(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Arta si Timp

Posted by arcaluigoe pe August 21, 2015

Noi, in particular, pe Arca lui Goe, ne aflam in accord cvasi-armonic cu ideea ca timpul nu exista, notiunea respectiva desemnand in fact un artefact, un artificiu logic, matematic si filozofic, o carja utilizata de intelectul uman intru explicitarea si modelarea realitatii observabile. Facand abstractie de planul acestui accord cvasi-armonic, pastrand discutia in cadrul semnificatiei clasice (comune) a notiunii de timp, ne punem problema relatiei acestuia cu arta. Fireste ca dupa cum arta este mijlocita (neesential dar indispensabil) de prezenta unui suport material, o schela care sustine capodopera (panza, vopsea, marmura, sunetele, papirus, hartie, harddiscuri, lumina si cate altele), tot astfel, realizarea unei capodopere artistice presupune o anumita durata, un anumit consum de timp, si ca de asemenea, odata opera edificata, perisabilitatea materiei care compune capodopera, precum si fluiditatea timpurilor si modelor, impreuna cu alti factori mai greu de descries in putine cuvinte, limiteaza durata in care operea este disponibila publicului. Orice opera expira. Inspira apoi expira. Aceste aspecte descriu insa o relatie neesentiala a Artei cu Timpul, nu acestea fiind cele pe care le avem in vedere.

Ceea ce ne intereseaza pe noi ar fi sa stim daca incordarea artistica vizeaza strict clipa, atemporalul, sau dimpotriva, tinteste permanentul, perenul sau macar repetabilul, atat in ceea ce-l priveste pe creator cat si pe spectator. Gestul creatiei satisfice o necessitate de moment a creatorului, fiind eliberarea brusca a unei tensiuni interioare, o descarcare, sau dimpotriva este o poarta perena, deschisa principial la infinit (practic, urmare a imperfectiunilor lumii, mai putin dar totusi o durata oarecare finita, un continuum, nu o clipa) prin care artistul continua sa descarce energii/tensiuni intru balansarea echilibrului sau cu lumea? Dar spectatorul? Este opera artistica destinata sa-l emotioneze pe spectator o singura data, o singura clipa, clipa intalnirii, punandu-l prin scurt-circuit in atingere cu emotia primara a artistului, sau dimpotriva este o sursa durabila de emotie, satisfactie si extaz pentru spectator. Cat timp poate fi uluit, impresionat, emotionat un spectator privitor al strigatului lui Munch? Se reduce esenta gestului artistic la primul impact sau se intinde (in mod ideal) pana la infinit (practic mai putin, dar totusi o durata acolo). Cat timp pot sta in extaz artistic zgaindu-ma la „The scream” dupa ce-i voi fi prins chichirezul? De cate ori as putea revedea lucrarea pentru a resimti Emotia, sau ma rog o emotie acolo? O data? de doua ori? De n ori? Dar nu (n + 1)… Oricum daca n nu este egal cu infinit (si nici cu zero) atunci este egal cu 1. Sentimentul nostru este ca gestul artistic vizeaza clipa, momentul, atemporalul si aspatialul, miznad pe intensitate extrema, pe cuprindera infinitului in nimic, in clipå, in zero. Orice extaz este de-o clipa, unic si irepetabil. Revederile, reintalnirile, revizionarile, sunt bune doar pentru a ne consolida, eventual, amintirea acelui extaz, extazul clipei de odinioara (rememorarea fiind o bucurie in sine), si, vai, uneori (adesea) de a distruge mirajul fostului extaz prin constatatrea tarzie a unei grave neintelegeri fata cu opera (d)in momentul initial al primei intalniri (care moment initial, in limbajul current al vremii, poate fi, dupa ceas, o clipa, o ora, un an, o viata, nu conteaza… o clipa).

* * *

Reporter: De ce faci arta?

Regizoarea Andreea Bortun: Zice Charlie Kaufman la un moment dat ca ce face arta e ca te face sa fii mai putin singur. Si asta cred eu ca e misiunea ei, aceea de a arata onestitatea, autenticitatea si slabiciunea. Ma uit la un film si îmi dau seama ca nu sunt singura. Ca scenaristul n-a inventat treaba aia, din moment ce eu ma regasesc în ea. Mie mi-e foarte frica de avion si ma simt mult mai OK în momentul în care ma urc cu niste cunoscuti, pentru ca ma gândesc ca daca avionul se prabuseste, o sa mor alaturi de oameni la care tin. Când sunt singura, de la coada sau din sala de asteptare stau si vânez un om care-mi place – daca-s doi, cu atât mai bine – îi localizez în avion si stiu macar ca e cineva acolo cu care am senzatia ca am ceva în comun. Apropo de arta, clar o fac ca sa ma înteleg. Am nevoie sa dau afara niste lucruri ca sa pot sa înteleg niste lucruri. Ce-mi doresc foarte tare e ca pâna în momentul în care o sa mor sa fiu suficient de înteleapta încât sa nu-mi mai fie frica de moarte. Asta e scopul. Si ca sa devin un om mai întelept, trebuie sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lumea în care traiesc.

UPDATE: Arta si timp – Bibliografie obligatorie: (1) Ada sau ardoarea. Blogul, o moda care se stinge, incet, incet, incet, cert. Privindu-i pe toti prietenii mei dusmanosi, din zei coboratori, coboratori, coborand, ma apuca asa o tristete iremediabila, vazand cum ii ingheta iarna mizerabila… Duios treceau prietenii mei dusmanosi: Ana Ayana, dl.Goe, AVPica, conul Dorin, Dan Ghenea (prosper inca, monarhic), Niku (electriku), Dl.Nimeni (de-a dreptul), Iepurele de Martie, Ioan T. Morar, Marginalia, Mitzaa Biciclista, Neamtu Tiganu, Porthos, tesoruccio49, Tiberiu Orasanu, Kibby (pe unde i-o rataci umbra), D’Artagnan… semen discrete al tendintei in „blogging”. Fuse, fuse si se duse.🙂

 

389 Răspunsuri to “Arta si Timp”

  1. Stely said

    Buna dimineata !!! 🙂

    • Dl.Goe said

      Buna så ne fie inima!

      • Stely said

        Inima ne este(da ) buna , plina de incantare , dar si de multumire.
        Pentru asta se cuvine sa multumesc (in ordine cronologica) Simonei si D-lui Goe. 🙂
        Despre motivele „imbunarii” , incantarii cat si multumirii mele nu cred ca este cazul sa mai vorbesc . Cine nu a aflat pana acum inseamna, fie ca nu este pasionat de tenis (in primul rand) fie nu a „vizitat”si citit topicul , dar mai ales nu a audiat video-clipul prezentat in contextul topicului . Marturisesc, ca la inceput am crezut ca sunt prima vizata de video-clip, in ideea ca mi-am marturisit deunazi pasiunea pentru coruri . Insa dupa ce am petrecut ceva timp pe diverse site-uri pentru a gasi mai multe informatii despre „siragul” de poeme lirice medievale integrate de compozitorul Carl Orff in capodopera sa „Carmina Burana”, mi-am dat seama ca video-clipul ,de altfel ilustrat exceptional de un mare plastician ungur Ferenc Cako (pictura in nisip pe sticla) ar putea fi baza de discutii in topicul ” Arta si Timp”.
        Asta, intrucat creatia sa…dar mai bine iata aici o prezentare profesionista :

        În ansamblul ei, creaţia lui Carl Orff (1895 – 1982) ar putea ilustra răspunsul la o dilemă, ea însăşi de sorginte modernistă: posibilitatea de a fi foarte modern recurgând la lucruri străvechi. Compozitorul s-a aflat mereu în situaţia, nu neapărat paradoxală, de a inova utilizând un material clasificabil istoriceşte şi care trimite în mod cert nu numai la epoci îndepărtate, ci la o altă structură mentală. Într-un secol teribil, inclusiv din punct de vedere muzical, secol care a răsturnat atâtea forme, structuri, tipare artistice, încercând uneori să ia totul de la capăt, opera lui Carl Orff reprezintă, într-un fel, un element de continuitate. Tot aşa cum, în altă măsură, nu încetează a fi o noutate şocantă. După Wagner – s-a spus cu îndreptăţire – Carl Orff este singurul compozitor care a repus în practică ideea de operă totală, concepută organic şi sintetic de un singur autor. Acesta ar fi primul element de continuitate; nu tocmai cel mai important. Legătura cu Wagner este însă şi una de poetică: aceeaşi căutare febrilă a eposului mitologic, acolo cu un accent pe valorile lui întemeietoare, aici pe cele de consacrare universală, pe forţa spirituală a tipologiei. Diferenţa semnifică probabil deosebirea de mentalitate dintre o epocă postromantică, regândind demiurgic fapte mitologice, lanţul de legende medievale, şi cea mai degrabă postexpresionistă, nelipsită de tentaţia avangardei, în care muzicianul bavarez îşi compune lucrările importante – capodopera sa, „Carmina Burana” (1935 – 1936

        P.S. Deocamdata atat .A, in incursiunile mele” din site-uri in site-uri” am dat de un blog interesant unde am gasit traducerile in limba romana a poemelor medievale( despre care am aflat ca sunt scrise de niste studenti) ce au fost unite intr-un poem liric si puse pe muzica de Carl Orff.
        De asemenea, am gasit pe youtube o multime de lucrari pe nisip ale plasticianului ungur . Sunt nemaipomenite. Am adus si aici un mic video-clip.

        • Stely said

          Iata aici videoclipul :

        • Stely said

          Iata si traducerile :

          O Fortuna

          1) O, soartă, asemenea lunii,

          eşti atât de schimbătoare la înfăţişare,

          mereu creşti şi descreşti,

          într-o viaţă jalnică.

          Este când nepăsătoare, când plină de grijă,

          în joacă, faţă de agerimea minţii;

          sărăcia, puterea,

          le topeşte precum gheaţa.

          2) Soartă crudă şi deşartă,

          tu roată nestatornică,

          situaţie rea, sănătate amăgitoare şi

          pururea trecătoare,

          întunecată şi acoperită de văluri,

          te încordezi chiar şi împotriva mea;

          în joacă îndur acum, cu spatele gol,

          ticăloşia ta.

          3) Norocul mântuirii şi al virtuţii

          îmi este acum potrivnic,

          dorinţa şi neîmplinirea

          veşnic se află la strâmtoare.

          În această oră, fără întârziere,

          înstrunaţi coardele lăutei!

          Căci prin lovitura soartei este doborât cel puternic,

          plângeţi toţi cu mine!

          P.S. Asta fiind prima piesa , iar restul aici :

          https://benighegoiu.files.wordpress.com/2010/06/carmina-buranabilingv.pdf

  2. Acolo unde nu e Timp, nimic nu poate muri. E doar PREZENȚĂ.
    http://www.descopera.ro/cultura/4911602-memoria-cosmica-totul-despre-orice-a-fost-si-va-sa-fie

  3. Dl.Goe said

    Universul insusi a fost creat pe credit, intr-o clipa
    (cladit din nimic intr-o clipa, in interiorul clipei),
    intr-un joc infinit cu mizå zero.
    In acest joc (infinit) de-o clipå, omul nu-i decat un animal…
    de companie al lui Dumnezeu.

    Sub aspect artistic infinitatea denota imperfectiune, nesfarsire, neispravire, neant.

    Rastigniti intre clipa si infinit (in aceasta falsa dilema), trasi brutal catre acesti doi poli,
    oamenilor li se crapa pielea, coaja, fiinta.

    Prin acele rani deschise ceva din interior tzasneste afara, curge, ca un sange, ca o seva, ca o rasinå.
    Unii oameni lasa in urma dâre lichide, anonime, care se pierd.

    Altora seva scursa din ei le se coaguleaza instantaneu, pe piele,
    ca un clei de copac, acoperindu-le ranile,
    dandu-le contururi noi, consistente, artistice, reparatorii, provizorii, pana cand…
    dilatarea universului ii va rani din nou,
    crapandu-le iarasi, si iarasi, pielea, coaja, fiinta,
    silindu-i sa sangereze din nou din vechile lor seve,
    care arta, care doar fluide, amorfe, anonime, fara forma, fara contur, pierdute pr/in univers.
    Si tot asa pana la disolotie.

    Ca nu e om sa nu fi scris in viata lui o poezie (de Vasile Alecsandri).

    • Stely said

      Hotarat lucru : nu pot sa intretin doua pasiuni in acelasi timp. Bunaoara, pasiunea pentru tenisul profesionist si pentru cea a bloggeritului pe Arca lui Goe. Daca nu as fi dormit mai putin decat de obicei, din cauza pasiunii (redescoperita ) pentru tenis , as fi putut sa particip mai abitir on topic . Ieri , dupa ce am pierdut o parte din orele de somn, abia am reusit sa intru putin in subiect cu ceva comentarii. Insa, ca de obicei au avut doar o valoare informativa , nicidecum una de creatie . Acum (din nou )sunt putin cam adormita si nu stiu daca sunt in stare sa fac un mic comentariu, nu pe linga subiect ca alte dati ci sa intru in „miezul” lui . Ar trebui sa nu ma grabesc, ci sa ma multumesc ( ca un prea -cinsit cititor… dar stabil al „arcei lui goe „) cu ceea ce scriu de valoare altii-recte Dl Goe .Asta pentru ca îi /îl consider creatori adevarati . Nu este un secret pentru nimeni ca imi place sa-mi petrec un timp destul de mare, cotrobaind prin „cala” arcei, pentru a-mi reimprospata ca „spectator” emotiile (clipa) reintalnirii cu textele (topicele) unicate scrise de autorul Arcei . Si da, imi regasesc emotiile, ma regasesc pe mine . Arca lui Goe ( ca si tenisul ) este una dintre sursele mele durabile de emotii. Faptul ca – nesilita de nimeni ma uit in urma si recitesc cu pasiune textele si comentariile autorului (creatorului) Arcei – este o dovada. A, dar nu am insa certitudinea ca, dupa ce eu, cititorul (spectatorul ) voi disparea , va aparea altcineva care le va” gusta” cu aceeasi emotie ca si mine . Insa asta nu depinde de mine . Depinde de autor .De modul cum va vrea , va dori , va sti sa le puna in valoare . Desigur , veti spune ca depinde si de mine .Doar sunt si eu un participant . Insa , mi-e teama ca eu ca participant as putea sa diminuez valoarea creatiei autorului/lor . Ca sunt de fapt un simplu provocator. Dar si aceasta esta este o „arta ” nu-i asa ? 🙂

      • Dl.Goe said

        a) @Stely, abstraså fiind d-voastrå, peste mari si tari, peste fuse orare, in alte spatii, in alte arte, nu va faceti griji in legatura cu participarea abitirå pe Arca lui Goe, pe topicul despre Arta… Avem Timp. Avem Timp cat cuprinde, mai mult chiar decat avea Solomon (Marcus) pe timpuri, cand a scris „Timpul”. Avem „timp” si in topic, pe topic. Avem timp pentru toate. Avem timp tocmai pentru ca nu avem timp, (si) pentru ca timpul nu exista, pentru ca (nu-i asa?) avem toate lucrurile care nu exista (la dispozitie, din abundenta). Cand va veti gasi „timp” pentru contributia abitirå, veti regasi totul aici, neschimbat, incremenit in asteptare, ca si cand timpul s-a oprit anume in loc, spre conservarea „starii de gratie”, special pentru a acomoda (ca-ntr-un rågaz aergistalian) comentariile intamplatoare are oricarui cititor citit si unic al Arcei lui Goe, si deci si ale cititorului din Stely. Vorba ‘ceea noi nu avem nici timp, nici loc si nu cunoastem moarte (…), sau, dupa cum spunea o alta mare admiratoare clasica in viata: „Acolo unde nu e Timp, nimic nu poate muri. E doar PREZENȚĂ.„.

        b) Daca ziceti d-voastra ca printre textele picurate pe Arca s-ar gasi si creatii artistice atunci nu are incotro si asa trebuie sa fie (este?) intrucat, (d)in aceasta perspectiva, in calitate de spectator profesionist (adica sincer), nu faceti decat sa validati provizoriu (pana in momentul in care va veti razgandi), temporar, adica definitiv, natura artistica (atemporala si nebazata pe (vreun) adevar) a textelor despre nimic, aparute (aproape) din senin pe Arca lui Goe. Si, nu, nimeni altcineva nu le va gusta cu aceeasi emotii ca d-voastra, niciodata, combinatia dintre continutul textelor si emotiile respective fiind unica in sine. Daca au existat, exista sau vor mai exista si alti spectatori profesionisti (adica sinceri) care sa valideze pe falia lor ontologica natura „artistica” a creatiilor care compun Arca lui Goe, nu se (mai) stie, dar nici nu-i esential. Acei spectatori n-ar putea decat cel mult sa „confirme”, nu sa „valideze”, ceea ce este validat deja. Variabilitatea frontierelor consacrarii ramane relativa indiferent de cantitatea si calitatea spectaorilor care se intalnesc accidental cu creatia ziså „artistica”. Unul singur, o data, fiind de ajuns.

        c) In aparenta am cam deviat de la subiect. Vorbeam cu aplomb si consistenta despre NIMIC, si, am alunecat deodata, nu se stie cum, in discutii despre „ceva’, bunaoara despre arta, adevar, timp… In realitate suntem cat se poate de on topic. Si inca intr-o maniera plenara. Tot despre NIMIC discutam, cu aceeasi maximala eficienta. In fond Arta (ca si orice „creatie” – facuta din nimic – caci din altceva n-ar avea ce, orice transformare fiind in fapt un spor) (nu) se bazeaza pe Nimic. Nu denota, nu degaja, nu suporta si nu devine (din)(vreun) adevar, adica pe (vreo) realitate, si, in plus, are un caracter esentialmente spontan, momentan, atemporal, vizand prin natura ei clipa si nimicul. Colac peste pupaza timpul nici nu exista… Asadar, ramanem si far’ de iluzii, cel putin fara iluzia c-am fi alunecat in „offtopie” de la „nimic” la „ceva”. Nu. N-am alunecat. Poate in vreo „distopie” (ceea ce este altceva) de unde si confuzia.🙂 Arta lui Goe de pe Arca lui Goe este o entiaite virtuala in exact felul de a fi a pariculelor elementare virtuale descrise de mecanica cuantica (orice cacofonie fiind neintamplatoare) a caror existenta incerta incearca sa fie surprinsa, indirect, in camerele cu ceata ale acceleratoarelor de paricule. O mica vibratie emotionala a nimicului.🙂

        ,

        • Stely said

          Da, Avem Timp …

          P.S.Acum a sosi Timpul pentru tenis. (20:10) Pe cine l-ati dori ca adversar in finala pentru Djokovic ? Pe Federer sau pe Murray ?
          Si altceva : credeti ca Simona va reusi sa ajunga in finala ?

          • Dl.Goe said

            Greu de spus!… Daca Djokovic se va califica in finala, oricare dintre cei doi (Murray si Federer) ar putea fi partenerul potrivit pentru un spectacol de calitate. In calitate de supporter al lui Djokovic, normal ar fi ca in finala sa mi-l doresc pe cel mai slab dintre cei doi, adica pe cel de pe locul trei…🙂 In fapt privesc lucrurile altfel, in maniera optimista. Mizand pe victoria lui Djokovic in finala (argumente exista) pe cine ar fi de preferat sa invinga? Pe Murrey pentru a-si lua repede revansa pentru recenta infrangere? Sau pe numarul unu al tuturor timpurilor (Federer) pentru a trece la positiv in clasamentul duelurilor directe? (actualmente scorul fiind 20 – 20 intre Djokovic si Federer). Grea dilema. De dragul d-voastra as iesi din dilemma propunandu-l pe Murray ca finalist pe ramura aceasta. In plus daca Dolgopolov se va califica in finala, n-as vrea ca Federer sa fie cel care mai castiga inca un trofeu. Mai bine Murray.🙂

          • Dl.Goe said

            Si da, cred ca Simona va ajunge in finala!

            Este o prezenta frumoasa in tenis care ar meria o consacrare mai consistenta.

          • Stely said

            „Durere si lumina cadere si inaltare…”
            Ufff , ne-a dat emotii mari sarbul nostru …”cuscre. ” 🙂

          • Dl.Goe said

            Poate d-voastra.🙂

            Impresia mea este ca amicul nostru (si cumva si al d-voastra😉 ) e de ceva vreme cu gandul aiurea, in alta parte. O fi la US Opep… Cine stie! Cert este ca inca din etapa trecuta juca de parca se cerea afara, ca sa intre in recuperari si odihna pentru US Open. El a incercat saracul, practicand exersarea jocului fara sfortare si (la limita) revenirea din momente critice, dar de… Asta e. Nu i-a iesit figura. Animalul din el n-a vrut sa se conformeze dictaturii constiintei care-i zicea: Novak, relax, si cand provocarea ajungea la limita de siguranta animalul musca. Ce sa faca? Dolgopolov, micul tåtårus urâtzel din Ukraina vecina si prietena, ambitzios dar cam precipitat, nu se stie cand se va mai intalni cu o asemenea sansa, sa joace contra unui Djokovic care nu vrea musai sa castige partida.

            Dar ce prognostic dati pentru urmatoarea finala? Imi inchipul ca nu vreti sa-l auziti pe al meu.🙂 Astept provincia.

          • Stely said

            ” …pentru urmatoare finala ?” Nu ar fi bine sa dam mai intai”prognosticul ” semifinalei ce tocmai incepe ?. Mizez pe Federer .Este mai odihnit .

          • Dl.Goe said

            Semifinala voiam sa spunem, fireste… Presupun ca ati facut pronosticul correct.🙂

          • Stely said

            Da, dar m-as gandi ca ar fi bine ca Murray sa -l duca (daca tot va fi sa piarda )macar pana in setul decisiv. Sa-l „fragezeasca” atat cat sa fie taman bun pentru finala cu Djokovic. 🙂

          • Dl.Goe said

            Eee, n-ar fi rau… sa fie bine.

            P.S. Stiti cand zice omul nu „Då Doamne sa fie bine!” ci „Då Doamne sa fie råu!”?

          • Stely said

            Nu stiu, dar acum e bine asa ? Federer nu mi s-a parut mai odihnit decat Murray. Cum o fi „Dă Doamne (ca Djokovic) să fie bine „! 🙂

          • Dl.Goe said

            Eh, nu fu sa fie… Federer s-a ridicat cu brio la inaltimea pronosticului d-voastra.🙂🙂😉 La urma urmei, noi ca spectatori de tenis profesionisti ar trebui sa fim recunoscatori faptului ca suntem contemporani cu cel mai bun jucator de tenis din toate timpurile. Sper sa-si revina si Nadal, ca sa fie focul foc si de aici inainte…

            P.S. Hai Simona!

          • Dl.Goe said

            Omul zice „Då Doamne sa fie råu!” cand isi cumpara câine.

            P.S. Vad ca luptati eroic pe toate fronturile. Poate ar fi bine sa mai salvati un pic de energie emotionala pentru partida Simonei cu Jelana Jankovic. Am presimtirea ca va fi mare nevoie.

          • Stely said

            P.S. Gata, merg la culcare . Altfel mi-e teama ca nu pot sa ma scol la ora 3:30. Astazi m-am sculat la tanc. Dar mi-a parut rau cand am vazut ce se intampla in primul set. Am avut emotii pana la ultima mingiuta. Rusoaica parea ca nu va ceda asa usor . Hai Simona !!🙂

          • Dl.Goe said

            Purcica slavå era haioså in felul ei, asa asudatå si muncitå cum era, in ton cu ce se cere actualmente in tenisul feminin din era Serena W. Noroc cu Simona ca a mai inseninat atmosfera pe varianta artistica a tenisului.

            Somn usor si vise placute.

          • Dl.Goe said

            Simona si-a facut partea ei pentru visele suporterilor. Presupun ca nu v-a sunat ceasul azi si ati ratat meciul. Un meci foarte frumos, chiar daca a fost fara istorie, Simona dominandu-l de la un cap la altul. Buna dimineata.

        • Stely said

          Eiii , era cat p’aci sa pierd meciul !!! Cine si-ar fi inchipuit ca va dura nici macar o ora ??!! Jocul Simonei a fost uluitor , iar scorul a fost pe masura :6-1/ 6-2
          Daca va juca asa si in finala …pazea Serena , Simona te va face praf !! :))

          • Stely said

            A, uite ca ati fost aici si eu nu v-am vazut . Am postat si m-am culcat la loc ca sa nu-mi fuga somnul definitiv. Adica sa nu se „crape de ziua”. M-am sculat, dar luand ca reper celelalte meciuri am crezut ca prima repriza va dura mai mult si subconstientul meu, care a tinut neaparat sa ma protejeze, mi-a „dictat” sa ma scol ceva mai tarziu. Cand m-am sculat la 4:20 se terminase deja primul set .Cand am vazut scorul nu mi-a venit sa cred. Nu-mi pare ca nu am vazut si primul set, intrucat setul doi a fost ceva mai palpitant , avand in vedere ca Jankovic a egalat de la 3-0 la 3-3 incercand sa impuna un set decisiv . Incepusem sa ma gandesc :n-oi fi eu blestemata sa suport supliciile caderii fizice (psihice)a Simonei dupa ce a facut primul set atat de repede? Nu ar fi fost prima oara. Asa ca , vazand-o pe Jelana ca egaleaza am inceput s-o „amenint” pe Simona . I-am zis asa : „sa nu te prind ca o lasi sa -si revina ca n-am sa ma mai scol la 4 dimineata ,ca sa vad meciuri cu tine, in vecii vecilor”. Si dupa cum se vede m-a ascultat.
            P.S. Dar chiar asa :v-ati sculat si d-voastra ? He, eu am crezut ca va tineti promisiunea sa nu va mai uitati la tenisul feminin . Ma bucur ca ati cedet ispitei. Inseamna ca este de bun augur pentru Simona :va castiga sigur finala. 🙂

          • Dl.Goe said

            Da, am vazut meciul in direct. Ce (era) sa fac!? Apucasem sa promit ca Simona va ajunge in finala asa nu puteam lipsi de la datorie. Trebuia sa fiu de fata ca sa vad ce si cum si sa nu se intample vreun pocinog.🙂

          • Stely said

            Pai da, cei din tribuna au avut partea lor de „datorie” iar noi cei de acasa partea noastra. Cred ca au mai fost „disperati”(a se citi pasionati) ca noi care s-au prezentat pana in ziua cuminti la datorie. Chiar as vrea sa stiu ce audienta a avut canalul tv Dolce Sport la ora cand s-a transmis meciul. Intr-un fel eu m-am bucurat ca meciul a fost programat la o ora atat de tarzie. L-am putut viziona „on line”in conditii excelente, fara intreuperi. Ceea ce nu cred ca se va mai intampla in seara asta . Ma bucur insa ca meciul baietilor va fi transmis pe Digi Sport tv si il voi vedea in direct . Ce spuneti , va incumetati sa faceti cate un pronostic de fiecare ? Eu inca nu pot sa ma pronunt . Parca as astepta sa vad primele ghemuri. Djokovic pare cam obosit si nici seviciul nu i-a prea functionat in meciurile anterioare. Dar s-ar putea ca Federer sa-i stimuleze toate resursele cat sa nu se lase invins.
            La fel si Simona . Dar ea nu are forta fizica (de buldozar) a Serenei si va trebui sa dea din ea tot ce are mai bun cat sa i-o contracareze. Hai Djokovic ! Hai Simona! 🙂

          • Dl.Goe said

            De data asta mai greu cu pronosticele alea. Am apucat sa avem dorinte asa incat abilitatile noastre de prooroc sportiv sunt grav afectate de ceea ce ne dorim. Intotdeauna emotiile (care sunt sclave clipei, prezentului) blureaza privirile spre viitor. Cam prin ceata, fara corectie de vant, mi se nazare ca invingatori vor fi Novak si Simona… dar daca vreti sa pariati nu contati pe asta.

          • Dl.Goe said

            Eh, de-acuma cade in sarcina Simonei sa-mi salveze onoarea de prooroc sportiv.🙂😦

          • Stely said

            Pai asa s-ar cuveni . Dar numai daca va avea serviciul mai bun. Asta a facut diferenta si acum. Imi pare rau. 😦

          • Dl.Goe said

            Se pare ca dl. Federer se incapataneaza sa ramana o legenda vie, nu doar (o simpla) legenda, dovedind ca in afara de talent (ce talent?, geniu) mai are in bagaj si alte comori printre care abnegatia si abilitatea de a invata si de a se reinventa. Altii de seama lui s-ar fi multumit demult cu pozitia caldutza de fosila vie. Supraomul Federer are inca lucruri de transmis posteritatii. Dupa acest turneu pare din ce in ce mai indreptatit sa râvneascå la un nou titlu de grand slam, si daca nu la US Open, anul acesta, atunci unde? Atunci cand? Sunt usor dezamagit ca prin non-combatul såu Djokovic i-a stricat un pic revenirea. Astazi Federer l-ar fi invins oicum, chiar si daca Novak ar fi luptat in stilul care l-a consacrat, iar in respectiva alternativa succesul maestrului ar fi stralucit inca si mai orbitor. Scor 21-20 pentru Federer. Djokovic imi pare atins de o stare de zen (daca n-o fi o simpla stare de gol) care-l impiedica sa se mobilizeze, un fel de reflux (poate firesc) despre care nu putem sti inca ce anunta. Am avut de cateva ori impresia cå, profitand de propria-i satre de apatie si demobilizare, experimenteaza ceva nou. Ramane de vazut ce si daca, iar cea mai potrivita ocazie pentru a observa (minunea) ramane urmatorul turneu de la US Open.

            Si acum un bob speranta pentru Si-mo-na, Si-mo-na, Si-mo-na.

          • Stely said

            Hmm… nimic nou sub soare. Serena arunca cu asii in Simona, iar Simona nu are cu ce sa compenseze . Bobul speranta s-a diminuat dramatic.😦

          • Dl.Goe said

            Simona face un set doi excelent. Indiferent cum se va termina pot spune ca jocul ei din acest set imi place.

          • Dl.Goe said

            Cred ca daca cineva anume o va pensiona pe Serena aceea Simona va fi. Deocamdata trebuie sa ne multumim cu acest joc foarte frumos si promitzator pentru viitor.

          • Stely said

            Da, bine macar ca a fost o finala reusita. Simona a luptat sa faca un meci frumos. Nu putea sa faca mai mult, desi a reusit odata . Totusi diferenta a facut-o tot serviciul . Din pacate, dupa cum prevazusem, eu nu am reusit sa vad meciul ca lumea. A fost destul de enervant. Sper ca US Open-ul sa se transmita pe alte canale. Parca anul trecut a fost transmis pe Eurosport . Astept deci cu nerabdare sa vina US Open-ul . Simona va fi mult mai odihnita dar si mai pregatita.

          • RALG said

            I-auzi-l si på Cristi ce-i då pân cap sa debiteze. Cica (a) rezultatu partidei då la Cincinnati n-a depns då Simona (adica ca oricum mânaca bataie) si cå (b) Simona ar fi trebuit sa joace in asa fel incat sa manance bataie cu 6-1, 6-0. Ce spui Franz? Asa se contstrieste dupa parere ta moralul unui jucator de tenis inaintea unei mari competitii. Care moral nici nu-i esential in rezultatele si cariera in tenis. Simona a facut exact ce trebuia de data asta. Putin a lipsit (atat de putin) sa duca meciul in setul decisiv unde ar fi avut sanse s-o invinga pe Serena (aproape epuizata fizic), jucand exact asa cum a jucat. Probabil ca ziaristul Cristian s-a uitat numai la primul set.

            Ziaristul este de parere ca Simona ar fi trebuit sa atace mai mult si sa isi asume mai multe riscuri, chiar cu riscul unei infrangeri mult mai drastice.

            Acesta il da ca exemplu pe Roger Federer, care a reusit sa se impuna in intrecerea masculina de la Cincinnati in fata liderului ATP, Novak Djokovici.

            „Federer a facut ce asteptam de la Simona. Un singur lucru as avea sa-i reprosez Simonei: ca n-a pierdut, eventual, cu 0-6, 1-6.

            Ce vreau sa spun? Nimic altceva decat ca nu a atacat destul, nu a riscat mai mult, nu a incercat mai insistent sa preia initiativa. A ales un tip de joc mediu, cu prea multe mingi trimise in zona centrala, de unde Serena a deschis terenul aproape intotdeauna, atacand si inghesuind-o. Nimeni nu putea garanta ca jucand asa, Simona nu ar fi pierdut, poate, mult mai categoric decat 3-6, 6-7, dar, daca mergea, cred ca era singura sansa de a o invinge pe Williams.
            Altfel, rezultatul acestei finale de la Cincinnati nu a depins de Simona.

            Serviciul Serenei Williams a fost de prea multe ori de nereturnat. A facut vreo 15 asi, dar statistica nu numara si semiasii, serviciile, multe spre 200 km/h, care au fortat-o pe Simona sa greseasca returul. In fata acestor lovituri imparabile din faza fixa nu te ajuta nici tehnica, nici tactica, nici vointa.
            De cate ori Halep reusea sa echilibreze jocul, prinzand cateva lovituri decisive, Williams apasa pe serviciu si facea si cate 3 puncte consecutiv. Iar atacurile puternice si la risc ale americancei parca au intimidat-o pe Simona”, a scris pe Facebook Cristian Tudor Popescu.”

          • Stely said

            Da, l-am citit si eu. Povestea (reprosul)ca Simona nu a riscat sa piarda chiar cu 0-6 /1-6, ca ar fi avut o mica sansa sa castige , mi s-a parut si mie cam hilara. Pai i-a lipsit foarte putin sa intre in decisiv, mergand asa cum spune la risc .Cred ca CTP a vrut sa fie mai catolic decat Papa.

            Mi-a placut insa foarte mult ce a scris Tolontan :

            Setul al doilea a început din nou mai bine pentru Simona. Ea a ajuns la 3-2, Serena înregistrînd primele două duble greșeli. Pe serviciul ei, americanca a egalat la 3-3. ”A trecut o oră de joc”, anunță comentatorii Dolce.

            Ghemul 7 e aprig. Servește Halep. Se ajunge la 40-40, Serena alunecă și face o ”sfoară”, exercițiu de mare mobilitate, iar Simona are avantaj. Îl pierde. Urmează un nou avantaj și un nou rever în fileu! Dar, în sfîrșit!, greșește și Williams și-i dă Simonei a treia minge de ghem. Din nou egalitate, din nou o minge de ghem pentru Simona! Iar egal, iar avantaj, un șir lung de speranțe, dar, de data asta, Simona face 4-3!

            4-4 vine simplu, Williams cîștigă iar din ași.

            Meciul nu e spectaculos, are o tensiune aproape subliminală. Arată ca un peisaj monoton de forță copleșitoare, căreia nu-i pasă că Halep joacă un tenis foarte bun, concentrat și gata să speculeze orice rateu al mecanismului Williams. Cu o expresie la modă, Halep e aproape de cel mai bun tenis al său. E liniștită, reușește cîteva atacuri bune și așteaptă, parcă, să se gripeze ceva la superoul de dincolo de fileu.

            Cele două merg cap la cap pînă la 5-5. Simona își ia serviciul și tabela înregistrează 6-5! La 30-15 pentru ea, pe serviciul americancei, Williams are doi ași, probă de psihic de metal. Face 6-6 și se intră în tie-break.

            La 2-1 pentru adversară, Serena scapă un ”Fuck!”. ”Să sperăm că e 12 noaptea”, sînt simpatici băieții de la Dolce, risipind din tensiune. Halep luptă din răsputeri, dar americanca se duce la 5-3. Curge un nesperat 5-4, apoi ne lovește un 6-4. Fuck, ca să zicem așa! Două mingi de meci pentru Serena.

            La prima, Simona răspunde uluitor, cu un punct în colț! Dar la a doua minge de meci, Simona încearcă ”o tăiată” la fileu care nu-i iese și Williams rîde cu ambii obraji. A cîștigat!

            http://www.tolo.ro/2015/08/24/aproape-de-cer/

          • Dl.Goe said

            Ooo, da, categoric, Tolontan s-a uitat la meciul care trebuia si l-a vizionat in direct, nu ca Cristi al nostru cel båtran care vede meciurile mereu in reluare, potrivindu-le cu cliseele pe care le are el in cap. A trecut si Tzopescu prin asa ceva. Alt Cristian, aceeasi bascå. (Diferenta ar fi ca comentatorul Tzopescu a ajuns senator, iar inginerul Popoescu – propus la un moment dat candidat la presedintia Romaniei de catre un terchea-berchea – n-a ajuns nimic… Nimic mai mult decat un gura casca… In gura caruia (ce-i drept) multi se uita inca. Bravo lui. Are o dantura de caine rau destul de atractivå).🙂

            In sfarsit, important ramane semnalul din care reiese ca Simona nu mai e coplesita de enormitatea colosala a valorii oponentilor si ca e in stare sa calibreze din mers, in cadrul aceluiasi meci, raspunsul potrivit cu provocarile meciului, ca incepe sa stapaneasca gestiunea jocului fara a mai fi sclava potrivelii de acasa care nu se nemereste intotdeauna cu cea din târg. Cred ca este pe drumul cel bun. Si nu numai in partea artistica si sportiva a tenisului ci si pe partea de management al imaginii. Cineva a invatat-o ce si cum sa faca pentru a fi acceptatata mai usor ca urmasa naturala a serenisimei gorile. Cum sa se imbrace, cum sa se aranjeze, ce sa spuna, cum sa spuna si cu cine sa se dea. Pe mine ma deranjeaza ca se da cu Federer dar in fapt bine face. Asa trebuie.

            Federer, mesaj superb pentru Simona Halep: E foarte dulce, o urmaresc jucand

          • Stely said

            Am citit si eu . La fel ca si d-voastra am simtit ca declaratia a fost pregatita si bine tintita . Asta intrucat mi-am amintit ca data trecuta , cand a castigat Djokovic , l-a felicitat si a spus cuvinte de lauda despre jocul lui. Cred ca si acum a spus ce trebuia, dupa cum si Federer i-a raspuns la fel . Totusi , fata de Ilie Nastase ,care cand a fost intrebat ceva despre Simona , a raspuns ca un ghiolban, n-o cunosc.

            P.S. Aici o declaratie „marca” Ion Tiriac :
            Omul de afaceri roman spune ca tenismena americana are o forta iesita din comun si e aproape imposibil s-o invingi.

            „Serena iti carpeste mingea la 200 km/ora, nene, de unde ti-o carpeste nu stiu. Aaa, ca are si 100 de kilograme acum si 33 de ani si nu stie sa se deplaseze, e adevarat, dar cand pune mana pe ea o rupe”, a declarat Tiriac la Dolce Sport.

            Tiriac afirma ca Simona e o jucatoare senzationala, dar o atentioneaza: „Este o sportiva deosebita, senzationala. Are mai mult talent decat ii trebuie, are mai mult decat ii trebuie si asta poate sa fie undeva un minus”.

          • Stely said

            Erata :”Totusi , fata de Ilie Nastase care(….)” Federer a fost cat se poate de politicos si la fel de simpatic cum i se pare lui ca este Simona .
            Am facut completarea de rigoare ..

          • Dl.Goe said

            Eh, batranul vulpoi (aka magnatul Tiriac) vede el bine ce vede. Simona are talent cu carul dar nu suficient ca sa fie geniu (precum Federer) si sa poata castiga doar „din talent” cum se zice. Are nevoie si de munca si abnegatie. Tiriac realizeaza ca surplusul de talent de care categoric Simona dispune o pot face sa si-o ia in cap si sa se iluzioneze ca nu are nimic altceva decat sa-si gestioneze talentul si imaginea – o reteta sigura pentru pierderea unei mari campioane. Sa speram ca n-o sa fie cazul. Cu un pic de noroc o sa vedem rezultate notabile la iminentul turneu de mare slam (US Open). Am speranta ca anul acesta va fi castigat la fete de cineva care nu l-a mai castigat.🙂

            La baieti mai mult ca sigur o sa-l castige cineva care l-a mai castigat.🙂

  4. SINCRONICITATE!
    Fără să citesc aici (că abia acum găsii timp), am scris asta:

    poetule tu

    să-ți metabolizezi tristețea

    până se face clei din ăla de pom

    tare bun

    sigur mai știi

    îl mâncam cu delicii

    când eram copii
    🙂🙂🙂

    • Stely said

      @marginalia non turpia ,
      „Sincronicitatea ” ta este foarte placuta. Cand eram copil mancam si eu cleiul de pe scoarta pomilor fructiferi. Da, se poate spune ” metabolizezi tristetea pana se face clei .” Asta insemnand ca bietul pom este trist (plange) pentru ca este bolnav. 😦 Cleiul este un mod de aparare a lui contra bolii respective .Una dintre ele fiind monilioza caisului, prunului, ciresului etc. Boala este foarte paguboasa, cu efecte dezastruoase, pana la moartea pomului.

      • „rin acele rani deschise ceva din interior tzasneste afara, curge, ca un sange, ca o seva, ca o rasinå.
        Unii oameni lasa in urma dâre lichide, anonime, care se pierd.

        Altora seva scursa din ei le se coaguleaza instantaneu, pe piele,
        ca un clei de copac, acoperindu-le ranile,
        dandu-le contururi noi, consistente, artistice, reparatorii, provizorii, pana cand…
        dilatarea universului ii va rani din nou”,

        • Stely said

          Da, frumos . Ti-a placut si tie nu-i asa ? 🙂 Dar ce incerci sa spui dand acel citat din poemul (da) al D-l Goe ? Ca nu am inteles mesajul din poemul tau sau din cel al Dlui Goe ? Te asigur ca le-am inteles pe amandoua. A, si in ce priveste „sincronicitatea.”

          • NU.

          • RALG said

            Cred ca e un typo la mijloc. Cu siguranta ca d-na a vrut sa zicå „MU”. Cå de… nu se poate multumi sa se uite la poarta noua din HUVACA. Vrea si dansa sa participe, sa faca parte, sa fie bågatå… Partea haioasa este ca indiferent ce si cum zice tot „MU” îi iese. Mama ei de genetica aplicata.

        • Stely said

          @Marginalia non turpia -„Nu, ” ce ? Vrei sa fii enigmatica ? Eu cred doar ca tu nu ai curaj sa detaliezi. Nu vrei sa risti. Si mai spui ca tie nu-ti este teama de nimeni si de nimic.
          P.S, Eu ma voi tine de cuvant, sa stii !! Adica nu-ti voi mai raspunde la nici un e-mail. Nu ai decat sa-mi scrii public . Stii unde … 🙂

          • NU.🙂

          • Dl.Goe said

            @Stely – Parerea noastra este ca decizia de a nu mai raspunde unor e-mailuri nesolicitate este inspirata si inteleapta. Nu si suficienta, cata vreme aceia care va hartzuiesc astfel (pe un canal privat, particular, nepublic) stiu ca veti continua totusi sa le cititi e-mailurile. Eficient ar fi le stergeti fara a le mai citi, dar asta probabil n-ar fi foarte simplu. Atunci cand expeditorul este o persoana dilie (dusa cu sorcova, cu pluta, cu capul, departe, in zona handicapului psihic major), bizarele-i productii pot fi cumva captivante. Nebunia starneste curiozitati nebanuite. Daca nu doriti sa intreprindeti alte masuri, in prima instanta, potrivit ar fi sa publicati e-mailurile nesolicitate cu care sunteti hartuita. Anuntati-i pe cei care va streseaza astfel cu mesaje private, impotriva vointei d-voastra ca daca nu inceteaza agresiunea, le veti face publice mesajele. Poatea ca asta-i va ajuta sa inteleaga care este diferenta dintre public si privat, care spatiu este public si care nu. Ma rog faptul c-ar intelege asa ceva pentru o clipa de luciditate de mare folos nu le-ar fi, intrucat dementa trece cu mare usurinta peste asemenea (nå)luciri tzesandu-si voiasa propriile inchipuiri. Desigur ca sugestia noastra exprimata mai sus se bazeaza pe simple impresii, neavand toate datele problemei, asa incat singura in masura sa ia deciziile potrivite sunteti doar d-voastra, cu calm, cu detasare, fara graba si fara presiune. Ingaduiti-va un ragaz de relaxare si meditatie, acum dupa ce ati decis sa nu mai raspundeti e-mailurilor. Pe urma luati o decizie, pe care n-o puneti in practica imediat, lasandu-va timp s-o reevaluati, apoi testati-o, urmarind efectele si ajustand-o din mers. Sau si mai bine observati-i pasiv, fara feedback, ignorandu-i complet pe cei cu minti tulburi. Nu oricine poate fi „interlocutor”.

          • Domnule G, tocmai ați trecut cu notă maximă TESTUL P.🙂

            Felicitări!

          • RALG said

            Vai doamna M..u, Testul P. (?!) Ce enigmatica-mi sunteti! Iar acest misterios „P” suna in gura d-voastra atat de inselator, de aluziv. De la ce vine? Cumva de la „poeta… … conceptionale”?🙂 Este clar ca emotia care va incarcå rostind-l are ceva poetic in ea. Atat de mare incat ati dat nota maxima. Maxima, maxima, dar asta nu ne poate impiedica sa va uram „La mai mare!”. Noi mai mult decat „mascota pe Arca lui Goe” n-avem ce alta pozitie sa va pro-punem.

            P.S. Stimata doamna, faceti ce faceti si ajungeti sa va dati in petec neprovocata, de buna voie si nesilita de nimeni. Fiti atat de buna si discutati serios cu dl. M..u. s-o mai lase pustiului de labå si sa se mai ocupe si de babå, ca va irositi tineretea aiurea, tot facand teste P. pe la alte Porti. Parol.

          • Iar Proiecții libidinale specific G-oești.
            Ehei, unii văd „prostie”, alții „pericol”, alții „plecare” etc etc.
            Domnia voastră, confirmați testul L.

          • Dl.Goe said

            Doamna sunteti uluitoarea rau de tot. Unde vedeti d-voastra doamna „proiectii libidinale”? Mintea va joaca feste. Serios. D-voastra cand scoateti limba la P… ublic si P…ufåiti mistere exprimati de fapt prostie, pericol, plecare? Asta vreti sa sugerati? Asa o fi ca prea spuneti cu foc, dar insistenta d-voastra chiar va pune intr-o prostura foarte P… roasta. Si ce alte P… uri va mai doriti, la P… lecare. Totusi… Ati facut testul P. Testul L. Ce teste mai urmeaza? Cumva testul U si testul A? Ca sa anagramati ce? Intrebam si noi caci la libidosenia degajata de insistenta cu care va milogiti pentru atentie pe Arca lui Goe la ce altceva am putea sa ne asteptam? Sincer acuma. Ca greu va mai faceti suma.🙂

  5. Din vreme în vreme, din depozitul de Timp fără Timp al Akashei, întră în timpul concret al unei epoci fragmente de frumos. Cazul „Carminei Burana”.
    De ce? Asta e mai greu de explicat, știe o minte mai cuprinzătoare de deasupra noastră.🙂

    • RALG said

      Cand ziceti „mintea de deasupra noastra” la ce va referiti cu „noastra”? Il considerati inclus si pe dl. M..u sau ii aveti in vedere pe toti martorii involuntari si nevinovati ai delirului d-voastra? Stimata doamna degeaba incercati sa va pitulati mintea printre alte minti, incercand sa va declarati apartenenta la grupuri care nu va contin. Fiti buna si vorbiti in nume „personal”. Ca personaj anonim, fireste… Nu mai mintiti c-ati fi in toate mintile…

      P.S. Ideea ca Dumnezeu ar poseda „minte” (chiar si o minte inteleapta) este in sine o blasfemie. Vorbiti cu prea multa usurinta despre lucruri care va depasesc, si care v-ar depasi si daca ati fi normala la cap. Serios. Mai studiati si alti autori daca nu ne credeti. Zbur-DA!

  6. RALG said

    Cu ocazia Zilei Comemorarii Victimelor Fascismului si Comunismului, fosta Zi a Insurectiei Artmate Antifasciste si Antiimperialiste, le trasmitem pe aceasta cale felicitari si traditionalele urari de la multi ani d-nei Zoe Petre si d-lui Andrei Gabriel Plesu, doi intelectuali de vaza ai tarii noastre, nascuti, intamplator (sau nu),in aceasta mirabilå/memorabila zi de 23 August. Vivat.

    In loc de defilare, o dedicatie facuta ambilor sarbatoriti intru bucuria celorlalti 23 de milioane de martori potentiali:

    • Stely said

      Nu am stiut ca Andrei Plesu canta atat de bine si frumos. Ca un artist. Da, „dedicatia” si-a atins tinta. Se cuvine deci sa-i urez cu bucurie , D-lui Plesu – La multi ani fericiti, maestre!
      P.S. Iar D-lui Goe , multumesc . Mi-ati rascolit nostalgia petrecerilor la care cantam cu mare pasiune si bucurie romante si si alte cantece (corale, populare , chiar si arii din opera). Acum , din pacate nu se mai poate . Dar iata ca retraiesc „clipa” (acum)in virtualitate.🙂

      • Radu Humor said

        Ce nostalgii…
        Ce interpretări, ce viaţă, ce des fătare, dar mai ales ce timpuri ?!
        Şi acum, ce chin, ce jale, pe la barca dumitale…😉

    • Dl.Goe said

      Noi ne-am facut datoria de onoare (n-a fost ordin dar – chiar – a fost cu placere) de a-i ura si anul acesta un „multi ani traiasca”, d-lui Andrei Gabriel Plesu (categoria Onoare pentru categoria Elite), ca sa (nu? da, så) ramanem iarasi repetenti la acest capitol, dar in rest n-am prea remarcat multi altii inghesuindu-se sa ne tina isonul. Nu, nu pe Arca lui Goe (cu o punte prea selecta) dar macar care pe unde, pe la casele lor, blogurile lor etc. Multi dintre lingusitorii de duzina au tacut mâlc de ziua sfântului Andrei-Gabriel in baza la motivul de la fundamentul temeliei ca oricum maestul n-ar fi trecut pe la fata locului sa-si ridice darul si ca sa-i lase autorului obolul de bagare in seama si d-voastra asemenea. Ceea ce este urât din partea lor. Chiar ma gandeam ca anul acesta domnul Plesu a fost uitat de toti (cu exceptia d-lui Goe care o memorie a datelor formidabila; stim pe dinafara toate datele din calendar, incepand de la 1 ianuarie anul zero si pana la zi, ba chiar, håt, si mai departe)… In sfarsit, ce sa mai lungesc vorba, tocmai cand credeam c-am aujuns unicul care serbeaza de 23 August (desi am bagat de seama ca si cei de la Hanul Muschetarilor au dat zile libere de 23/24 August) am remarcat ca nu domnule, nici vorba, si ca daca stai sa cauti se mai exista si altii, doar ca e mai discreti, mai subtili, fiind ei la gramaj, nu la portie. Bunaoara conul Dorin (un alt uitat celebru), n-a uitat de mai tanarul sau con-frate de calibru påunesciain (literalmente vorbind, ca de literarurå este vorba) si usor, atent, discret, ca din greseala i-a urat lui Andrei Plesu cele cuvenite. I-auzi ce zice d-lui (på blogul Certocratia, pe care, blog pe care de cand a fost abandonat de dl.Goe se practica foarte abitir ermetismul)… asadar zice conul:

      Astăzi, am sărbătorit – discret și plăcut – trei decenii de „renaștere”. (n.b. De cand a emigrat in America cu voie de la Securitate)

      Am lăsat în urmă mulți practicanți ai “rezistenței (doar) prin cultură”. Cultura de foioase, firește. Devenită, după decembrie 1989, cultura de foloase. Firește.

      Sa speram ca dl.Plesu se va simti tuşat (touché) de respectiva declaratei a conului Dorin (dizi/dentul). Acuma insa pentru ca dupa cum se stie nicio fapta buna nu ramane nepedepsita (de catre critica literara) vin si sesizez cateva inadvertente stilistice in textul (un bocet) al d-lui Tudoran din Potomac… Ideea cum ca dansul (un poete dân limba romana) ar fi facut plecand in America (ca Paun Umblatul)) – spre binele-i (cele bune coane) mai mult decat au facut cei ironizati ca fiind niste bieti rezistenti (doar) prin cultura e un moft de pensionar plecat in vacanta prelungita la Aruba. Sa avem pardon. Plecand, Dorin Tudoran, a facut pentru patrie din ce in ce mai putin, inca dramatic mai putin de cat o fi facut inainte de a pleca, si decat aia ramasi la foloase. Aaa, cå pentru sine a facut bine, jos palaria, s-a descurcat omul, macar la fel de bine pe cat se descurcase si-n Romania pana sa apuce sa se certe cu alti scriitori la fel de importanti ca si dansul… In fine sa nu insistam prea tare cu critica literara in aceste aspecte colaterale, neesentiale… Greseala cea mare a conului Dorin (Tudoran) este ca si-a uitat obârsia, vatra, patria, cultura, radacinile, atat de tare incat a ajuns sa confunde cultura påioaselor cu cultura foioaselor… Bine acuma, dansul ca fost poet, poate invoca licenta poetica fortata un pic de dragul rimei foioase/foloase… dar parca totusi fortarea sa nu mai are niciun haz, omul nostru de la Whasington vadindu-si din ce in ce spuzeala (chiar daca i s-a mai stins pojarul). 🙂

      • RALG said

        Suntem un pic dezamagiti de lipsa de reactie pe acest fir. Ne-am fi asteptat la un raspuns ferm si taios din partea aparatorilor ad hoc ai intelectualilor veritabili, atacati miseleste pe Arca lui Goe, in incercare d-lui Goe de a-i educa cu biciul. Deh, unde o fi solidaritatea (reflexa) de alta datå? Tocitå ca si multe altele… Atentie ne scufundam.🙂

  7. Radu Humor said

    Are talent, omu’.🙂
    Reply
    Marginalia non turpia says:
    August 23, 2015 at 12:54 pm
    Domnule Goe, domnule G, apreciez strădania dumneavoastră de a vă afla – cu orice preț și efort – în propoziție.🙂🙂 SPOR!
    Reply
    Dl.Goe says:
    August 23, 2015 at 3:26 pm
    … ci d-na M..u e mai bine sa fugi cu cercul… faci SPORt.

    P.S. D’Artagnan, se pare ca troll-ii d-voastra n-au aflat inca-cå dl.Goe se straduieste fara efort.🙂
    Reply
    Radu Humor says:
    Your comment is awaiting moderation.
    August 23, 2015 at 6:38 pm
    Au aflat însă acum că se “ca-cå” străduindu-se din ce în ce mai mult !
    Iar urmările se văd😉
    Mai ales pe blogul lui, unde-i plin de căcăreze .
    Şi nu mă refer doar la “emil”ce vede “stely” peste tot unde s-a opintit goe şi şi-a depus icrele “teleptuale”, care-o ţin pe tâmpa matahală într-un orgasm continuu😳
    Ci şi la cei câţiva rătăciţi pe acolo, pe care-i poţi număra pe cele două-trei degete folosite la manevrarea hârtiei igienice, ce se încăpăţânează să cureţe mizeria, printre care se numără uneori şi câte un muşchetar chefliu( de regulă acelaşi) , ieşit la agăţatul pălăriei prin alte iatacuri .
    Este de-a dreptul hilar să constaţi că nişte bieţi pseudointelectuali şi un beat muşchetar reuşesc să abereze paranoic şi să mâzgâlească hectare întregi de ţinut virtual cu ceva ce “poate fi luat doar pe/cu două beţe “, ajungând la câte 300 de comentarii, unul mai idiot decât altul. De fapt aşa cum sunt şi “creatorii” lor, nişte creaturi, care de care mai jalnice, care de cele mai multe ori provoacă repulsie, sau milă !
    Dar mai ales nedumerire !
    Unora ca ei, ce se miră că nu sunt căutaţi încă de cei de la Cartea recordurilor😉
    Care probabil încă nu strâng materiale pentru secţiunea “Tembelism acut (in)voluntar “

    • Dl.Goe said

      Printre alte animålute pe/trecute pe Arca lui Goe, acum alaturi de permanenta poeta a pulii-n cur si-a metaforelor anti-conceptionale, revine, stimati telespectatori, (ca pereche a pulii-n cur) limbricul care latra. O pereche admirabilå, in bizareria ei, pentru posteritate.

      • Cel ce vorbește murdar, pe sine se murdărește. Păcat!

        • Dl.Goe said

          Dar cel ce tot vine si revine, de buna voie si nesilit de nimeni sa deguste lucrurile pe care la gaseste murdare cum se cheama?🙂

          P.S. Murdara este mintea d-voastra, pervertita si bolnava, care vede murdarii pretutindeni in orice metafora, in orice pamflet, care biciuieste chiar vorba murdara, fapta murdara, imbecilitatea, manipularea si minciuna. D-voastra luati-va de mana cu amicul si partenerul d-voastra virtual, dl.Radu Humor si zambiti frumos pentru poza de imbarcare pe Arca lui Goe. Aranjati-va ranjetul, sincronizati-va cu perechea si priviti camera. Asa veti ramane imortalizata in jurnalul de bord al Arcei lui Goe pe care tineti mortis sa fiti pasager clandestin. De ce oare?

          • PENTRU CINE CAUTĂ EXPLICAȚII:
            Bunii și răii, proștii și deștepții, curații și murdarii, centralii și marginalii, doar părticele dintr-o lume fundamental sacră. O lume cu sincronicități. O lume fără timp, cu fețe temporare. O lume în care improbabilul e posibil. Asta explică mult din inexplicabil.🙂🙂🙂

          • MAI „TERESTRU”: Verific, cu speranță mereu înnoită, puterea dumneavoastră de a vă reinventa modul de a privi, de a înțelege, de a relaționa.
            PS. Pamfletul nu e „harul” dumneavoastră. Ați ajuns prea târziu când s-a distribuit. Repetiții, obsesii, lipsă de inventivitate verbală, incapacitate de a sugera suplinită prin limbaj de mahala. TRIST.

  8. Reiau, să se vadă mai bine:

    PENTRU CINE CAUTĂ EXPLICAȚII:
    Bunii și răii, proștii și deștepții, curații și murdarii, centralii și marginalii, doar părticele dintr-o lume fundamental sacră. O lume cu sincronicități. O lume fără timp, cu fețe temporare. O lume în care improbabilul e posibil. Asta explică mult din inexplicabil.

    MAI „TERESTRU”: Verific, cu speranță mereu înnoită, puterea dumneavoastră de a vă reinventa modul de a privi, de a înțelege, de a relaționa.
    PS. Pamfletul nu e „harul” dumneavoastră. Ați ajuns prea târziu când s-a distribuit. Repetiții, obsesii, lipsă de inventivitate verbală, incapacitate de a sugera suplinită prin limbaj de mahala. TRIST.

    • PS. DL. Goe, domnul G, este CEL CARE CAUTĂ EXPLICAȚII.
      Dumnealui îi lipsește „harul” de pamfletar. Trist, da.😦

      • Dl.Goe said

        Spasmodic lung delir. Ce e trist må tanti si de ce?

        P.S. Oricare ar fi tristetile Arcei sau pe Arcå, prezenta unor troll-i precum Marginalia von Turpia este mereu o garantie pentru inveselire. V-as ruga Margi, ca si de aici inainte sa nu va dati in petec in mai putin de câte patru mesaje. Patru-patru ca la teatru. Pentru etalarea plenara a fiintei Turpia este nevoie si de calitate si de cantitate. Haide Carmen, lupta. Do your best! Pro-fitå. Pro-fana Arcei. Inventeaza! Reinventeaza. Eventual tristeti. Recicleaza. Inoveaza. Pastreazat-ti „sperantele” (ah, sperantele marginale) si baga-te la inaintare. Pe Arca lui Goe. Loc mai potrivit n-ai putea gasi. Nici suporteri mai suptili si mai eficienti decat dl.Goe, reinventatorul multor altora. Greu iti mai faci suma ma tanti må. Si greu iti mai reinventezi modul de a accepta (onest) felul d-tale de a privi, de a înțelege, de a relaționa. Nu dispera. Te vom scoate la lumina si pe (alde) matale (capra intortorå care se crede mare cat vaca in HUVACA. N-am gasit alta rima-n pamflet).

  9. Stely said

    O altfel de competitie cu aprox. (deocamdata )2milion de castigatori.🙂

    • Dl.Goe said

      Astfel de esantioane exemplare ar putea deschide fronturi de lupta noi in inclestarea Artei cu Timpul… Potential duium. Doar ca deocamdata nu este Timpul potrivit. Pe Punte. N-avem Timp. Si fara Timp nimic nu se poate Face. Nici macar o Demonstratie. Precum aceea a Teoremei aTemporailtatii Artei ori a Teoriei inExistentei Timpului. De ce? Ne spune chiar (prea)inteleptul Solomon (Marcus). Intr-o poliloghie admirabila despre Timp, pe Timpuri (elaborata in plina epoca de aur, cand Timpul cu costa nimic, nici macar nu curgea, Nimic neintamplandu-se), (prea)inteleptul pomeneste in „Timpul” (adesea confundat cu „durata”) despre Timpul necesar demonstrarii unei teoreme. Demon-stratia unei Teoreme (care include si enuntul acesteia) inglobeaza timp (zice si Solomon), oglindit in durata necesara demonstrarii acesteia. Unele teoreme sunt demon-strate intr-o ora, altele intr-un an, un veac sau veacuri intregi. Altele-si asteapta inca demon-stratia. Toate bune si frumoase pânå in momentul in care Soloman elaboreaza el insusi o teorema. Ceva de genul: Exista Teoreme oricat de lungi. Adica ca oricat de lunga a fost o teorema (enuntul si demonstratia) si oricat de pre-lunga a fost durata necesara demonstrarii ei, intotdeauna exista cel putin o teorema (si deci o infinitate de teoreme) si mai lunga, care necesita o durata si mai mare pentru a fi demon-strata. Arica ca mai mult Timp. Dragutza teorema. Prea-înteleptul Solomon o si demon-streaza, intr-un mod comic, de-a dreptul hilar as putea zice. Am râs cu lacrimi citind demonstratia, care aducea cu efortul elevului din Domnul Trandafir (parca) ce se apucase sa adune capre cu oi si cu magari si sa inmulteasca cu pretul (in lei) la care cumparase tac-so o capra, ca sa obtina un rezultat numeric si sa demon-streze astfel problema (pseudo)absurda propusa de catre pisicherul profesor. Solomon se apuca sa calculeze timpul inglobat intr-o teorema numarand simbolurile cuprinse in demonstratia acesteia, considerand apoi ca pentru scrierea fiecarui simbol este necesar un anumit timp (de exemplu doua secunde). Cu alte cuvinte calculeaza timpul necesar reproducerii pe hartie a demonstratiei ceea ce (vai / si amar) n-are nicio legatura cu timul necesar demonstrarii unei teoreme. Apoi din cateva trasaturi de condei arata ca oricand se poate gasi o teorema a carei demonstratie (scrisa cu maxima conciziune) va necesita inca si mai multe simboluri (litere, semne matematice etc) decat teorema data. Si ca deci va avea nevoie de mai mult timp pentru a fi demon-strata. QED. Pam-pam. Poc. Oricum performanta matematicianului Solomon Marcus de a scrie un roman fluviu (intitulat „Timpul”) despre ceva ce nici macar nu exista, ramame monumentala, inca o demon-stratie a faptului ca Orice poate fi creat din Nimic. Inclusiv Totul (zic, sic, prin extra-polare).

      P.S. Superba recomandarea artistica propusa. Merci doamna, ne-a placut.

    • Stely said

      Doar ca deocamdata nu este Timpul potrivit. Pe Punte. N-avem Timp. Si fara Timp nimic nu se poate Face. Nici macar o Demonstratie. Precum aceea a Teoremei aTemporailtatii Artei ori a Teoriei inExistentei Timpului.

      Nu este Timpul ? Ba eu cred ca tocmai ce „demonstratia” a fost facuta intr-o „clipa”. Si savurata de mine la fel. Desigur ca voi mai gasi Timp sa ma intorc aici si s-o iau de la capat ca sa gust pe indelete aceasta demostratie despre Nimic si Tot …Timp si clipa care sunt si nu prea. Insa urma lor inca produce vibratii (emotii). 🙂

      • RALG said

        Impresia noastra este (dar poate ne inselam) cå cu cat mai multe satisfactii va gasiti d-voastra navigand pe Arca lui Goe cu atat sporeste insatisfactia altora.

        • Stely said

          Asa este, si, din pacate insatisfactia lor/ei sporeste si atunci cand cineva indrazneste sa faca un comentariu nevinovat la cate ceva scris de ei/ea. Nu i-a convenit faptul ca nu am spus clar ce mi-a placut la acel poem , ca metafora aceea („să-ți metabolizezi tristețea /până se face clei din ăla de pom”) a fost perceputa si de mine ca o „sincronizare” cu poemul (da) al d-voastra, unde s-au regasit aceeasi metafora a devenirii poetului (adevaratului creator). Da, comentariul meu a fost cam stangaci , dar sa ajungi sa spui ca” intervențiile ” au fost „insinuante, gelatinoase. exact când nu trebuia”, mi se pare cam nedrept. I-am cerut sa explice tocmai pentru a o atrage intr-o discutie in care avea ce spune. Nu ma suparam daca m-ar fi contrazis . In schimb, in loc de asta, a ales sa dea non-raspunsuri . Ce s-a intamplat in continuare a fost consecinta unei inabilitati a ei de comunicare cu mine , cu d-voastra , cu lumea virtuala. Apoi, imi tot spune ca nu are ce discuta cu mine (n-o interesez) dar cand o intreb de ce imi reproseaza ca ceea ce spun ii afecteaza relatile cu d-voastra, imi raspunde la fel de evaziv si lipsit de sens. Cred si acum ca, daca ar alege o cale de comunicare mai sincera si cursiva ; sa spuna cu argumente clare , verificabile tot ce i se pare incorect fata de ea, nimeni nu ar avea ceva de obiectat. Dar asa ca acum mi-e teama ca nu va avea nicicand dreptate. Nu este de ajuns sa spui „nu aveti har de pamfletar” cand altii vad altceva , ca tipul de comportament este bine descris (umoristic, satiric) in persoana „care e.”

  10. Stely said

    Iar aici armonia dintre om si natura. Omul canta, lucreaza iar natura danseaza vesela si ea. 🙂

    • Dl.Goe said

      Armonia omului cu natura (ah de ce n-am zece vieti sa te cânt naturå !!!) este un exemplu de gest artistic, excelent ca ilustrare pentru topical anterior, cel depre faptul ca in fapt arta nu se bazeaza „pe” si nu reflecta niciun adevar (realitate), ci denota intr-adevar (doar-dar-destul, enorm am putea zice) emotie, dorinta, speranta, aspiratii, contemplare, compromis, irealitate… In fapt omul este factorul major de dezechilibru in natura. Si chiar in Natura. Prin natura sa.🙂

      Impresionata video-clipa interioara gestului artistic pe care-l propuneti spre vizionare prea cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe. Inca un merci domniei voastre.

  11. RALG said

    Pare-se ca modelul original care l-a inspirat pe Brancusi, pentru a o crea pe d-soara Pogany, a fost Maria Tanase. Artele amalgamandu-se

    Ne ingrijoreaza apatia letargicå a d-lui D’Artagnan, dar mai ales ne ingrijoreaza absenta simtomatica a d-lui INTJ. Câte un gând bun amândurora.

    • RALG said

      Si pentru ca veni vorba despre dl.D’Artagnan, ar merge cred o recomandare de lectura:

      „Dã oare Dumnezeu cu zarul?” se/ne întreabå, ca sã se afle in treabã (intr-o noua carte, intitulata asa in ciuda lui Einstein) matematicianul Ian Stewart (ãla cu constantele lui D’Artagnan).

      Nimic din universul nostru – de la particulele elementare la corpurile ceresti – nu are un comportament complet predictibil. Un robinet care picura, dinamica ecosistemelor, epidemiile de pojar, capriciile meteorologice, evolutia bursei – toate acestea prezinta stranii tipare de comportament, care au ajuns sa fie explicate odata cu aparitia teoriei haosului.

      Matematicianul englez Ian Stewart dezvaluie in „Då oare Dumnezeu cu zarul?” una dintre cele mai incitante aventuri stiintifice din ultimele decenii.

      „Eu am petrecut mult timp in lumea reala a cercetarii matematice. As putea spune: „Haideti, terminati cu jocurile astea copilaresti cu actiuni la bursa, nu-s decat nascociri fara sens. Ce-ati zice sa demonstram niste teoreme reale?“ Dar eu am inceput sa devin ceva mai intelept. Putin respect si pentru ceilalti, ce ziceti? Multi cred ca cercetarea stiintifica e o activitate artificiala, si inca mai multi par sa creada ca matematica abstracta e doar un joc intelectual. «Iesiti din turnurile voastre de fildes si traiti in lumea reala!» striga ei. De obicei prin retelele de televiziune, care n-ar fi existat fara oameni de stiinta, ingineri si matematicieni. Hmmm.“

      Ian Stewart (n. 1945), membru al Societatii Regale din Marea Britanie, profesor la Universitatea din Warwick si autor a peste 170 de articole de cercetare, este unul dintre matematicienii care s-au adresat constant publicului larg, fiind rasplatit cu Medalia Faraday si cu Medalia de Aur a Institutului de Matematica pentru cele peste douazeci de carti de popularizare a stiintei. Dintre lucrarile lui Ian Stewart, la Editura Humanitas au aparut „Doar sase numere”, „De ce frumusetea este adevarul” si „Imblanzirea infinitului”.”

      „De ce frumusetea este adevarul”… Hm… Frumoase titluri.

    • Stely said

      „Arta si Timp”:

      Am citit de curand un articol amplu si impresionant despre Maria Tanase .
      Acolo am citit printre multe altele ca a fost(si )iubita lui Constantin Brancusi. L-a iubit foarte mult . La moarea lui l-a plans cu vorbe . Am cautat articolul, dar nu l-am gasit. Am gasit destule , dar nu acela. Mai incerc si maine. In schimb, tot cautand am dat de interviul acesta autentic si emotionant :

      • arcaluigoe said

        Constantin Bracncusi si Maria Tanase sunt niste munti. Ar fi meritat (merita inca) sa le fie legenda cu/prinsa intr-un film artistic… sau macar in cate un film. Dar cine sa-l(e) scrie? Cine sa-l(e) regizeze? Cine sa-l(e) joace? Greu, foarte greu.

        Interviul, intr-adevar este autentic si emotionat. Nu si spontan. Este (ca majoritatea interviurilor din acea epoca) aranjat din vreme, bibilit, scris pe hartie, ajustat, refacut, intrebari, raspunsuri, si apoi citit sau recitat in fata microfonului.

        • Stely said

          Ar fi meritat (merita inca) sa le fie legenda cu/prinsa intr-un film artistic… sau macar in cate un film. Dar cine sa-l(e) scrie? Cine sa-l(e) regizeze? Cine sa-l(e) joace?

          Cine ? Iata, ma grabesc sa va dau …vestea 🙂

          Regizorul Ioan Cărmăzan a reluat proiectul cinematografic despre cântăreaţa Maria Tănase, printre personalităţile care ar putea să o interpreteze pe celebra artistă numărându-se şi soprana Angela Gheorghiu, după cum a declarat cineastul pentru MEDIAFAX.

          Întrebat dacă filmările ar putea începe anul acesta, Cărmăzan a precizat că această peliculă nu are timp, nu are vârstă şi o va realiza atunci când condiţiile vor fi coapte toate, la un loc. „În intenţia mea am reluat proiectul de vreo două luni şi am început să mă ocup de el. Asta, vă mărturisesc sincer, la iniţiativa domnului Constantin Duţu, care a venit de la Bruxelles şi mi-a propus să începem. El se ocupă de problema cu Comisia Europeană”, a spus regizorul.

          … aici cu lux de amanunte :
          http://www.mediafax.ro/cultura-media/ioan-carmazan-reia-proiectul-maria-tanase-angela-gheorghiu-vizata-pentru-rolul-principal-13754172

          • Stely said

            Si aici deocamdata unul pe care nu stiu daca l-ati vazut . Eu nu, dar o voi face chiar acum :

            „Maria Tanase-Povestea cenzurata (documentar)
            Produs de Sahia Film, documentarul cuprinde mărturii si imagini-document despre viata si activitatea muzicală a interpretei Maria Tănase. Se spune că America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franta pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase.”
            Nu l-am gasit pe youtube . Insa il veti vedea video aici :

            http://www.trilulilu.ro/video-film/maria-tanase-povestea-cenzurata-documentar

          • Dl.Goe said

            Spre rusinea mea nu auzisem de „Regizorul Ioan Cărmăzan”.🙂 Intrebarile-mi raman: Dar cine sa-l scrie? Cine sa-l regizeze? Cine sa-l joace? Poate ca un nou film documentar (semi-artistic) despre Maria Tanase (interpersonata, ca sa zic asa, de Angela Gheorghiu) nu-i o idee rea. Doar ca eu ma gandeam la un film artistic (fictiune) inspirat de destinele celor doi, al Mariei si al lui Constantin, in care sa fie implicat un regizor in genul (si de talia lui) Martin Scorsese. Nu trebuie musai sa fie un film romanesc. Brancusi & Tanase ar merita si ei acolo sa fie punct de intrare intr-un film de Oscar. Ce nu? Zau c-ar merita.🙂

            P.S. Frumos ar mai fi si ca intr-adevar „Mademoiselle Pogany” sa fie de fapt Maria a noastra nascuta in mahalale.

          • Stely said

            Ah, gratie filmului documentar care m-a emotionat foarte mult, am gasit ce am cautat de zor aseara :

            Pasărea măiastră a lui Brâncuşi .
            La 25 de ani, Maria Tănase era o voce care se auzea peste tot în România. Îşi câştigase deja notorietatea la Viena, oraşul în care a scos primul disc. Avusese marea lansare, odată cu difuzarea primului cântec la radio în România. Fosta casieriţa de la cârciuma „Bufet de 7 lei”, fosta actriţă de revistă de la Teatrul „Constantin Tănase” era deja un fenomen la data care l-a întâlnit pe Constantin Brâncuşi. Relaţia cu năbădăi dintre nea Costache şi Maria a fost descrisă de Petre Pandrea în „Brâncuşi – Amintiri şi exegeze”. „Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţi. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache”, scrie Pandrea. Se spune că Maria Tănase l-a idolatrizat pe Brâncuşi. Cum Maria nu-şi refuza poftele inimii, întâlnirea cu fascinanta personalitate a scuptorului nu se putea încheia altfel decât cu o relaţie amoroasă. Şi cum şi Brâncuşi avea un palmares bogat de aventuri, la vederea Mariei nu putea rămâne indiferent. „Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, îi spunea sculptorul, Mariei, la începuturile relaţiei. Spiritul libertin al Mariei n-a fost însă pe placul posesivului artist român care a sfârşit relaţia, nu înainte de a-i arunca acesteia vorbe grele. Brâncuşi a spus despre Maria Tănase că nu cântă, ci boceşte. A acuzat-o că îşi iroseşte talentul cântând în cârciumi şi i-a cerut să meargă la Operă, dacă vrea să se considere artistă. „Casandră antică, o plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trăntori“, acestea au fost vorbele aruncate de sculptorul gelos către artistă. S-au despărţit la fel de repede cum s-au îndrăgostit. Ani mai târziu, chestionat asupra relaţiei cu Maria Tănase, Brâncuşi declara că nu regretă nimic. A durat „până cand ne-am plictisit definitiv unul de celalalt“,spunea sculptorul despre relaţia cu Maria Tănase. Când Brâncuşi a murit, în 1957, Maria l-a bocit cum numai o femeie care l-a iubit putea să o facă: cu lacrimi fierbinţi şi suspine adevărate. A vrut să ridice în memoria lui Brâncuşi o şcoală de muzică folclorică la Târgu Jiu. Visa să se aşeze în oraşul în care Brâncuşi ridicase Poarta Sărutului şi să transmită mai departe dragostea ei pentru cântec prin intermediul şcolii. Visul nu s-a realizat.

            http://adevarul.ro/locale/alexandria/marile-iubiri-mariei-tanase-medicul-ramas-gravida-brancusi-sotul-clery-testamentul-patul-moarte-cantaretei

            P.S. Nu stiu, asta in caz ca ati vazut video- filmul documentar, daca ati fost la fel de impresionati precum am fost eu. Au fost momente in care efectiv mi-au dat lacrimile.

          • Dl.Goe said

            Auziti, dar care e favorita d-voastra? Maria Tanase sau Simona Halep?

            P.S. Chiar daca Brancusi avea perfecta dreptate in vorbele sale spuse la mânie, asta nu inseamna catusi de putin ca Maria Tanase n-ar fi fost o mare artista. Poate si de aceea pentru ca povestea unor asemenea doi munti ciocnindu-se cu scântei sa fie imortalizata intr-un film pe masura este nevoie de alti munti, nu de mici licurici sau cărmăzani.🙂 Dar pentru un documentar mai de soi de ce nu s-o ocupa oare cineastul Sorin Iliesiu? Ar putea sa-i traga si cu condamnarea comunismului care a refuzat mostenirea lui Brancusi si cate altele.🙂 Oare cu ce s-o mai ocupa senatorul me(l)cilor? Am impresia ca s-a cam lasat de sportul sau favorit: lansarea cu apelul. Si-o fi facut plinul sau o fi constatat ca s-a ajuns la o armonie socio-istorica-care nu mai merita sa fie perturbata cu „apeluri”. Ar fi pacat. Mai ales ca astfel ia si altora painea de la gura. Ma rog, trâmbitza, goarna, trompeta… care n-or avea ce sa mai popularizeze in populatie (populatia rurala, 1, 2, 3… paspa in cap)🙂

            Apropo de Brancusi… La un moment dat niste dobitoci cu iz patriotard propusesera parca sa-i deranjeze somnul si universalitatea lui Constantin Brancusi pentru a-l muta din micul sau apartament parizian din Père Lachaise intr-o garsoniera din Hobitza. Ce s-o mai fi intamplat cu proiectul respectiv nu se stie. Bine ar fi sa ramanå pierdut…

          • Stely said

            „Maria Tanase sau Simona Halep?”
            Raspuns : 🙂
            <Orice extaz este de-o clipa, unic si irepetabil. Revederile, reintalnirile, revizionarile, sunt bune doar pentru a ne consolida, eventual, amintirea acelui extaz, extazul clipei de odinioara (rememorarea fiind o bucurie in sine)….

            P.S. Cu amendamentul ca nici vorba ca Simona Halep sau tenisul in general sa- mi produca momente emotionante precum Maria Tanase in cantecul de aici :

          • Dl.Goe said

            Corect!

          • Stely said

            Scuze , am fost intrerupta de cineva in real si am uitat sa verific daca am marcat citatul din Dl Goe .Adica acela/ acesta :

            Orice extaz este de-o clipa, unic si irepetabil. Revederile, reintalnirile, revizionarile, sunt bune doar pentru a ne consolida, eventual, amintirea acelui extaz, extazul clipei de odinioara (rememorarea fiind o bucurie in sine)….

          • Stely said

            „Dar pentru un documentar mai de soi de ce nu s-o ocupa oare cineastul Sorin Iliesiu? ”

            Cineastul Sorin Iliesiu nu mai exista . El este acum doar un politruc „turmentat” care se intreaba „eu cu cine sa ma mai aliez ?” A fost la USL nici el nu stie ce („antonesc” sau „voiculesc”) apoi, cand liberalii l-au „exmatriculat” din partida lor s-a dus repede la Tariceanu , crezand ca va avea o pozitie de fruntas in partidul lui, apoi nebagat in seama s-a refugiat la PSD. Din ce (nu) se vede nici acolo nu mai exista . S-a dat la fund cu „consilerul ” lui, „cel mai mare analist poilitic …bla, bla, bla …” , cu tot. Banuiesc ca sunt pe „drojdie” amandoi. Cine sa-i mai sponsorizeze ? Voiculescu este in puscarie, Antena3 se cam duce la vale , Tariceanu nici el nu stie cat va mai rezista fara Ponta premier .” „Derbedeul ” ( Dragnea dixit )Ponta se agata disperat de scaunul de premier , dar se pare ca va fi curand o amintire…
            Insa cum, necum a castigat pe degeaba ,doar” latrand cu apelurile la luna ” salariu gras de senator la ” me(l)ci ” sau la „cuci feisbuci. ” 🙂

            P.S. Daca nu ati sesizat pana acum m-am cam lasat (si) eu de „sportul” asta cu politica . Ce am scris acum este singurul comentariu facut in ultimele trei-patru luni.
            Nici pe facebook nu mai scriu referitor la „starea natiunii”. Televizorul sta inchis aproape toata ziua . Ma uit doar la Digi Sport si la …Arca lui Goe. 🙂

  12. Stely said

    La fel -” Arta si Timp ” …

    P.S. Am cautat pe youtube un videoclip, nu neaparat pentru imagine (desi nu este de neglijat) ci despre istoria sculpturii „Cristo Redentor” din Río de Janeiro. Am gasit in sfarsit, dar nu si adevarul despre cine a realizat sculptura. Nu stiu insa ce sa cred .
    Asta deorece in videoclip exista o neconcordanta asupra celui care a realizat sculptura.
    „Neconcordanta ” se afla , iata ! nici nu vazusem data (25 august 2015)cand am citit articolul- aici :

    Povestea enigmaticului sculptor român care a cioplit chipul lui Iisus din Rio de Janeiro. Statuia este şi acum cel mai mare simbol al creştinismului din lume

    Citeste mai mult: adev.ro/ntmdns

    PPS. In videoclip veti vedea la sfarsit Ceva si mai emotionant . Nu spun …🙂

    • Stely said

      Mea culpa : graba strica treaba. 😳 Nu exista nici o neconcordanta in videoclip, ci numai o omisiune. Anume ca , da, sculptorul polonez Paul Landowsky, a avut de executat statuia Cristo Redentor, dar ca cel care a realizat chipul lui Isus a fost „enigmaticul sculptor roman” .

      Citeste mai mult: adev.ro/ntmdns

      • Dl.Goe said

        Si atunci cine este artistul Florin Cotarcea?

        • Stely said

          P.S. Amanunte despre Statuia lui Decebal se pot citi in prezentarea de mai jos. Din pacate nu este scris nimic despre Florin Cotarcea, cel care a coordonat echipa de sculptori ce a realizat Statuia . Dar am cautat si iata am gasit ceva :

          In comparatie cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore , a caror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrand peste 300 de sculptori-alpinisti, statuia regelui Decebal s-a desfasurat pe parcursul a zece ani, la realizarea ei lucrand 12 oameni.

          Executarea acestei lucrari s-a desfasurat sub conducerea sculptorului roman Florin Cotarcea, ea realizandu-se in ciuda pericolului reprezentat de inaltimi, caldura si vipere. Pe pontonul din golful Mraconia unde se afla cea mai mare sculptura in piatra din Europa se poate ajunge doar cu barca. Pentru modelarea stancii s-a folosit peste o tona de dinamita.

          http://www.intercultural.ro/turismintercultural/Cap-Decebal.html

          • Dl.Goe said

            Cica intre 9 Septembrie si 28 Septembrie omenirea trece printr-un process de schimbare galactica fundamental. Circa 2,3 miliarde dintre oameni urmand sa treaca intr-un stadiu spiritual nou de la nivelul 4 la nivelul 5. Printre alte semne ale acestei reinnoiri spirituale unul va fi acela ca nasul statauii lui Decebal va fi fosforescent. Cine va fi in stare sa-l atinga cu podul palmei in aceasta perioada va putea face un salt direct la nivelul 6. Ceilalti, care nu se reinnoiesc se reingoiesc. Spre o buna balanta a lumii.

  13. RALG said

    Am inca o ingrijorare la activ. La fel ca domnul Ion Susai. Printre altele inca si mai bizare, constat ca Arca lui Goe are aproape zilnic cateva vizite din Germania. Nu stiu daca or fi nemţi de-ai lor sau ţigani de-ai nostri. Feţe palide, feţe intunecate… nu se stie. Vizitatori luminati-va faţa. 🙂

    • Stely said

      Mai multi vizitatori sau numai un „ţigan „de-al nostru. 🙂
      Nu cred ca este unul de-al nostru . Daca ar fi fost nu ar fi rabdat sa nu faca macar un gest sau „test” acolo , cat sa-si faca simtita prezenta.

      P.S. In ceea ce priveste ingrijorarea exprimata aici …
      „Ne ingrijoreaza apatia letargicå a d-lui D’Artagnan, dar mai ales ne ingrijoreaza absenta simtomatica a d-lui INTJ …”
      …mi-as permite sa ma alatur ingrijorarii d-voastra . Nu atat in ce-l priveste pe D’Artagnan, care daca nu a aparut pana acum cred ca este in vacanta, ci pe INTJ. La fel un gand bun …

      • Stely said

        P.S. Tocmai am scris” abitir ” comentariul cu nr 100. 🙂

        • Dl.Goe said

          D-na Stely – Multe pe raboj, putine in stele…

          • stely said

            ….si ce sa fac pentru a ajunge mai „abitir „la ele ? 🙂 P.S.Am facut totusi ceva , dar acum sunt pe drum/uri si nu pot sa spun .

          • Dl.Goe said

            @Stely – Nu ma referisem in mod particular la comentariile stelyane ci in general la toate comentariile depuse (cu fel de fel de sperante) pe punte. La urma urmei faptul ca Arca lui Goe atrage si pastreaza pe orbita sa creaturi de teapa Carmen-Mariei Mecu semnalizeazå clar ca ceva este gresit… Din zborul clipei orice martor fugar poate zice: „Ce arca? Iaca un loc acolo unde bâzâie-ntr-una, ca la cenaclu, Carmen-Maria Mecu, poeta pulii-n cur si-a metaforelor anti-conceptionale”.

          • 1. Vrând să murdărești pe alții, te murdărești pe domnia ta, domnule G!
            2. Harul pamfletului nu l-ați primit, iar cu limbajul de mahala nu aveți cum suplini lipsa asta.
            Păcat!

          • Dl.Goe said

            Ma tanti M..u Mitza / Mumia, noi acia nu dorim si nu murdarim pe nima. Ci doar esentializam. Greu mai pricepi matale (da’ cre ca nici nu prea vrei sa pricepi) ca noi pe aci pro-cream literartura exclusiv cu materialul clientului. Daca materialul e prost nu poate fi vina noastra. Uite hai sa incercam o analiza pe text:

            Atentie pamflet (pamflet råu, ce-i drept – ca n-avem talent de pamfletar precum gringaletul doamnei – dar råu de tot)

            Zâmbiti vå rog. Foaie verde fagådau… Maine va fi si mai… bine.

            Tanti M..u Mitza noastra cea de toate zilele (si noaptea) se dã iarasi de gol, in gol, cu capul gooool.Dar numai pe Arca lui Goe. O fi fost fotbalist(ã) intr-o viata anterioara si-si continua ratarile in fata portii, in viata asta de acum (Fir-ar a dracului de viata afurisita! Ca-a facut-o mã-sa fara noroc! Sã n-aibã si dânsa parte de o compãtimire) Nu numai pe Arca lui Goe.

            Zice d-ei, plina de sperante (proaste si prost camumflate), incercand sa-i dea gol d-lui Goe, ba chiar sa-l dribleze in careu:

            „MAI „TERESTRU”: Verific, cu speranta mereu înnoita, puterea dumneavoastra de a va reinventa modul de a privi, de a întelege, de a relationa.
            PS. Pamfletul nu e „harul” dumneavoastra. Ati ajuns prea târziu când s-a distribuit. Repetitii, obsesii, lipsa de inventivitate verbala, incapacitate de a sugera suplinita prin limbaj de mahala. TRIST.

            Contra-puncte-puncte… (analiza pe/pre text)

            Cum ziceam, Marginalia von Turpia este o doinã de jale cântatã de Carmen-Maria Mecu. O dovada vie a faptului ca EGO n-are vârsta, sex si religie. Din jale se intrupeaza esecul.

            Dupa cate ai putea observa draga Carmen-Maria Mecu, „vorbele murdare” ale d-lui Goe te-au dat pe brazda, facandu-te sa adopti „vorbitul frumos”.
            Inversionista cum te afli de cand de stii, nu esti in stare sa inveti decat prin contra-exemple.

            Prea-curata Carmen-Maria, recunostinta pentru acest dar, pe care ti-l facem dezinteresat de cate ori este nevoie, nu-i necesara. Necesara ramâne consistenta. Incearca sa te pastrezi vorbind frumos spontan, fara a ne forta sa te silim mereu si mereu sa fii asa cum reusesti azi doar de dragul de a fi mereu si mereu in opozitie de faza cu dl.Goe (alminteri un june cuminte si cu educatiune solida)

            Repetitie? Vai. Ne invatati d-voastra pe noi cum devine treaba cu repetitiile? Taina! Pai dupa cum zicea si apostolul Lenin, repetitia este mama invataturii. Ce nu stii d-ta? Iar la redundanta cu care va manifestati d-voastra repetitiile (cå de ani si ani de zile veniti si reveniti pe Arca lui Goe cu aceleasi 3-4 pre-texte, clisee, injurii, cica critici literare) ce-ati vrea? Sa va reinventam pe gratis din nimica iar si iar? N-aveti d-voastra fata de asa ceva, ma tanti ma. Redundanta sunteti, repetitie meritati! Spre consacrare in zbor: repetitie, redundantå, consacraare. Cautând cu Google dupa „mecu” nu peste mult va fi posibil sa dam peste echivalentul perfect dar mai plastic exprimat „poeta puluii-n cur si a metaforelor anti-conceptionale”. Gestionati-va cu masura redundantele daca vreti sa evitati consacrarea. Desi o asa consacrare facila v-ar spori faima de care duceti dureros lipsa.

            obsesii? Ptiu darce. Paiul, barna, copacii, padurea… etc

            lipsa de inventivitate verbala??? Deh, daca asa se vede asa o fi. Si? Ce treaba ai tu urâto? Te-a invitat cineva la vreun extaz liric pe Arca lui Goe?

            Limbaj de mahala???… Aaaa… Asta nu e frumos! Nu se face sa ne puneti noua asa ceva in sarcina. Pamfletu-i pamflet, chiar daca nu-i decat o biata incercare ratata, o incropealå, a unuia ca noi lipsit de har. Dar daca vreti mahala va pot face o oferta de manea. I-auzi una:

            D-na Mecu vine
            si re-vine pe Arca lui Goe
            ca sa vada
            cum guitzå goitzå
            cand ii då dânsa
            cu bårbia in coitze?

            Eeee? Merge? Cum va suna? V-ati baga ca co-autoare? Sau chiar ca cant-autoare. Nu. Cå cum sa cantati cu gura plina? Plina de metafore ne ad hominem, desigur.

            P.S. M..u Mitza matale nu esti intreaga la minte asa in general (ceea ce desigur nu-i treaba noastra) dar oricum un semn clar de nebunie rezida chiar si numai in ideea de a va pune matale cu dl.Goe. Aspiratiile matale sunt ridicule cand incerci sa-ti iesi din singurul rol care ti se potriveste organic: cå matale mai mult decat balsam pe coiul „poetului” de la Corabia n-ai cum fi. Te scremi in zadar. Si-ti mai si neglijezi menirea.😦

            Eee, cum fu pamfletu’?

            P.S. Carmen-Maria Mecu, desigur ca pe Arca lui Goe, un spatiu al exprimarii neingradite, sunteti libera sa va exprimati (chiar nespunand niciodata nimic, repetand perpetuu ca o placa defecta de patefon aceleasi cateva scartzâieli) dar, spre stiinta d-voastra, e bine sa luati la cunostinta, in mod explicit, ca aici (ca mai pretutindeni, de altfel) nu sunteti nici dorita, nici necesara. Insistenta domniei voastre de a va da indispensabila clåmpånind vid pe Arca lui Goe va fi taxata in consecinta, prin literatura ad hoc (elegii si alte genuri pamflet) cu materialul clientului. Speram ca intr-un moment de lucididate veti decide sa procedati in consecinta, nu ca pana acum ca o bomboana de/menta. Cu speranta si consideratie al d-voastra dl.Goe.🙂

  14. 2.
    Test E (expiere):
    (b)arcă în faza terminală

    • Dl.Goe said

      Valeu, ce facausi ma tanti M..u Mitzo? Picasi testul „P”? Te dovedisi mai dependenta de (b)Arca lui Goe chiar si decat d-na Stely.🙂 Astea trei zile de tacusi, te abtinusi sau zåcusi?

      P.S. Marginalia von Turpia este o doina de jale cântatå de o oarecare Carmen-Maria Mecu, o dovada „vie” a faptului ca ego-ul nu are vârstå, sex si religie.

      P.P.S. Må Nicolae må, crudå soartå mai avusåsi må si tu.😦

      • Cu compasiune vă anunț, domnule G:
        Au început să se blocheze conturile anonime FB.
        PENTRU UN INTERNET CURAT.🙂

        • Dl.Goe said

          Numai o dementa obsedata ca matale se poate bucura de ingradirea dreptului la anonimat si libera exprimare in anonimat. Totusi trebuie sa-ti spun ca sperantele matale in directia data sunt desarte, degeaba salivezi M..u Mitzo, asa ca anuntul d-tale sa ti-l bagi matale in poponetz, ca sa nu ti-l bage altul pe al lor. (n.b. nu-i „mahala”, e un citat dintr-un pamflet celebru, pentru cunoscatori).🙂

        • Dl.Goe said

          Pentru un internet curat ar trebui ca M..u miile de internauti cu afectiuni psihice (obsesii maniacale si alltele) sa nu poata posta pe internet decat cu acordul si sub supravegherea medicului curant. Dar ar fi pacat. Am ramane fara troll pe Arca lui Goe.🙂

  15. RALG said

    Tacerea elocventa, chiar si simpla liniste, absenta comentariilor, in pauze de re-creatie indefinit de lungi, toate sunt cumva, intr-un mod inefabil, on topic. Replicile troll-ilor (in cazul de fata o multime aproape vida, cu un singur element marginaliu, diliu, cu deficit de litiu) sunt mereu profund off topic. De fiecare data cand are impresia ca s-ar fi intremat indestul ca sa faca iarasi zgomote, troll-ul/troala, parallel(å) cu orice realitate (alta decat a propriilor obsesii) vine si då cu ciocul in sticla. Topicul ramane ancorat in propria-i realitate, asteptandu-si cuminte rotundul implacabil.

    • stely said

      @Dl Goe,
      Aveti dreptate (ca de obicei ) . Chiar daca nu am postat nici un comentariu ,in acest ras-timp de cateva zile am fost tot timpul on topic. Asta intrucat mi-am facut Timp pentru contemplatie dar si pentru informatie , insemnand vizionari de video clipuri , cautat linkuri si alte stiri despre unele si altele. Printre ele fiind ce s-a mai intamplat la CERN , stiind ca s-a reluat activitatea dupa o „vacanta ” de doi ani… Asa am aflat ca s-a descoperit o nouă particulă subatomică, penta-quarcul, care „nu este orice fel de particulă ci ca ea reprezintă o modalitate de a agrega quarcuri ….” Din ceea ce am citit am inteles ca aceasta descoperire ar fi la fel de importanta ca si bosonul Higgs.Am mai inteles insa ca s-au ivit niste mici probleme privind „supersimetria”. Adica nu ar mai fi valabila , in sensul ca nu au dat de urma niciunei antiparticule!?ceea ce ii nemultumeste pe unii fizicieni, care cred in existenta ei. Hmm …asa o fi ? Banuiesc ca cercetatorii vor cauta adevarul .Poate vor da de urma lor, iar daca nu poate vor mai gasi altele( niste mici „nimic- uri) care sa completeze Tot Modelul Standard etc…
      Asa, si ce am mai citit(gasit) ? Aha, stiati ca Domnul Stephen Hawking a dezlegat misterul gaurilor negre ? Dansul spune ca” găurile negre nu sunt de fapt „negre”, aşa cum credeau oamenii, ci pot reprezenta pasajul către alt univers. Ca ea ” trebuie să fie mare şi dacă se roteşte, ar putea duce spre alt univers. Ca daca „ajungem” acolo , adio universul nostru,😳 Dumneavoastra v-ati duce , dansul spune ca nici vorba . 🙂
      Deasemenea , am audiat un videoclip interesant , o convorbire foarte placuta si utila „despre Timp ” dintre un fizician si un preot, amandoi tineri, frumosi si destepti .

      Vrand sa-mi lamuresc cateva chestiute , una fiind despre entropie, am gasit ca ea este valabila in mai multe domenii, fiind de mai multe feluri. Cum ar fi „entropia informationala”, entropie estetica ” ( valabila in Arta , daa …) si una economica …Dar ghinion ! M-a impins curiozitatate sa citesc „totul despre entropie ” pe un blog. Nu mai am timp sa-l caut sa spun mai clar. Tipul era foarte nervos pe cei care au indraznit sa dea entropiei mai multe conotatiii. Nu , domnule , zice … ea are treaba ei numai cu temperatura . cu principiul al doilea al termodinamicii . Mi-a placut cum a pus lucrurile la punct. Dar , recunosc, mi s-au parut intersante si celelalte variante , interpretate dpdv al haosului (teoria haosului) care duce spre pierzanie … nu cum zice bloogerul precum ca „entropia” este CREATOARE nicidecum distrugatoare….

      P.S.As mai avea cate ceva de spus, dar vad ca e tarziu si cred ca v-ati culcat ? A, dar chiar asa : am crezut ca sunteti in vacanta …. Nu am fost ? Intuitia mea sigur feminina imi spune ca da …

      • RALG said

        (a) Presupunem ca enuntul despre faptul ca domnul Goe ar avea de obicei dreptate este o aluzie finutza a cårei tinta principala (de inervat) nu este pomenita explicit (treaba d-voastra🙂 ), dar va putem confirma ca si tintele colaterale au fost atinse piezis. Sa nu mai faceti!🙂

        (b) Excursiile tematice pe care le-ati intreprins pare ca v-au priit in mod special. Interesant de imaginat legaturile dintre continutul acestora si topicul Arcei lui Goe, care pare-se ca v-a indemnat la drum in accord cu zicerea: Calatorului ii sade bine cu drumul. Celor care nu se tem de fenomenul spaghetizarii incursiunile prin gaurile negre spre alte lunii le pot parea ispititoare. Altora, mai comozi din fire, pana si ideea unui drum pana la munte, la Babele sau pana la Pestera Muierilor le creaza agnoase.

        (c) Desigur ca si celelalte teme mentionate fac parte din patrimoniul parlamentårilor pe arcå, asa cå, mai devreme sau mai tarziu, vor reintra in circuitul discutiilor despre nimic cu nimeni, pe Arca lui Goe. Merci pentru sugestii…

        (d) Ca sa nu mai ramaie iarasi repetent dl.Goe este mereu in vacanta. Printre picåturi.🙂

      • stely said

        Am cautat linkul cu „hai s-o lamurim pe entropie „. Nu de altceva, dar am vaga impresie ca am cam incurcat borcanele …. Dar uite ce zice mai pe sleau acel blogger cu un nick dragut : „Helsworth „.

        Domne m-am saturat sa aud in toate teoriile frauduloase, gen teoria cibernetica, teoria haosului, teoria corzilor, teoria quantum loop si altele, semnificatia pervertita a entropiei. Cu totii stim faptul ca, un corp rece va atrage caldura altui corp mai cald, migrarea caldurii catre corpurile mai reci.

        https://enachesvc.wordpress.com/2010/09/24/hai-sa-i-spulberam-pastia-cu-entropia-lor/

        P.S. Vad ca are teme foarte diverse si foarte frumos redate . Nu pare a fi vreun” anonim” oarecare …

      • RALG said

        Dincolo de lucrurile cuminti (si banale) care pot fi spuse despre „convorbirea foarte placuta si utila „despre Timp ” dintre un fizician si un preot, amandoi tineri, frumosi si destepti „, pe care o propuneti prea cinstitului… ar fi de subliniat partea amuzanta care se remarca in respectivul dialog: Nu numai ca fiecare dintre cei doi interlocutori se straduieste constant in a face concesii perspectivei „adversarului ideologic traditional”, dar mult mai mult decat atat fiecare dintre ei pare sa se fi pregatit pentru emisiune exclusiv in aria de competenta a celuilalt. Parintele a venit pregatit cu cunostiinte de fizica, gata sa „infrunte” un fizician, iar fizicianul cu lecturi duhovnicesti numai bune pentru emisiunea „Lumina celui nevazut”, fiecare fiind gata sa discute in mod special despre cele studiate, ceea ce pana la urma a avut darul sa dea o usoara senzatie de contra-timp. Parintele mi s-a parut a se fi pregatit mai bine de unde si aerul usor contrariat (aproape dezamagit) cu care-l privea pe tanarul fizician etaland citate din sfintii parinti. Cred ca n-ar fi de mirare ca in viitor cei doi sa faca schimb de meserii, ceea ce ar fi desigur cât se poate de potrivit (chiar si in sens entropic…🙂 )

        • stely said

          Pai tocmai asta , faptul ca au „venit pregatiti ” fiecare in domeniul celuilalt mi-a placut . Si da, am sesizat si eu ca „parintele” stapaneste mult mai bine partea de competenta a celuilalt . Dar mie nu mi s-a parut ca s-ar fi pregatit special pentru aceasta emisiune, ci ca este deja pregatit . Vrand sa ma conving am cautat sa aflu mai multe despre preotul Sorin Adrian Mihalache. Si ,iata, nu m-am inselat :

          „Diac. Sorin Adrian Mihalache este licenţiat în matematică şi teologie, a absolvit cursuri de master în psihologie, filosofie, teologie şi fizică teoretică, iar din anul 2010 este doctor în Filozofie al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi cu teza „Dimensiunea cosmică a persoanei “, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei. Este cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, editor executiv al „Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science“, editat de Centrul de Cercetare Interdisciplinară Avansată în Religie şi Ştiinţă al Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, coordonator al Centrului de Studii Interdisciplinare în Religie şi Ştiinţă al Fundaţiei „Solidaritate şi Speranţă“, fiind implicat şi în alte proiecte şi activităţi cu specific interdisciplinar. Este tatăl a 3 copii.

          In ceea ce-l priveste pe fizicianul Stefan Carstea nu am gasit ca ar detine competente in teologie, dar de asemenea , am sesizat o oarece larghete in exprimarea teologica . Mi-a placut faptul ca , citind si comentariile din subsolul video-clipului, am avut placuta surpriza sa vad ca a raspuns punctual unui comentator ce i-a facut praf interventiile in ale „lecturilor duhovnicesti ” prin prisma stiintificului ( fizicii). Faptul ca nu s-a ferit sa spuna ca este posibil sa fi avut o anume exprimare gresita si ca a explicat punct cu punct reprosurile comentatorului, m-a facut sa cred ca a fost bine ales de catre realizatorul emisiunii. Imi amintesc ca la sfarsitul emisinuii a fost felicitat de preot si chiar l-a intrebat de ce nu scrie o carte.

          .

  16. arcaluigoe said

    UPDATE: Arta si timp – Bibliografie obligatorie: (1) Ada sau ardoarea. Blogul, o moda care se stinge, incet, incet, incet, cert. Privindu-i pe toti prietenii mei dusmanosi, din zei coboratori, coboratori, coborand, ma apuca asa o tristete iremediabila, vazand cum ii ingheta iarna mizerabila… Duios treceau prietenii mei dusmanosi: Ana Ayana, dl.Goe, AVPica, conul Dorin, Dan Ghenea (prosper inca, monarhic), Niku (electriku), Dl.Nimeni (de-a dreptul), Iepurele de Martie, Ioan T. Morar, Marginalia, Mitzaa Biciclista, Neamtu Tiganu, Porthos, tesoruccio49, Tiberiu Orasanu, Kibby (pe unde i-o rataci umbra), D’Artagnan… semen discrete al tendintei in „blogging”. Fuse, fuse si se duse.🙂

    • Dl.Goe said

      Foarte subtil, intr-un moment de inflexiune virtuala, dl.Nimeni predå (nimanui) o lectie spectaculoasa despre Arta Razboiului… si despre paradoxul imbinarii utilului cu frumosul. Foarte frumos.

      • stely said

        Pai, daca Dl Nimeni s-a hoatarat sa revina in „aergistal” un fel de turnul Babel al razboaielor (Dl Goe dixit ) virtuale (zic eu) cu aceeasi arma, platosa (moderarea comentariilor) modificata doar cu cateva desene artistice , nu cred ca va castiga vreo lupta .
        Decat asa mai bine va invit eu la …
        US Open 2015: „Ultimul mare bal al anului 2015.”

        • Dl.Goe said

          Cred ca sunteti prea amarnica cu dl.Nimeni. Spre deosebire de altii dansul nu este congenital un invins. A avut batalii. A pierdut unele, a castigata altele. A supravietuit. Va supravietui. Este un razboinic. Un samurai. Poate ultimul.

        • RALG said

          …si inca ceva, usor cu balul pe scari v-as ruga.

          • stely said

            Da ?? Cum asa, nu veniti la „ultimul bal” ?
            P.S. Adevarul e , ca nici eu nu am prea multe sansa sa particip macar la cele mai simandicoase . Aici unde sunt nu prea am cum sa „particip” la orice ora din zi si din nopate etc. 😦 Voi vedea insa …cu mici sacrificii ar fi posibil.

          • Dl.Goe said

            Daca o sa ma duc su nu la „bal” o sa fie incognito de data asta. No comments. Enervanta mai e si Sharapova asta. S-a gasit sa se retraga taman acuma cand oricum nu era pe acelasi culoar cu a nostra, si n-ar fi avut cum sa se intalneasca cu Simona, iar daca ar fi avut ar fi fost numai si numai de bine… si de una, si de alta si de cealalta… In sfarsit, duca-se la Shugarpova.

          • Dl.Goe said

            Si pentru ca, asa cum spuneam, voi evita sa comentez meciurile de la US open de anul acesta, as vrea sa deschid si sa inchid subiectul avansand pronosticurile domgoiste asa cu se prefigureaza ele astazi 31 August, in prima zi a competitiei.

            La baieti favoritul no.1 este Roger Federer. Mult in urma, in ordine, s-ar plasa (2) Andy Muray, (3) un jucator surpriza, (4) Novak Djokovic, (5) Rafael Nadal.

            La fete favorita no.1 este Simona Halep. Pe pozitiile urmatoare, in ordine (2) Victoria Azarenka, (3) Petra Kvitova, (4) o jucatoare surpriza, (5) Serena Williams.

          • stely said

            Pronostic dur pentru Djokovic. Chiar pe locul patru ? In schimb , pentru Simona este prea frumos sa fie adevarat. Sa fie deci acesta un ” pronostic” cu noroc. 🙂

          • Dl.Goe said

            Pe Novak l-am pus pe 4 tocmai ca sa-l ambitionez, sa-l faca sa ma contrazica.🙂

          • stely said

            Aha, tocmai ce gandeam ca va trebui sa-i tin pumnii lui Djokovic pentru a da peste cap pronosticul nemilos al Dlui Goe . Si iata cum primul meci „merge” ca pe roate(6-1/ 4-1) in numai 40 minute . Semn ca este in mare forma sarbul nostru …cuscre . 🙂

          • Dl.Goe said

            Vad ca revine in formula d-voastra de adresare acest… cuscre, preluat onomatopeic dintr-o unica si adecvata interpelare pe care v-am adresat-o candva, demult… (citând un celebru spot publicitar). Daca pana acum obisnuiati sa folositi ghilimele de imprejmuire a „cuscrului”, acum, cu un curaj nebun, vad ca le-ati abandonat. Stimata doamna, copiii d-voastra sunt mult prea batrani, iar nepotii mult prea tineri pentru a ne putea incuscri. Poate ar fi bine sa råmanem prieteni. Doar prieteni.🙂

        • stely said

          „Abandonarea ” ghilimelelor s-a datorat unei inofensive neglijente – care la randul ei a fost cauzata de niste constrangeri, pe care nu are rost sa le pomenesc aici-in nici un caz vreunui „curaj nebun”. Dar , desigur , recunosc ca am uzitat cam des de respectiva „interpelare” care la momentul respectiv m-a amuzat foarte mult … In nici un caz nu am avut impresia ca atunci mi-ati fi facut vre-o aluzie de „incuscrire”. Prin urmare exclud si eu aceasta posibilitate, pentru simplu motiv ca am deja doua perechi de cuscrii . Despre ceea ce ar fi bine sa ramanem , adica prieteni doar prieteni (adica virtuali) eu cred ca nici macar asta nu am „curaj” sa cred ca suntem . Mai degraba ma cred exact asa cum sunt : anonima doar o anonima . 🙂

          • Dl.Goe said

            Desigur… doar ca in anonimat (si in anonimat) orice este posibil. Inclusiv prietenia. In anonimatul virtual inca si mai dihai. Unii au chiar roiuri intregi de prieteni (imaginari) care introtdeauna sitiu de ce. Noi avem pasageri. Prieteni pasageri. Pasageri clandestini, fiecare cu destinatia sa, cu destinul sau, cu statia sa terminus… Ati auzit ca pe 1 Septembrie ar fi inceput facerea Lumii? La multi ani!🙂 Bisericeste vorbind.

    • stely said

      Totusi, exista cateva diferente majore la capitolul „prieteni dusmanosi”. Una dintre ele fiind Dl Goe insusi, care este si” victima” a prietenilor dusmanosi , fiind banat cu mare „dusmanie pe blogurile dumnealor”, dar si blogger”dusmanos” ce a produs cateva pagube „prietenilor… ” Ultimul pe lista fiind Dl D’Artagnan .
      Alta diferenta fiind bloggerita Marginalia non turpia . Dansa este, da ,si un/o veritabil( cel mai inversunat) prieten dusmanos ,ce nu i-a dat Dlui Goe nici o sansa spre libera exprimare pe blogul dumneaei , dar si un veritabil fan/a al bloggerului Dl Goe .Orice ar spune dumneaei, ceea ce se citeste printre randuri , denota si o mare iubire pentru dumnealui bloggerul … 🙂
      Si nu in ultimul rand , faptul ca Arca lui Goe nu prezinta semne de „fuse si se duse”. Pai luati spre exemplu un blog de „prieten dusmanos „. Pe care dintre ele gasiti topice atat de interesante , diversificate ( filozofie, cultura , stiinta , sport etc. )precum si un numar atat de mare de comentarii, care si ele la randul lor sunt pline de intelesuri, nuante si sensuri ? Ce, aveti cumva curaj sa ma contraziceti ? 🙂

      • Dl.Goe said

        Nu, n-avem asemenea curajuri…🙂 si nici nu ne-am dori så vå deturnåm realitatea (personalå) din tumultul ei teribil. Fiecare cu realitatea sa, una, doua, trei… infinit, care combinate vectorial creaza Realitatea… ma rog, iluzia realitatii.🙂

        P.S. Nu stiu unde vedeti d-voastra „un numar atat de mare de comentarii”. Cred ca avem acelasi densitate de comentarii pe cap de locuitor-orå cu cel calculat in medie, pretutindeni in aria de acoperire a blogurilor prietenilor dusmanosi…

        Buna seara!
        Buna seara!
        Aveti „Seara”?
        Avem „Seara”.
        Dati-mi „Seara”!
        Poftim „Seara”.
        Buna seara!
        Buna seara!

      • RALG said

        Ce vad nu-i adevarat !!! Recitind mesajul „stelar” am impresia cå vad cå s-ar afirma cå dl.Goe i-ar fi produs „pagube” amicului D’Artagnan. Probabil ca incercati sa glumiti a zâzanie (e o gluma proasta), ori poate chiar credeti sincer treaba asta! Ceea ce ar fi inca si mai… cum sa-i zic? Nu, doamna, dl.Goe n-a produs nicio paguba nimanui, cu atat mai putin bravului muschetar.

        • stely said

          Atunci sa ramana o gluma proasta, dar cu amendamentul ca nu am avut intentia de a baga vre-o „zanzanie”. La fel si in problema pagubelor. Totusi am o banuiala, dar nu legat de pagube directe . Asta insa numai D’Artagnan ar putea sa o confirme /infirme. Prin urmare, ramane sa mai astept… cu anticipate scuze in caz ca si interpretarea dumnealui va coincide cu a d-voastra.

  17. D-le G, eu cred că atunci când vă veți maturiza și veți înțelege sensul lui „Eu sunt” (fără determinări și fără timp), veți renunța la masca infantilă și – ca urmare – nu veți mai scrie nici texte științifico-filosofico-poetice edulcorate, nici „pamflete” de înveninată mahala. Veți „textua” ceva util istoriei literare. 

    • Dl.Goe said

      @Margi… etc – Stimata madam Biz (da culta), insistenta domniei voastre de a posta, aici, in mod nesolicitat, mesaje (ba banale, ba stupide), distante de orice realitate, adanc derapate in offtopie si distopie, cu aerul c-ati fi pe problema, denota, in fapt, ca va aflati in conflict epistemologic major, matale cu tine insåti. Din doua una. Matale esti aici fie in calitate de troll/predator venit sa faca safari pe Arca lui Goe, la harjoana, imaginandu-ti ca dl.Goe ar fi fiind fix entitatea potrivita pentru hartuire ego versus ego, o tinta facila, accesibila, la indemana domniei voastre (si atunci vai perorațiile matale educative sunt de un ridicol abisal si rizibil, dovedindu-va iremediabil proasta, pardon de impresie), fie, in pofida vicisitudinilor soartei suportand cu stoicism insuportabilul) veniti si reveniti aici invinså de o ispita irezistibila fata cu lucruri mult mai inalte decat faptura marginala (si atunci vai perorațiile matale critice sunt de un comic absolut, hilar, dovedindu-va iremediabil o cåcåreaza cu fofeaza, o biata entitate redusa mintal, care vrea sa intre in templu incercand (iar si iar) sa se rostogoleasca in sus pe scari cu ajutorul vantului, fara scarabeu). Una sau alta, cu amandoua nu se poate. Sau ma rog, se poate, ca si pana acum, fara iesire.

      Prin urmare stimata madam Biz (da culta) daca ai venit sa te dai balena pe Arca lui Goe, nu te mai mira ca ei harpoane in freza (zambeste, maine va fi mai bine), iar daca ai venit pe Arca lui Goe atrasa de lumini misterioase si promisiuni extatice (reale sau imaginare, nu conteaza), incearca sa intelegi ca scheunatul tau minor, despre imperfectiunile lumii nu au cum sa te apropie de surså. Incearca sa intelegi cu creierusul tau de gaina batrânicå, neouătoare, ca atata vreme cat nu esti in stare sa-ti rezolvi singura conflictul epistemologic major in care te afli, si sa-ti asumi iesirea din dilemå, n-ai cum sa fi pe aci altceva decat ratzusca cea urâta. Degeaba incerci sa rezisti in nedeterminare, inchipuindu-ti c-ai fi ascunsa, camuflata, degeaba astepti rezolvarea de la altii, degeaba te scremi sa scoti gheseft si sa-ti faci suma din tot felul de efecte colaterale (…), fii un momment lucida si realizeaza (e banal de simplu), ca n-are cum sa-ti iasa socoteala, ca n-ai timp, ca oricat ai pitroci cliseele in care te invarti, n-ai cum sa obtii un total multumitor care sa te salte. Ca ramai asa sau ca devi altminteri sau deloc nu ne intereseaza catusi de putin. Indiferent cum si in ce fel, prin prezenta, prin absenta, zvarcolidu-te dizgratios si pedant, in cerc sau in linie dreapta, ori cumintindu-te, Arca nu face decat sa sporeasca in exact esenta ei declarata. Daca tu cresti sau scazi nu-i deact treaba ta, sau ma rog a aceleia care te trimmite aici, impingandu-te la inaintare, impotriva vointei tale, sacrificandu-te (vai, degeaba, in zadar, o ofranda inutila). Si daca tot a venit vorba despre dumneaiei, te rog sa transmiti omagiile noastre d-nei Carmen-Maria Mecu, poeta pulii-n cur si a metaforelor anti-conceptionale.

  18. Dl.Goe said

    Pe vremea lui Aristotel nu era mare lucru sa dai in meta-fizica, intrucat fizica era destul de subtire, asa incat una-doua îi depaseai frontierele. Azi e mai greu. Mult mai greu. De cand cu mecanica cuantica nimic nu mai pare de natura meta-fizica, totul fiind pur si simplu cuantic. Felul in care o bucata de ciocolata ti se topeste in gura, dizolvandu-se in saliva, stimulnad papilele gustative, si trimitand semnale duulci creierului care le prelucreaza transformandu-le in senzatii, in satisfactii vecine cu extazul, nu mai are nicio meta-fizica, totul e fizic, chimic, electric, biologic, neurologic, mai pe scurt, cuantic, cuanticå aplicatå.

    Dar, vorba poetului, cred ca am gasit totusi ceva:

    Desi tunderea parului pubian este in sine cat se poate de cuanticå, in adancul faliei pe care muchiile taietoare ale foarfecei, ţac, ţac, coboara din mecanic in electromagnetic, si apoi mai in adainc in cuantica electronilor orbitali, decapitand firele de par fara sa le atinga, totusi decizia de a tunde parul pubian intr-un fel anume, cu un zbenghi, cu un contur floral, cu o tusa artistica, este meta-cuantica, metafizica in stare pura. Adica ca se poate. Oricat de groasa ar fi fizica astazi, exista si un dincolo de ea.🙂

  19. Dl.Goe said

    Si o po/veste tulburatoare, a mai murit un nemuritor: Dr. Wayne Dyer

    „He always said he couldn’t wait for this next adventure to begin and had no fear of dying. Our hearts are broken, but we smile to think of how much our scurvy elephant will enjoy the other side.”

    • Dl.Goe said

      Ceea ce este si mai trist este ca disparitia fizica a lui dear Way-ne Dyer, reuseste parca, in a mortii sale clipå, vestita prin cuvant, sa fragilizeze insasi consistenta profunda a Tao Te Ching-ului, compus si el (vai) tot din cuvinte. Pentru a mai tempera un pic asalutul de moment al deriziunii, ne-am putea imagina, printr-un efort al inchipuirii, o conversatie, scurtcircuitand veacurile si spatiile, intre Way-ne Dyer si insusi Lao Tzu. Oare ce si-ar spune? Ar folosi si vorbe? Sau doar taceri? Taceri in care vorbele rostite deja vor continua sa reverbereze in infinit. ♪♪♪..♪♪..♪..

  20. RALG said

    Surprinzator, de sub bici, Marginalia von Turpia, troll-ul, a mai izbutit o poezea draguta, posibil utila istoriei literare, cå de, dânsa asa scrie, exclusiv in folosul istoriei literare. Iata:

    Zâmbet inconfundabil

    plouă mărunt

    îmi spală meticulos o bucată de viață

    mamă tată

    sunt eu mă întorc un pic acasă

    mă vedeți

    port iarăși zâmbetul acela

    inconfundabil

    pe față”

    P.S. Nu e rea poezeaua. Tocmai cand ne pregateam sa-i facem autoarei o critica literara constructiva fata cu caraghioasa idee cum c-ar fi taman dansa indreptatita la trufii ontologice despre semnificatia lui „eu sunt”, din ambitie si din ura personala fata de dl.Goe, d-ei vine si, scormonind in memorii, dezgroapa zambetul acela tâmp si hazliu de demult, si-l lipeste (cam cu forta) pe fata si zice „Sunt eu, ma intorc acasa…”, etc. Na, acuma, ce sa facem? Trebuie sa amanam critica pentru alta data. De data este. Ce este, este. Då mamå cu biciu-n mine! 🙂

    • @ G &Comp.

      Când vă veți maturiza – DACĂ! – vom putea discuta.
      Până atunci, vă las să vă trăiți ILUZIA INFANTILĂ de creator de Artă și de Poeți.
      ȘI… Fiindcă n-am chef să vă mulțumesc cu capul plecat, așa ca unui „dresor”, „Înjurați, înjurați, înjurați!” SPOR!

      • Dl.Goe said

        Draga madam, de ani si ani de zile va manifestati cu marinimie predispozitia de a ne lasa… predispozitie mereu proaspata, mereu reinnoita, mereu definitiva… si?… Degeaba madam! In zadar, tot nu va indurati sa ne lasati, sa plecati, sa va re-trageti, sa va duceti pe pustie. Ati sacrificat atatea (totul?) ca fiti-aici-ceva. Iluzia c-am fi fiind noi aci pe Arca lui Goe creatori de Arta si de Poeti (eventual aspiranti) va apartine integral sarmana creatura. In egala masura va aflati in posesia sperantei / posedata de iluzia ca chiar v-ar injura cineva de mama, pe aci, adica ca ati fi fiind ceva cat de cat, de luat in seama. Ci mai du-te si-n pizda må-ti, må madam… Sunteti o biata umbra hranita cu tzârâita cu iluzii (de gratis) care va intretin bântuind bicisnicå pe aci. Nu va mai iluzionati ca ne-ati lasa, c-ati pleca. N-ai sa pleci nicaieri madam. N-ai unde. Esti prea târziu. O sa fugi din cand in cand, cu cercul, prin jur, ca sa faci SPORt, dar de plecat nu mai ai unde sa pleci. Esti captiva. Suntem captivanti. Nu eliberam prizonieri. Nu ne sta in fire. Ii consumam integral. Singurele evadari de pe Arca lui Goe sunt ale tzårânei luate de vânt. Pastrati-va si iluzia c-ati fii fiind o fiara neimblanzita, in baza faptului ca va stå parul zbârlit pe coada (in fapt insa sunteti cea mai docila dintre toate animalutele care s-au pripasit vreodata pe aci).

        P.S. De-a dreptul sfasietoare perpetua drama a dorintei si sperantei d-voastra de a (putea) discuta… d-voastra, cu noi, cumva, candva. 🙂 Despre ce? (Iluzia comunicarii nu-i posibila decat intre fiinte cuvântåtoare libere. Matale, draga tanti, nu esti nici una nici alta, si vai, nici nu mai ai cum deveni… asa ceva). Keep in touch.

      • RALG said

        P.P.S – Nu neglijati faptul ca si hârjoanele mute, ludice, sunt tot un soi de „discutie”… de comunicare… de comuniune… Intr-un fel ceea ce va doriti cu atata ardoare chiar se intampla. Nu in termenii pe care vi se pare ca i-ati dori d-voastra (o dorinta proasta, limitativa) dar orisicat…🙂

  21. Dl.Goe said

    Intrucat noi (n.b. noi cei de pe Arca lui Goe) inca nu stim cat de cat cum stam fata cu evaluarea intuitiva (ca altminteri cum?) a raporturilor in care s-ar afla (daca s-ar afla) Arta cu Adevarul si (respectiv) cu Timpul (mai exact habar nu avem), bâjbâind in plina confuzie terminologica in jurul definitiilor polilor intre care visam sa stabilim si sa deslusim relatii, as veni cu o mica diversiune (excrocherie in toata regula), cu un barbarism, propunand (degeaba) unul sau mai multe citate (de altfel foarte „on topic”) ex-trase dintr-o lucrare a unui om recent, intitulata „Partea nevăzută decide totul”.

    „frumuseţea exprimă profundul prin absenţa lui. Iar din această frumuseţe ne hrănim, exact la fel cum paradisul din noi se hrăneşte – hămesit, înfometat – cu absenţa paradisului din lume”. (n.b. valoare de adevar a acestui enunt – scris adânc – pare a fi aceeasi cu „idea” ca Arta nu contine nici Timp nici Adevar; adevarate impreuna; false impreuna. Nu? Sau nu?).

    Intrucat, in accord cu acelasi autor (recent, decent, de decelat) „splendoarea fiinţei depăşeşte splendoarea gîndirii, iar fericirea de a fi viu rămîne neînţeleasă exaltării de a putea gîndi”, pastram convingerea ca, mai devreme sau mai tarziu, esenta mesajului cuprins in citatul ilustrativ prezentat mai sus, va cadea victima invaziei profanului viu din fiinte (martorii intamplatori) care-l vor trai (savurandu-l ca si cum l-ar gandi, sau re-gandi, refelectand(u-se) in el ca-n oglinda unui lac magmatic, depreciindu-l… mesajul, de…), in dauna „credinţei lui Platon că lucrurile care nu pot fi puse în scris sunt „mai de preţ” decît cele scrise”. (Cu exceptia omului toate celelalte animale si plante nu pot pune nimic in scris, maximizand astfel pretul tuturor lucrurilor cu care au de-a face)

    P.S. La urma urmei a (le) pomeni prin formula „lucrurile care nu pot fi puse in scris” denota un enunt care se neaga vehement pe sine intrucat reuseste sa puna (cumva) in scris (desemnanadu-le) tocmai lucrurile despre care zice ca nu s-ar preta la asa ceva. Celui care se va gandi sa ma contrazica invocand faptul ca respectiva descriere ar fi prea vaga, prea imprecisa, i-as aminti ca asa sunt in fapt toate descrierile: imprecise, inclusiv cele care se refera la lucruri despre care Platon si fratii sai ar admite ca sunt dintre cele care pot fi puse in scris. De altminteri, ca bonus, ar fi de zis despre criteriul valoric amintit in alegatia platoniana, cå „Mai-de-pret-ul, si cel-ma-de-pret-ul”, sunt abstarctiuni albert-einsteiniene sadea, motiv pentru care cerem juratilor (cu titlu obligatoriu) sa nu le ia in seama in incercarea de a distinge intre lucrurile inefabile si cele exprimabile. Daca stai sa te gandesti un pic (dar intens) poti constata/afirma ca in mod indubitabil toate lucrurile pot fi puse in scris. Apoi. Daca stai sa te gandesti un pic (dar intens) poti constata/afirma ca in mod indubitabil nimic nu poate fi pus realmente in scris. Si atunci despre ce Dumnezeu vorbeste Platon (un filozof)… nu se stie. Filozof fiind desigur ca vorbeste despre Nimic, reusind din Nimic, sa-i impresioneze pe nefilozofi (filozofii amatori).

    Nota: Lucrarea „Partea nevăzută decide totul” este o carte despre materia intunecata, scrisa de un fost fizician (nu, nu este vorba despre scriitorul Iohannis K., care nici macar n-a fost fizician) si despre relatia in care aceasta s-ar afla (daca s-ar afla) cu energia intunecata. Presupunerea noastra fiind inså cå „nu”, „nu se aflå”.🙂

  22. Dl.Goe said

    Tristeţi minore

    „Imi sunt
    eu, mie însumi,
    din ce în ce mai indiferent,
    dar voi laşilor,
    daca tot nu mă puteţi iubi,
    nici măcar un pic ură
    nu mai aveţi pe stoc?
    Faliţi?
    Si nicio bancă
    nu vă mai împrumută.
    Datornicilor.

    Tţţţ

    Mă văd silit să
    Propun legalizarea
    falimentului sentimental,
    Perioadă de graţie,
    Sapte ani de veşnicie.
    Să se promulge.
    Sau… daca nu…
    Atunci
    Măcar să declarăm culorile cerului sentimente.
    Seninul să fie iubire,
    Innourarea ură,
    Ploaia bocet
    şi aşa mai departe,
    Pentru a se putea face
    în continuare,
    plăţile, răs-plăţile, deconturile.

    Sunt gata să accept,
    Pe Arcå, moneda forte: Aurul
    Tacerea e de aur. Cu zimti.”

    Fiat silentium

    • Memento (Lamento) G-oe

      Proferezi laude / cu dinții strânși / câte ontologii străine / atâția „învinși”.

      • Dl.Goe said

        Ah, nu faceti larma râtanilor…

        Dintre toate pseudo-entitatile de pe-aci tocmai tu te-ai gasit sa te simtiti vizata si inca si indreptatita sa casti gura mimand vobirire, piaza dracului… Ptiu drace, piei…🙂 (aparte) Madam, gura, ca ti-o cos. Nu ziceai mey ca ne lasi? Ca te duci? Si ti-am si spus ca n-ai cum, ca n-ai unde sa te duci, panarama dracului. N-ai inteles nimica, esti pe dos, dar te bagi in vorba ca paparuda, te repezi (ca rata la muci), cu oistea-n gard si cu suflet de venin. Pam-pam…Pamflet…

        P.S.

        Pax vobiscum dragă CarMen-Maria Mecu, indiferent ce s-ar afla sub această eti/chetă, care zor-nevoie zornåie de zor a Bărbaţi-maşină. Oameni mecu-nici, andro/izi si andro/maca-care-muge în HUVACA.

        Pe malul lacului dl.Goe mulge vaca.
        (în lac, se vede invers).🙂

      • RALG said

        Bai Nicolae, da-o ba in pizda ma-si de treaba. Una-doua scapi vaca-n lucerna de parca aici ai fi pe tarlaua lu ma-ta. Vezi ca data viitoare ti-o bag la obor de nu te vezi.🙂

    • stely said

      Poemul invizibil. Citește-l și vei deveni mai inteligent*

      ,
      , !

      ;

      , , ,

      – –

      ,

      .

      <*ofertă supusă unor termene și condiții,
      în limita stocului de imaginație al cititorului.
      autorul își declină orice răspundere legată de calitatea
      poemului. oferta este valabilă o perioadă de timp
      atât de scurtă, încât se poate încheia
      înainte să terminați de citit poemul.

      P.S. Am” citit” poemul de mai sus punand cuvintele potrivite intre diacriticele dispersate ici colo , si, in fctie de starea sufleteasca am compus in gand (doar atat nimic mai mult -)o replica la poemul foarte frumos postat de Dl Goe. Nu stiu daca am devenit mai inteligenta, dar desigur mai circumspecta da . 🙂

      Aici „poemul invizibil ” :

      http://ivcelnaiv.ro/2015/08/poemul-invizibil-citeste-l-si-vei-deveni-mai-inteligent/

      • Dl.Goe said

        Oferta ivului, naivului, este irezistibila, de ne refuzat. Nu-i asa? Si clipa atat de scurta, de ingusta. Dar lumina (si odata cu ea privirea) poate trece destul de repede prin fanta clipei pentru a lovi tinta in plin, intru extazul spectatorului de poezie. Daca tot n-am aflat (ce tristete!) cum sta arta cu adevarul si cu timpul, ar fi poate vremea sa ne intrebam cu sta arta cu transcendentul. Poate Opera sa-l intreaca pe Artist, sa fie mult mai mult decat el, sursa a unor emotii (pentru altii) mult mai mari si mai altfel decat cele investite de creatorul operei, el insusi, pe drumul de la sentiment, la idee si apoi la ingerul cazut: opera incropita din materie – gestul artistic? Este Opera a Artistului? Sau Artistul al Operei? Mai poate fi o operå, care-l transcende, a artistului? Lasata libera in lume mai poate fi poezia a poetului? Nichita insusi zicea ca nu. Iv cel Naiv ilustreaza in felul sau special acelasi lucru: fiecare poem se recreaza pe sine cu fiecare spectaor care-l observa, conservandu-l, ca „opera de arta”.🙂 Artistul este doar punctul de plecare (cel dintai) in ceea ce sta sa devina divina opera de arta. Poate ca ar trebui sa i se confere un satut special si celui din urma spectator, din acest lant (altminteri) neinfinit, aceluia care pune punct. Punctul.🙂

        • Stely said

          Este Opera a Artistului? Sau Artistul al Operei? Mai poate fi o operå, care-l transcende, a artistului? Lasata libera in lume mai poate fi poezia a poetului? Nichita insusi zicea ca nu.

          Am gasit ceva scris cu patos de catre „un cititor,” care (cred) ar fi o confirmare a ceea ce au spus „Nichita sau indirect Iv cel Naiv , precum si ceea ce se prefigurati in comentariul de mai sus.
          Iata aici :

          Știi cînd cred eu că o carte e perfectă? Nu. N-ai ghicit. Las-o-ncolo de estetică și alte alea. Atunci cînd le recitesc și descopăr alte și alte amănunte, dar mai ales cînd invidia crește în mine ca pîine dospită. Cînd nu mă mai satur, cînd văd alte și alte lucruri și nu mai silabisesc, cînd îmi curg balele după femeile alea ce miroseau a mlaștină sau fluturi.

          Mult mai tîrziu, la a doua sau la a treia citire, lucrurile au început să se-mplinescă, iar detaliile spuse clar, limpede, fără urcușuri sau coborîșuri înverșunate, îmi dădeau siguranța realității, una pe care pui mîna ca pe o țîță de femeie ce ți se dă. M-afundam în imagini și pricepeam că acesta e rostul scrierilor frumoase, de care mai nimeni nu se poate lipsi, așa cum deschizi rar, dar o deschizi, o carte numită de oameni sfîntă.

          Cred că dac-aș avea copii, le-aș spune să citească veacul de singurătate și să nu caute înțelesuri. Să le lase să se nască singure în mintea lor. Să creadă că invaziile de fluturi sunt o ploaie ce nu se mai termină și poate să-nceapă orișicînd. Să fie siguri că putem urca dintr-o dată la cer, indiferent de ce ne-așteaptă acolo.

          http://hyperliteratura.ro/scrisoare-catre-marquez/

          P.S. Asta simt si eu „prea-cinstitul cititor …” Adica extrapoland :Mai este” Arca lui Goe” a bloggerului „care e…” sau este a cititorului „care sunt ” ? 🙂

          • Dl.Goe said

            Mult mai mult decat sa fie a d-voastra, Arca lui Goe este a prea-cinstitului cititor citit, unic si mut (ca pestele), care nu comenteaza si nu gandeste, niciodata, nimic (si de care n-am avut pana ACUM ocazia sa ne ocupam personal). Cu ceilati acaparatori aspiranti inca ne descurcam binisor in co-proprietate.🙂

    • stely said

      Paliativ pentru eliminarea „tristetilor minore.” 🙂

      • Dl.Goe said

        Se pare ca nefericitul print al Serbiei, este pregatit sa-mi strice reputatia de prooroc sportiv. Dupa cum semnele bizarelor sale manifestari din trecutele turnee, lasau sa se inteleaga o stare noua a Omului si a atitudinii sale mentale, o deschidere spre progres prin testare propriilor limite (si atatea piedici sunt in calea progresului cand esti numarul unu in Univers) se pare ca asistam la trecerea campionului Novak spre un fel nou de a fi, spre o stare noua, superioara, care o cuprinde lejer si pe cea veche (ce parea odinioara uriasa, de necuprins): de la „razboinic” la „intelept” i-o cale atat de lunga, pe care, pare-se, dl.Djokovic a strabatut-o pe jos. Ladita cu tzarana de sub scaunul sau sta marturie acestei transformari in petrecere. Nu stiu daca Novak va fi reusit sa se faca pe sine insusi, (neimblanzitul, razboinicul, supravituitorul), suficient de confortabil in aceasta mare de liniste interioara, incat sa castige, el cel nou, turneul de mare slam de la US Open (ramane cred cu sansa a patra), dar era acest gen de transformare singurul mod de a conserva si reactiva foamea, dorinta, abilitatea de auto-motivare, pentru a mai castiga, iar si iar (prin supliciu), ceea ce ai castigat deja, pentru a ramane PREZENT, in competitie cu lupii cei tineri, mereu tineri si flamanzi, (vai) flamanzi in mod natural, dar si cu Zeul, apunand, dar zeu inca – Federer. Raman in admiratie fata cu spiritul (mereu in devenire al) amicului Novak: Omul fata cu Lupii si cu Zeul. Palpitant. Nu?

        Cu Simona cred ca ramane cum am stabilit. deja.🙂

    • arcaluigoe said

      lugubru. Orologiul de la stabiliment bate ora unsprezece in ceasul al-XII-lea. Ora fatidica. Pentru… cine?🙂

      Pentru mine, pentru tine,
      pentru cine stie cine,
      Visele vor fi
      Spulberate intr-o zi,
      De-o iubrie ireala,
      Sau de-o dragoste banala,
      Cine poate sti?
      Fireste, a-stro-nomul…
      Despre stele, cate-s ele…

      • Dl.Goe said

        „Regizorul Woody Allen a sustinut, recent, unul dintre cele mai ciudate discursuri auzite pana acum, unul de un pesimism „morbid”, dupa cum l-a calificat presa externa.

        Invitat pe scena la Festivalul de la Cannes, regizorul filmului „Irrational Man„, prezentat in cadrul festivalului, a sustinut un discurs care i-a lasat pe multi cu gura cascata. Totusi, asta nu i-a oprit sa aplaude, informeaza ContactMusic.

        Regizorul in varsta de 79 de ani a fost rugat sa faca cinefililor cunostinta cu cel mai recent film al sau, asa ca a intrat in subiect: „Indiferent de cati filozofi iti vorbesc sau preoti sau psihiatri, adevarul e ca… viata are agenda proprie…”.

        „Toti o sa fim intr-o pozitie foarte rea intr-o zi”, a continuat regizorul.

        A vorbit apoi in aceeasi maniera, afirmand ca viata fiecaruia dintre noi este „fara sens” si ca tot ce facem se va sterge cand lumea se va sfarsi. „In final, nimic nu mai conteaza. Traim intr-un univers oarecare si ducem o viata fara sens si tot ce facem in viata va disparea. Si pamantul va disparea si Soarele va arde si Universul se va termina”, a afirmat Allen.

        Regizorul a fost aplaudat si ovationat timp de multe minute.”

  23. Dl.Goe said

    Aceasta-i intrebarea

    Oooo, prea permanentule si imanentule,
    Prea pieritorule,
    Oooo, tu prea continuule si discontinuule,
    Prea discretule si indiscretule,
    prea repetitivule, prea unicule
    Observator
    al nostru,
    de rea/litate creator,
    Noi, aici, pe Arca lui Goe,
    Suntem in armonie
    Cu Natura noastra.

    Dar tu?

    • stely said

      Oooo „prea „armonicule, trebuie sa (mai)ai/am un „curaj nebun ” ca sa raspunzi la aceasta intrebare …provocatoare. 🙂

      • Dl.Goe said

        Intr-adevar…

        Celui care are impresia c-ar detine (in posesie) raspunsul la (o asa) intre-bare, i-as spune doar atat: nu-l desfiinta prin divulgare.🙂 Intrebarea era pur retorica.🙂

        • Naturelu’, da.🙂

          D-le G, eu n-aș sfătui pe nimeni să vă spună, „G, du-te în pizda mătii!”.
          Că s-ar putea, vorba lui Eminescu, să vă „mai facă o dată”. Și ar fi curată risipă (curat-murdară). S-ar umple lumea de „scăpăuri” metafizico-liricoide.

          PS. ȘI… De câte ori să vă repet / că sunteți NUL la pamflet?

          • RALG said

            Docila si ductila, curge, ca apa, M..u Mitza noastra, desi, indocenta si indecenta cum se afla, curgerea-i lina aduce mai degraba cu pisatul vacii, pe brazda. Te dai pe brazda fara efort biata creatura de stransura, esti functie liniara de cum te-ntorc, ceea ce denota ca la tâlicå dorinta-i mare, mintea mica, la o fiinta mimetica, care-ncerca sa imite ce i se pare ca vede, nazarindu-i-se. Ti se umple gura de satisfactie vorbind in felul d-lui Goe (agresorul) care-ti da justificari duium ca sa fii (si) in manifestari ceea ce esti: o biata baba obscena pe o scena. Sesizezi vreun pic dimensiunea libertatii pe falia asta, proasto? Pescuiesc pesti (tzipari tzipatori) in tine ca-n balta. Are balta peste.🙂 (Te rugasem sa te pastrezi vorbind frumos si sa nu ma ami silesti sa te cumintesc prin contra-exemple. Se vede treaba ca inveti greu si uiti repede).

            P.S. Si se vede si ca daca te-am trimis (ma tanti era licenta poetica) te-ai si grabit sa te duci in pizda ma-ti si te-ai intors de acolo cu „liricoide” in gura. Tttt. Si acuma venisi fuga sa dai raportul si sa astepti noi ordine. Drepti! Culcat! Târâs mars!

            P.P.S. Carmen-Maria Mecu, distinsa colaboratoare/animatoare pe Arca lui Goe, martorii naivi ar putea crede despre d-ta ca esti masochista, dar realitatea este ca-ti cam place sa fi pamfletaritå (ca alta ratiune in a te auto-flagela pe aci nici in mintea d-tale nu mai are loc) pentru vreo eventuala compasiune (sau auto-compasiune), dar mai ales inchipuindu-ti cu cerebelul tau doldora de sperante ca pamfletul care te ia la tinta e scris cu suflet si ca musteste de sentiment, ca fiinta-ti (de cacat) ar fi in stare sa genereze sentiment intens. Intr-un tarziu o sa realizezi c-ai frecat-o atata amar de vreme pe aci la rece si o sa te caiesti amarnic c-ai macåit pe aci dupa dictarea dictatorului goE. Pentru noi nu esti decat necesarul pol sud, troll-ul ilustrativ care ne trebuie, Un obiect. Hai, pe loc repaus.

            Snoavå: „O baba surda se incapataneaza sa cante serenade pe sub un balcon cu ghirlande. Insista, insista, insista. Cand in cele din urma se trezeste cu plosca turnata in cap, se infige si mai bine in peisaj, zicand ca asa isi apara mai bine demnitatea, dovedind (lumii) ca nu i se poate inchide gura cu continutul tzucalului. Lumea rade-n barba, dar toti isi vad de treaba prefacandu-se ca nu vad nimic. Baba se invartoseste si se ambaleaza singura declarand ca ea a venit specuial in acest loc (fiind menita) ca sa dovedeasca cat de scarbos si de meschin este proprietarul balconului si ca va fi in stare sa desarte mizerie peste balustrada si ca iata: QED”. Doamna Mecu, ca contributoare pe Arca lui Goe, v-as intreba, ce pula calului credeti ca cauta o asemenea baba pe sub balcoane?

            ===================

            Margialia von Turpia (doina de jale interpretata cu zbucium de catre Carmen-Maria Mecu, poeta…) este aici intruparea unui experiment socio-virtual cumplit. Voluptatea teribila cu care dansa participa voluntar, de buna voie si nesilita de nimeni, cu zel si daruire, intretinand experimentul, cu disperare, cu teama ca fi eliberata din postura de esantion, este extrem de ingrijoratoare, aruncand (iarasi) umbre sumbre pe insasi natura umana, senectute… Of, of, of, måi-måi…

            P.S. Marginalia, sa stiti ca ma bate gandul sa va gratziez, chiar daca intre gratzie si matale distanta este ca de la cer la pamant. Iti ofer clipa de gratzie. Accept-o pana nu ma razgandesc. Sa te vad!

            (Pariez ca o va rata iarasi).

          • Dl.Goe said

            Ah, se pare ca noua oferta de pamflet a dat-o gata pe critica literara Marcinalia von Turpia, reusind s-o amutzeascå. De trei zile-ncoace gura-i tace, pentru a savura in liniste mica bijuterie literara pe care i-am oferit-o in dar (pe gratis). Sau poate… mai stii? Tace inadins numai ca sa ne faca pe noi sa pierdem pariul si sa se faleasca cu acest lucru in fata prietenilor imaginari care (nu mai) stiu (ce si) de ce. Eh, urmeaza sa ne lamurim in maximum o zi-doua, poate chiar mai degraba, ca n-o sa astepte pana da in stenahorie.🙂

  24. Dl.Goe said

    Apropo-ul „on topic” al zilei de azi de/vine prin doua citate („alese” „la întâmplare”) dintr-un oarecare Andre Malraux:

    „Cînd recitim o capodopera, spunea Malraux, avem impresia ca o uitasem. Recitirea, chiar a cincisprezecea oara, întareste capodopera. Cînd vezi pentru a zecea oara un film, ai impresia ca imaginile se omoara unele pe altele.” (arta contra arta… aici se vede ca arta e cu atat mai arta cu cat corpul ei este mai simbolic, mai ocolit, intermediind o calatorie mai lunga si mai palpitanta de simbol la semnificatie, Si ce-ar putea fi oare mai simbolic decat exprimarea prin cuvinte scrise? Nimica).

    „Sa fii mai mult decît un om în lumea oamenilor. Sa scapi de conditia umana… Nu puternic, atotputernic… Orice om viseaza sa fie Dumnezeu.” – Andre Malraux

    Unii chiar se cred de-a dreptul – avem si noi pe aici dintre acestia. Intr-un sat din India (tara vacilor sfinte) era odata un guru care pretindea ca ar fi Dumnezeu si ca poate infaptui minuni (chiar infaptuise cateva), asa ca satul sau devenise loc de pelerinaj in care multi se peregrinau. Unul dintre pelerini venit de foarte departe s-a apropiat cu sfiala de guru si dupa ce l-a privit in tacere o vreme a indraznit sa-l intrebe:

    – Tu chiar esti Dumnezeu?

    – Da. Sunt Dumnezeu. I-a raspuns gurul, continuând: Si tu esti. Diferenta dintre noi este ca eu stiu.🙂

    • Dl.Goe said

      Oare care o fi (fost) filmul pe care l-a vizionat dl. Andre Malraux de 10 ori? Tare curios as fi sa aflu. Daca ar fi sa incerc o ghiceala, as avansa drept candidat serios Calauza lui Andrei Tarkovsky, in pofida catorva mici nepotriveli: Andre M. a murit cu trei ani inainte ca Andrei T. sa scoata Calauza. In plus probabil ca in cazul Calauzei nici (macar) a zecea vizionare n-ar fi reusit sa creeze impresia ca imaginile se omoara unele pe altele. Nu? Tu ce gândesti?

  25. Dl.Goe said

    Ma ingrijoreaza dl.Djokovic. Nu-l pot citi. Mi-e teama ca in spatete serenitatii cautate pe care o afiseaza (si din care isi iese incontrolat in scurte momente) se ascunde o anumita vulnerabilitate psihica, o stare de echilibru fragil, pe muchie, rezultat al unor ani de uzura, pe care incearca sa le ascunda prin interiorizare (in contra naturii sale vulcanice). Dar, cine stie, poate ca este vorba doar de anxietatea cauzata de caldura si umiditate. Poate ca nu-i nimic grav, si doar mi se pare. Oricum daca nu se prind adversarii nu i se poate intampla nimic rau. Te rog sa nu mai spui nimanui despre asta.😦

    • Dl.Goe said

      Si Genie B. ma ingrijoreaza. Pare in mare revenire de forma. Simono påzea.🙂

      • Stely said

        Cine, Genie Bouchard ? Eu as zice mai degraba :Simona,”pazea ” Dominika …Cibolkova ! Dupa ce a eliminat-o pe Ana Ivanovici cap de serie nr.7 , azi noapte a eliminat-o si pe Eugenie … Se pare ca nu ati vazut meciul pana la sfarsit, preocupat („ingrijorat „)fiind de … a, nu, nu spun . 🙂
        P.S. Am facut si eu aceleasi observatii despre jocul lui cam derutant. Sa faci doua duble greseli intr-un singur ghem taman cand sa inchei meciul la un scor rezonabil e cam nasol pentru nr 1 mondial.
        Dar de, saracu’ Nadal a fost eliminat dupa o eroica rezistenta de vre-o 4 ore de joc. Auleu, si Murray era cat p’aci dar a revenit si, ca printr-o minune, a reusit sa castige trei seturi (ultimele ).Si Wawrinka a avut ceva probleme.

        • Dl.Goe said

          Nu stiu ce fel de glume incercati sa faceti, dar forma si atitudinea pe care le degaja Eugenie Bouchard trebuie sa fie ingrijoratoare pentru toate posibilele adversare ale acesteia… Cand am pronosticat-o pe Simona drept favorita nu luasem in calcul o asemenea revenire. Bine acuma sunt acoperit intrucat, plasata pe 25 in clasamentul modial, Genie poate fi „jucatoarea surpriza” pe care am mentionat-o in pronostic. (Este adevarat ca am laudat-o pe Bouchard inainte de incheierea formala a meciului, pe cand spectatorii neprofesionisti mai pastrau iluzia ca „nu se stie”, meciul parand pe muchie de cutit, dar in fapt zarurile fusesera aruncate, dupa cum anunta si zambetul malefic, arogant si zeflemitor al d-soarei Bouchard pe care i-l zvarlea peste fileu bravei Domnika Ciubulkova).

          Pe Nadal intr-adevar l-am inclus in prognostic mai mult cu inima (pentru coloratura) decat pentru c-as fi mizat pe el… Meciurile pe care le-a facut in turul 1 si 2 anuntau destul de clar „catastrofa”.

          P.S. Mie cel mai frumos meci de pana acum la fete mi s-a parut cel in care Petra Cetkovska (30 de ani, locul 134) a eliminat-o pe biata aroganta Caroline Wozniacki. Nu neaparat pe suprafata vizionabila a joucul de tenis in sine (si acela foarte frumos si plin de tâlcuri) ci prin lectiile de viata cuprinse in zbaterile de dedesupt, din adancuri. O intreaga poveste care ar merita sa fie imortalizata de un scriitor profesionist (cineva in genul Jack London)… Miscatoare a fost si lupta surda, indirecta, din tribune, dintre expresivitatea suferintei mamei Carolinei si expresivitatea sperantei batranului antrenor al Petrei.

        • Stely said

          Nu a fost o gluma ci o mirare . Asta intrucat ati introdus-o in calcul pe Eugenie ca o potentiala adversara a Simonei in finala de la US Open , dupa ce fusese deja eliminata de Ciubulkuva. Am vazut meciul in paralel cu cel al lui Djokovic , dar setul 3 l-am vazut integral . Da, mi-a placut Eugenie care chiar daca nu a castigat se pare ca a revenit la starea de anul trecut cand a invins-o pe Simona in semifinala de la Wimblendon . Faptul ca tocmai ce a fost a fost invinsa de Cibulkova m-a facut sa spun ca nu mai reprezinta( acum ) un pericol pentru Simona. Cred insa ca pana la finala, Simona o are de infruntat pe Kvitova, care a trecut azi ca fulgerul ( 6-2 / 6-1)de Schmiedlová , asa cum iata si Federer cu acest Kolscherieber (6-3in primul set ) 26 ‘.

          • Dl.Goe said

            Doamna Stely, ce se intampla doctore? Aveti televizorul defect? La ce meciuri va uitati? US Open? De anul acesta? In ce meci a fost Bouchard eliminata de Ciubulkova? Meciul s-a incheiat cu victoria lui Bouchard. Ciubulkova a fost eliminata. Bouchard merge mai departe ramanand o amenintare pentru celelalte competitoare. Cautati si d-voastra un depanator de televizoare acuma inaite de semifinale macar.🙂

          • Stely said

            Am fost ferm convinsa ca asa a fost .Habar nu am ce s-a intamplat. Oi fi avut vedenii ? 🙂 Acum ma bucur . Amenintarea aceea sa fie pana la Simona pentru Serena W pe care am invidiat-o pentru norocul de a scapa de cateva jucatoare din top 10.
            P.S. Televizorul a fost bun, dar m-am uitat si la meciul nationalei cu Ungaria si cine mai stie ce-o fi fost in capul meu ? Dupa ce m-am „adunat de pe drumuri” sunt gata sa vad in libertate deplina toate meciurile.

          • Stely said

            A, am uitat sa spun . Cred ca Azarenka va pierde cu Kerber. Nu stiu daca este bine pentru Simona.

          • Dl.Goe said

            Tot nu v-ati reparat televizorul…🙂

          • Stely said

            Hmm… m-am grabit . