segregatii, inhibitii, complexe, gregarism, putoare, in special in cazul celor care n-au Nimic de oferit (o sa dam exemple – aceleasi). Renuntarea la aparente primeneste atmosfera facand-o respirabila. Sa respiram asadar. Iata un nou topic TOT despre NIMIC, care va produce multe comentarii (sau nu-råmane de vazut), discutii, dezbateri, emotii, rautati si mici scandale. De unde sa incep? Pai sa-ncepem cu sfarsitul. Dupa ce „ideea de Arca a lui Goe” s-a vådit a fi falimentara (venind prea tarziu pe lume, cand deja aproape fiecare sarac isi facuse lotca lui), Arca lui Goe a plutit o vreme (destul de lunga) in deriva, intr-o croaziera de lux si placere. Cand mergi fara tinta nu te poti rataci. Intrucat insa orice lucru are un capat pe lumea asta (mai putin cârnatul care are doua), deriva a luat si ea un bun sfarsit. Nimeni n-a bagat de seama. Nici macar dl.Nimeni (originalul ca si copia aka sa Tiberiu Orasanu, actulamente ambii doi pe cale de disparitie si neantizare). Pana la urma nu conteaza ce faci, ce spui, ce esti (daca esti). Tot ceea ce conteaza sunt aparențele. Imuabilele aparențe. Unii ajung sa ținå foarte mult la ele si sa lupte (si då-i) intru apararea lor, in contra celor care vor sa le schimbe, ajungandu-se adesea la masuri extreme, radicale, insotite de dorinte acerbe, precum dorinta de neantizare proprie, via neantizarea prin cenzurare a celorlalți, a ad-versarilor de aparențe (cazuri emblematice Ana Ayana, Abalaru, Tudoran, Mecu, Porthos, Tiberiu, Morar etc.). Apropo (apropo de ce?) iata ce mult se poate vorbi despre Nimic, dar mai ales fara rost. Mult mai eficient ar fi fost daca as fi scris doar Nimic pe pagina. In sfarsit sa nu deviem de la deviere. Prin urmare observand ca Nimeni (n-)a observant (cu excepțiile notabile ale celor invinsi deplin si definitiv pe Arca lui Goe, dis-pårutii, care paritir se mourir un peu, nu conteaza) ca atat ideea de baza  cat si deriva Arcei au luat un bun sfarsit, am cazut pe ganduri. Am avut mustrari de constiințå. M-am gandit ca ceva oi fi facut eu de s-a ajuns la intreținerea acestei confuzii regretabile. Prin urmare am luat o serie de decizii care sa clarifice lucrurile. E adevarat ca nu le-am publicat in Monitorul Oficial (al Arcei lui Goe),  dar m-am gandit ca odata puse in practica ele vor deveni evidente. Nici vorba. Lucrurile s-au degradat, mergand din rau in mai rau. Si atunci, cu ocazia aniversarii centenarului Arcei lui Goe, lovit de o inspiratie brusca am gasit soluția finala de a anula aparentele si de face, in sfarsit liniste, (fara cenzura) pe Arca lui Goe. Am gasit-o si am decis s-o pun in practica. Pana acum rezultate ZERO. Dupa ce cå fiecare topic este (TOT) despre NIMIC, mereu si mereu, am decis (suplimentar) sa nu mai dau alt prilej de vorba (pre-text, mai bine zis), adica sa nu mai scriu vreun articol nou (despre vechiul Nimic) câtå vreme articolul curent nu reuseste sa stranga mai multe comentarii decat cel anterior lui.  Pana acuma totul a fost fara succes. Poate de acum incolo, dupa ce am dat (cartile pe fatza) sa putem spera la vreun progres notabil.

Inspirandu-se dintr-un pseudo-dialog purtat pe Arca lui Goe, dl.D’Artagnan de la Hanul Muschetarilor, a creat si dansul, tot din Nimic, un articol ne(o)politic, pe blogul sau (si al altor doi muchetari pe cale de dis-paritie, si cu Porthos patru care, plictisit de carnea de vita (bizon) s-a prezentat nostalgic la apelul nominal de la han alaturi de muschiul țigånesc si salamul såsesc) cu tema „Ce este omul?” Un cåcat stimati telespectatori. Chiar daca tema respectiv a ramas in aer (aere) si sunt slabe sperante sa fie rezolvata pozitiv sau macar inchiså mulțumitor (rotund), si pentu ca tot era vorba despre nimic, as zice aci doua vorbe (goale) despre o alta para-digma: „A fi sau a nu fi (?, !, …)  Supraom”, pomenind o intamplare care a trecut cam ne comentata prin fata martorilor si care l-a avut ca protagonist pe un cåcat cu ochi de care dl.Adolf Hitler ar fi fost (mai mult ca sigur) tare mândru, este vorba, doamnelor, domnisoarelor si domnilor, despre Supraomul Roger Federer, un baiat (mare) din tenis. Va amititi poate de aparitia fugara prin presa a unui titlu ultra-super-inspirit si si adecvat de genul „Momente de groaza/soc la Roland Garros„. Gandul fugea catre un nou moment „Charlie Hebdo”, din nou la Paris. Cand colo nu. Profitand de „neatentia” celor din sistemul de securitate un pusti patrunde pe teren inarmat cu un telefon dotat cu camera foto si, violandu-i fara rusine intimitatea supraomului Federer, atingandu-l pe umar chiar, ii propune acestuia un „selfie”. Soc si groaza intr-adevar. Reactia spontana a lui Federer, ne comentata explicit de nimeni, este munumentalå. Suparomul se då de gol.  Ma rog poate invoca intru salvarea aparentelor faptul ca cel scapat de vigilenta securitatii ar fi putut fi rau intentionat (ca-n cazul cancan al indezirabilei Monica Seles)… dar ceea ce este evident, desi nimeni nu subliniaza explicit, ar fi ca cele doua emotii etalate in pripa de catre supraomul Federer sunt frica si scârba. By default. Inainte de a fi revoltat de neglijenta bodyguarzilor, Roger Federer a etalat pe rând, spontan, frica si scârba, fata cu prezenta in apropierea sa a unei fiinte umane, inarmate cu un aparat de fotografiat si cu idea prosteasca de a-si face un selfie cu supraomul. Frica aceea primara, implicita, rasarita pentru o clipa, inainte de orice altceva, pe fata lui Federer  (un baiat cu bani din Elvetia) sugereaza ca in mintea lui (a supraomului) coexista ideea ca ar meria sa i se faca rau, sau ca macar ar fi normal ca asta sa vrea by default vreun om oarecare (de rand) care-i ajunge in augusta vecinatate. Realizand rapid ca umanul aparut langa el nici macar de atat nu-i in stare, emotia lui Federer s-a transformat spontan in scarba, inainte de a ajunge sa-si controleze si ajusteze constient comportamentul. Scarba lui Federer pentru faptul ca umanul acela se afla prea aproape de el a fost cat se poate de sincera. Nu ideea ca dorinta cuiva de a face o poza cu Federer e detestabila in sine (chiar e), si neglijenta  (regretabilå) a serviciului de securitate l-au speriat, sâcrabit si revoltat pe Federer, ci faptul ca un uman poate sa-i faca asa ceva lui, supraomul, adica sa-l considere un om oarecare abordabil ca atare.

Fara vreo justificare anume, site-urile oficiale dedicate turnelui de la Roland Garros (ca mai toate toate) ii sunt dedicate lui Roger Federer. El personajul principal, este in mod mistic motivul pentru care site-urile acelea exista. Jumatate din titluri ii sunt dedicate, celelalte celorlati, cate o frimitura.  No 1 mondial nici nu exista pe acele site-uri. Se doreste si se fac presuni mediatice pentru ca supraomul sa castige. Este vârât in fata iar si iar. Dedicam si noi articolul acesta despre Nimic, tot lui, suparomului Roger Federer, fostului om (daca o fi fost vreodata).

253 Răspunsuri to “Nea Goe si Neantizarea”

  1. Stely said

    Djokovic sau Federer -care dintre ei este mai ranchinos, ofticos sau orgolios ?
    Eu cred ca amandoi sunt la fel. In schimb, Djokovic pe care il consideram prea sobru si singuratic, este dimpotriva, plin de umor si prietenos . Ceea ce insa nu convine unora , in special lui Federer.

    http://www.treizecizero.ro/news/de-ce-nu-se-plac-federer-si-djokovic-de-unde-a-aparut-tensiunea-dintre-cei-doi-si-ce-a-pastrat-o-in-viata

    • Dl.Goe said

      D-voastra puteti crede ce vreti, dar Djokovic si Federer sunt departe de a fi „la fel”. Nici macar in tenis nu-s la fel, desi amandoi sunt mari jucatori, gigantici, geniul fiecaruia lucind in spectre diferite. Federer este un elvetian-german, educat si manierat, frumusel, care a fost acceptat si promovat imediat in lumea de vis de sus, impins acolo. Djokovic (un sarb „prost-crescut”) nici pana azi n-a fost acceptat pe deplin la masa bogatilor unde a intrat cam cu forta si unde este tolerat cu strambaturi de nas. Nedreptatea evidenta care i s-a facut de catre invizibilii cu bani care propun mascotele care vor fi impinse sus l-a facut in tinerete sa fie cam agresiv in declaratii si sa-si atraga antipatii. Despre diferentele dintre ei in materie de tenis poate vom avea ocazia sa amintim alta data. Sau poate nu.

  2. Stely said

    „Nu sunt bucuros de ce s-a întâmplat. De obicei, vorbesc numai în numele meu, dar în această situaţie cred că pot să vorbesc în numele tuturor jucătorilor, pentru că este locul unde îţi desfăşori activitatea şi vrei să te simţi în siguranţă. Să fie clar, nu sunt fericit de ce s-a întâmplat. Sunt uşurat că nu s-a întâmplat nimic grav. Dar nu este o situaţie plăcută cu care să te confrunţi”, a spus Federer.

    http://www.gandul.info/sport-miscare/federer-i-a-criticat-pe-organizatorii-de-la-roland-garros-momentul-care-l-a-speriat-pe-elvetian-14326450

    P.S Inclin sa ca s-a speriat. Dar s-ar putea sa fie(de la o vreme) deranjat( satul ) de insistentele fanilor. Gestul lui insa nu a fost critcat fata de cel al Simonei Halep, care a tratat cu indiferenta un grup de copii care ii solicitau autografe.

    • Dl.Goe said

      Ce a declamat dl.Federer dupa consumarea faptelor denota ca ambalaj un om educat. Ceea ce s-a intamplat spontan in acele momemente denota ca sub ambalaj se afla un mic monstru cinc, arogant, egocentric. Faptul ca n-are simtul umorului si al gesturilor extreme in situatii extreme (ceea ce-l face incapabil sa aprecieze cum se cuvine „numarul comic” excelent al sarbului si mai ales lovitura magica cu care acesta a salvat o minge de meci intr-o semifinal de vis), il scade inca si mai mult ca ins pe acest neamtz scortzos. Este normal sa nu-l inghita pe Novak Djokovic care este tot ceea ce dl.Federer nu poate fi. Intuitia-i spune ca „clovnii neseriosi” de genul Novak Djokovic pot pune in lumina ceea ce el Federer (crispatul constipat) nu este. E genial la tenis si cam atat. Faptul ca este mascota favorita a supraoamenilor cu banii care invart lumea i s-a urcat la cap in asa hal incat in „sobrietatea” lui chiar crede ca totul i se cuvine de drept, iar celorlati nimic. Este genul indivizilor cu care oamenii normali nu vor sa aiba de-a face.

      • Stely said

        Daca este asa cum spuneti si nu am nici un motiv sa nu va cred atunci astazi (19:00) voi tine cu Monfils .Si daca va fi sa se intalneasca in finala imi voi dirija emotiile catre Djokovic . Hmm…dar daca va fi sa fie Andy Murray in locul lui Federer, ce voi face ? 🙂
        Apropo, m-am bucurat pentru Svitolina . A batut-o in doua seturi pe Alize Cornet. Nu s-a asteptat nimeni la asa „surpriza”. Eu i-am tinut pumnii.

        • Dl.Goe said

          D-voastra aveti un fel aparte de a trai tenisul, pe care din ne/fericire nu-l impartasesc. Sunt un simplu martor involuntar al acestui fel. 🙂

          • Stely said

            Eii, chiar ati vrea sa fim la fel ? Sigur, in realitate nu fac exces de trairi de genul celor relatate. Imi place jocul de calitate, dar daca cei /cele doi sunt cam la acelasi nivel tehnic imi aleg si eu un favorit/o favorita. Ca sa am de ce sa ma bucur .🙂 Dar ,da, voi incerca de acum incolo sa pastrez pentru mine acest fel „aparte” de a trai tenisul.

          • Dl.Goe said

            @Steliana – Dupa cum bine stiti noi aici promovam libetatea deplina de exprimare. Fiecare trebuie sa fie liber sa spuna – instant – ce vrea, fara ingradiri, constrangeri, oprilisti, bariere, interdictii etc, stabilite artificial din urma (mai de dinainte) de cineva, oricine, vreo autoritate oarecare. Daca veti privi cu un pic de atentie declaratia d-voastra nefortata cum ca veti incerca ceva anume pe viitor, veti constata ca aceasta este in fapt o constrangere premeditata pe care i-o pune Stelianei de maine dictatoarea din d-voastra de azi (in cazul in care a fost vorba de un angajament sincer). Ar fi fost mult mai in spirutul Arcei daca ati fi procedat in accord cu acest angajament (fara sa-l mai si declarati pentru a-l con-sfinti), in masura in care veti fi fost fiind simtind ca asa va vine liber si realmente sa procedati maine, la moment, la apropnt la tzanc. Declaratii din acestea concesive menite (chipurile) sa-i faca placere d-lui Goe (sa-i cante in struna) nu folosesc nimanui si nu pot decat sa sporeasca confuzia in randul specatorilor superficiali pasageri, care au si asa mari dificultati a intelege cum devine cu co-existenta si libertatea concomitenta de exprimare a mai multora deodata. In fond noua ne e indifferent cum veti proceda. De buna seama ca de vom avea ceva de comentat despre felul aparte in care va veti manifesta, liber vom comenta. Micile insolente ale micilor dictatori cu profil „Federer” nu fac decat sa ingrase solulul, subliniind in mod nostim, exact inversul celor cuprinse mot-a-mot in corpul insolit al insolentei. Nu?

          • Stely said

            Iata de ce am spus ce-am spus :

            „D-voastra aveti un fel aparte de a trai tenisul, pe care din ne/fericire nu-l
            impartasesc. ”
            Ne/ fericirea d-voastra s-a transmis si la mine … involuntar. Chiar asa a fost.
            Nu am avut de gand sa va cant in struna. Dar daca altii vor crede asa este treaba lor. Doar n-am sa ma apuc acum sa le spulber „credinta”. Chiar nu ma intereseaza daca si ce vor intelege”spectatorii superficiali”. Nu au decat sa intrebe. Sunt liberi sa o faca. Pai abia astept sa intre „in ring” Nelutu. 🙂
            Si nu inteleg ce-i cu aceasta „steliana”?

  3. Dl.Goe said

    Nimicul are multe fețe:

    Somerii care merg zilnic la serviciu, intr-o lume fictiva. Fenomenul joburilor false

    In Europa, unde somajul de lunga durata a atins cote alarmante, un fenomen aparent inedit se manifesta pe piata muncii: in afara altor optiuni, oamenii accepta slujbe false, la companii false.

    New York Times scrie ca mii de companii virtuale din Europa, cu variate domenii de activitate, „angajeaza” personal. Falsii angajati vand produse false catre clienti falsi.

    La Candelia, o companie de mobila din Lille, Franta, oamenii preiau comenzi din partea clientilor de pe tot cuprinsul tarii, dar si din Elvetia si Germania, negociaza cu furnizorii si pregatesc birourile si scaunele care vor fi livrate.

    Sabine de Buyzer lucreaza in departamentul de contabilitate. Afacerea prospera. „Trebuie sa fim profitabili. Toata lumea munceste la capacitate maxima pentru a ne asigura ca vom reusi”, spune de Buyzer.

    Sunt cuvinte pe care orice sef si-ar dori sa le auda, insa in acest caz totul este o iluzie. Nimic nu este real: nici clientii, nici furnizorii, nici companiile de transport, nici chiar banca de la care Candelia obtine finantare. Salariile lor, de asemenea.

    Sabine de Buyzer si-a pierdut postul de secretara in urma cu doi ani si de atunci nu a mai reusit sa isi gaseasca o slujba stabila. Insa din ianuarie de trezeste devreme in fiecare zi, se aranjeaza si pleaca la lucru. La 9.00 ajunge la birou, situat intr-un cartier din Lille, unde rata somajului este printre cele mai ridicate din tara.

    Companiile precum Candelia functioneaza ca orice companie reala, cu exceptia faptului ca angajatii nu produc de fapt nimic.

    Candelia este una „companiile Potiomkin” din Franta, denumire ce deriva din „satul Potiomkin”. Aceasta face referire la satele fictive ce ar fi fost construite de printul rus Grigori Alexandrovici Potiomkin in secolul XIII, sintagma simbolizand disimularea.

    Asemenea companii au fost infiintate pentru a veni in sprijinul somerilor din Europa, care isi doresc cu disperare sa se reintegreze in campul muncii.

    Ele fac parte dintr-o retea complexa de formare profesionala care functioneaza ca un univers economic paralel, scrie sursa citata.

    De-a lungul timpului, scopul lor a fost pregatirea tranzitiei catre industrii diferite. Acum sunt folosite pentru combaterea somajului pe termen lung din Europa.

    Oamenii capata un scop

    Desi nu este platita in mod real, de Buyzer, in varsta de 41 de ani, isi face treaba ca orice angajat obisnuit. Nu este vorba doar despre formare profesionala, este un mijloc de a le oferi oamenilor un scop si de a reduce, astfel, riscul de depresie.

    „De cat am venit aici, am mult mai multa incredere. Pur si simplu vreau sa lucrez”, spune de Buyzer.

    Situatia ramane ingrijoratoare in Europa. Aproximativ 10 milioane de oameni din zona euro se confrunta cu somaj pe termen lung.

    „Este ingrijorator. Competentele lor se pot eroda. Sunt stigmatizati. Conectarea lor la campul muncii si la societate risca sa fie intrerupta, cu implicatii negative pentru ei, pentru familiile lor si pentru economie”, spune Stefano Scarpetta, director OCDE pentru ocuparea fortei de munca, munca si afaceri sociale.

    Conceptul de companii virtuale, cunoscute mai ales sub denumirea de firme de exercitiu – firme de pregatire profesionala care imita practic toate activitatile comerciale ale unei firme reale, potrivit CPFN, isi are radacinile in Germania de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand multi oameni au avut nevoie de reconversie profesionala.

    Astfel de centre s-au raspandit rapid in Europa in perioada urmatoare. In prezent, aproximativ 5.000 de firme de exercitiu opereaza pe continent, fiind finantate din fonduri guvernamentale, si cel putin 2.500 in alte parti ale lumii, inclusiv in SUA.

    Rata de succes a centrelor de formare profesionala este ridicata. Intre 60% si 70% dintre cei care participa la firmele de exercitiu in Franta isi gasesc ulterior locuri de munca. Cele mai multe sunt insa prost platite si pe termen scurt, situatie care reflecta schimbarea naturii muncii in Europa.

    • INTJ said

      unii (mai destepti?) sunt platiti pentru job-urile din lumea fictiva … The Agency

      • Dl.Goe said

        Ooo, desigur ca directia in care aratati – joburi reale in lumea fictiva in contra-partida cu joburi fictive in lumea reala – si care presupune o rasucire completa a capului tele-spectatorului, merita o atentie speciala. Din punctul nostru de vedere local-momental (spatio-temporal), tema de meditatie respectiva isi gaseste substanta on topic in raport cu meta-tema acestei perioade pe Arca lui Goe: NIMIC-ul. Este fascinant sa constatam ca si pe falia aceasta virtualla Nimicul este a-tot-puternic si a-tot-creator, fiind sursa unor efecte speciale spectaculoase bazate pe nimic, create (ca lumea-ntreaga) din nimic, unele dintre d/efecte fiind insa de o infioratoare materialitate. Iata ce pot face cativa neuroni dibace. Din Nimic. Caci Dumnezeu, nu-i asa?, este si Dânsul dupa chipul si asemanarea noastra.

        Revenind insa la oile noastre, adica la articolul care pomeneste despre existenta unor slujbe false, fictive, ca necesitate sociala care si-a gasit drumul catre existenta, as zice ca fenomenul si semnificatiile sale ar merita o atentie speciala. Nevoia oamenilor de a se (pre)face ca muncesc precum si a societatii umane de a-si men-tine indivizii (pre)ocupati, in slujbe „reale” sau „fictive” n-are a face, (intre ghilimele care vor sa ilustreze cat de neesentiale sunt deosebirile intre una si alta), de mii si mii de ani, pentru multe ore pe zi (aproape tot timpul disponibil ramas dupa satisfacerea nevoilor fiziologice) este un fenomen prin care se degaja precaritatea speciei umane. Nivelul tehnologic ar ingadui teoretic oamenilor sa poata beneficia de mai mult timp liber (de liberate), dar sub aspect social-moral si economic acest lucru nu este practic. Societatea se screme din toate puterile sa-i tina pe oameni ocupati, si sa nu se vada c-ar putea trai bine muncind mai putin. Din pacate sporul de timp liber in loc sa spoareasca creativitatea, progresul, fericirea, ar fi o susa de dezastre, de anarhie, de vicii, lene, delasare. Idealul utopic al comunismului care spera sa transforme munca intr-o necesitate, ceva ca o a doua natura a omului-furnica (un cacat stimati telespectaori, nu munca ci tinerea omului ocupat) ramane idealul nedeclarat al societatii umane in general, cea capitalista, de piata, democratica, avandu-l ca ideal inca si mai abitir. Sa prea-marim munca tovarasi. Omul n-a ajuns inca sa merite odihna, timpul liber, relaxarea si libertatea de a alege ce sa faca cu acel timp liber. Majoritatea imensa a celor care reusesc sa aiba nitel timp liber, furat banditeste din timpul alocat pseudo-slujbelor la stat sau la privat (si sa nu-mi spuna nimeni ca oamenii realmente muncesc pe planeta asta) il irosesc total aiurea, pe cele mai gogonate si stupide prostii, vicii, droguri sau alte nenorociri care-i ajuta sa-si omoare plictiseala si sa-si petreaca timpul catre moarte. Cu ce credeti ca se ocupa cei mai nobili dintrre acesti viciosi ai timpului liber furat (de la stat sau de la privat)? Pai cei mai nobili se ocupa cu masturbarea intelectuala. Niste labagii. Niste lefegii labagii. Ceilalti sunt infinit mai rau. Asadar la munca ba enoriasilor futu-va pastele si dumnezei vostri…

        • INTJ said

          hm … eu vad societatea ca un organism viu a carui obiectiv primar e supravietuirea si deci concluziile dvs. nu ma surprind deloc. de cum se uitau altii la mine cand aflau ca m-am inhamat la un al doilea „job” doar din pasiune (pentru acea activitate) si in incercarea de a ajuta pe altii, nu (mai) vreau sa-mi amintesc. chiar vreti sa stiti cum reactioneaza oamenii cand le spun ca nu tin minte ziua in care am fost activ mai putin de 14 ore? da’ cum, la un control din ala obligatoriu cand sofezi, m-a intrebat pe sleau psihologu’ daca am auzit de burnout? sau sa va spun cum majoritatea zambesc pe sub mustata cand constata/afla ca eu sunt mai sarac (financiar) decat ei (desi, dupa calculele lor, ar fi trebuit sa fie invers)? dar cand (le) spun: „nu vreau nimic, am tot ce-mi trebuie”? neah … la randul meu, ca organism viu, consider ca-i mai bine sa tac …

          ps: n-am folosit verbul „a munci” in mod intentionat

          • Dl.Goe said

            @INTJ – Mai intâi si mai intâi ca d-voastra suteti un caz exceptional, o exceptie (care, vorba ‘ceea consfinteste regula), iar mai apoi, revenind cu gandul la o discutie mai veche, mi-as reitera opinia (care vorba d-lui D’Artagnan) s-ar putea sa fie gresita (cu cat mai apasata cu atat mai gresita), cum ca societatea umana in intregul ei nu-i chiar o fiinta vie, o entitate vie. E ceva care (pare ca) se screme sa fie dar nu stie cum. Desi tinde in directia asta, fieresc, anti-entropic, s-ar putea totusi sa nu apuce sa devina un asa ceva. Daca o sa apuce sa devina atunci abuzurile pe care le comite azi impotriva indivizilor o sa-i fie trecute cu vederea. Pana atuci insa mi se pare firesc sa ma revolt in contra acestor abuzuri mizerabile, inadmisibile, intolerabile, inutile.🙂

          • INTJ said

            @Dl.Goe – vis a vis de revolta dvs. si pattern-ul partial propus de mine, mi se pare normal ca un neuron sa aiba reactii complexe … dar din pacate trecerea cu vederea functioneaza bine-mersi azi, la fel cum a facut-o pana acum. de exemplu: ii mai pasa (altfel decat pur academic) azi cuiva ce alte „cadouri” au facut indigenilor descoperitorii americilor? da’ auzul cuvantului „inchizitie” pe cine mai infioara (ca „jihad” cica ti se poate parea insultator pe mai multe planuri doar daca esti bigot)? sau sa zic de masculii din familia Kim? care sclav e mai liber: ala negru, culegator de bumbac sau, indiferent de culoare, cel „politically correct” din ziua de azi? (revoltari au tot existat,) chiar e societatea de azi mai buna decat cea de ieri? poate c-o fi … si doar nu-si mai aminteste unde si-a lasat ochelarii de vedere …

  4. d'Artagnan said

    ”D-voastra puteti crede ce vreti, dar Djokovic si Federer sunt departe de a fi „la fel”.”
    Dar cine zice, dacă nu este cu supărare, că ” Djokovic si Federer sunt departe de a fi „la fel”.”? Aveți numele comitetului de evaluare ca să-l știm și noi?
    Că nu prea înțeleg: unul ”poate să creadă” dacă chiar dorește, dar vrea degeaba pentru că Adevărul este cu totul altul, arătat de celălalt, care știe sigur, indubitabil, axiomatic chestiunea asta.
    Și dna Stely acceptă.

    Am văzut și eu clipul cu pricina, fanul ăla era insistent, prost crescut, enervant de posesiv. Probabil că aș fi făcut la fel ca Federer.

    • Dl.Goe said

      Aveti profilul lui Federer, de aceea. Djokovic desigur ca n-ar fi procedat asa.

      P.S. In planul reactivitatii locale, care va face din ce in ce mai simpatic, aveti profilul d-nei Mecu. Va enerveaza aceleasi detalii, pe care le interpretati la fel, si ratati in acelasi fel aceleasi esente. Din ne/fericire pentru posibila continuare a dezvoltariii acelorasi d/efecte, spre deosebire de ilustra d-voastra pre-cursoare, nu aveti acelasi volum de timp liber la dispozitie. Ceea ce, trebuie sa recunoastem, este o mare pierdere. Mai aveti mult pana la pensie?🙂

      • d'Artagnan said

        Care este esența în acest caz? Cum spunea cineva, cândva, discriminarea, fie ea pozitiva, (sau negativă), tot discriminare e.
        Iar eu, ca mușchetar, am promis să apăr discriminații de pe toate mapamoandele și de toate felurile.
        Până la urmă și ăsta este un clișeu: prea frumos, prea talentat, prea deștept, ceva trebui să fie în neregulă cu omul ăsta!
        Uite, cu mine nu este nimic în neregulă, așa că este foarte posibil ca nici cu el.

        • d'Artagnan said

          Să nu uit, și-ar fi luat un arian superman elevețian arogant și supraom o soție din Bojnice, Czechoslovakia, un subom?!

        • Dl.Goe said

          D’Artagnan – Ca l-a fentat slovaca n-are a face aici. Chiar n-are. E un pseudo-argument din lista fentelor logice pe care altminteri le criticati. Ca n-ar fi nimic in neregula cu d-voastra cu atat mai putin, ba chiar dimpotriva. N-am instumentele optice necesare ca sa stabilesc cat de dimpotriva e. Si inca ceva, eu sunt fan al tenismenului Federer pe care-l consider cel mai talentat tenismen din toate timpurile, fapt ce nu poate fi umbrit de profilul moral al insului omonim. De admirat il admir mai mult pe Djokovic in primul rand pentru ca este „mai universal” decat Federer, intrucat ceea ce-l ajuta sa castige partidele de tenis sunt, alaturi de talentele sportive, si alte talente iesite din comun care nu se refera strict la tenis. Ca o multime de gura casca-care sunt conectati la media (categoric favorabila lui Federer) nu realizeaza pe deplin si nu sunt in stare sa aprecieze talentul sarbului care-l ajuta sa surmonteze pe terenul de tenis surplusul de impedimente extra-sportive, ramane desigur neimportant. Vorba d-nei Steliana, nu trebuie sa fim cu toti la fel. Daca ati castiga (cine stie cum) ca premiu dreptul de a petrece un weekend la Monte Carlo, d-voaastra si familia, impreuna cu unul dintre cei doi, la alegere: familia Djikovic sau famila Federer, pe care ati allege-o?

          • d'Artagnan said

            Dacă ar câștiga unul din ei ca premiu dreptul de a petrece un weekend cu mine la Sinaia m-aș întâlni cu plăcere cu oricare dintre ei.
            Atâta doar că umorul lui Federer pare mai aproape de umorul meu. Bineînțeles, dacă el există…
            Dar nu mă împiedic eu de o chestie atât de neimportantă cum e umorul.

          • Dl.Goe said

            Alta eschiva. Cred ca abuzati de dreptul la opinie fara a avea o opinie.

            Umorul lui Federer? O desigur ca neamtul are umor. Un umor savuros (si involuntar). Ceea ce-i lipseste este simtul umorului, nu umorul. Ca s-a aratat vexat de gestul lui Djokovic de a-l imita in vestiar denota o scortzosenie absoluta (incarcata de un comic hilar). Probabil ca trebuie sa va spun in mod explicit ca asta este opinia mea, ca s-a n-o considerati cumva un Adevar absolut, decretat dictatorial pe Arca lui Goe.

          • d'Artagnan said

            Bine, atunci am să vă spun opinia mea: d-voastra puteti crede ce vreti, dar Djokovic si Federer nu sunt foarte diferiți,

          • Dl.Goe said

            Opinia d-voastra in sine exprima o crasa banalitate (fundata lingvistic). Mult mai nostim in sine este faptul c-ati tinut s-o exprimati – din motive din ce in ce mai evidente. Nici n-a fost greu. Sunteti o prada facila.🙂

  5. d'Artagnan said

    A, vorbind de detalii, ce înseamnă ”Un cåcat stimati telespectatori. ”?

    • Dl.Goe said

      Inseamna ca telespecatorii sunt stimati. Dar de ce va intereseaza tocmai acest detaliu?

      • d'Artagnan said

        Dumneavoastră de ce credeți?

      • Stely said

        Bag de seama ca nu va uitati la partida de tenis din optimi – Federer – Monfils. Dar nu -i nimic va povestesc eu. Monfils este pe cale sa castige setul 2. Aoleu, mi-e tema ca mai avem de asteptat . 🙂

        • Dl.Goe said

          Ne uitam, ne uitam… dar asta nu ne impiedica sa jucam o partida de ping-pong. La perete.

        • Dl.Goe said

          Aaa, si ca sa n-avem confuzii. In partida asta eu tin cu Federer.🙂

          • Stely said

            Hmm, inclin sa cred ca daca nu s-ar fi intrerupt meciul, Monfils ar fi putut sa castige. Acum nu a fost deloc in „apele” lui. Nu, nu am regrete prea mari.
            Nici pentru Sharapova care a fost si ea eliminata . Partida insa a fost foarte frumoasa. Da, indraznesc sa spun ca a fost mai frumoasa decat cea dintre cei doi (Monfils si Federer)

            P.S. Am privit „meciul „(duelul) dintre Dl Goe si D’Artagnan cu mare placere.
            Avand in vedere ca „duelul „a avut drept scop (nobil)apararea „discriminaților de pe toate mapamoandele ” ii multumesc in numele acestora ,dar mai mult al meu, D-lui D’Artagnan .
            PPS. Astept cu nerabdare repriza a doua. 🙂

          • Dl.Goe said

            Inteleg ca incercati sa jucati aici la scara mica rolul femeii asa cum reiese el din istoria ilustrata a umanitatii la scara mare: Arbitru si trofeu impartial in ridicolele dueluri ale barbatilor.

            Intrucat, in fapt n-a existat niciun duel (🙂 ) nu vad cum anume ar putea exista „repriza a doua” sau (cam) asa ceva. Ceea ce desigur insa ca nu-i va putea impiedica pe martorii inocenti sa continue sa vada ceea ce vad si sa considere ca atare.🙂

          • Ion Pricop said

            test

          • RALG said

            Doamna Pricop, re-actiile d-voastra violente precum si pornirile morbide care va anima sunt la fel de amuzante ca intotdeaua. Ca sa ramana savuroase va trebui insa sa nu abuzati, repetandu-le cu o frecventa prea inalta. Pastrati-va ritmul adoptat recent pentru a ingadui cititorului sa uite de d-voastra si sa va accepte de fiecare data perlele ca fiind noi si originale, abia scoase din scoicuta. Va multumesc pentru intelegere.

  6. Stely said

    Mda, uite, acuma ,sunt in masura sa spun de ce (cateodata) imi place mai mult tenisul feminin decat cel masculin. Ei bine, ei ( barbatii) termina foarte repede punctul. Pac, pac si…gata . Mizeaza pe agresivitate in joc si dau impresia ca ar vrea sa-si distruga adversarul fara mila.
    Fetele, insa, joaca punctul mai prelung. Sunt foarte multe rasturnari de scor, de unde si emotiile destul de intense . A, si varietatea in joc este mai mare . Alearga adversarul /a de colo pana colo , iar cand prind momentul decisiv gata punctul . 🙄
    P.S. Cei/cele care au vazut meciurile (de azi)celor doua mari campione (nr 1(unu) si(doi ) mondial ) stiu ce spun.
    P.S. Insa asta nu obliga pe nimeni sa-mi dea dreptate . Eu am un alt gen de trairi …specific feminine, adica foarte subiective .🙂

    • Dl.Goe said

      Acuma eu categoric as comenta ceva on topic la acest comentariu al d-voastra off topic, dar mi-e teama ca iarasi l-as starni pe cavalerul spadasin sa profite de ocaziune si så vå sara aparent in aparare (fara sa aveti nevoie). Acuma asta n-ar fi mare lucru (…) dar n-as vrea sa va dau iarasi apa la moara si sa vedeti din nou dueluri imaginare, pe pereti, intre Zorro si Pardallian.🙂 Prin urmare ma multumesc sa spun atat: D-na Steliana aveti mare dreptate.🙂

    • Stely said

      Eeee, sunt nevoita sa-mi retrag o parte din „spuse ” despre tenisul masculin. Am comutat la timp pe partida dintre Nadal si Sock. Meciul a fost frumos, exact cum imi place…acelasi gen de trairi .
      P.S. Nu exclud insa ca in sferturi sa aiba probleme cu Djokovic. Ceea ce nu ma deranjeaza. 😉

    • Dl.Goe said

      Intrucat se pare ca, din doua ori una ori amandoua, dl.D’Artagnan s-a prins de cum sta treaba pe arca lui Goe si/sau este supra/solicitat de unii mai nervosi de la han (s-a lasat cu impuscaturi), cred ca nu risc nimic daca-mi voi permite sa va zic ca ceea ce vi se pare d-voastra c-ar fi agreabile surprize si suspans in tenisul (Doamne iarta-ma) feminin de azi (nu de ieri) nu este decat o imensa bulibaseala si inconstanta generata de non-valoare si de absenta unui nucleu realmente important de jucatoare la nivel mondial. Exceptand-o pe femeia barbat bine care este lider incontestabil, si partial pe barbatoasa din Rusia, restul jucatoarelor sunt o masa amorfa, inconstanta in care oricine din top 100 poate sa bata pe oricine. Azi una, maine, alta. Pentru spectatorul profesionist de tenis spectacolul este in mare suferinta. Surprizele sunt placute cand sunt rare, nu cand sunt regula dupa care se intampla lucrurile. In aceasta perioada la baieti exista un nucleu de 7-8 tenismeni foarte valorosi care joaca in mod constant tenis adevarat, fara a furniza dezagreabile surprize de la o zi la alta. Sunt in competitie ei intre ei, iar outsiderii reusesc doar rareori vreo surpriza. Au exista si la fete asemenea perioade dar deocamdata e jale mare. Ca jalea asta bucura ochiul celor noi veniti si neaveniti in tenis este alta poveste. Cand o sa ajungeti sa simtiti cu adevarat tenisul, fotbalul, si n-o sa le mai amestecati cu politica, cu nationalismul, cu sexismul si alte afecte de acest gen (asa incat sa nu vi se mai para comparabile cu euroviziunea), o sa vedeti ca intocmai asa stau lucrurile. Pana atunci insa singura speranta va ramane bravul D’Artagnan, pe post de mama ranitilor la datorie. Datoria de onoare a liberei exprimari cu orice pret si in orice directie.🙂

      • Stely said

        Nu , nu cred ca D’Artagnan a fost de-adevarat „mama ranitilor” referitor la „opiniile” mele despre tenis (in general)si despre Federer, Djokovic etc( in particular ). Cred mai degraba ca a vrut sa se harjoneasca putintel cu d-voastra .Asta (cred) deoarece de la o vreme ati inceput sa-l „luati la ochi” in privinta modului in care isi gestioneaza ” hanul muschetarilor”. Cred ca a vrut sa va provoace, cum de fapt am vrut si eu. Din raspunsul d-voastra ” aveti mare dreptate”( cu zambaret ) am crezut ca ati inteles aluziile mele cam deocheate . Asa -zisa provocare a fost din partea mea o mare indrazneala.
        De altfel am sesizat in cursul zilei de azi toate aspectele(harababura,diferentele) aratate de d-voastra. La baieti au ramas in competitie primii 8(opt) iar la fete au iesit primele 7(sapte), exceptie facand Serena. Si, desigur, daca la baieti de maine incolo competitia va fi cu adevarat un mare spectacol , la fete , nemaifiind mare lucru de vazut aproape ca s-a incheiat spectacolul. Prin urmare astept cu nerabdare partida dintre Djokovic si Nadal. Pariez pe Djokovic. Zau ! 🙂

      • Stely said

        „Mă doare să spun asta, dar tenisul masculin este mai interesant de urmărit decât cel feminin. La masculin sunt rivalităţi puternice. Meciuri de legendă. La feminin nu avem aşa ceva. Serena (Williams) nu are adversare. Are o forţă fenomenală. Are un serviciu devastator, care îi oferă multe puncte câştigătoare. Deţine cel mai bun serviciu din istoria tenisului feminin. Nu are rivală de zece ani şi cred că va continua să stabilească recorduri mulţi ani de acum încolo”, a declarat Evert.

        Christ Evert consideră că în tenisul feminin actual este mai multă forţă în joc, iar sportivele au o condiţie fizică mai bună. Ea a mai spus că atunci când evolua nu urma un regim alimentar: „Mâncam croissante în fiecare dimineaţă. Nu exista regim vegetarian sau vreo dietă specială… Mâncam friptură şi cartofi în fiecare zi”, a spus Evert râzând.

        Chris Evert crede că Novak Djokovici va câştigat turneul de la Roland Garros la masculin, iar Serena Williams la feminin: „Pariez pe Djokovici şi Serena, chiar dacă ea nu a arătat cel mai bun tenis până în prezent. Djokovici este cel mai profesionist jucător. Este puternic şi constant. Are tot”.

        Sursa: Mediafax

        • Dl.Goe said

          Urmeaza Djokovic contra Murray. Emotii mari pentru d-na Stely. Sper ca macar una dintre finale sa fie castigata de vevinii nostri sârbi. Daca s-ar putea amandoua cu atat mai bine ar fi. Imi pare foarte rau ca dl.Federer nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor (cu elevetianul pre elvetian calcand), si a iesit prematur din competitie. Mi-ar fi placut sa avem un meci Djokovic – Federer ca sa vaza si dl.D’Artagnan pe viu despre ce e taina. Asa insa, din vina supraomului, domnia sa va continua, sincer fiind (c-asa e dânsul, sincer) sa ramana, in continuare, in confuzie. Asta e. Poate data viitoare.🙂

          • d'Artagnan said

            Da’ ce era dacă aveau meci cei doi?! Făceau concurs de glume? De cine-i băiat de băiat? Care este mai de-al nostru? Le băgau organizatorii pe șest fani care să facă selfie, să vedem cum se comportă fiecare în condiții de stres?
            Eu credeam că ar fi jucat pur și simplu tenis.

          • Dl.Goe said

            Ah, din nou sunteti sincer. Excesiv de sincer. Da, desigur ar fi jucat tenis. Dar stiti si d-voastra vorba aia, viata e complexa si are multe aspecte. Orice realitate are o infinitate de layer-e. Eeee. Cand joci tenis se vede tenis dar si mult mai mult. C-asa-i in tenis. C’est la vie. Asa si noi, uite jucam ping-pong (bambilici cu vorbe). Spectatorul poate vedea exclusiv o partida de ping-pong. Altul poate vede mai mult(e). Eeee. Are de unde. Eeee. Vede stilul. La serviciu… Si, vorba ceea, stilu e omu. D-voastra, sincer fiind, puteti crede in continuarea (daca asa vreti cu tot dinadinsul) ca o partida intre (sârbul) Djokovic si (neamtul) Federer este doar un meci de tenis. Dupa cum stiti puteti crede ce vreti. Orice. Dar, realitatea (adevarul) este alta/altul. Sic. O partida intre Djocovic si Federer este mult mai mult decat un meci de tenis. Este o lectie de viata. Pentru cine sta sa se uite in directia asta. Acuma ca v-ati pus sincer in cap sa-l contraziceti pe dl.Goe cu orice pret (bravo, sunteti un june ambitios) n-o sa stati d-voastra sa va uitati in directia asta. Numai sa nu faceti cârcei la cerbice in directia cealalta.

            Ati urmarit partida Djokovic – Nadal? Cum vi s-a parut? Ce parere aveti despre faptul ca in setul al treilea, Djokovic a incheiat si a castigat game-urile de pentru 3-0 si 4-0, ambele, cu cate o minge de mare noroc, care a lovit fileul si a cazut pleasca in terenul nefericitului Nadal? A fost noroc? Stiinta? Viata? A contat ca Novak s-a inchinat dupa una dintre aceste mingi? Nu? Da? Cum? D-le D’Artagnan, viata e compliacata si are multe aspecte. Unele vietati insa sunt simple. Excesiv de simple si previzibile in sinceritatea lor. C-asa e viata. Incercati si d-voastra sa ma surprindeti daca puteti, dar altfel decat in genul Rromica-gica-contrica. Daca s-ar putea. Daca nu…

          • Stely said

            Cred ca acum Federer este fericit ca a scapat de umilinta pe care a indurat-o „nefericitul ” Nadal . Djokovic l-ar fi invins cam la acelasi scor daca ar fi jucat in finala cu el.
            S-ar putea insa ca Andy Murray sa-i dea mari batai de cap lui Djokovic in semifinala de vineri. 🙂

          • Dl.Goe said

            Aici cred ca aveti dreptate: la ora asta Murray este cel mai incomod adversar pentru Djokovic.

  7. d'Artagnan said

    Sunt de acord cu tot ce-a spus DlGoe, mai puțin cu punctele esențiale, gen ”din incompetență, din lene…”
    Ba poate cu lenea aș putea fi de acord. Cu lenea și cu timpul.
    Oricum, aș putea zice fără satisfacție :Q.E.D.
    Să vină hamburgării, să ardă grătarele, să se facă micii!

  8. Stely said

    D’Artagnan- intuitia mea feminina imi spune ca v-ati suparat. Ce ati vrut sa spuneti aici ? „Oricum, aș putea zice fără satisfacție :Q.E.D.”

    • d'Artagnan said

      Dumneavoastră ce credeți?

      • Stely said

        Pai nu stiu ce sa cred. Adica, cine a demonstrat si ce ? V-ati suparat pe cel ce a facut demonstratia sau, dimpotriva, dvs ati demonstrat ca aveti motive de suparare ?
        P.S. De fapt cred ca v-ati suparat . Acum ma bazez si pe ceva indicii nu numai pe intuitie.

        • d'Artagnan said

          Aaa, atunci n-ați înțeles!

          Păi nu zisei că sunt de acord cu DlGoe? Mai precis, sunt de acord cu ”Schimband pentru o zi meniul, d-lui (adică eu) n-a urmarit sa incerce marea cu degetul (doar, doar) ci doar sa arate ca invers nu merge…”, și vin și zic Q.E.D., dar nu sunt de acord cu” si ca de fapt d-lui (adică tot eu) nu face ceea ce face din inertie, lene, incompetenta, lipsa de imaginatie…”, dar sunt de acord cu ” ci tocmai pentru ca, perspicace fiind, actioneaza subtil in acord cu legile pietei libere (cerere si oferta)…”.
          Demonstrația am făcut-o eu, strălucit!

        • Stely said

          Aaaa, acum am inteles. Este vorba despre „demonstratia” de aici:

          Schimband pentru o zi meniul, d-lui n-a urmarit sa incerce marea cu degetul (doar, doar) ci doar sa arate ca invers nu merge, si ca de fapt d-lui nu face ceea ce face din inertie, lene, incompetenta, lipsa de imaginatie, ci tocmai pentru ca, perspicace fiind, actioneaza subtil in acord cu legile pietei libere (cerere si oferta). Desigur ca dansul a actionat mult mai spontan si mai din instinct decat s-ar putea deduce din aceasta constatare elaborata in cuvinte, dar in fapt, in mare, cam asa sta treaba. Esecul experimentului (caci in acord cu reactivitatea musteriilor este un esec) este un succes al demonstarii (a ceea ce trebuia demonstrat) ca multi vad, putini cunosc si ca nu poti si nu trebuie sa te joci cu legile pietei. Oferta (d-lui D’Artagnan) trebuie sa vina in intâminarea cererii (clientilor d-lui D’Artagnan). Dl. D’Artagnan se poate intoarce linistit la ce stie dânsul mai bine si la ce le prieste asijderea re-cunoscatorilor si fideilor sai clienti. A proceda altminteri este ca si cum ai inceca sa servesti la McDonald’s sandwich-uri cu trufe si caviar unor clienti infometati care râvnesc cu toata fiinta lor un hamburger suculent, mustind de seve aromate de gata.

          N-am inteles insa, de ce nu i-ati dat replica Dlui Goe, acolo, la fata locului ?
          Deci nu v-ati suparat si ,mai mult, inteleg ca veti continua sa serviti toti clientil (la gramada) cu bere , mici hamburgari etc. , indiferent daca unii dintre ei „fac pipi „pe bucatele din farfuria altor clienti , sau au comportamente de killer.

          • d'Artagnan said

            ”N-am inteles insa, de ce nu i-ati dat replica Dlui Goe, acolo, la fata locului ?”

            Aaa, deci n-ați înțeles!
            Păi eu dau replica unde vreau, când vreau, și cum vreau!! Ei, drăcia dracului!! Da’ să știți că nu-s supărat.

            Și da, sunt de acord cu DlGoe, are dreptate când spune despre d-stră că ”Inteleg ca incercati sa jucati aici la scara mica rolul femeii asa cum reiese el din istoria ilustrata a umanitatii la scara mare: Arbitru si trofeu impartial in ridicolele dueluri ale barbatilor. ”
            Că de fapt asta înțeleg eu când băgați ”strâmbe”, gen: Deci nu v-ati suparat si ,mai mult, inteleg ca veti continua sa serviti toti clientil (la gramada) cu bere , mici hamburgari etc. , indiferent daca unii dintre ei „fac pipi „pe bucatele din farfuria altor clienti , sau au comportamente de killer.”
            Dar nu m-am supărat, înțelegeți?🙂

          • Stely said

            Oooo, am devenit din „trofeu si arbitru” un baga „strambe” !? Va inselati amarnic. In privinta suparaii am fost doar putin ingrijorata, iar cand v-am intrebat de ce nu ati dat replica la fata locului, am facut-o nu cu o intentie rea ci doar pentru ca eram putin derutata . Nu pricepeam Q.E.D-ul acela. Ulterior am fost nevoita sa merg la text ca sa ma „documentez” si mai apoi sa inteleg.
            A, aia cu pipi in bucate n-a fost o stramba ci o intrebare pe care v-am pus-o asa din curiozitate. Daca nu vreti sa-mi raspundeti nu ma supar , zau ! Nu ma bag in „bucataria” dvs dar nici client „consumator ” al hanului nu voi fi. Doar asa in trecere sa „gust” din topicele delicioase scrise de muschetarii D’Artagnan si Aramis. Pacat de ele insa . Cred ca stiti de ce.

          • d'Artagnan said

            Instinctul meu masculin imi spune ca nu v-ati suparat.

          • Stely said

            Da, aveti un „instict” foarte bun . Dar trebuie sa recunoasteti ca „explicatiile” mele au fost fara echivoc . 🙂
            Eu insa nu sunt sigura daca dvs ati spus adevarul (ca nu v-ati suparat) Adica, ati spus ceva dar se vede cu ochiul liber ca este altceva.
            P.S. Despre Federer nimeni nu spune nimic ? Am vazut partida dar ma abtin sa comentez , referitor la cum s-a terminat si cum s-a jucat. Pacat ca s-a terminat repede. Asta, de-acum (care s-a terminat)dintre Tsonga si Nishikori a fost mult mai spectaculos. Aoleau, m-a luat valul si am uitat ce am spus mai sus. 😳

          • Stely said

            scuze, este corect „instinct. „

  9. d'Artagnan said

    Stely,
    ”!Eu insa nu sunt sigura daca dvs ati spus adevarul (ca nu v-ati suparat) Adica, ati spus ceva dar se vede cu ochiul liber ca este altceva.”

    Chiar vreți să mă supărați?! dArtagnan spune ÎNTOTDEAUNA adevărul.

    • Stely said

      Chiar nu vreau sa va supar !! Dar de ce nu „vorbiti” si cu Dl Goe ? 🙂

    • Dl.Goe said

      Ati fi mai aproape de adevar daca ati spune, mai degraba, ca „D’Artagnan este ÎNTOTDEAUNA sincer.”🙂

      Adevarurile adiacente, mereu multiple, il insotesc ca o aura, ca o coama, ca o barba plina de fire in råspar… sau ca o s(p)uma de scântei. Sarcina spectatorilor lui D’Artagnan este sa-si compuna singuri adevarurile pe care si le doresc, pe alese, din oferta spectrala a personajului. Fara sa i se uite in gura.

  10. Dl.Goe said

    Noi nu credem ca D’Artagnan (fåcåtorul de mici) s-ar fi suparat (pe cine? ca n-avea pe cine) ci doar ca s-a sesizat din oficiu fata cu reactiuna, atunci cand a fost atins in amorul propriu (cel mai sacru amor al såu). Numai si numai atunci. Incolo nu. Dar, la fel ca-n cazul lui Federer caruia aroganta nu-i scade talentul, nici d-lui n-o sa-i scada dintr-atata, capitalul de simpatie pe care i-l purtam, Iaca niste biete manifestari cam câltzoase, sporadice, trecatoare, uneori inevitabile.

  11. Dl.Goe said

    Zilele astea a fost ziua de nastere a lui Mircea Cartarescu si nimeni nu s-a deranjat sa spuna la multi ani pe Arca lui Goe. Tttt.

  12. d'Artagnan said

    DlGoe,
    Dacă nu v-aș cunoaște aș spune că suferițI de mania persecuției sau că aveți câteodată nedrepte accese de… sinceritate.
    Afirmația dumneavoastră cum că ” Acuma ca v-ati pus sincer in cap sa-l contraziceti pe dl.Goe cu orice pret ” este contrazisă câteva comentarii mai jos, unde am recunoscut că ”Da, iar trebuie să-i dau dreptate Dlui Goe (n-aș spune că urăsc treaba asta)”. Observați că am spus ”IAR trebuie…”…
    Prin urmare, nu mi-am făcut un scop în a vă contrazice.
    Cât despre ”Rromică – gică-contra”, ”vietăți simple”, am s-o las așa cum a căzut, recunoscând că nu pot surprinde altfel o entitate complexă ca DlGoe.
    Cât despre mingile cu noroc, care lovesc fileul și cad peste, o știe oricine joacă tenis, regula este simplă: trebuie să lovești mingea cu încredere, să nu eziți, să fii sincer în jocul ăsta, și vor fi șanse mai mari ca mingea să fie cîștigătoare, să treacă banda. Nu are treabă cu Dumnezeu, dar, bineînțeles, dacă vrei să aibă, atunci are.

    Așa e, și IAR vă dau partial dreptate, jocul de tenis este mai mult decât pare la prima vedere, dar nu este, după mine, turnesolul care să ne indice diferențele aduse de dumneavoastră în discuție. Alte diferențe da, dar nu pe acelea.
    Într-un final, aș spune că dacă vrei să câștigi în tenis trebuie să iei acest sport așa cum este el la bază: doar un joc. Nu o lecție de viață. Altfel te crispezi și pierzi. Dacă este să vorbim de Djokovic, de asta și câștigă, ia tenisul ca pe un joc.
    Acum, cu permisiunea colegilor de blog, am să mă retrag pentru o scurtă perioadă la han, acolo unde am niște obligații. Timpul meu e limitat în perioada asta și coproprietarii văd că-s cam chiulangii. Îmi cer scuze anticipat pentru toate grătarele pe care le voi face acolo.

    • Dl.Goe said

      Ah, iarasi va retrageti si iarasi imi acordati cu generozitate favoare de a avea ultimul cuvant… Un sablon deja. Oh, capu-mi pustiu cu furtune. Gandirile rele-mi sugrum cele bune.

      P.S. Si eu va multumesc pentru ingenua ilustrare de mai sus. Este ca la carte. Voi face poate cateva comentarii punctuale asupra ei, cu ocazia ultimului cuvant, la ultima cafea, ultima fasole, ultima tigarå… Din proxima pauza la vorbitor. Scuzele d-voastra sunt acceptate anticipat. Va urez spor in confectionarea micilor, spor garantat caci folositi pasta de mici pret-a-porter colectata gratis din canalele media guvernamentale, musterii flamanzi, de unde si plus-valoarea si, sper, si acumularea de capital. Sunteti deja mai bogat decat milogul Porthos.🙂

      • Stely said

        Hmm… cand ii permiti Serenei sa revina in joc nu mai este nimic de facut. Am stiut ca va castiga imediat ce a egalat in setul doi.
        Despre Ana Ivanovici nu mai spun nimic, poate doar ca imi pare rau. 😦

        • Dl.Goe said

          Am impresia ca Serena cedeaza in mod deliberat primul set, asa… la misto, ca sa nu bata la ochi.🙂

          Asa ca daca tot e Serena in finala nu mai conteaza asa de tare ca Ana Ivanovici (care e mai frumoasa decat Gabriela Sabatini) n-a mai ajuns. La ce sa mai fi ajuns? Asa, a scapat ieftin.🙂

          • Stely said

            Da, m-am gandit ca Serena s-ar putea comporta precum o pasare ranita. Insa, in primul set se vedea clar ca este in suferinta. Inainte de semifinala a facut o declaratie foarte ciudata. Anume, ca nici ea nu stie cum a ajuns pana aici (dupa sferturi).
            Ramane de vazut ce va face cu Safarova. Am presimtirea ca, daca va pierde primul set nu-i va mai merge figura. Din ce s-a vazut le are si ea la reveniri in joc.Si de la 1-4 inca din primul set, nu ca Serena abia in setul doi.Apoi, Safarova a batut-o in optimi pe Sharapova, deci se poate . 🙂

  13. Dl.Goe said

    Nimicul zilei.

    Urmand exemplul altor gospodari responsabili si de nådejde la casa lor, trebuie sa ma ocup si eu un pic de ingrijirea Arcei si sa depun munca de intretinere zilnica, sa schimb apa la flori, sa stropesc pestii, si mai ales sa hranesc nimicul cu nimicuri, ca sa nu cada in paragina. Nimicul in paragina este urât si urâtzenia va salva lumea. Iar lumea nu merita sa fie salvata. Toti trebuie sa muncim in acest sens, dupa cum zic si drumetii pe la hanuri, bând vin ieftin din urcioare de lut.

    Nimicul zilei de azi suna cam asa (cicå): „Ceea ce nu poate fi måsurat nu existå!”. – Gndeste-te la asta… si dupa ce te gandesti (cu capul tau)… Iti mai dau de gandit si la un… corolar colateral… „Unele lucruri care pot fi masurate nu exista” (de exemplu timpul)… – Gandeste-te la asta cu capul tau (plin cu furtune)… Incet, incet (dar nu azi) vei ajunge la teza … nu a zilei, nu a mileniului, nu a eternitatii, nu a orei, sau a secundei…. ci a clipei (adica a nimicului din nimicul numit timp): Nimic nu exista. Nici macar tu, care cugeti. Ti se… pare… Ti se face doar o parere. Parerea ta. Nu a mea.

    Cred ca nimicul de azi are destule calorii asa ca pentru cateva zile pot sa-mi iau gandul si sa må dedic exclusiv gandirii despre perpetuum mobile. Care nici nu existå.

    • arcaluigoe said

      Motzul zilei: Cred ca esti de acord ca ceva care nu exista este nimic.

      Restul sunt fleacuri. Adica nimicuri. Asta asa… ca element ajutator.

    • Stely said

      Timpul nu exista, dar „avem timp pentru toate”… nimicurile.

      P.S. Aha, a inceput semifinala „mare” la tenis masculin : Murray -Djokovic. Asta fiind totusi ceva . 🙂

      • Dl.Goe said

        Tot ceea ce-mi doresc de la acest turneu de la Roland Garros este ca Djokovic sa invinga macar un elvetian. Nimic mai mult.🙂

      • Dl.Goe said

        Noul Octavian Paler este Andrei Plesu.🙂 In plus se mai si face noapte, in mod cu totul si cu totul surprinzator… neasteptat. Cum o fi posibil asa ceva?

        • Stely said

          Si e de bine ? 🙂
          P.S. Daca va referiti la intreruperea meciului am inteles ca nu este de vina noaptea, ci o furtuna cu tunete fulgere si ploi . Din ce am vazut cei doi nu s-au opus. Inclin sa cred ca intreruperea il avantajeaza pe Djokovic. Revenirea neasteptata a lui Murray din setul trei l-a cam naucit . In setul patru parea ca se redreseaza dar Murray a egalat si cred ca lui Djokovic I-a convenit intreruperea. Maine se va relua cu un Djokovic dezlantuit. Asa cred.

          • Dl.Goe said

            Ce e corect e corect. Ati avut dreptate. Intreruperea meciului l-a avantajat pe Djocovic. Dar sa va spun un secret. Tot corect. Continuarea meciului l-ar fi avantajat tot pe Djokovic. C-asa-i in tenis.🙂 Avantaj la serviciu. Prin urmare puteati sa spuneti si invers. Invers, invers, nu invers cu ati spus d-voastra.🙂 C-ati spus putin invers. Nu?

          • Stely said

            Felicitari ! S-a intamplat asa cum am prezis. Nu-mi pare rau pentru Murray . A facut tot ce a putut. Ne-a oferit un meci frumos, spectaculos si de calitate. Ar fi fost” urat” daca ar fi pierdut in trei seturi, fara lupta . Djokovic a fost mai bun, semn ca va castiga in fata”elvetianului” Wawrinka. 🙂
            P.S. Ati obsevat coincidenta ? Numarul unu mondial atat la masculin, cat si feminin joaca cu nr 9 si respectiv nr 13 . Deci castigatorii sunt previzibili. Djokovic a facut un meci bun azi la ” antrenament ” fiind deci in forma, dar Serena dupa cum s-a vazut de dimineata la antrenamentul oficial nu prea era (asa se sugera ). S-ar putea ca Safarova sa dea lovitura .

          • RALG said

            Iarasi vorbiti invers. Din interes.

            Nu, n-am observat? Ce coincidentå? E vreuna? Numerologica? 8 cu 13? Castigatorii sunt previzibili ??! Uneori (adesea) castigatorii sunt imprevizibili, De regula jucatorii imprevizibili sunt in stare sa-si surprinda adversarul. si astfel castiga.

            Felicitari? Mie? Merci. Pentru ce?

            Safarova? Lovitura? Dubla lovitura.

          • Stely said

            Haidaa!!🙂

          • RALG said

            Hai! Da! Asa-DA-r si daca invinge Serena si daca invinge Lucie veti putea spune iarasi ca s-a intamplat asa cum ati prezis. Nu?

            Am stiut de la bun inceput ca amenitarea d-voastra de data trecuta (…) nu a fost un angajament ci un mic santaj sentimental. Pre-meditat. Nu vad de ce sunteti asa surprinsa ca reactionez, previzibil, in consecinta!

            PS. Cu cine tineti in finale? (A nu se confunda cu „cu cine mergeti?”)

          • Dl.Goe said

            Sunt sanse mari ca Safarova sa castige finala. Dupa cum am prezis. La dublu.🙂

          • Dl.Goe said

            Prevad ca in finala de la baieti o sa tineti cu el… veti anul acesta…😉

          • Dl.Goe said

            De fapt nu-i o pre-vedere… cât o pre-meditare.🙂

          • Stely said

            „…si daca invinge Serena si daca invinge Lucie veti putea spune iarasi ca s-a intamplat asa cum ati prezis. Nu?”
            Exact . 🙂

            P.S. Acum am tinut cu Luci , cea „imprevizibila.”
            Maine, sa vedem … La dublu e musai sa castige .
            Iar la simplu sa zicem invers ? 🙂
            PPS. Meciul nu a fost prea spectaculos, dar ma bucur ca nu s-a terminat repede . Am sperat un pic .

          • Stely said

            „Iar la simplu sa zicem invers ?🙂 ” Este vorba de finala Wawrinka-Djokovici .

          • arcaluigoe said

            image015

          • Stely said

            Este Serena Williams ? 🙂

          • Dl.Goe said

            Este cine vreti d-voastra. Perceptia e totu.

          • Stely said

            Dar cu Monica Niculescu, în semifinalele turneului ITF de la Marsilia, ce credeti ca se va intampla ?

          • Stely said

            „Este cine vreti d-voastra. Perceptia e totu.”
            Asa ii spusei si eu unei doamne, furioasa ca l-am „bârfit ” pe geniul de la Corabia

          • Dl.Goe said

            Monica? Poate Monica Macovei…

          • Stely said

            Nu, Monica Macovei nu joaca tenis . Ea are insa alta treaba mult mai importanta. Ma gandesc la niste alegeri anticipate ,
            Pe Monica Nicolescu o urmaresc aici :
            http://www.livescore.in/ro/meci/rJUFslD8/?iframe_external=804062-30#sumar-meci

          • Stely said

            „La dublu e musai sa castige .”

            Si, ce credeti ca s-a intamplat ? Ei bine, tocmai ce am preconizat. 🙂

            Mattek-Sands B. / Safarova L 2-1</b DellAcqua C. / Shvedova Y.

          • Dl.Goe said

            Nu-i chiar surprinzator ca Wawrinka a castigat azi finala de la Roland Garros. Chiar daca meciul nu este official incheiat, totusi este evident ca zarurile au fost aruncate si nici macar Djokovic nu le mai poate intoarce. Trecutul este deja trecut. C-asa-i in tenis. Ca-n viata. Viata e sursa.

          • Stely said

            Eu cred ca nu …🙂

          • Stely said

            Of, of … dar nu-i totul pierdut.

  14. Stely said

    (V)a fi sau a nu (v)a fi (?, !, …) Victor Ponta fortat sa-si dea demisia din functia de prim-ministru al Romaniei ? Ah! Aceasta (n-)ar fi intrebarea… on topic . 🙂

    Ascensiunea si prabusirea plagiatorului Ponta
    Cariera politica a lui Victor Ponta este un caz de manual in ceea ce priveste rolul prostiei in istorie. Am spus acest lucru inca din iulie 2012, pe vremea cand plagiatorul si partizanii sai isi savurau ceea ce li se parea a fi un inexorabil triumf asupra statului de drept. Iata-l acum invins de propra-i aroganta, impertinenta si egomanie. Devoalarea profilului dictatorial al lui Victor Ponta nu a fost un exercitiu fara urmari. Unii s-au intrebat daca nu exagerez ocupandu-ma saptamanal, uneori zilnic, de acest personaj. Iata ca n-am gresit, nici eu, nici altii care am scris constant despre el si manevrele sale sordide.

    http://www.contributors.ro/politica-doctrine/copy-paste-tense-rolul-prostiei-in-istorie-ascensiunea-si-prabusirea-plagiatorului-ponta-actualizat/

    • Dl.Goe said

      Am impresia cå teribil mai râmniţi la micii amicului D’Artagnan.🙂 Acuma ca idolul politic al geniului de la Corabia are probleme cu istoria care se tot repeta e cumva normal. De vina este piaza rea. Dar si originile ne/sanatoase. Si, ca si inaintasul sau, iata, Victoras nu vrea sa dea socoteala decat in fata Marii Adunari nationale. Tttt… Si istoria se tot repeta. Un fleac. O sa iasa ciuruit. Traiasca feudalismul, viitorul glorios al omenirii.🙂

      • Stely said

        „O sa iasa ciuruit”…? Doamne ajuta ! 🙂
        P.S. Cred insa ca nu va fi asa usor. Ponta se dovedeste a fi greu de ucis.
        P.S. La hanul „amicului D’Artagnan s-au pornit graterele … 🙂

        https://hanulmuschetarilor.wordpress.com/2015/06/05/soc-si-groaza-victor-ponta-suspectat-pentru-sova-cel-scapat/#comments
        …dar nu râmnesc la micii dumnealor .

        PP.S. Despre „geniul de la Corabia ” n-am ce sa zic, decat ca e pe drojdie si el.

        • Dl.Goe said

          „geniul de la Corabia”, caruia-i adie o palidå palå, ca o boare prin cic-oare, caldå si umedå in panze dinspre Buco-vina, ca di vina… comedie, cu acte in regula… este nu atat victima manipularii sistemului care i-a bagat in fata pe Ceausescu-Iliescu-Nastase-Geoana-Ponta ori pe ale Mircea Badea, si cu care poezelu Co n-are prea multe in comun in profil, intruact aceia sunt smecheri, spilcuiti, stilati si cu banu på ei, iar el sireacu este un tzaranus-rural, fraier, calic si needucat, cat este victima automanipularii. Acestui poet rural, epigon onomatopeic al lui Nicolae Labis, atat de tare i-a intrat in gelatina craniana c-ar fi un geniu incat subconstientul lui (un inconstient) a decis reflex sa-l adopte pe cel care este detestat de cei ce i-au refuzat lui luarea in considerare. Poetele Abalaru de la Gura Padinii, evalueaza pe orcine strict in functie de felul in care respectivul/respectiva reactioneaza fata de fanfaronicele-i apucaturi. Daca cei care s-au râs de dânsul il detesta pe Ponta inseamna ca Ponta e bun. Insul e complet dus cu sorcova, un soricel cu complexe care alergand prin labirint, alegand „liber” intre stanga sau dreapta, n-avea cum sa ajunga, indiferent de alegerea sa „libera”, decat sa-l aiba pe Victor Viorel Ponta ca idol politic si pe Mircea Badea ca idol media. Insi cu care nu are aproape nimic in comun si care scuipa ritualic pe cei alde Viorel Abalaru. Liberul sau arbitru l-a adus in ridicola pozitie de sustinator de gratis al celor doua gunoaie cu staif, care au devenit modelele sale de succes, limita aspiratiilor sale utopice de parvenire. Astazi cand perseverentul Victor este pe cale de a ponta (cum altfel) o noua victorie pe traseu, omul, orb, conitinua sa bolboroseasca bolbote, cu aerul c-ar fi in contact secret cu absolutul. Sfasietor. Ti se face naiba si mila…

          • Stely said

            Asa, acum sper ca doamna sa fie mult mai multumita . 🙂

          • Dl.Goe said

            Presupun ca va referiti la doamna aceea care då cu sårumâna la bårbatii rurali ca sa nu-i infurie cand, isteatza, face dresura på zoon-politicon. Acea doamna partajeaza cu poezelu-co aceeasi fiziologie psihosomatica, acelasi metabolism al egoutzului. Si dansa e la fel de posedata de mania grandorii inchipuindu-si ca e indreptatita sa dea certificate de valoare poetilor, specialistilor, geniilor. E la fel de dusa cu sorcova ca si cel caruia-i ofera asistenta, iaca niste Don Quixote si Sancho Panza, in miniatura, din care a fost indepartata esenta ingenua.

            P.S. S-ar putea zice ca bârfim (ceea ce n-ar fi frumos) dar cred ca nu ne-am putea incadra la aceasta sectiune, intrucat bârfa ca sa fie bârfå, trebuie sa se intample in absenta celor bârfiti, ceea ce, dupa stiinta noastra, nu se intampla. Iar daca s-ar intampla tot n-am putea fi acuzati ca ceea ce sporovaim noi aici in mod privat este barfa, cata vreme spusele noastre nu ajung in public. Daca prin absurd ar ajunge… eee atinunci am fi gata sa ne punem cenusa in cap si sa ne cerem frumos scuze pentru ca n-am documentat cum se cuvine asertiunile cu pricina. Ba am fi gata sa prestam in folosul comunitatii si sa argumentam pe larg.🙂

          • Stely said

            Da, asa i-am spus si eu: nu sunt barfe ci simple perceptii pe care mi le exprim public, tocmai pentru a fi vazute de persoana in cauza, spre a-i da dreptul sa se apere.
            Dar da, daca este asa cum spuneti , adica spusele mele ar ajunge in public, sunt gata sa-mi cer scuze ,dar numai doamnei. Mai ales ca astazi este si ziua de nastere a dumneaei.🙂
            P.S. Nu stiu daca ati sesizat ca titlul topicului de la Corabia ” Cazul si necazul Ponta ” este un mic plagiat . Ex:”Cazul sau ne/Cazul Dorin Tudoran-Bloggerul” sau „Cazul sau ne/Cazul Viorel Padina-Bloggerul „. Desigur in „cazul „celor doi „ne/ Cazul ” are si alte intelesuri .

          • RALG said

            Ocazie cu care-i uram si noi la multi ani si toate cele bune alaturi de toti cei dragi.

  15. RALG said

    Viitorul a fost ieri. Din seva lui se hraneste trecutul de mâine.

    • Dl.Goe said

      Nimicul Zilei (Sectiunea „gândiri adânci”)

      Viitorul a fost ieri. Din seva lui se hraneste trecutul de mâine.

      (Doamne ce firoscos sunt. Nici eu nu stiu de unde le scot. Parca mi le-ar insufla Cinneva. Cine? Marele Sufleor care ne insufleteste… O fi vreuna). Dl.Goe, alesul…

  16. Stely said

    Acum, da …

  17. Stely said

    Trebuie sa recunosc ca am avut mari emotii . Am fost foarte convinsa ca va castiga. Sunt trista. Imi pare rau pentru Djoko. 😦 Dar trebuie sa recunoastem ca amandoi au facut un meci extraordinar. Iata ce moment emotionant. Aplauzele nu se mai opresc. De azi incolo, Djoko este preferatul meu. 🙂

    • Dl.Goe said

      Mi se pare absolut firesc. Daca tot a inceput sa joace ca Murray…nu vad ce altceva ati fi putut face?🙂 Iar eu o sa tiu cu Wawrinka.🙂

      • Stely said

        Pai , cum ramane cu ce spuserati deunazi aici :
        Tot ceea ce-mi doresc de la acest turneu de la Roland Garros este ca Djokovic sa invinga macar un elvetian. Nimic mai mult.

        Asa de repede, si pentru asa putin, il tradati pe Djokovic? A avut si el o zi mai proasta si gata ? A dovedit ca este om nu un robot . Tocmai de aceea a fost aplaudat de public mai mult decat Wawrinka : i-a simtit slabiciunile omenesti.
        Stiu, d-voastra nu tineti cu perdantii. Dar mi se pare incorect. Prin urmare, de aci incolo il voi sustine pe Djokovic, deorece mi-a placut cum a jucat si doresc sa castige. Astept cu nerabdare turneul de la Wimblendon. El si Simona Halep vor fi favoritii mei. 🙂
        P.S. A, poate veti spune ca si eu l-am tradat pe Murray. Nu , nu l-am tradat . Am vazut ca a facut tot ce a putut, dar Djokovic a fost mai bun. Acum a fost Wawrinka mai bun, dar nu pe termen lung.

        • Dl.Goe said

          Doamna sunteti teribila cand va câsuna d-voastra. In special cand va luati in serios. Parol. Pai cum va imaginati d-voastra c-ar mai putea avea si altcineva acces la butonul care comuta emotii pe care-l aveti in proprietate absoluta? Credeti c-ar mai putea si altii sa zica asa… deodata, ca gata, uite favoritu’ nu e favoritu’. Nu doamna. D-voastra sunteti singura experta in asa ceva, ceea ce denota… ååå… Ceea ce denota. D-na ramaneti novice in tenis. In special in cel masculin. Numai gura este de d-voastra. Si revenind la favoriti, cum va puteti d-voastra imagina ca l-as putea avea ca favorit pe ciudatelul ala venit in pijåmalutzå roz sa joace tenis la Roland Garros? Bine acuma d-voastra, puteti sa ziceti c-ati vrut sa fiti provocatoare, ca mult va mai place sa-l manipulati pe dl.Goe pe degete… La US Open pe cine veti avea ca favoriti? Exista vreo sansa sa sondati cu clarviziune viitorul si ne oferiti numele pe care cu multa spontaneitate le veti alege candva la Wimblendon?

      • Stely said

        Djoković a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca să câştige primul lui Roland Garros. A pus stopuri, a ridicat loburi, şi-a răsucit picioarele de nenumărate ori în şpagat şi contre pied. Nu degeaba, aplauzele arenei Philippe Chatrier pentru el au fost poate cele mai calde şi îndelungate de când văd eu finale de Roland Garros la televizor, că acolo n-am fost decât o dată, iarna.

        Lui Nole i-au dat lacrimile… Şi-a trăit înfrângerea cu o demnitate care rămâne în memoria tenisului…

        Mai mult decât o victorie, contează caracterul şi respectul de care te bucuri în ochii oamenilor: Stan Wawrinka le are pe amândouă, a spus nr. 1 mondial, Novak Djoković.

        http://www.gandul.info/puterea-gandului/stan-aripa-de-vultur-a-cucerit-inima-tenisului-14420723

        • Dl.Goe said

          A-o-leu… CTP-ul a scris o compunere laclimogena in care a modelat metafore din lacrimi, nisip si cacat. Probabil ca era beat, s-a uita la alt meci, iar apoi cand i-au cerut aia de la gazeta articolul a scris si el asa… din memorie si imaginatie o compunere scolareasca despre caractere, lupta si da-i. Cachart madam Ubu, ca urat mai miroase. Partea nostima este ca CTP-ul, ca si multi altii, ia si bani pe siropurile pe care le varsa-n pagini… De… e normal la cati le adulmeca cu mirare.

        • Dl.Goe said

          In acord cu continutul istoriei tenisului din ultimii 10 ani, Novak Djokovic ar fi meritat poate sa castige turneul de anul acesta de la Roland Garros, iar Stanislav Wawrinca nu. Din ne/fericire fiecare turneu de tenis, desi este categoric influentat de cursul istoriei tenisului si a fiecarui tenismen in parte, este decis esentialmente in clipa cea repede in care se disputa. In acord cu acea clipa Novak Djokovic nu merita sa castige acest trofeu pe care Stan Wawrinka n-ar fi meritat sa-l piarda si pe care l-a si castigat absolut meritat, cu largul concurs al noului Murray (aka Djokovic). In tenisul masculin primii zece jucatori din lume au din punct de vedere sportiv, tehnic, atletic, valori foarte apropiate, ceea ce ar face foarte dificila departajatea intre ei daca doar asta ar conta. Ceea ce conteaza in plus este felul in care jucatorii pot sa gestioneze presiunea psihologica. Expertul (regele) incontestabil la acest capitol era (este) Novak Djokovic, dar orice om are pana la urma o limita care, atunci cand este atinsa poate intr-adevar sa ilumineze zone altminteri obscure din interiorul intim al aceluia. In aceasta finala in care a ajuns greu, extrem de greu, epuizant, dupa ani si ani, dupa lupte grele cu Nadal… cu Murray… si cu altii ca ei (ale caror blesteme l-au ajuns), Djokovic era stors de acea energie secreta care iti da incredere absoluta in victorie. Intreaga presiune a acestei finale a fost pe Djokovic si nimic din ea pe Wawrinca. Wawrinka nu avea ce pierde si prin urmare si-a permis sa joace tenis, fie ce-o fi, tenis adevarat (caci este un mare jucator capabil sa joace tenis). Contextul l-a ajutat enorm pentru a-si permite sa adopte partida in acest fel, nebunesc (pe care alta data i-l reprosa Federer lui Djokovic). A riscat totul, a incercat „måiestrii”, a cautat colturi, unghiuri, fara complexe, fara teama, fara preget, si totul i-a intrat, totul i-a iesit… A jucat tenis si atat fiind cumva eliberat de povara nevoii de a dovedi ceva, de a castiga ceva sau de a nu pierde ceva. Pentru el a contat doar cat tenis stie. Si stie. Acest jucator ciudatel, bizar, batranel, data afara din casa de nevasta, nedreptatit amarnic de catre destin ani si ani la rand, si-a bagat picioarele in el de destin, si-a pus pijåmalutza roz si s-a dus sa joace un meci de tenis intr-o duminica oarecare, fara sa-i pese de urmari. Omul a venit la meci direct din viitor, dintr-un moment in care nu mai conta ce s-a intamplat in trecut si cand joci doar asa… de placere, demonstrativ. Dar… dar… dar… Nimic din toate acestea nu i s-ar fi intamplat daca nu l-ar fi ajutat decisiv adversarul sau dl.Novak Djokovic, cel despre care CTP-ul (un bou cu aura) spune c-ar fi facut totul ca sa castige. Nici vorba. Djokovic a facut totul ca sa piarda. Adica a facut totul ca sa nu piarda (tot aceea). In finala de duminica scopul lui nu a fost sa castige turneul de la Roland Garros. Scopul lui a fost sa (nu-l) piarda. A fost dominat infinit mai mult de dorinta (spaima) de a (nu) pierde iarasi, decat de dorinta de a castiga. Presiunea cu care jongla alta data a atins limitele psihologice ale omului Djokovic, iar aceasta presiune l-a blocat mental in ideea ca nu trebuie sa riste nimic ci doar sa stea in joc si sa intoarca mingea pe mijlocul terenului (or sa incerce prosteste, niste loburi stupide). A castigat cu noroc primul set (impotriva cursului jocului) si asta a fost un mare ghinion, caci i-a intarit definitiv convingerea ca asa trebuie sa joace, prudent, cu teama, fara riscuri, asteptand ca Wawrika – ca multi altii, sa se bata singur, turtit de emotie ca joaca contra lui, No,1 in lume. Daca ar fi pierdut primul set (dupa cum merita) ar mai fi fost o sansa, o mica sansa sa se trezeasca, sa-si bage piciaorele in ea de spaima si de joc prudent, economic, si sa joace tenis asa cum stie sa joace. Ar fi avut timp sa considere ca meciul s-a juca deja, sa-l privesca si el (precum Wawrinka) din viitor si sa joace (doar) tenis. Asa insa, ancorat in constrangatoarea incertitudine a prezentului, blocat mental, incapabil sa se conecteze la realitatea cea repeede si sa-si schimbe din mers strategia (cum facea), Djokovic n-a facut decat sa astepte sa se termine odata aceasta finala pentru a se elibera de teribila presiune a stresului care il apasa de atat si atat vreme: Roland Garros – Turneul pe care nu-l va castiga niciodata.

          Dintre cele trei finale Roland Garros pe care le-a disputat in cariera sa marele tenismen Novak Djokovic, singura pe care ar fi meritat s-o castige (in acord cu jocul din teren) este prima, cea jucata impotriva lui Nadal in 2012. Asta pentru cunoscatorii care-si mai amintesc cum s-au jucat meciurile si cum s-a scris istoria. Pentru ceilalti compunerile scolaresti ale CTP-ului sunt destul. Prea destul.

  18. Stely said

    Bine acuma d-voastra, puteti sa ziceti c-ati vrut sa fiti provocatoare, ca mult va mai place sa-l manipulati pe dl.Goe pe degete…

    Pai ce sa mai zic ? Doar un simplu multumesc. 🙂

    P.S. Sigur, sunt novice (putin spus) in tenis( in general ) nu numai in tenisul masculin. Credeti ca nu stiam ce ma asteapta daca ma avant sa ma bag in vorba cu Dl Goe despre tenis, fotbal si alte multe vorbe care sunt dezbatute aici pe Arca lui Goe? Stiam, dar am riscat . Am riscat, dar poate sa spuna cineva ca am riscat degeaba ?
    Eee, stiu pe cineva dar nu-mi pasa. Daca se pricepe mai bine decat mine nu are decat sa vina aici sa discute cu dumnealui de pe picior de egalitate. Eu spun ca nu exista acel cineva. Nu vedeti ca nici macar CTP nu este in stare ? 🙂
    Apropo, oare Dl Goe este jucator sau comentator de tenis profesionist ? Ca prea le zice bine . Dar este ceva la care sa nu se priceapa foarte bine ??? As zice ca nu.

    P.S. La US Open pe cine veti avea ca favoriti? Exista vreo sansa sa sondati cu clarviziune viitorul si ne oferiti numele pe care cu multa spontaneitate le veti alege candva la Wimblendon?

    Raspuns : Acum nu . Dar fiti sigur ca ma voi pronunta. 🙂

    • Dl.Goe said

      Desigur ca nu exista Nimic la care sa nu se priceapa dl.Goe (la nivel de expert), pe Arca lui Goe, intrucat d-lui se pricepe la Tot-ul. Totul fiind (nu-i asa?) Nimic… Etc…

      Adorabila logica. Daca dl Goe nu-i expert (dar se då a fI) inseamna ca altii sunt… Iar daca altii sunt atunci inseamna ca noi, noi care suntem… altii.. ca n-om fi aceiasi, suntem acei experti. Nu? In rest nu si nu. Dl.Goe este un spectator de tenis profesionist, de departe cel mai competent de pe Arca lui Goe,🙂 si care gaseste caraghioase interventiile unora care sunt spectatori recenti, amatori si superficiali, care se trezesc tam-nisam sa comenteze comentarii si alte brasoave taman atunci cand noi suntem cåtråniti de rezultatele in tenis, adica sa vie cara va sa zica niste novici sa-ti explice ce si cum, pe motiv ca or fi si altii mai experti. D-voastra cum v-ati simti si cum ati reactiona? Adica io arz in focul meu c-am mancat Djokovic bataie de la papagalul ala vopsit si d-voastra va dati in barci, pam-pam, dupa ce-am mai avut de vreo cateva ori discutia asta… In schimb va asteptati la felicitari si multumiri poate? Se pare ca stam extrem de prost cu subîntelesurile, in special d-voastra, care nu prea reusiti sa va autoevaluati prestatiile la pretul corect in variabilitatea lor si nici sa anticipati efectele pe care le produc in mod natural. Asta va face ca adesea sa aveti asteptari nerealiste. Ceea ce desigur ca se va rezolva in timp, de la sine, prin simpla exercitare a libertatii de opinie practicata de toti cei care au mai mult chef decat lehamite de a zice ceva, candva, oricum, oricand, in replica la replica la replica la replica… si tot asa.

      P.S. Progresele pe care le-ati facut ca spectator de tenis (intrat relativ recent in bussines) sunt remarcabile, dar excesele si supraevaluarea acestora la care va dedati zglobiu ii impiedica pe spectatorii acestor progrese sa-si exprime aprecierea.

      • Stely said

        ….si care gaseste caraghioase interventiile unora care sunt spectatori recenti, amatori si superficiali, care se trezesc tam-nisam sa comenteze comentarii si alte brasoave taman atunci cand noi suntem cåtråniti de rezultatele in tenis, adica sa vie cara va sa zica niste novici sa-ti explice ce si cum, pe motiv ca or fi si altii mai experti.
        D-voastra cum v-ati simti si cum ati reactiona?

        A fost un moment cand a fost eliminata Simona in turul doi la Roland Garros . Nu stiu daca va amintiti .(V)-am cerut ajutorul(ce sa fac sa ies din „şoc”) si mi s-a sugerat sa ma las de „brasoave.” Atunci am fost si eu „cătrănită”, nu-I asa ?
        Am reactionat in urma acestor sugestii (parca) stand putin in banca mea. Adica am tacut vre-o cateva zile, nu mai mult. 🙂 Da, acum am „recidivat” cu buna stiinta. Am presimtit ca sunteti cătrănit . Dar in „bunatatea „mea sau mai bine zis naivitate am crezut ca va scot din cătrăneala. Acum , daca n-am reusit ce sa fac ? Mai incerc si data viitoare … Promit ca voi fi mai pregatita. :)) A, despre cine imi doresc sa castige si cine cred ca va castiga la Wimblendon sau US Open n-ar fi greu de spus. La fete, desigur, Simona Halep. Dar cine va castiga , depinde cu cine va intra in finala. Daca nu va fi ea in finala voi vedea atunci ce si cum.
        La baieti in ambele cazuri va fi Djokovic. Ca o novice ce sunt simt ca isi va lua revansa cu varf si’ndesat.
        P.S. In finala de ieri am crezut ca va castiga si nu aveam emotii, dar cand am vazut ca incepe sa rateze si sa greseasca am inceput sa am emotii. Poate nu ma credeti, dar incepuse sa-mi amorteasca mainile, cam aceeasi stare ca la Simona . Pe langa asta il si incurajam: ” Hai Djoko, ia break-ul !” 🙂 Cand am vazut ca in setul trei facuse 3-0, am venit aici sa-mi exprim bucuria . Cand ce sa vezi ? Dl Goe, deja daduse verdictul. 😦

        • Dl.Goe said

          Din pacate in momentul acela lucrurile erau deja clare… In tenis, mai mult decat in alte sporturi, se aplica teoria catastrofelor. Cursul unui joc poate fi impins intr-o directie sau alta atata vreme cat se desfasoara pe creasta ingusta a muntelui. Cand unul dintre jucatori a alunecat pe versant avalansa nu mai poate fi oprita…

          Cat priveste certitudinea ca Djokovic o sa-si ia repede revensa cu varf si indesat, n-as fi chiar asa de sigur. Pierderea finalei de la Roland Garros ba fi un baros care-l va lovi in moalele capului, vulnerabilizandu-l si pe dinauntru (la moral) cat si dinspre afara, facandu-i pe ceilalti jucatori sa nu-l mai vada ca fiind imbatabil si sa-l abordeze cu mai mult curaj. Sper desigur sa-si gaseasca resursele pentru a reveni. Ar fi o frumoasa consolare sa castige Wimblendon-ul si US-Open-ul, dar la ora asta sansele sa se si intample asa ceva sunt foarte mici. S-ar putea ca Murray si Federer sa speculeze momentul, daca nu cumva altii mai din umbra or sa sara-n fata… pe nepusa masa.

          P.S. Va multumesc pentru (buna) intentia de a ma scoate din „cåtrånealå” in pofida efectelor inverse (adverse) pe care de obicei le au astfel de incercari. Personal prefer sa traversez momentele de catraneala in liniste, in tacere, fara vorbe (subtiri). Cei care tin sa plaseze vorbe in astfel de momente, orice fel de vorbe, in acord cu deplina libertate de exprimare pot desigur sa o faca, pe propria raspundere, asteptandu-se fireste la reactii pe masura. Recurs in anulare.

          P.S. CTP este totusi un bou cu aura. Trancane si el (in prezent) in baza statutului castigat in trecut. Nimic altceva. Noima vorbelor sale sta exclusiv in ecoul reusitelor sale verbale din trecut. Playback.

    • Dl.Goe said

      P.S. Si inca ceva, daca tot v-ati apucat… ati putea preciza ce intelegeti d-voastra prin „favorit”? Desemneaza acest termen jucatorul care ati vrea d-voastra sa castige SAU jucatorul care credeti d-voastra ca o sa castige? Nu de alta dar nu prea se intelege. Ba am impresia ca pendulati intre un sens sau altul dupa cum va vine mai bine, in functie de cum bate vantul prin desert.

  19. athos said

    D-le Goe, Buna Seara…

    Este o gluma a defunctului grup Vacanta Mare, care pe mine m-a amuzat teribil acum multi ani.

    Unul din personajele care se imita in acest grup, era Iosif Sava.
    Dupa modelul interviului, se purta o discutie si la un moment dat, reporterul intreaba:

    „Domnule Iosif Sava, ascultati tot timpul muzica?”

    „Aaa, nu, oricat as vrea, nu este posibil…” raspunde Sava, cu legato ul sau care temporiza fraza in acel fel inconfundabil.

    „Si ce faceti, cand nu ascultati muzica?”, urmeaza intrebarea, natural.

    „Derulez”.

    D-le Goe, ceea ve vreau sa spun este ca daca pentru mine, blogul al carui partener -cu contributie modesta – sunt, (expresia „pe cale de disparitie” o gasesc totusi cam aspra daca nu e cumva o filosofica referire la lipsa noastra generala de nemurire), reprezinta o simpla cale de a comunica in cat mai putine cuvinte ma pricep, ceea ce ma impinge d’Artagnan sau lehamitea sa o fac, pentru Dv. pare sa fie un spatiu cu semnificatii mult mai adanci. O extensie a unei stari de fapt. De aceea, sunt tentat sa va intreb:

    D-le Goe, ce faceti cand nu scrieti?

    • Dl.Goe said

      D-le Athos as fi tentat sa depun marturie ca existenta interventiei d-voastra aici ma ia prin surprindere si ca as fi pus in dificultate daca ati ceda efectiv tentatiei de a-mi adresa acea intrebare. Mi-ar fi foarte greu sa aleg un raspuns, un singur raspuns dintre cele multe care i s-ar potrivi, iar a le insira pe toate ar fi in sine o contrademonstratie (ceea ce ar trebui contra demonstrat). Asteptnd sa aflu daca veti ceda sau nu tentatiei respective, as avansa un pseudo-raspuns pentru a face mai fluida trecerea timpului in sala de asteptare: Dupa fiecare boala orice om se afala in convalescenta. Daca este convalescenta anume ceea ce face el (cand nu este bolnav) poate fi adevarat numai in masura in care boala este ceva ce el a facut pe cand era bolnav. Slava Domnului ca suntem multitasking in timp real.

      P.S. Sunt uimit sa aflu ca si d-voastra, asemenea multora (cata frunza si iarba), sunteti tentat sa considerati ca a scrie pe bloguri reprezinta [o simpla cale de a comunica]… Si mai interesant devine, in cazul d-voastra (odata ce veti fi gasit interpretarea simplista, comuna, acceptata tacit de catre toti inculpatii ca circumstanta atenuanta a semnificatiei gestului) continutul de baza al comunicarii ca scop in sine: lehamitea. Destinatar eterul. Sau… Dar sa nu anticipam…

      Sa inteleg ca si in acest caz particular tot dl.D’Artagnan v-a impins sa apelati la aceasta simpla cale de a comunica?

      • athos said

        D’Artagnan este vinovat doar pentru ca v-a plasat in blog roll la loc de frunte.

        Observatia mea s-a vrut cat se poate de benigna, si a fost cauzata in special de lecturarea ultimului topic. Admirand eu aplicatia, osardia cu care se purtau dialogurile, am simtit o mare invidie si admiratie, in acelasi timp, pentru resursa care face posibila crosetarea atat de laborioasa a unei tesaturi care ar putea parea decorativa de n-ar fi si extrem de functionala in desconsiparea unor realitati subtile.

        Ar trebui sa spun ca nu scriu pe bloguri, ci pe blog, dar tocmai ma contrazic. Intrerup abrupt, sunt nevoit sa plec.

        • Dl.Goe said

          Abrupt la venire, abrupt la plecare.🙂 Firesc. O sa va „raspund” cand va „intoarceti”.🙂

          P.S. De obicei nu „raspundem” nimanui anume, atunci cand profitam de existenta vreunui comentariu (pe care-l folosim ca pre-text) pentru a continua/relua vreo idee abandonata sau insuficient pitrocita, dar in cazul de fata, neavand practic ce (altceva) continua, este de preferat sa ne asternem in asteptare inainte de a avea motiv sa producem vreun comentariu (benign ca orice malitziozitate virtuala) in replica la benignul comentariu. L-au asteptat ei altii (cu folos) pe Godot, asa ca „Asteptandu-l pe Athos” nu mai poate fi mare lucru (si nici original). Cand veti reveni (daca veti reveni) as vrea sa va intreb daca obisnuiti sa va duceti viata la poalele vulcanului. Daca oi uita sa ma trageti de maneca.

          P.S. In atentia amicului D’Artagnan: Ati vazut ce-ati facut? Dar… dupa fapta si rasplata… Lista lucrurilor care-l scot din lene pe dl.Athos facandu-l sa se dedea risipei si simplei comunicari pe blog contine doua lucruri, enumerate (cred) in ordinea importantei: „D’Artagnan” si „lehamitea”. Ce sa zic?! Frumoasa asociere. De sic!🙂

  20. Dl.Goe said

    Nimicul Zilei.

    Dupa cum…
    Am mai spus-o, o repetam si vom sustinea sus si tare cå da, orice s-ar zice si orice s-ar spune:

    „Ceea ce se intampla este obligatoriu, iar ceea ce nu se intâmplå este imposibil”

    (evident, nu? – asta e din mine, tot evident, – nimicul zilei de alaltaieri, de cand cu istoria cu bagabontul)…

    De ce o bag la Nimicul Zilei si/de azi? Eeee, pentru ca nimicul momentului abia acu urmeaza, ca motz. I-auzi una (o sonatå, daca stii ce-i aceea o sonatå):

    Mi-ar placea sa-i aud perorând pe marginea aforismului de mai sus pe niste oameni destepti, invatati, eruditi, bunaoara pe faimosul Feynman ori, de pe la noi, pe Noica (parintele fondator al binomului Plesu-Patapievici-Liiceanu). Oare ce-ar zice ei despre asa ceva? Iti dai seama? Daca nu cumva or fi si zis deja… si nu stim noi.🙂

    • INTJ said

      hm, ca sa-mi placa ar trebui macar partial sa inteleg ce as auzi … da’ m-am blocat la „Ceea ce se intampla” (deh, io „stiam” ca Nimicul e, nu se intampla).

      • Dl.Goe said

        „e”??? Dar nu-i (oare/deja) prea mult? „E” denota ontologie, existenta, prezenta, continut… Nu e nimic. Si totusi e. O sete care-l soarbe. E un adanc asemene uitarii celei oarbe. Daca nimicul e… (desi, ca baza a discutiei, noi unul ne-am putea multumi cu mult mai putin🙂 ) atunci cu atat mai abitir este „loc” destul (si si „timp”) ca unele lucruri sa se intample (in sensul subtire al impresiilor produse de imponerabila aparenta acceptata la nivelul fragilei si inconsistentei perceptii subiective a obiectelor/nimicurilor din „interiorul” nimicului care-i tot). Desigur ca noi… noi nu avem nici timp, nici loc si nu cunoastem moarte…

        Inabilitatea mea de a ma exprima clar (deh, n-am decat cuvinte la indemana) a creat o falie de netrecut intre „titlu” si „continut”. Este dreptul d-voastra sa va pre/faceti incapabil sa sariti peste aceasta falie abisal de adanca. Nu si abisal de lata. In mod normal se poate pasi peste ea, daca nu privesti in jos. Unii pasesc peste ea fara s-o bage de seama macar.

        P.S. Ha, Sefu nu poate sa sara peste râpå… Haide Sefu, Haide Sefu… Va mai amintiti filmul Concurs al lui Dan Pita? O bijuterie. Haide Sefu ca se poate… „se intampla” este muuuult mai putin decat „e”. E aproape nimic. Un episilon. Adica nimic. N-am cum sa va demonstrez (ca e axioma) dar va pot ruga (in scris) sa ma credeti pe cuvant de onoare. Ma ofer sa accept in/la schimb un enunt pe care-l veti propuneti d-voastra, undeva, candva… Asumandu-mi asadar riscuri enorme. Infinite. Ca n-oti fi Dracul… Ptiu drace.🙂

        • INTJ said

          @Dl.Goe – pai … indirect, eu doar am confirmat ce ati scris dvs. … (ceva) e axiomatic inainte de a se intampla axiomatic. potentialul/posibilitatea intai tre’ sa fie si abia apoi se intampla (obligatoriu, cum bine ati precizat) … dar daca nu e, nu-i musai sa fie implicit imposibil. simplificand foarte mult: doar daca Nimicul e, restul/orice altceva poate fi (iar „ulterior”, se poate intampla). la modul general, doar existenta poate crea (orice, inclusiv nimic) … in particular si-n latina mea de balta: ego creans: ergo sum.

          ps: eu m-am oprit la falie ca sa o pot studia, nevrand sa pierd o asemenea ocazie

          • Dl.Goe said

            Nimicul nu se lasa asa de usor studiat. Pare cå este mult mai greu de studiat decat Orice/Altceva, chiar si decat Totul. Observarea lui mai mult decat sa produca Cunoastere produce Betie (Ameteala/Vertij), dupa cum este destul de dragutz ilustrat si pe aceasta (asa zisa) Arca, improvizata pe o coaja de nucå. Pe ducå. Nalucå… .

    • stely said

      Mi-ar placea sa-i aud perorând pe marginea aforismului de mai sus pe niste oameni destepti, invatati, eruditi, bunaoara pe faimosul Feynman ori, de pe la noi, pe Noica (parintele fondator al binomului Plesu-Patapievici-Liiceanu)

      S-ar putea sa gasiti aici . Daca nu Tot e Ceva . 🙂

      • Dl.Goe said

        S-ar zice ca nu strica un arheolog la casa omului. Habar nu aveam ca exista un film cu Noica. Multumesc. Filmul poate fi sursa inepuizabila a unor senzatii dintre cele mai diverse. Pe una dintre acestea este inevitabila o comparatie intre fiinta vie Noica si fiintele vii Plesu si Liiceanu, care iata se apropie si ei binisor de varsta pe care Constantin o are in film. Batranii Constantin, Gabriel si Andrei.

  21. stely said

    Se pare ca nu sunt singura care a lasat deopate „gargaricultura”. 🙂 Nu stiu ce face Dl Goe „cand nu scrie”, dar dupa parerea mea este usor de inchipuit. Bunaoara ( cred ) pe langa obligatiile profesionale „scrie” , iar cand s-a saturat de scris , face cate pauza si …citeste , sau se uita la un film bun si, desigur, alte multe lucruri placute( relaxante) cum ar fi … meditatia.
    Eu, im schimb , desi mi-am luat la mine niste carti de citit, aici unde sunt in prezent, am timp doar pentru a trece cu privirea „ca o lebada in zbor” peste Arca lui Goe. Restul timpului il” petrec” in natura (util si… placut . Atat de placut incat seara cad franta de oboseala. 😦 Acum mi-am luat o pauza de odihna . 🙂 Nu stiu cat va dura . Poate pana cand s-or temina „treburile „. In orice caz sper ca voi reusi sa ma uit la TENIS.

    • Dl.Goe said

      Intr-adevăr… Când este dus dincolo de zări, anti-zări şi ne-anti-zări, cam cu astea se ocupă dl.Goe, plus alte câteva mai greu de ghicit. Cel mai intens însă in timpul său liber se ocupă tot de nimic. Prin urmare se poate spune ca dl.Goe face mereu şi mereu aceleaşi şi aceleasi lucruri dincolo ca şi dincoace de zări, anti-zări şi ne-anti-zări.

    • RALG said

      Ma incearca o tristete iremediabila vazand ca proorocii (cu doi „o” si doi „i”) se ocupa de badea (s-Cârtzan) neglijand sa dea solutia in problema Greciei (precum si a fetei feniciene furata de boul din Grecia)… Niciun haz cand proorocii nu-si depasesc conditia ci se ocupa de pigmei-pitici ei intre ei. Adevaratul haz vine (irepresibil) doar cand un limbricut orb de la tara se trezeste (in rahatul in care colcaie) sa faca geopolitica la scara planetara. Asa… insa niciun haz, masura cu masura… Sa speram insa ca n-a murit hazul… ci doar s-a a-mânat nitzel vitzel…

      • Stely said

        „Adevaratul haz vine (irepresibil) doar cand un limbricut orb de la tara se trezeste (in rahatul in care colcaie) sa faca geopolitica la scara planetara. Asa… insa niciun haz, masura cu masura… Sa speram insa ca n-a murit hazul… ci doar s-a a-mânat nitzel vitzel…”

        La inceput am avut impresia ca va referiti numai la Hanul Muschetarilor, deoarece vazui ca acolo se dezbate „problema Greciei” . Citind insa cu atentie, referirea despre „badea s-Cartzan”, am ajuns la concluzia ca( mai) are legatura cu alt blog – al unui „limbricut orb de la tara”- al celui cu „hazul, prazul si necazul „. 🙂
        Dar de unde „tristete iremediabila” cu privire la „proorocul limbricut orb de la tara „? De fapt asta m-a nedumerit . Ati avut vreodata vre-o speranta ca s-ar (maI) ocupa de probleme marete, sau ca ar avea „haz masura cu masura „? Eu cred ca el are acum alte scopuri, obligatii, frustrari sau obsesii. In nici un caz nu-i sta mintea la altceva de isprava.
        P.S. Cred insa ca pe blogul muschetarilor se discuta cu masura si folos. Desigur, si acolo sunt tot felul de „limbricuti…” Gazdele lor insa au devenit imune si nu-i baga in seama. Sa colcaie cat o vrea…
        PPS.Nu sunteti singurul care credeti ca as incerca sa muncesc „din greu la strangerea numarului necesar de comentarii pentru un topic nou”. Eu nu tin neaparat . Despre „nimic” se poate vorbi la nesfarsit. Prin urmare daca domnul INTJ doreste o aprofundare despre „iubire nepamanteana” va las pe dvs 🙂 sa faceti un numar record de comentarii. Cred ca mai aveti putin si le depasiti pe cele din topicul „Intoarcerea in Sf-era lui Goe. ” Ceea ce, totusi, m-ar nemultumi. Numai atunci voi incerca sa iau masuri de contracarare.
        Cum ? Cer ajutor public unor „trolli.” 🙂

        • Stely said

          Aoleu, trebuie sa iau masuri. Sunt in joc 51 de comentarii pentru a egala scorul (211-160). Plus de asta sunt sanse sa se depaseasca si nr de comentarii de la „Intoarcerea in Sf-era lui Goe” :213 -211 Cum sa fac ? Varianta cu trollii nu tine. S-au speriat „saracii” de ei… Mai exista doar cateva variante :
          1. sa cer ajutorul lui D’Artagnan .
          2. sa-l rog pe INTJ sa ma interpeleze la prezentul topic.
          3. sa fac eu insami sacrificii, indiferent de ce s-ar spune .
          Va trebui sa gasesc 51 de „nimicuri „. Voi Incepe de maine .Am cateva chestii despre Victor Ponta, alte cateva despre AVP si Iohannis , foarte multe despre Traian Basescu si la fel despre Elena Udrea .😯 Asta pana incepe turneul de la Wimblendon . Atunci va fi „marfa” berchet.🙂

          • Stely said

            Hmm…mi-am luat un angajament pe care nu cred ca il voi onora . Este greu sa tot scrii nimicuri despre politicienii momentului, care, de altfel, tot niste nimicuri sunt si ei. M-am saturat ! Nimic nu-mi mai place ! 😦 Hai, spuneti voi ceva care sa ma ajute sa ies din starea asta de nimicnicie .
            Uite, incerc eu prima :

          • Stely said

            Eiii, si daca nu si nu, iata inca ceva :

            cumplit animal, secunda

            se hrănește cu orice.
            dar orice.
            nu mai există așa ceva în întreaga lume.

            dă-i fericire, dă-i speranță
            dă-i îndoială sau iubire la distanță
            tristețe-adânca poți să-i dai
            sub forma unui cânt la nai
            sau zgomote asurzitoare
            de iarbă lâncezind la soare
            dă-i țipete sau epitete moi
            dă-i-l pe unu sau pe doi
            dă-i foi de intime jurnale
            sau inocente trupuri goale

            ea va înșfăca orice trecând prin tine nepăsătoare
            ca un cumplit animal ce e.

            Iv cel Naiv

            P.S. Acum astept sa veniti si voi cu ceva . Hai …

            *****
            cui nu i-e frică
            nu se ridică
            Iv cel Naiv.

          • Stely said

            Si, totusi, ce scrie aici nu sunt „nimicuri, ” ci Tot ce ne doare la ora actuala :

            Ce te faci, ţară, când liderii tăi sunt cercetaţi penal? Când, cu sau fără un picior în ghips, ori cu genunchiul bandajat, o iau la sănătoasa, fugind de justiţie, iar criza se generalizează, devenind una de stat?

            Ce te faci, dacă unele din instituţiile tale cele mai importante, precum şi mai multe puteri ale statului de drept derapează simultan, se prăbuşesc, sunt infilitrate de te miri cine, ori sunt deturnate de la scopul lor?
            Şi, în fond, ce scop au parlamentul şi guvernul? Nu e misiunea lor să-i slujească patriei? S-o conducă responsabil prin adoptarea şi aplicarea unor legi care să-i întărească libertatea şi să-i amplifice prosperitatea? Ce te faci, ţară, când liderii lor acţionează iresponsabil? Când democraţia şi statul tău de drept sunt reduse la absurd printr-un parlament care îşi bate joc de spiritul lor, ştiut fiind că acest spirit nu poate supravieţui şi dăinui decât în condiţiile în care legea e una pentru toţi?
            Ce te faci, dacă forul legislativ şi guvernul format de majoritatea parlamentară sunt alcătuite din inşi pentru care cetăţenii sunt orice, numai egali în drepturi nu, după cum reiese din ieşirile edificatoare ale unui anume parlamentar PSD-ist numit Manolache, fin de premier auto-suspendat?
            Ce măsuri iei, ţară, când înţelegi la ce anume se pretează odată în plus un executiv şi o majoritate parlamentară alcătuite încă, în parte, din inşi dispuşi, în vara anului 2012, să scoată practic din vigoare legea ta fundamentală? Atunci, în baza unui acord încheiat de mai marii celor două foruri împreună cu un oarecare colonel Dogaru urmau să se desfiinţeze instituţii cheie, precum Curtea Constituţională. Acum, Constituţia ta e pusă pe butuci, devreme ce spiritul ei se vede violat pe termen mediu şi lung de un parlament care dă semne să blocheze sistematic puterea judecătorească şi lupta anticorupţie.

            http://www.dw.com/ro/fiat-constitutio-pereat-patria/a-18531607

          • INTJ said

            @Stely – ce sa te faci? cica: votezi … ca si cand ai avea ce vota, pentru a legitima celelalte voturi. 😀 (i.c.a. emoticon zambet sarcastic)

          • Dl.Goe said

            Iv cel Naiv e major. Genunchiul lui Pericle este (fosnet) minor. Un articol exceptional se gaseste AICI.

          • Stely said

            @INTJ-In primul rand va multumesc pentru faptul ca ati venit in intampinrea rugamintii mele de a ma interpela aici . Inteleg prin asta ca vreti sa ma ajutati la realizarea diferentei de 51 comentarii ce sunt necesare pentru un topic nou, pe care ,desigur, sa-l scrie cine altul decat Dl Goe . 🙂

            Acum , referitor la problema grava a apararii Constitutiei (al” spiritului ei democratic „) cred si eu ca numai votul nostru responsabil o poate salva. Am salvat-o de cateva ori. Prima oara in 2012 -la referendumul de demitere a Presedintelui – si a doua oara pe 16 noiembrie 2014 cand am votat pentru un alt Presedinte, ce am crezut ca va urma linia politica a predecesorului sau.
            Dar avem acum un parlament si un guvern „defecte”(corupte ) care isi continua nestingherite”opera” de demolare a statului de drept, profitand de slabiciunile opozitiei si , din pacate, a presedintelui nou ales. Ce putem sa facem acum? Asta este problema. Pana in 2016, cand va trebui sa votam un alt parlament, ca sa-l inlocuiasca pe acesta defect, mai este un an . Ceea ce inseamna ca ar putea sa fie prea tarziu. Gasesc ca in atare situatie singura solutie este cea pe care o propune autorul articolului nimeni altul decat Petre M.Iancu, fostul avocat al poporului inlaturat prin puci in 2012 , atunci cand statul de drept a fost in pericol.Iata ce spune :

            „Spiritul constituţiei statului de drept şi democratic trebuie uneori salvat chiar în pofida ei. În mod mai clar chiar decât după alegerile din noiembrie trecut, Preşedintele României, Klaus Iohannis, se află în faţa unor opţiuni grele. Bine ar fi ca minţile româneşti şi europene cele mai luminate să-l ajute să le ia.”

          • INTJ said

            @Stely – „Am salvat-o de cateva ori.” … eu as spune mai degraba ca n-am reusit decat sa ne prelungim agonia. acu’ sunt sigur ca n-o sa va placa cuvantul „agonie” … da’ chiar dvs. ati scris „inlaturat prin puci” … adica un vechi simptom de boala (nu semn de insanatosire), dupa ce ati descris alte simptome ale starii tot mai grave de sanatate pe care le observam acum. in plus, daca ma uit in jur, nici macar un transfer masiv de sange (care oricum cica-i „contra credintei” mandrului popor roman) nu prea vad sa aibe efecte pozitive pe termen lung.

          • Stely said

            @INTJ, asa este . Nu intrevad nici eu vreo iesire din starea (grava) in care suntem. Ceea ce se spera de la Presedintele Iohannis nici vorba sa se intample:
            http://www.flux24.ro/radio-europa-libera-atac-dur-la-iohannis-parca-ar-vrea-cu-rusia/

            P.S. Dar suntem, totusi, plini de umor :

            „Cica operatia la genunchi a fost atat de reusita, incat dupa cateva saptamani Ponta va reusi sa-si traga singur suturi in coor.” 🙂

          • INTJ said

            @Stely – sincer, ma mira faptul ca inca mai exista asteptari legate de Iohannis. imo e complet depasit in functia actuala, as zice ca o stie el si din acest motiv a trecut la functionarea in ralanti (ceva in genul „da doamne sa apuc fara mari probleme finalul mandatului si m-am scos”). cat despre operatie: pacat ca n-a fost destul de reusita incat suturile respective sa-l scoata din viata politica.

          • Stely said

            S-ar parea ca „la barza chioara face Dumnezeu cuib”:

            Daca Gabriel Oprea ramine premier, iar MRU preia conducerea SIE, am putea vedea o modificare a Hotaririi de guvern din 2013 care a facut ilegala desecretizarea informatiilor despre ofiteri SIE care ar fi facut parte din magistratura sau politica. Asa s-a ajuns ca informatia lansata de Traian Basescu potrivit careia Victor Ponta a incalcat Constitutia fiind concomitent ofiter SIE si procuror sa nu poata fi verificata. Daca MRU va accepta o modificare de legislatie, cariera lui Victor Ponta ar putea primi lovitura decisiva.

            Concluzie: placi tectonice se misca in politica romaneasca, in paralel cu cresterea implicarii NATO si a SUA in operatiunile de asigurare a securitatii nationale. Oamenii trecutului, gen Sebastian Ghita sau liderii corupti din toata clasa politica, nu inteleg ca vremea lor a trecut. Coruptia este o vulnerabilitate uriasa intr-o tara ca Romania, aflata sub o presiune enorma din partea Rusiei, coruptii sint portita prin care Moscova poate ajunge la butoanele deciziei.

            Aici toata argumentatia care l-a determinat pe autorul articolului sa traga concluzia de mai sus :
            http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20254218-cand-pisicul-nu-acasa-joaca-iohannis-masa-reactie-rapida-nominalizarea-lui-ungureanu-sefia-sie.htm

  22. stely said

    Si , daca tot veni vorba de scris / scriitori :

    Ți-ai dat seama că te regăsești cel mai mult în cuvintele și poveștile pe care le creezi. Odată ce ai început să scrii, nu te-ai mai putut opri și, implicit, nici nu te poți întoarce la cum erai înainte. Scrisul schimbă. Nu poți dormi nopțile, pentru că cele mai trăznite și captivante idei apar sub lumina lunii. În același timp, te strofoci să găsești literele potrivite pentru a-ți contura ideea, dar ele parcă fug de tine. Ar putea fi următorul bestseller, dar cumva, într-un punct al procesului, îți pierzi inspirația. Te gândești că nu ești suficient de bun, că te vor citi, cu indulgență, doar prietenii apropiați. În același timp, parcă nimeni nu e alături de tine: ce poate face un tânăr artist în vremurile noastre, în țara asta? Descurajările oamenilor „realiști” îți depășesc cu mult avântul. Am încercat să te ajutăm și să-i aducem mai aproape de tine, scriitorul aspirant, pe opt dintre cei consacrați – i-am întrebat ce sfat și-ar transmite dacă ar putea călători în trecut, într-o discuție cu sine, cel/cea care scrie pentru prima oară.

    http://www.revistaartesimeserii.ro/vrei-sa-fii-scriitor/

  23. Stely said

    „Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
    N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,
    Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
    Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.
    Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
    Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!…
    Dar deodat-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l
    Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!…
    Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
    E stăpânul fără margini peste marginile lumii…
    De-atunci negura eternă se desface în făşii,
    De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii…
    De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute
    Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
    Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,
    Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.
    Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
    Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici;
    Microscopice popoare, regi, oşteni şi învăţaţi
    Ne succedem generaţii şi ne credem minunaţi;
    Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,
    În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul
    Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,
    Că-ndărătu-i şi-nainte-i întuneric se arată.
    Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,
    Mii de fire viorie ce cu raza încetează,
    Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,
    Avem clipa, avem raza, care tot mai ţine încă…
    Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,
    Căci e vis al nefiinţei universul cel himeric…”

    • Dl.Goe said

      A murit Mihai Eminescu? Sa fie d-lui sanatos si sa-i fie tarana usoara. Emenescuuuu n-am murit… n-avea cum, caci nici macar n-a existat. Chestie de-ontologie. Precum Jana care nu e moarta si Mihai se transforma. Si Luca Pitu un pic. Cu acest prilej canta pentru d-voastra, doamnelor, domnilor si domnisoarelor, de inima albastra, nimeni altul decat Serban Foarta. Sa fie primenit:

      • stely said

        Luca Pitu, Serban Foarta si Dorin Tudoran.

        LINGUA LIGNEA

        Lucăi Piţu

        O limbă de lemn
        într-o gură de lemn
        cu buze de lemn
        pe-o figură de lemn
        încleştată solemn
        ca un cleşte de lemn
        care scoate solemn
        lungi piroane de lemn
        din mormanul de lemn
        de un roşu solemn
        al tribunei de lemn;
        iar în gura de lemn
        cu buze de lemn
        orice cui e un semn
        ascuţit şi solemn
        al strigării de lemn,
        al chemării de lemn
        la noi fapte de lemn, –
        un fierbinte îndemn
        adresat de un lemn
        unor oameni de lemn
        într-o lume de lemn
        care are consemn
        ca doar ouă de lemn
        să prăjească solemn
        în tingire de lemn
        fără,-n ea, untdelemn
        pe o plită de lemn
        cu, sub ea, nici un lemn,
        lemn de foc, – foc de lemne
        de care, pesemne,
        de-a pururea demn e
        doar Strâmbă-lemne.”

        http://www.dorintudoran.com/luca-pitu-om-vs-om-incu-delegatie-i/

        • RALG said

          D-na, va rog, mortii cu mortii si vii cu vii. Pe doua rânduri/coloane separate. Nu-i amestecati ca… (nu) se supara… Si/dar… sa nu anti-cipam ci mai bine vice-versa. Aveti a/verse? Locale?

          • Stely said

            Marturisesc ca, desi am inteles (pe alocuri )comentariul dvs, am preferat sa astept lamuriri . „A-cu-ma ” le am si, prin urmare, l-am intetes pe deplin.
            Multumesc .
            P.S. Intentia mea a fost sa postez ceva deosebit despre Luca Pitu si, negasind nici o referire la recentul deces , m-am gandit ca as putea s-o gasesc la Dorin Tudoran . Asa am gasit si ceva despre Serban Foarta, pe care l-ati invocat aici: „Cu acest prilej canta pentru d-voastra, doamnelor, domnilor si domnisoarelor, de inima albastra, nimeni altul decat Serban Foarta.”

        • Dl.Goe said

          A-cu-ma… de la Matei citire, odată cu retragerea con-vivialului Luca Pițu, con-ul Dorin trebuie sa con-simtă să con-lucreze cu con-citadinul său Șerban (glumețul mecanic). Noi așa con-sidearm. Puțin Pițu de-i mai puțin si câte semnături se pierd. Umorul va fi in mare suferința, căci Pițu avea, iar Sfoarță ba. Împotriva aparențelor și a unor opinii, cher banul de banat n-are domne niciun umor. E scorțos și ranchiunos, iar glumele sale con-textuale (care sună bine uneori) sunt con-fecționate mecanic, la rece, prin forjare (orgasme triste). Căci cine n-are, n-are. Cam la fel ca la Federer, pe care-l sus-ținea și spadasinul D’Artagnan (căruia-i palce și sfada), cu glumițele sale de lemn (Tănase), ale lui Federer voi sa zic căci dl. D’Artagnan, câteodată, are din belsug. De curând musiu Fede a voit cu multa elegantă și și considerațiune să des-mintă c-ar fi în vreun conflict de imagine cu Novak Djokovic. Nuu, nici vorba. Din înaltul său a declarat cu multa mică mărinimie că a-cu-ma Novak se comporta minunat în teren și că nu mai e mârlan ca-n trecut. Așa că si lui i-a trecut, fiind un supraom bun și iertător care poate da note supra-bune la purtare oricând, oricui. Oamenilor în general și numărului unu în special. C-așa-i in tenis. 🙂

  24. stely said

    Dupa ce cå fiecare topic este (TOT) despre NIMIC, mereu si mereu, am decis (suplimentar) sa nu mai dau alt prilej de vorba (pre-text, mai bine zis), adica sa nu mai scriu vreun articol nou (despre vechiul Nimic) câtå vreme articolul curent nu reuseste sa stranga mai multe comentarii decat cel anterior lui. Pana acuma totul a fost fara succes. Poate de acum incolo, dupa ce am dat (cartile pe fatza) sa putem spera la vreun progres notabil.

    Hmm…si iata cum, speranta Dlui Goe , a” vreunui progres notabil”, este pe cale sa implineasca :nu sunt sanse sa avem ( scris ) un „articol” nou prea curand. , Adica , la acest topic s-au strans abia 146 comentarii despre” Nimic „, iar pana la 208 comentarii cate sunt la topicul vechi( Tot despre Nimic) mai avem destul de asteptat. Poate cand va incepe Wimblendonul . Acum, la Birmingham, s-au reluat in sfarsit cele 5 partide de tenis feminin. Sunt nume grele in comptitia de azi.: Suarez Navarro, A.Kerber, Eugenie Bouchard si Ana Ivanovici, care (ups!) a fost eliminata.Nici Bouchard nu sta prea bine. Dar mai bine vedeti aici .

    http://www.tenisdecamp.ro/#inscore_ifheight_xdc_6451

    • RALG said

      Inca putin si va lasati (si) de tenis.🙂 Hai-lep, hai-lop, of-of… Top/ic.

      • stely said

        „Inca putin ” si „vom” re/veni „on top/ic (si) in tenis(la Wimblendon) , dar fara of-of , caci „ne-a” lecuit Ha-lep.😦 Dar dvs ce(mai) faceti ? Ati vazut ca Wawrika a fost si el destul de repede of-off ?

        • Dl.Goe said

          Wawrika? Ce-i aceea „Wawrika”?

          • Stely said

            Adica „Wawrinka ” …Stan Mai precis gasiti aici :


            Si era vorba despre asta :
            http://www.tenisdecamp.ro/stiri-tenis/2015/06/wawrinka-invins-in-turul-al-doilea-la-turneul-de-la-queens-club/
            P.S. Concluzia va apartine . 🙂

          • Dl.Goe said

            Ma straduiesc in zadar si nu reusesc sa trag nicio concluzie. Doar ponoase. Cum o fi ajuns „wawrinka” punct de interes in buetinul de stiri pe Arca lui Goe numai d-voastra puteti sti.🙂 caci noi acordam libertate editoriala deplina corespondentilor nostri responsabili cu difuzarea stirilor culese pe alese. Dar desigur ca li se acorda din oficiu si libertatea de a-si imagina orice in legatura cu efectele pe care le-ar produce stirile d-lor in publicul tinta.

            P.S. Deduc din videoclipul postat ca „wawrinka” ar fi fiind apropos de Djokovic nu de Halep dupa cum s-ar fi putut deduce din stirea initiala. Ma rog, saua d-voastra, iapa, d-voastra… Presupun ca munciti din greu la strangerea numarului necesar de comentarii pentru un topic nou, motiv pentru care nici nu I-ati raspuns d-lui INTJ care v-a interpelat pe un topic mai vechi.

          • Stely said

            Legatura cu Wawrinka a fost o copilarie, dar presupunerea dvs este buna. 🙂

          • Stely said

            „… motiv pentru care nici nu I-ati raspuns d-lui INTJ care v-a interpelat pe un topic mai vechi.”
            Nu am raspuns la „interpelarea” dlui INTJ , din cauza ca nu am avut timp , dispozitie si nici instrumentele necesare , Abia azi, pe seara, am „re/venit” la „instrumentele „mele dar nu sunt nici acum in stare buna. Am tinut insa, asa cum am putut, sa-i raspund . Este posibil sa nu fi cazut pe idee. A, am uitat sa-i spun ca am vazut filmul acela (Spring) despre iubire (oarba ) curaj si devotament . Mi-a placut foarte mult .

  25. Stely said

  26. Stely said

    The All England Lawn Tennis Club Single Handed &“Venus Rosewater Dish

    http://sport.hotnews.ro/stiri-tenis-20258512-wimbledon-2015-prezentarea-turneului-londonez-spectacol-iarba-regele-federer-favoritul-djokovic-plus-marile-sperante-simona-halep.htm

  27. Stely said

  28. Stely said

    E clar : sunt semne clare de neantizare.
    Dar asa, deodata, fara sa stim si „noi”? 😦

    • Dl.Goe said

      Da doamna Clara e clar : sunt semne clare… dupa cum cu clarviziune ati posticipat… Dar ce-i cu „deodata” si care „noi”?

      P.S. In legatura cu producerea in accord global a unui numar record necesar de comentarii, pårerea „noastra” ar fi sa nu va straduiti prea abitir in neant. N-aveti stofa pentru asa ceva… Dupa cum cu claritate se vede. Si si daca ati avea tot in zadar ar fi caci:

      a) atingerea „numarului cerut” de comentarii n-ar fi o garantie pentru ni-mic. Regula spune ca atata vreme cat nu-s mai multe comentarii decat la precedenta epistola, nu apare alt articol. Ceea ce se si intampla. Regula nu spune ce se va intampla atunci cand se va atinge pragul contabil respectiv. Prin urmare nu spune ca prin atingerea pragului s-ar intmapla in mod obligatoriu ceva, ci doar ca pana atunci se garanteaza ca ceva nu se va intampla. Este o regula de inhibare… imbatabila.

      b) In cazul in care dupa atingerea pragului cerut, in respectivul context de libertate de exprimare astfel obtinut, se va genera aleator (virtual) vreun articol nou (neinterzis in acel context), noul prag va fi si mai sus, ceea ce, dupa cum, clar cu claritate se vede, va face munca lui Sisif imposibila (fara martori, fara palauze, fara scatoalce…)

      c) Regula va progresa. In Universul urmator (al unui nou Nimic, acum doar potential), regula va zice ca NU se va putea considera ca pragul numeric al comentariilor a fost atins decat daca printre comentatorii contributori niciunul nu va detine mai mult de 49% dintre comentarii. Altfel am risca sa vina cineva si sa polueze spatial cu non-sens-uri, zgomote, nimic-uri si neanturi de calitate indoielnica, doar sa ca sa vad ce se intampla mai departe… imaginadu-se astfel a fi un creator de nimic din nimic. Pai ce? Asa merge? Orice se poate crea din Nimic, dar nu Nimic. Nimic-ul nu se poate crea… din nimic… Ci, cel mult, din Ceva. Desi nu-i chiar sigur ca Nimicu-l ar putea fi creat, ci deci c-ar fi necesar vreun Creator.

      P.P.S. Nu mai incercati marea cu degetul (ci cu capul) pentru ca riscati sa va pierdeti autenticitatea.

      • Stely said

        ” Griji ” ( ingrijorari ) de ieri si de azi . Exista insa diferente : astea de azi au fost tratate cu mai multa …”claritate. ”🙂

        Stely said

        august 24, 2013 la 11:13 pm
        Grija mea pornea de la ce spuneti aici :

        „Se pare ca ei au impresia ca au nevoie sa vina pe Arca, zi de zi, fiecare intrand (in medie) de 5-6 ori pe zi. Nu-mi pot imagina (desi teoretic este posibil) ca acei vizitatori zilnici sa fie mereu altii. Intuitia ma face sa cred ca sunt cam aceiasi. In sfarsit nu asta conteaza. Ceea ce conteaza este ca prezenta lor ma agaseaza, ma face sa ma simt, in mod cu totul si cu totul absurd, responsabil pentru intretinerea viciului lor, sa ma simt obligat fata de ei sa postez cate ceva, desi n-am chef, n-am timp, n-am de ce. Eu care ma visez promotor al libertatii, ma rog, de exprimare, sa ajung sa am si sa accept “obligatii”.

        Ma gindeam (ingrijorata )ca , daca vizitatorii sunt o povara pentru d-voastra , trebuie sa va fie foarte greu . Recunosc ca ma aflu printre vizitatorii care s-au molipsit de viciul asta … ca alt viciu nu am avut la viata mea .Ăsta (bloggeritul) este „damblaua”mea .🙂
        Dar decat sa aveti „obligatii” construngatoare nu ar fi bine sa -i lasati „dracului ” pe vizitatori , ca si-au „hranit destul eusoarele sugând de la unii si altii ? Pai cum o fi sa „sugi”, asa in nestire , si sa nu spui nici macar săru’mâna sau mersi pentru masa ?

        Cum sa nu-mi fac griji cand ,iata ,ce ar putea sa se întâmple :

        ” Eram pe cale sa constat (inca o data) ca este foarte greu, obositor, sa vorbesti despre Nimic, sa-l intelegi, sa-i dai sens si pe cale de consecinta eram pe cale sa-i las in plata domnului pe vizitatorii invizibili (ca conul Dorin pe ai sai) constatand ca scrierea unui topic despre Nimic mi-ar lua mult mai mult timp decat m-as fi asteptat si decat as fi fost dispus sa pierd, si ca, prin urmare, ar fi mai practic sa ofer, in loc de teorie, practicå, un esantion dintr-un Nimic de cea mai buna calitate: niciun topic pentru weekend. Cine vrea sa aiba ce citi pe arca, sa scrie. Sa manance fiecare ce-si aduce de acasa sau ce poate ciuguli de la ceilalti.”

        P.S . Nu de altceva , dar gândindu-ma la cele 30 de zile in care am tot cărat de „acasa”, mancare , incat am golit aproape toate site-urile pline cu bancuri , videoclipuri diverse etc .Pai de unde as mai fi avut energie sa tot car ?

        P.S. c) Regula va progresa. In Universul urmator (al unui nou Nimic, acum doar potential), regula va zice ca NU se va putea considera ca pragul numeric al comentariilor a fost atins decat daca printre comentatorii contributori niciunul nu va detine mai mult de 49% dintre comentarii.

        Prin urmare, voi avea grija sa nu depasesc procentul . Acum sunt oarecum in grafic.
        A, am „incercat marea …” si am calculat : la un total de 178 de comentarii „detin” un pocent (doar) de 40% . 🙂

        • Dl.Goe said

          Singura „problema” ar fi cå cu o incapatanare (ne)demna de o cauza mai rea/lista insistati sa subliniati ca, de fapt, nu intelegeti deloc spiritul b/Arcei si al liberei libertati egale de exprimare. Din spusele d-voastra rezulta ca aveti sperante nefiresti, ca asteptati ceva, recunostinta, solidaritate,,. ca ar fi cineva dator sa va tina la current explicit despre care-i mersul, sa va faca parte-n parte la destin. Nu, nici vorba. Fiecare este liber sa spuna ce vrea cand vrea si sa nu spuna nimic sau orice cand (nu) vrea, si sa taca cat pofteste, fara nevoia de a da explicatii… cuiva, oricui, nimanui. Ceea ce de altfel se si intampla…Si se intampla indiferent de incapatanarea celor care-si imagineaza ca si-au castigat dreptul de a fi mai egali decat altii dintre membri vizibili si/sau invizibili ai grupului „pasagerilor” de pe Arca lui Goe, sau isi inchipuie ca au devenit cumva membri ai echipajului, pentru simplul fapt ca s-au de/dat lunga vreme in taina de taina cu matelotii. Dovezile neintelegerii cronice a spiritului deplinei libertati de exprimare propusa pe Arca lui Goe (o arca virtuala, care, ca si Arca nefericitului Noe, are ca effect colateral (doar) salvarea de la nemurire a purtatorilor (in gene) de mesaj / in-formatie) devin agasante, nu pentru ca astfel ii negate, declarativ (la nivel de decret), d-lui Goe dreptul deplin la libera in/exprimare ci pentru ca genereaza exclusiv ping-pong-gol. Precum aceasta replica-care, culmea, se va numara in bilantul contabil, pe firul in/re/curs – in anulare, pana a-cu-ma.

          P.S. Iarasi va luati „angajamente” la repezeala/plesneala pe care o sa le respectati ca si pe cele de data trecuta.

        • INTJ said

          Pai cum o fi sa „sugi”, asa in nestire , si sa nu spui nici macar săru’mâna sau mersi pentru masa ?

          sincer, nu stiu ce-i mai amuzant: „asa in nestire”, faza cu recunostiinta sau exemplificarea exceptiei la regula „graba strica treaba”. oricum: multumesc ptr. zambet. 🙂

          • Dl.Goe said

            Indeed… Uneori exprimarea unor anumiti comentatori poate fi extreme de sugestivå… Smulgând, ca o sugativå, zâmbetele altora…🙂

          • Stely said

            @ INTJ – Citatul este preluat de mine din alte „zone ” ale „hyperspatziului „. M-am folosit de el in acel moment, tocmai pentru a-l determina pe Dl Goe sa ia o anume decizie . De fapt, numai d-lui stie de unde am luat citatul , cine l-a scris, si in ce scop a fost folosit atunci . Desigur si eu stiu , dar introducerea lui in acel context (in 2013) a fost doar o mica malitiozitate. „Sfatul „acela (dat unui blogger)era indreptat impotriva mea . Eu eram aceea (si inca cineva)care ar fi trebuit sa fiu lasata „dracului” in pace, pentru ca imi hranisem destul „eusorul …” 🙂
            Gasiti aici contextul cu citatul respectiv :

            https://arcaluigoe.wordpress.com/2013/08/24/pazvante-chioru-si-papura-voda/

            P.S. Comentariul respectiv mi-a „picat” in cale cu totul si cu totul intamplator. Mi s-a parut ca situatia de atunci se potriveste de minune cu aceasta de acum si , desi imi promisesem sa ies din peisaj , m-am hotarat sa ma folosesc de el (in acelasi scop)
            PPS . Cineva , care priveste „scena” cu foarte mare interes m-a rugat sa va transmit ceva . Iata :
            PS. Fie-ți milă de INTJ și explică-i, cum știi tu mai bine, că Gelu (Menumorut) nu mai vine.🙂🙂🙂
            Habar nu am de ce trebuie sa-mi fie mila de d-voastra, motiv pentru care am ales sa vi-l transmit asa cum mi-a cerut : cum stiu eu „mai bine „.

          • Dl.Goe said

            D-na Stely desi folositi „ghilimele” en-gross va auto-plagiati la greu (la bine si la greu), incercand, cu tenacitatea pe care am pomenit-o deja, sa va consolidati confuziile si sa le jus(t)ificati prin aceeasi metoda obositoare: ascunderea in clase (sociale)… si fuga de raspundere individuala… D-voastra sunteti mereu „noi”… „femeile”, „romanii”, „basistii”, „anti-psedistii”, „vizitatorii”… dar, vorbind in numele lor sunteti, intotdeauna, exclusiv purtatorul de cuvant al insei „Stely”. De unde ati tras d-voastra con-cluzia ca vizitatorii ar fi fiind o povara pentru noi? Noi, de exemplu, nici nu stim daca ei (mai) exista intrucat (nici) n-am (mai) verificat. Va tot imaginati (nu se stie de ce) ca ascunderea in grupuri largi (in mase) poate fi eficienta.

            P.S. Ma bucur sa constat ca revedeti materia din urma. Ma intristeaza sa observ ca n-ati (prea) progresat… interpretativ. Ba dimpotriva. Ati ramas pe loc, Confuzia va este la fel de proaspata si nestirbita dupa cum se poate d-educe din voluptatea afisata cu care va imaginati ca tele-portarea „isteatza” a acelor citate mai mult sau mai putin ghilimelizate ar fi in avantajul d-voastra sau al vreunei clarificarii oarecare. Nici vorba, d-na Stely, nici vorba. Desigur ca din asta nu trebuie inteles in niciun caz ca comentariile d-voastra pe aceasta tema ar fi futile. In fapt sunt f. f. utile.

            P.P.S. Cine este persoana (mutå) care priveste scena cu foarte mare interes? Ati intalnit-o aseara la Cosman?

            P.P.P.S. Dupa cate vedeti (sper) nu va taie nimeni alimentarea necesara eusorului. Vai, vai, vai… va promiseserati sa iesiti din pisaj? Adica ce?

  29. Dl.Goe said

    Târâş, grăpiş, cum-necum, iată că se face luna de când (ne) neantizăm, fără să (ne) aselenizăm, fiecare în parte sau toţi la un loc, reuşind să ducem (până şi) ni-micul în derizoriu şi să-l ni-micim. Căci prin stradania noastră colectiv(ist)ă (ca colecţie omogenă de individualităţi independente, care mai vizibile, care mai invizibile, care mai gureşe, care mai mute, amuşinând) am făcut ca nici nimicul să nu mai fie ce-a fost şi să se aleaga praful de el. L-am umplut cu talaş ca pe ursuleţ cu pluş. Dar, în sfârşit, nu pentru o constatare atât de banală şi de evidentă ne deranjăm să tulburăm tacerea plină de sub-înţelesuri (a mai mult ca perfectului, a mai mult decat nimic-ul nimicit) ci pentru treburi mult mai mari şi mai serioase, rugoase şi riguroase. Deci ce e? Ce e, ce e? Oameni în toata firea şi nu ne dăm seama ce e. Iată ce e: conul Dorin, juvenilul, se afla in prag de moment jubiliar. Mâine (căci cu mâine zilele-ţi adaogi), conul Dorin (rudă bună cu poetul, eseistul, pafletarul şi dizidentul Tudoran) îşi adaugă a şaptezecea roză în primăvara vieţi. Conul Dorin juvenilul… ajuns la senectute. Momentul e un munte (vorba lui Lucian, poetul, filoz-oful). E puţin trist că (i) s-a făcut aşa de târziu, şi că senectutea îl găseste – pe conul Dorin juvenilul – tot mofluz, tot amărât şi neîmplinit, în plină cerocraţie-goală. Probabil că dacă acum 25 de ani, în era în care era încă tânăr şi ferice (naiv şi visător, plin de elanuri şi entuziasne) ar fi fost mai lucid şi mai umil, acum ar fi avut şansa unei stari de graţie care i-ar fi îngăduit să vadă că nu există motive serioase pentru mofluzie, amărăciune şi neîmplinire şi şi-ar fi putut contempla senectutea ca un patriarh (al cu-vântului), cu detaşare şi mândrie, în deplină libertate de exprimare, aşa cum îi stă bine oricărui tânăr de azi şi dintotdeauna, măcar cine ce-a zice. Chiar şi aşa însă – veşnic tânăr – poetul miei de poeţi, merită aplauzele publicului, ad/miraţie şi urari din „cele bune”. De 30 Iunie, îi urăm şi noi din colţul nostru de nimic, la mulţi ani cu sănătate şi senin alaturi de toţi cei dragi ai săi, iar peste alţi 25 de ani să fie iarăşi la fel de tânăr, de optimist şi de plin de speranţe ca acum 25 de ani. La mulţi ani coane Dorine! Ce făcuşi?

    • RALG said

      Conul Do/rin a sters-o englezeste plecand in vacanta la Aru-ba, ca sa joace tenis masculin cu piciorul pe nisipul acela atat de fin. Bine-ar fi s-o intalneasca acolo si pe coana Ha/lep uluitoarea noastra con-patrioata (si ea plecata tot pre-matur in vacanta), si sa faca impreuna o partida isorica. Ca tot sunt (in medie si mass-media) de cam aceeasi talie si an-ver-gura… in mentalul colectiv al populatiei de pe plai din gura de rai. Ca rai mai suntem.

      P.S. D-na Stely, o furnizoare de angajamente pret-a-porter, se pare ca s-a incurcat in lista celor luate in public. Bunaoara pe firul asta in (con)curs, la comentariul cu numarul 18, se angaja solemn ca-i va mentiona in timp util pe favoritii sai alesi (foarte-foarte) spontan pentru turneul de la Wimbledon. Ceea ce in mod cat se poate de firesc nu se (mai) intampla in iunie. Probabil ca avem de a face cu o reconciliere retrospectiv-caduca intre d-na Stely ea insasi si media patratica-armonica a contradictiilor continute in angajamente luate. Iesirea din peisaj (promisa siesi) nu-i compatibila cu mentionarea jucatorilor/oarelor cu care tine si a celor despre care crede cu clarviziunea specifica ca vor castiga, ceva, candva, cumva. Unul dintre angajamente cu siguranta ca si-l va incalca, ceea ce, inevitabil, le va deprecia masiv si pe celelelate. Cel mai bine ar fi ca d-na Stely (ca altfel n-am cum sa-i zic), care se tine de pro-misiuni, sa promita ca nu nu se mai tine de pro-misiuni, adica ca nu mai promite. Nimic. Si se va si tine de pro-misiune intr-o misiune. Daca o avea cum. Daca nu, nu. C-asa-i in tenis. Viceversa.🙂

      Greci in Grecia, Ponta in Turcia, mereu. MRU in Romania si Putin putin profitor. Restul bulgari, vulgari si nimic/uri cu mult aplomb, oriîncotro te uiti si privesti. O vara de plictiseala si fum. In curand petarde. Pe 4 Iulie, pe 14 Iulie si pe 23 August. Vivat.

      • Stely said

        Trebuie sa va spun ca am vocatia promisiunilor. Fac promisiuni cu duiumul :atat in viata reala cat si, iata, in cea virtuala. Cele mai multe dintre ele sunt duse la bun sfarsit , chiar daca sunt greu de indeplinit. Atunci cand le fac am sentimentul ca nimic nu-mi va sta in cale . Simt nevoia sa vin in intampinarea dorintelor altora fara ca ei sa mi le ceara .Pe masura insa ce se apropie scadenta , habar nu am de ce , intervin tot felul de stavile care imi fac pro/misiunea mult mai grea . Atunci intru in panica, in deruta , in dilema … Ce sa fac ? Sa merg mai departe cu orice risc sau sa ma opresc pentru a ma proteja de eventualele pierderi ? Si, da, aleg sa merg mai deprte, dar cu „promisiunea” pe care mi-o fac mie insami ca ma voi feri sa mai fac promisiuni (angajamente).
        Faptul ca nu pot sa ma tin taman de promisiunile pe care mi la fac mie insami nu mi se pare o povara. Ba , dimpotriva, odata ce mi-am incalcat-o ma simt usurata , linistita. Mi-am pus intrebarea , de ce ? Nu stiu, nu am nici o explicatie . Poate ca ma las condusa de instinct, de intuitie si nu de logica.Stiu (simt )doar ca vreau sa fac ceva si daca nu fac , sunt nelinistita. Chiar daca se bate cap in cap cu ceea ce spun ca imi doresc, chiar daca asta nu este nici macar dorinta mea adevarata. Totusi o fac , si ma intreb de ce naiba am facut-o ?

        P.S. Sunt „cătrănita”( de doua ori). Insa fata de altii 😉 cand sunt cătrănita simt nevoia sa ma exprim ; sa-mi spun „off-ul.” De ce s-a intamplat ce s-a intamplat ? Ce a fost gresit din partea mea, dar din partea celuilalt ? Am puterea sa-mi recunosc „faptele „. Nemultumirea mea este ca altii cred altceva. 😦

        • RALG said

          Toate bune si frumoase. O singura mentiune ar mai trebui facuta: Cand iti faci tie insuti/insati o promisiune in public promisiunea inceteaza sa mai fie adresata (doar) tie insuti/insati. Devine o promisiune facuta publicului. Dar! Cåci! Fiindcå! Intrucat aici libertatea de exprimare este deplina, nu tinem catusi de putin ca cei care (cu elan si entuziasm) fac promisiuni (pentru ca asa se exprima ei/ele liber pe sine) sa fie fortati sa se si tina de ele. Ce libertate ar mai fi aceea daca i-am impune astfel de constrangeri limitative? Noi nu facem decat sa constatam ca promisiunile facute intempestiv, unilateral, demonstrativ, nesolicitat, nu sunt decat niste auto-constrangeri prin care „promitzatorii” isi limiteaza singuri libertatea de exprimare… in mod inutil. Ceea ce denota o usoara incompatibilitate cu spiritul libertatii de exprimare virtuala. Cei care adera liber la acest spirit nu fac (niciun fel de) promisiuni si nu au (niciun fel de) asteptari, precum idealul domn INTJ, una dintre cele mai libere entitati cu care am avut de a face prin zona nimicului virtual (tinzand asimptotic la o stare libera de constrangeri).

          P.S. Nici nu mai punem la socoteala falsele promisiuni care (uneori, cel putin) nu sunt decat mici santaje emotionale.🙂

  30. Dl.Goe said

    Foarte on topic cu tema lunii pe Arca lui Goe, pe Certocratia lui Do a re/aparut o „sonata” (si un „sonet”):

    unscriitorcititor •
    D-le Tudoran, gurile rele spun ca de miine veti renunta la acest blog. Daca este adevarat nu e bine sa va spun ce cred despre hotarirea dvs. Nu va scriu nici sa va spun „La multi ani!” Mai de mult v-am facut un foarte mare rau. M-am intrebat deseori de ce am facut-o si am gasit multe explicatii insa cea mai cuprinzatoare a fost ca nu am suportat sa stiu ca eu nu voi putea sa scriu niciodata o poezie uluitoare ca Pasarea cu zborul rece. Invidia m-a impins la lipsa de omenie. Repet v-am facut mult rau insa cand ascult poezia asta cantata de Mircea Vintila ma apuca plansul si asta imi face bine. Daca nu vreti sa publicati comentariul meu va inteleg insa mi-ati face un bine daca l-ati publica, mi-ati lua o piatra de pe inima si intr-o zi v-as spune si numele meu adevarat. Sa va fie bine d-le Tudoran!

    •••Dorin Tudoran pentru unscriitorcititor •
    Nu e nevoie sa-mi spuneti cine sunteti. Ca sa va ajut sa aruncati de pe suflet piatra care va apasa, vreau sa stiti ca, oricine ati fi si oriunde v-ati afla, va doresc tot binele din lume!

    ••• ••• Harry Tavitian pentru Dorin Tudoran •
    Dorin Tudoran… un bun creștin.
    Poemele sale… multă simțire.
    La mulți ani, Dorin!

    * * * * * * *

    Induiosatoare marinimia orbeascå si magnanimă a conului Do care-i ofera sonatei un cec in alb… in/dar fara acoperire.

    Tema de casa : Sa se stabileasca prin inductie matematica:

    a) Cine este „sonata” (si de ce)
    b) Cine crede conul Do c-ar fi d-ei (si de când)
    c) Ce treaba are Harry Tavitian in a/facere (si atat).

    Rezolvitorilor re/con/pense. Per se.

    • Stely said

      Raspuns :
      a) „sonata ” este ” daca _nu _nu” .”De ce ” i-a oferit cadoul ? Banuiesc o colaborare intre cei doi. Traducerea in latina este facuta de dumneaei.
      o dovada :Dorin Tudoran Mod Daca_nu_nu • 6 months ago
      Incet, incet, scoatem noi volumul ala in doua limbi moarte – romana si latina.

      b) chiar Marcela Ciortea . De cand ? A fost deconspirata din greseala (parca ) de Vasile Gogea acum vreo doi-trei ani.
      c) sunt prieteni vechi . Au afinitati artistice. Dansului ii plac poemele lui Dorin Tudoran , iar acestuia muzica de jazz. Este „cel mai important jazzman român contemporan.”

      • Dl.Goe said

        Hap-ciu. Dar ce rau sa-i fi facut dacanunu lui condorin? Si mai ales cum, cand? Ca n-avea…

        Intrebare suplimentara: La a cata retreagere din blogosfere se afla retragatorul / retractilul Dorin Tudoaran (posesor al unui subtil simt tactil)?

        „cel mai important jazzman român contemporan.”… poate singurul.

        con-statari:

        Conu Do s-a retras. Dl.Nimeni s-a retras. Dl.Orasanu (tibi) s-a retras. Dl. Padina e si dansul retras (in paragina). D-na CMM si-a abandonat blogul. Iepurele de Martie s-a dus. Ana Ayana s-a inchis. Ionica Te Morar tace. Tace. Pana si Mitza, tanti Mitza al carei par zici ca-i facut cu fierul (des-i natur) s-a claustrat in alt alcov. Incet, incet am foast parasiti de aproape toti prietenii dusmanosi in pustiu. Nici macar dl.Niku nu se simte prea bine (si de mult). S-a dat cu „anonimii”. I-auzi una:

        Anonim spunea…
        Convingeti-l ,dom.Niku, pe domnul Tudoran sa mai ramana…

        Pacat, dar poate ca e mai bine pentru sanatatea domniei sale…
        Interesant mi s-a parut cum si-a cerut iertare o fosta „lichea”, la penultima dansului postare…

        Daca cumva mai apare domnul Tudoran la radio undeva , ca la canale tv ma indoiesc, dati un semn dom. Niku, altfel…
        Mi-a placut aia cu „elektricitatea pozitiva”, na, sa zica dusmanii altceva…
        „A bon entendeur , Salut !”

        Ia sa puneti un jazz aici cu Harry Tavitian, ca eu nu prea ma pricep…
        Asta e tot ce ne-a mai ramas !

        Cristian
        1 iulie 2015, 21:59

        • Stely said

          Cumva ” fosta lichea”, care si-a cerut „iertare,” este ” acel „sonat” sau „unscriitorcititor ” -alias …nu spun cine? 😉

          • Stely said

            A, am uitat … cred ca, asta (ultima?) este a treia retragere.
            „Dar ce rau sa-i fi facut dacanunu lui condorin? Si mai ales cum, cand? Ca n-avea…” Nu stiu. Trebuie sa mai investighez. 🙂 Postarea aceea este din 1 ianuarie 2015. Dar, dupa cum se vede nu i-a facut rau…
            Da, la topicul acela „dacanunu” a postat , banuiesc, in premiera ,traducerea in lb latina a unui poem .Gasiti aici :
            http://www.dorintudoran.com/banchetul-de-la-miezul-noptii/

          • Dl.Goe said

            @Stely – „licheaua”-i una si aceesi cu „sonata” si si cu ne/norocitul „unscriitorcititor”… dar nu-i musai sa fie aceeasi cu cioreteau marcelinå asa dupa cum cu prea mult (si sus-pect) elan sugerati d-voastra. Mult mai probabil este ca „licheaua sonata” incearca sa „impersoneze” (sic) o cu totul si cu totul alta entitate…

            Pasarea cu zborul rece si cu sergentul zece, treaca-mearga, dar, in sub/sidiar, va pot marturisi ca (si) mie-mi dau lacrimile de emotie (emotii contradictorii), ca mi se frange inima si mi se ingreuneaza sufletul cand recitesc „catelus cu parul cretz” si cå, minunamdu-ma in fata perfectiunii, ma cuprind invidia, regretele, ranchiuna si disperarea in fata adevarului care ma izbeste in fata: Niciodata nu voi putea scrie o asemenea capodopera. Drama cea mare apare imediat, atunci cand realizez ca poemul catelusului cu parul cretz care fura ratza din cotez este o creatia anonima ceea ce-mi rapeste pana si sansa de a da o tinta clara invidiei si celorlate emotii, neantizarea mamii ei de viata fara noroc.🙂

            Pasaricå albå-n cioc!
            Tragi cu pusca.
            Nu ia foc.
            Påsårica-i cu noroc.

            si… fâl, fâl, fâl, o ia din loc.

            Påsårele mii
            Si stele faclii.

            P.S. Intrucat nu-s poet, acum mai putin decat oricand, si nici nu aspir, nu inteleg de unde la mine invidia asta på poeti. Cred ca sunt victima vreuni deochi al deontologilor certati cu gluma.

        • Stely said

          „D-na CMM si-a abandonat blogul.”
          Pai nu … Iata ce replica misto a pus la dansa pe blog ”

          Poem dedicat unui blog dușmănos

          ascultă acest poem stelar

          se făcea că mă chemase un inorog cu o copită de mătase

          să vâslesc pe marea neantizării

          eu o credeam drumul sării

          era ceva contrasens între noi

          dușmanii ne credeau în război

          lăsați-vă la ușă speranțele deșarte

          eu calc cu toate pe toate și

          sunt gata pentru încă treizeci de ani

          să culeg pești din castani

          P.S. Si eu in credulitatea mea, am crezut ca mi l-a dedicat mie. Acum ,cand l-am vazut pe blogul dumneaei, m-a cuprins invidia si…gelozia. Dar nu-i nimic … mie si asa imi place foarte mult. Pe cuvant ! 🙂

          • Stely said

            Aoleu, ghilimeaua aceea de la sfarsit („la dansa pe blog”)este pusa gresit. Cred ca in loc de doua puncte. : oops:

          • Dl.Goe said

            Aaaa, pai vad ca d-voastra vorbiti de/spre Margi Na Lee Aa, tenis-mena, si despre blogul ei parasit si ne/ispravit? Noi, cand ziceam de d-na CMM ca si-ar fi abandonat blogul, ne refeream la cel de la Corabia, unde a uitat sa mai comenteze (…), iar daca ziceam ce ziceam, ziceam (tocmai) stimula/tiv.

            P.S. Poe-mutzul respectiv va place „atat de mult” pentru ca vi se pare c-ati detine in co-proprietate cheia decriptarii utilizate de „artist” intru translatarea emotiilor sale in cuvinte, pentru ca va identificati ca parte a sa (a poe-mutzului) si pentru ca vi se pare ca va regasiti in el, ca martor si spectator privilegiat, admis in culise. Altminteri nu. Daca v-ati detasa un pic de starea de gratie de „proprietate virtuala” a troll-ului marginalia, si ati incerca sa priviti poe-mutz-ul intr-un mod mai neimplicat afectiv, punandu-va in pielea (papucii) unui cititor (de poezie) oarecare, normal, neutru, precum un cititor al poemelor lui Iv cel Naiv (bunaoara) ati putea remarca relativ usor ca poezeaua cu pricina este o biata insailare a cuiva fara har si fara chemare dar cu ambitz. Un ambit care n-are a face cu estetica si poezia ci cu alte „scopuri”. Acuma din cauza ca creatura respectiva nu pricepe poezia nici cat Radu Humor, fiind cel mult in atingere mecanica cu arta (in general), asta conduce la niste rezultate catastrofale. Ambitzul care anima persoana precum si complexul complexelor sale de superioritate nascute din cele de inferioritate, o fac sa creada ca s-ar pricepe la poezie si poeti, ca ar fi capabila sa inteleaga poezia si valoarea la altii (ah, alti poeti) si la ea insasi. In sinceritatea ei devastatoare ea crede ca poe-mutzele pe care le picteaza sunt destul de bune, la fel de bune ca alte poeme ale altor poeti pe care-i citeste, apreciaza, pretuieste, iubeste (ah), respecta etc. Ideea ca ceea ce scrie ar fi poezie (cat de cat) ii dau certitudinea ca-si poate re/folosi „arta” ca mijloc catre alte scopuri din ambitz, ca mijloace de comunicare a unor stari (musai) inalte. Aiurea. Poemutzele dansei nu pot cu niciun chip accede la statutul de literatura… destinata cititorilor din lumea larga. Ceea ce scrie dansa este strict literatura de familie (pentru rude si prieteni, gogosi, clatite, poale-n brâu) pe care desigur ca membrii familiei au toate motivele sa le aprecieze, acasa, seara de seara, in jurul mesei, daca nu-si permit sa mearga niciodata la restaurant. Sau la biblioteca universala unde se afla buffet.

            Dincolo de asta, insa, doamna nu e (deloc) sincera mimand mimetic poezia, cu combinatii de cuvinte (extrase mecanic, artificial, din fostele-i lecturi) care nu se imbuca organic cu nimic din ceea ce vrea d-ei sa (ne) zica pentru a-si exprima emotiile, sentimentele, dorintele, starea. Ce impostura mai mare ar putea comite un scriitor de poezie? D-na noastra are ambitia de a se falsifica pe sine intr-un mod cu aprenta poetica. Livreza cititorului doua minciuni: haina si persoana de sub haina. Cat de nobila o fi dorinta care o impinge sa accepte fara scrupule si cu inconstienta asemenea mijloace, noi nu vom sti-o poate niciodata. Si nici d-ei. In functie de circumstante putem (sau nu) sa-i acordam prezumtia de „buna intentie”. De la caz la caz. Nimic definitiv. Intelegem ca cititorul neavizat ne poate banui de exces de sevriate, de brutalitate gratuita, de insensibilitate (fata cu oferta sentimentala a d-nei Margi)… Dar oare chiar ar trebui sa-l mai (tot) luam noi in seama pe cititorul neavizat (si neavizabil)?

          • Stely said

            Uf, uf … tunete si fulgere pe capul meu !! Din ambele parti, din pacate.😦 Sigur, „cititorul neavizat” nu este critic literar . El a vazut cu alti ochi poemul. Exact asa cum de fapt ati spus. Si ce rau este in asta ?? Intentia mea nu a fost ( cum crede) sa provoace o asa analiza (critica) literara in scopul „desfiintarii ” ei ca poet/a. Imi pare rau ca si-a cheltuit orzul pe …o gasca, ce nu a observat „onoarea” pe care i-a facut-o.Altceva ar fi fost daca …

            P.S. Pe cand o „analiza” de etapa privind principalii favoriti/ favorite la castigarea trofeului de Grand Slem de la Wimblendon ?
            PPS. Petra Kvitova (principala favorita) a facut-o praf pe K.Nara. La fel si Murray pe Haase R ,si Djokovic pe italianul acela … Acum astept cu nerabdare sa vad meciul Monicai Nicolescu cu Cepelova. Pariez ca o va razbuna pe Simona. Nici Irina Begu nu-i va face o viata usoara Mariei Sharapova.
            La baieti prevad o finala intre Djokovic si Murray .
            La fete intre P. Kvitova si S. Williams. Nu stiu cu cine sa tin , dar o prefer totusi pe Kvitova. M-au cam enervat ifosele Serenei din primul tur.
            Acum joaca Simona la dublu, dar nu are sanse nici aici of, of … 6-4 -4-0 pentru Penetta/Hsief S,W 😦

          • Stely said

            Yessss, Monicaaa !! 🙂

          • @Dl. Goe

            BRAVO!
            Ați produs iar un „sfârâiac”, cum ar zice Creangă.🙂 Ori un Selfie, cum se zice acu’. 🙂🙂

            Vă doresc o neantizare ușoară.
            Că vorba logicianului:
            „Pe unii, îi înșeli tot timpul. Pe toți, poți să-i înșeli un timp. Dar nu-i poți înșela pe toți, tot timpul.”

            Un val prietenos spală Totul și Nimicul.
            RIP!

            PS. Vorbele murdare cu care veți răspunde, vi le va arunca în față vântul.🙂

  31. Stely said

    Eiii, ce meci tare am vazut !! Nadal a luat bataie de la un outsider(locul 102 in clasament ATP) . A fost un meci exploziv cum rar am mai vazut. Mi-au placut jocul si atitudinea acestui Dustin Brown. Am sa-i urmaresc toate meciurile de acum incolo. Si Monfils mi-a placut.
    P.S. Ciudat „ceremonialul” pe care il executa Nadal cand serveste. Este foarte amuzant. Oare ii serveste la o mai buna concentrare sau este o un simplu tic ?

    • Dl.Goe said

      Merci pentru cronica sportiva. N-am vreme sa urmaresc turneul inca din fazele incipiente asa ca orice relatare despre intamplari mai de soi petrecute acolo, formulata scurt si la obiect, este pretioasa. Refuz sa deschid link-uri de genul „Inca un favorit a eliminat la Wimbledon” care ar vrea sa ma forteze sa navighez musai in acea pagina doar pentru a afla cine-i „mortul”. De dragul traficului se practica minciuna. Scopul mass media ar trebui sa fie informarea eficienta a cititorilor nu irosirea timpului acestora si folosirea lor fara scrupule in interese comerciale.

      N-as vrea sa va faceti iluzii vizavi de acest Dustin Brown. Cel mai probabil nu va ajunge prea departe ci mai degraba va pati si el ce-a patit Cepelova. Nadal este departe de forma care l-a consacrat, elimnarea lui nefiind chiar cu totul surprinzatoare. Este foarte probabil s-o ia si el pe urma cuplului Halep-Bouchard. Macar el poate fi campion la poker. Nu sunt conectat inca la turneu asa ca nu pot face decat cel mult previziuni astologice cu baze „istorico-subliminale”. In acest fel as zice ca finala de anul acesta la baieti va fi o reeditare a uneia care s-a mai jucat dar ca de data asta invingatorul va fi celalalt. La fete cred ca Serena va fi eliminata inainte de finala, iar castigatoarea se va alege dintre Kvitova si Sharapova desi mi-as dori din toata inima ca Irina sa-mi strice pronosticul. Safarova si Azarenka sunt si ele de urmarit.

  32. Stely said

    A mai fost un meci tare, care a durat 4 ore -cinci seturi. Ultimul set a fost epuizant. Aproape ca „obosisem” si eu tot vazand ca nu reuseste nici unul sa faca breakul S-a in terminat ,in sfarsit, cu 13-11. Fericitul a fost Karlovic I. Celalalt caruia i-a lipsit foarte putin sa fie el fericitul a fost Dolkopolov A.(70 ATP)
    P.S. M-am uitat astazi aproape la toate meciurile televizate, unele pe bucatele. Pe cel al Monicai l-am urmarit live score , in paralel cu cele doua televizate, pe un site de „stiri, tenis, live, clasamente.” Se schimba la miezul noptii :

    http://www.tenisdecamp.ro/#inscore_ifheight_xdc_5355

  33. Stely said

    Poate sunteti pe fir sa vedeti cum s-au terminat toate meciurile. Kuznetsova a luat bataie de la Kristina Pliskova- sora geamana (loc 134) a celeilalte Pliskova. Ea va fi adversara Monicai in turul 3. Cred ca are sanse s-o bata. Au mai pierdut, dintre favorite , Makarova si Alize Cornet.

  34. INTJ said

    Kiwi parliament passes ‘Harmful Digital Communications Bill’ outlawing online nasties … acu’ poate-or vrea unii sa emigreze-n noua zeelanda. incetul cu incetul se pare ca vom ramane doar cu libertatea de ne-exprimare. urmeaza ne-gandirea.

    • Dl.Goe said

      Deh-ehei-e-he-hei… si alte ono-mato-pei…Prin 1973 „asistam” la Scufundarea Japoniei… A-cu-ma, prin 2015 asistam la Scufundarea Noii Zeelande, petrecuta ceva mai discret, dar tot pe cercul de foc al Pacificului (care numai pacific nu e). O mare porcarie, pe care a incercat-o la noi si celebra Olgutza Vasilescu, trecuta prin parlamentul tarii de foc (de la celalalt capat al lumii; frumoasa foc) ilustreaza cu o elocventa greu de contestat ca rezultatele studiilor recente despre inabilitatea majoritatii oamenilor de a gândi sunt cat se poate de valide si ingrijoratoare. 95% dintre oameni nu au exercitiul gandirii. Si nu este vorba aici despre nivelul/coeficientul de inteligenta (alt factor de risc…) ci de lipsa exercitiului de a sustine in mod consistent, coerent si complet un rationament, fie ca este vorba de probleme punctuale, concrete, ori de probleme mai ample, de strategii de viata (cariera, familie, integrare sociala etc). Indiferent despre ce „detalii” sau „teme majore” este vorba in viata lor oamenii in mare majoritate (studiile indica 95%) iau decizii pe baza unui coitus intelectual interruptus. Fortati sa procedeze asa inca din frageda pruncie oamenii nu mai au nicio sansa de a proceda altminteri. ne mai fiind in stare sa sustina si sa duca un rationament logic pana la capat, obosind extrem de repede, incapabili de focalizare, distrasi imediat de alte si alte lucruri care le solicita atentia pentru alt inceput de rationament, oamenii trag concluzii premature (ejaculari extreme de precoce), concluzia fiind lucul unde te-ai oprit pentru ca ai oboist gandind. Oamenii trag concluziile care li se impun avand impresia ca au decis singuri, voluntar, in baza „gândirii” proprii, process de care nu mai sunt in stare (daca vor fi fost vreodata). Ar fi interesand de aflat cine sunt si cu ce se ocupa ceilalti 5%.

      Decizia de o stupizenie fara margini a parlamentului neo-zeelandez denota un astfel de coitus intelectual interruptus al unei majoritatii parlamentare care reprezinta o majoritate a cetatenilor cu drept de vot.. Urmeaza sa se intample ce s-a intamplat in subproductia cinematografica din anul 1973 (an in care de altfel s-au intamplat foarte multe lucruri, mult mai multe decat in anii vecini si mai putin vecini)…

      Jumatate din Scufundarea Japoniei, film facut hat in 1973, nu se intampla nimic, doar niste savanti nebuni vorbesc pana la exasperare de faptul ca Japonia se va scufunda in ocean, insa nimeni nu le ia in serios aberatiile. Asta pana cand, pe la jumate, regizorul baga brusc cutremure, tsunamiuri, inundatii, eruptii, furtuni, da cu Tokio de pamant si impinge Japonia in ocean asa cum lansezi o barca la apa. Dupa care incep sa se porcaiasca, tu ai fost de vina, Ishiro-san, ca n-ai facut cladiri mai rezistente, ba tu, Akira-san, ca n-ai ridicat diguri samd – dar nu mai conteaza, pentru ca din arhipelagul nipon a mai ramas doar o insulita cam cat aia mare a Brailei.

      Film prost si ieftin, huh? Science fiction, huh? Aberatii, huh? Se-ntampla numai altora, huh?”

      P.S. Anul 2015 nu pare a fi echivalentul simbolic al anului 1973 (un an reparcabil, special, punct de inflexiune). Dar 2016? 2017? (100 de ani de la marea revolutie din octombrie sarbatorita in noiembrie)… Cine stie?

    • Dl.Goe said

      Comentariile de AICI dau dimensiunea tragica a realitatii speciei umane. Socrate zicea: „Nu pot invata pe nimeni nimic. Pot doar sa-i fac sa gandeasca”. Era si Socrate asta un trufas, ingamfat, fantezist si promotor de utopii. Noi, aci pe Arca lui Goe, dar numai si numai pe Arca lui Goe, unde ne aflam (nu-i asa?) ca echivalent deplin al lui Socrate, nu putem zice decat ca:

      Nu putem invata pe nimeni nimic si nu putem face pe nimeni sa gândeasca. Traiasca labirinturile care ne conduc (in viata, prin lume). Acuma este imposibil sa nu avem un inceput de gând despre cum ar fi daca oamenii ar gandi… mai mult, mai multi, mai consistent, mai coerent, mai complet… Oare s-ar obtine astfel o lume mai buna, mai pasnica, mai progresista? N-am rabdare sa duc rationamentul pana la capat asa ca trag concluzia: Nici vorba. Ar fi durere, anarhie, moarte, sfarsit, dead end. Pe scurt, traim in cea mai buna dintre lumile posibile (dupa cum spunea un mare ganditor al carui nume imi scapa in mod intentionat), ducand (prosteste) o viata caldutza intr-o mare de prosti (care mai de care mai prosti) care nu-si creaza unul altuia provocari intelectuale majore (bumerang; ca n-or fi atat de prosti). Negandiea este molipsitoare, epidemica. De ce-ar face cineva efortul unei gandiri consistente, asumandu-si riscuri incalculabile, cand majoritatea celorlalti se descurca (si ei), in viata, mult mai bine, pe scurtatura, cu surogate si solutii pret-a-porter? Ca n-ar avea de ce. Avem intuitia la indemana (ave), avem modele in societate, avem exemple, avem sabloane, avem felul de a fi al majoritatii. Trebuie doar sa privim ca sa decidem ce avem de facut si pe cine trebuie sa imitam (nu sa gandim). Odata ce am decis nu mai avem nevoie sa gandim, stim ce avem de zis fara sa mai gandim (uitati-va pe bloguri). A gandi poate fi extrem de periculos pentru neofiti. Fatal chiar. Må gândesc… deci imi pierd timpul. N-avem timp pentru (asemenea) prostii. La fapte tovarasi, la fapte. (zise unul):

      Vai! tot mai gandesti la anii cand visam in academii,
      Ascultand pe vechii dascali carpocind la haina vremii,
      Ale clipelor cadavre din volume stand s-adune
      si-n a lucrurilor peteci cautand intelepciune?
      Cu murmurele lor blande, un izvor de horum-harum
      Castigand cu clipoceala nervum rerum gerendarum;
      Cu evlavie adanca ne-nvarteau al mintii scripet,
      Leganand cand o planeta, cand pe-un rege din Egipet.

      Parca-l vad pe astronomul cu al negurii repaos,
      Cum usor, ca din cutie, scoate lumile din chaos
      si cum neagra vecinicie ne-o intinde si ne-nvata
      Ca epocile se-nsira ca margelele pe ata.
      Atunci lumea-n capatana se-nvartea ca o morisca,
      De simteam, ca Galilei, ca com?dia se misca. –
      Ametiti de limbe moarte, de planeti, de colbul scolii,
      Confundam pe bietul dascal cu un crai mancat de molii
      si privind painjenisul din tavan, de pe pilastri,
      Ascultam pe craiul Ramses si visam la ochi albastri
      si pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pilda
      Catre vreo trandafirie si salbatica Clotilda.
      imi plutea pe dinainte cu al timpului amestic
      Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.
      Scartiirea de condeie dadea farmec astei linisti,
      Vedeam valuri verzi de grane, undoiarea unei inisti,
      Capul greu cadea pe banca, pareau toate-n infinit;
      Cand suna, stiam ca Ramses trebuia sa fi murit.

      Atunci lumea cea gandita pentru noi avea fiinta,
      si, din contra, cea aievea ne parea cu neputinta.
      Azi abia vedem ce stearpa si ce aspra cale este
      Ceea ce poate sa convie unei inime oneste;
      Iar in lumea cea comuna a gândi e un pericul,
      Caci de ai cumva iluzii, esti pierdut si esti ridicul.

    • Dl.Goe said

      Acuma… na, unde-i lege nu-i tocmeala, sau tocmai… dar stau si ma intreb… Ce se intampla daca ma conetez eu, dl.Goe (sau Plesu ori dl.Tiberiu Orasanu, nu conteaza) de aci de pe Coasta de azur a Boacii, pe blogul parlamentului Noii Zeelande, si le fut (de exemplu) muma-n cur… in limba neo-zeelandeza, d-lor deputati si/sau senatori de acolo? Må amendeaza sau nu? Må dau prin Interpol? Må traduc într-o limba de circulatie mondialå ca så-mi poata aduce acuzatii in mod official? Ce se intampla? Dar daca folosesc expresii intraductibile din limba româna cum råmâne?

      • INTJ said

        simplu: se insereaza (automat) un record intr-o baza de date, baza de date intra intr-o lista cu alte baze de date pentru cross-referencing … iar daca turistul Dl.Goe are mult ghinion, la un moment dat se ridica un flag de alarma … urmat eventual (daca are si nitel noroc) de un episod din seria Banged Up Abroad pe tema „necunoasterea legii nu te absolva de raspundere” (cand esti la/pe mana lor).

        cu mai putin ghinion va fi probabil asemanator cu amenzile auto din strainatate: se inregistreaza (la ei) si cu prima ocazie (cand apare aici o lege care faciliteaa, printre altele, si asta) se imputa din contul curent … ca banca, in timp, daca-i musai cu executorul judecatoresc, isi recupereaza oricum banii. altfel spus: tre’ doar sa se prinda cineva ca asa se pot castiga bani nemunciti (ca munca efectiva va fi outsourced in india, china, etc.).

    • INTJ said

      Ar fi interesand de aflat cine sunt si cu ce se ocupa ceilalti 5%.” … imho marea majoritate se ocupa cu supravietuirea in demos cratos, restul (foarte putini) „da lectii” la demos … despre cum tre’ sa fie cratos (intru maximizarea propriului lor profit material) .

    • RALG said

      Other Voices, Other Rooms / Antipozi: Alta tzara insulara, alta atitudine, diametral opusa:

      Islanda – tara europeana care a legalizat blasfemia. Un proiect de lege a fost inaintat de Partidul Piratilor, care militeaza pentru libertatea Internetului si a informatiilor, relateaza BBC. Initiativa legislativa a venit la scurt timp dupa atacul terorist din Paris, de la redactia publicatiei franceze satirice Charlie Hebdo, angajati ai acesteia fiind ucisi de radicali islamisti dupa caricaturi cu profetul Mahomed. Potrivit proiectului de lege, este „esential intr-o societate libera ca publicul poate sa se exprime fara teama de pedeapsa”.

      • INTJ said

        e o mica-mare diferenta: dumnezeu, allah, i.p.u. , etc. nu vor apela la lege daca (exista si) se simt ofensati de un comment online … oamenii insa, din vari motive, exact asta pot/vor face. si ce e cel mai naspa nu-i faptul ca ei se pot simti ofensati in urma interpretarii proprii a textului citit (la urma urmei sunt liberi sa interpreteze cum vor ce citesc) … ci ca, daca se simt ofensati, ei pot sustine (sprijiniti de lege) ca intentia „scriitorului” a fost de a ofensa. astfel chiar si postarea unui link pur informativ la un alt punct de vedere poate fi considerat de „plapandele floricele cititoare pe internet” ca fiind „cu intentie ofensatoare” …

  35. Stely said

    Daca nu v-ati uitat la partida de tenis Wiliams -Watson ati pierdut un mare spectcol. Uitati-va acum si vedeti surpriza. Dar acum !!!

    • Stely said

      Hmm…”surpriza” se duse 😦 dar spectacolul a fost de milioane. Serena a castigat , dar cu mari emotii.
      P.S. Nu ma bagati in seama . Eu voi „gusta” cu placere discutia dintre d-voastra… apoi meditez. 🙂

      • RALG said

        Se pare ca fazele incipiente au cam fost depasite si lucrurile au inceput sa se incingå si sa ardå… Cred ca am pierdut deja o parte din spectacol si ar fi cazul sa-mi gasesc timp pentru a intra in joc… jocul spectatorului care este amator de tenis profesionist. Cine credeti ca va invinge dintre Marinicå Cilici si lunganul Isner?

        • Stely said

          Cred ca „Marinică Cilici.” Daca nu s-ar fi intrerupt ar fi invins ” lunganul Isner”. Eu tin cu ” lunganul „…🙂
          P.S. Mi-a parut rau ca nu a castigat preferata mea, englezoica Heather Watson.
          Acum Monica . Pariez pe ea. Doamne ajuta!

          • Stely said

            PPS. „Cine credeti ca va invinge dintre Marinicå Cilici si lunganul Isner?”
            In continuarea intrebarii ar mai fi mers si o alta intrebare ? Acum va intreb eu pe d-voastra : in cate ore ? 🙂

          • Stely said

            Am castigat pariul . Bravo Monica !

          • Stely said

            Surpriza surprizelor : Kvitova, eliminata de Jankovic J. O revenire neasteptata de la 1-0 si 4-2 in setul doi. Kvitova , castigatoarea de anul trecut va pierde locul doi in clasamentul ATP.

          • Stely said

            De retinut : am prevazut bine in ce priveste castigatorul dintre ” „Marinica Cilic ” si „lunganul …” A castigat Cilic in 10minute…cred. Pret de un ghem si un break,(10-12) In schimb, cade previziunea cu Kvitova in finala. Dar ma bucur. 🙂
            P.S.” In acest fel as zice ca finala de anul acesta la baieti va fi o reeditare a uneia care s-a mai jucat dar ca de data asta invingatorul va fi celalalt”
            V-ati gandit la o finala Djokovic -Federer sau Andy Murray -Federer? 🙄

          • stely said

            Emotii mari pe ziua de azi. Daca la meciul Monicai Niculescu cu Bacsinszky nu am suportat supliciul pana la capat, vazand iminenta pierderii meciului, la cel al lui Djokovic cu Anderson am rezistat cu stoicism, sperand ca preferatul „nostru cuscre”🙂 isi va reveni. Acum cred ca deja stiti ce s-a intamplat : avem set decisiv. Dar nu acum, ci maine . Sper ca, si de data asta, intreruperea meciului sa fie tot in avantajul lui Djokovic. Dar dupa graba lui Anderson, de a cere primul sa se intrerupa meciul ,imi este teama ca va fi in avantajul lui. D-voastra, D-l Goe, ce spuneti ?

          • Dl.Goe said

            Noi zice ca va fi in avantajul nostru.🙂

          • stely said

            Sa fie asa cum spuneti . 🙂

          • arcaluigoe said

            Câtå ne/sinceritate atat suferinta. Suferinta tu, dureros de dulce.

          • stely said

            Pai asta e viata : si asa 😦 si asa 🙂 si asa :

          • Dl.Goe said

            Of! A trecut. Glontzul, vâji, urechea tziuie încå. Suferinta tu, dureros de dulce. Oare ce însemni?

          • stely said

            Aha, ma bucur ca va bucurati. Cred ca de aci incolo, Nole are cale libera. A iesit intarit (mental) din clenciul asta . Cilic este si el un adversar serios, dar parca nu serveste cu asi atat de multi. Pai Anderson a avut in jur de 40 . A facut cu ei destule ghemuri la 40-0. Ceea ce a fost destul de dezarmant pentru Djokovic. Noroc cu intreruperea. S-a pregatit, stiind ce-l asteapta.

          • Dl.Goe said

            Marinicå are atuuri importante in acest razboi inter-balcanic. Sansa lui nu-i neglijabila.

      • RALG said

        Mu-gu-ruza !

        • stely said

          Heiii, ce stiti d-voastra ! Dar, hai, sa spun . Numai puterea gandului meu a facut ca „Nole” sa castige breaku-l la scorul de 5-5, cand de fapt nu prea mai speram ca acest „gura de tun”(Anderson) sa greseasca pe serviciul lui. Dar, cand am vazut ca si-a ratat primul serviciu , am zis :”hai, acum, fă o dubla greseala!” si …a facut . 🙂 Cand a servit din nou, am zis si eu :”hai, inca una ! „. Si asa a fost … Ce a urmat cred ca stiti :cu doua duble greseli, facute de Anderson (mai rar la baieti) a castigat Nole ( cu 7-5) in setul decisiv. Bravo !

          Mi-a placut Muguruza . A batut-o pe Kvitova in beneficiul Simonei.
          P.S.Sa inteleg ca d-voastra aveti alta parere despre „Mu-gu -ruza” ” 🙄

          • stely said

            PPS. Mea culpa : Mu-gu-ru-za a eliminat-o pe Lucie Sfarova si nu pe Kvitova . Dar i-a facut si ea bine Simonei, care a ramas pe locul trei in clasamentul WTA.

          • Dl.Goe said

            Mu-gu-ruza (pronumtat precum si-mo-na din tri-bu-ne) este favorita mea pentru castigarea acestui Wimbledon la fete (unde bulibaseala valorica a intrecut-o deja pe cea de la Roland-Garros). Mi se pare meschin (un chin meschin) sa-ti faci favoriti in tenis dupa felul in care rezultatele lor influenteaza prin ri-co-seu pozitia in clasament a unor tertze persoane (på criterii då apartenentzå la na-tzie). Nu inteleg cum va poate bucura/impresiona/pasa (de) faptul ca acea Simona ramane pe o oarecare pozitie in clasament (råmânere lipsita de orice semnificatie practica) atata vreme cat ea joacå-ca cisma? In sfarsit… e o poveste/boala veche de care nu vad cum ati mai putea scapa. Felul in care folositi tenisul (si multe altele) in scopuri personale este (as zice) disgratios. Zic si eu constatând, ca sa constat, nu ca sa smulg iarasi vreun angajament solemn auto-asumat in contra liberei d-voastra exprimari pe ogorul arcei lui Goe. Cred insa ca ati fi (personalmente) castigata daca ati da o pauza ideii de „simona”. Simbolic vorbind i-ar face bine si tenismenei omonime. Serios. Felul in care incercati sa-i proptiti caderea si sa-i oblojiti imaginea o fac (cumva, fara vina) antipatica chiar pe dansa. Iertati-o va rog. Nu cred ca v-a facut niciun råu.🙂

          • arcaluigoe said

            Desigur ca gândurile fiecaruia vor fi contribuit cumva la rezultatul final obtinut pe terenul de tenis, gGandul lui Novak avand contributia cea mai importanta. Ceea ce insa nu banalizeaza catusi de putin contributia d-voastra personala. Imi ingadui sa va multzumesc in numele lui Novak. Sa fiti iubita.

          • stely said

            Doar nu m-ati luat in serios, in ce priveste gandul meu, nu-i asa ? 🙂 Dar , recunosc, asta cu Simona este din partea mea o mica meschinarie. Ar fi ca ma bucur de nefericirea( raul) altora. Si, pana la urma , macar daca ar ajuta la ceva/pe cineva. In cazul de fata pe mine sau pe Simona.

          • Dl.Goe said

            Ajuta. Ajuta topicului urmator (cel cu nemantuirea) sa-si pastreze multa vreme cerificatul de garantie in actualitate. Dar numai pe Arca lui Goe.

          • stely said

            Ah, da, poate ar fi cazul sa ma exprim si eu cu privire la topicul urmator. Am insa cateva retineri. Una dintre ele fiind ca nu am vazut filmul subtitrat integral in limba ronmana . Am vazut numai prima parte , iar a doua dublata in spaniola. Am inteles cursul evenimentelor, dar dialogurile dintre protagonisti , mai ales cele de la sfarsit, cu tatal si cu Tom nu prea . M-ar fi interesat daca Grace a avut vreo remuscare; daca l-a omorat cu mana ei pe Tom doar pentru razbunare, din prea multa suferinta sau pentru ca a vazut ca a esuat in ideea ca, preluand povara pacatelor tatalui sau, ii va oferi mantuirea pe tava. Asa cum de fapt a facut Isus Cristos cu intreaga omenire.
            Ce pot spune clar este faptul ca filmul de altfel pus in scena intr-un mod inedit, pe cat de simplu in decor, pe atat de complex (profund) in interpretari , m-a tinut cu sufletul la gura. Desi eram pregatita mi-a creat o stare de mare tristete. Voi mai cauta si partea a doua subtitrata . Vreau sa-l mai vad odata pe tot , fara intreruperi. Pana atunci voi medita asupra sinelui meu. Oare ma cunosc bine ? Eu cred ca da. Nu as putea sa fac un rau cuiva . Mai degraba mie insami . Eu pacatuiesc cu vorba , doar cateodata. 🙂

          • Dl.Goe said

            Ce face? N-ati putea sa faceti un rau cuiva? Suna dragutz si sincer. Dar ati avut vreodata ocazia sa faceti cuiva un rau stiind ca nu riscati nimic?

            Dar un bine ati fi in stare sa faceti cuiva? In ce conditii? Ce sacrifiicii ati fi dispusa sa faceti (in ce limite) pentru a face bine? Ati dona un rinichi unui necunoscut (un oarecare oarecare, poate un violator) cu care s-ar intampla sa fiti compatibila? Dar lui Voiculescu i-ati dona un rinichi? Nu? Sa zicem ca are rude cu care ar fi compatibil dar care-i vor fi refuzat donarea asa incat ar muri cu certitudine fara rinichiul d-voastra. Ce ati face? I-ati face un bine sau un rau?

            P.S. Grace n-a omorat pe nimeni din razbunare. A oferit tuturor mantuire, absolvindu-i de orice vina. Pe Tom l-a impuscat personal pentru ca, dupa cum zicea, exista anumite lucruri pe care trebuie sa le faci personal, cu mana ta, nu prin intermediari. Pe Tom l-a impuscat ea insasi pentru ca-l iubea. Tristete? Oooo, nu nici vorba. Finalul a fost unul cat se poate de fericit, optimist, inaltzator. Trist ar fi fost daca Grace ar fi murit in timpul supliciului, sau si mai rau, daca ar fi plecat din oras lasandu-i fara mila pe cetateni sa-si duca mai departe existenta mizera, si sa-si poarte cu chin vinovatiile, sa-si tot amane viata si moarte in totala bicisnicie. Aceea ar fi fost o drama shakesperiana. Asa insa, pacaliciul Lars von Trier, un baiat de comitet, a creat o tragi-comedie antica de toata frumusetea, cu tâlc. Acelasi tâlc pe care-l vinde cu mare succes unui exclusiv unui public avizat. Plebea (bizonii) nefiind interesati de picturile sale supra-realiste.

          • Nu cumva frumusețea oricărui text, fie el și cinematografic, vine din polisemie? Eu îmi pot imagina un receptor pluricefal care interpretează finalul ăsta. Eu încă vreau să revăd, să înțeleg de ce câinele, ce mi se pare mie că lasă Grace să trăiască prin el… selfie, mereu selfie. O comunitate de self-iuri.🙂

          • Dl.Goe said

            Eram pe cale sa constat ca in sfarsit spuneti si d-voastra ceva (altceva), demn de atentie… Din pacate insa urma sapa turma. Coada textului (adaosul inutil si daunator „selfie, mereu selfie. O comunitate de self-iuri.🙂 ” atrofiaza brusc toata vigoarea semnificatiei de la cap. Ma tot intrebam ce ma retine facandu-ma sa tot aman comentarea comentariilor d-voastra on topic, mai ales acum cand sunteti singurul vizitator on topic pe firul Goeville… Platititudinea. Asta ma impiedica. V-am recitit textele incercand sa-mi imaginez ca n-as fi vazut filmul (n.b. Dogville, vezi topicul urmator) si ca n-as sti nimic despre el si mi-am dat seama ca lectura comentariilor d-voastra nu mi-ar fi stimulat in niciun fel dorinta de a-l viziona ori de afla mai mult despre el, dimpotriva. Platitudinea textelor d-voastra indeparteaza intotdeauna, incet dar sigur, discutia de la obiect catre subiect. Cand voi comenta comentariile d-voastra „despre” Dogville nu va mai fi in primul rand vorba despre Dogville (nu va mai avea cum) ci despre Mecuville. In primplan nu va mai fi Lars von Trier ci Marginalia von Turpia. A ramane in contextul propus de d-voastra ar echivala cu o inacceptabila banalizare, diminuare, ingropare a admirabilei monstruozitati artistice propusa de catre „impostorul” Lars. Mai departe nimic de premeditat… Spirala replicilor isi va re/face singura, implacabil, drumul cunoscut deja. Deja vu. Chiar daca in mesajul continut in textele replicilor nu va fi fiind esentialmente vorba despre Dogville, cu siguranta ca meta-mesajul va fi iarasi o ilustrare perfecta a efectului „Dogville” la omuletii vezi.

          • Muțumesc. PRIETENII ȘTIU DE CE.🙂

            Aceasta era reacția anticipată de mine.🙂 Am câștigat un mic „pariu”.

          • RALG said

            @Marginala – Dar nu sunteti la prima „abatere” de acest gen. Mereu va abateti de la subiect invocand asemenea pariuri (teste, experientieri, etc). Probabil ca v-ati umplut de bani (daca nu cumva o-ti face pariuri in natura).

            Este scuza d-voastra standard furnizata reflex cu care incercati sa va calmati sughitul si inghititul in sec. O scuza de troll. Vreti asadar sa spuneti ca d-voastra nu faceti comentarii on topic ci lansati provocari. Pai sa stiti ca chiar asa faceti, doar ca de fapt nu va dati seama, nici macar acum cand o declarati. Serios. Mai meditati si incercati sa mai gasiti si alte solutii de avarie atunci cand nu sunteti in postura de a accepta discutii pe text. Altfel scufundarea in platitudine devine inevitabila.

          • Dumneavoastră, așa citit, nu ați aflat încă de plurimotivarea comportamentelor umane?🙂 Vai, vai!
            Eu v-am cunoscut ca troll pe două bloguri. Aveți o obsesie cu trollingul ăsta.

            Cât despre „discuții pe text”, tocmai răspunsei la niște argumente „ad hominem”.
            Sunteți din ce în ce mai previzibil și mai lipsit de haz. Aveți o placă ușor deteriorată, pe care o tot puneți, la un patefon obosit.

            Sunteți un goeville care nici tom nu are. Nu vă va căsăpi nimeni selfiurile, vă veți chinui până când va veni apocalipsa aia în două dimensiuni, adaptată platitudinii locului. RIP, Flatland, RIP!

            PS. Veți comenta tot murdărel, tot în contra vântului. ENJOY!

          • RALG said

            N-avem Tom, dar elanul cu care va dati „Grace” este tulburator, ma tanti… Vreti sa fiti Grace?

            Deci daca va spun ca textele d-voastra (postate la vedere, necenzurate, aici pe Arca lui Goe) sunt plate asta inseamna „ad hominem”? Ttt… Doamna, doamna, doamna… d-voastra incercati „ad hominem” cu o disperare care creste in masura in care intuiti cumva ca pe Arca lui Goe, persoanele nu conteaza ci personajele. Ramaneti bufonul nostru preferat, tragi-comic, morbid, ca personaj desigur, nu ca persoana. Persoana, ca intotdeauna, nu prezinta niciun interes. Va scremeti in van, ca sa produceti vant… personal. Nu va iese. Sau daca va iese ramane acolo la d-voastra, in preajma, inmiresmnadu-va eforturile de a va lua in seama. Va spun toate acestea ca de la personaj la personaj, in scena pe care ati initiat-o. Nimic personal. Exclusiv pentru a va da satisfactie. Vreti sa fiti Grace? Pe bune. Va pot oferi acest rol in Goeville.

  36. Erata: Mulțumesc.🙂

    • RALG said

      Erata este eronata. Ceea ce este gresit nu sta in litere ci in felul d-voastra de a fi, care nu poate fi ameliorat oricate erate ati posta.🙂 Mai incercati si in august.

      Imi pare rau ca v-ati suparat asa de tare dupa ce v-am spus ca comentariile d-voastra sunt plate. Dar cum Dumnezeu v-ati putut imagina ca asa ceva (de natura evidentei) ar fi putut trece neobservat? Ce-o fi in minte d-voastra, odihnita dupa fiecare pauza de „Arca lui Goe”?

      • Nu mă supărai. Cum să te superi când câștigi un pariu?

        Acu, uite, vă publicasem cu o platitudine pe blogul meu. Așa, de o probă pentru casă. Da mersei de o ștersei. Că eu aplic pedeapsa distructivă, din iubire: TRASH. De ce să muriți pe acolo, în vederea tuturor, încet, nereușind să deveniți mai bun?

        Citii și eu, cu răbdarea cercetătorului, multe platitudi produse de domnia voastră. Extazul sentimentaloid în fața frumosului e una dintre ele. Altele „e mai super”.🙂
        De, nici eu, nici domnia voastră nu avem condeiul de poet, povestitor ori pamfletar al lui Padina. Dumnezeu dă cui vrea el.

        Colega, vă reamintesc că orice comentariu murdărel veți face în continuare va fi în contra vântului.
        Mi-a părut bine de reîntâlnire.🙂

        • Scuze, aici era locul ERATEI: platitudini, în loc de platitudi

        • RALG said

          Stimata doamna va amagiti din nou. Pe aici nu bate vantul. Niciun vant, nici macare cele pe care le produceti d-voastra asa fiindu-va firea. Pe aici nu bate decat cuvântul. Pe cuvânt. Iar din cuvantul d-voastra, razbate caramida cu care va bateti ba in piept ba in cap c-ati fi cercetator (ce?), parior si alte celea, cand de fapt, nu faceti decat sa reactionati cu ranchiuna la opiniile critice, ca un copil cu probleme. Recititi-va declaratia de si râdeti-vå. Este monumentala, ca mai toate produse cand va inervati si incercati sa va ascundeti cu orice pret platitudinea

          P.S. Si noua ne-a parut bine de reintalnire. A fost una fructuoasa in special pentru faptul ca ati acceptat rapid evidenta recunoascand (cum v-ati priceput mai bine) faptul ca sunteti plata, lipsita de condei (har?) si reflex ranchiunoasa. Este adevarat! Nu sunteti nici macar la nivelul lui Gigel de la Corabia (desi aveti impresia ca i-ati fi superioara). Chestia cu declaratia despre postarea si stergerea unei replici a d-lui Goe pe blogul marginal este antologica. Am ras cu lacrimi. Iar explicatia cu citatul din dl.Goe (care se pare ca v-a impresionat) a fost cireasa pe tort. Mai poftiti pe la noi.

  37. ERATA: platitudini, în loc de platitudi

  38. Dl.Goe said

    In sfarsit am reusit s-o face pe madam Marginalia von Turpia sa-si iasa din sine si fie nitel on topic, in Goeville, fata cu Dogville-ul lui Lars von Trier. Chiar a reusit sa zica vreo cateva chestii la subiect. Deci se poate. Cine urmeaza? Vrem (si) altceva. Un criminal adevarat sa mearga la pian.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: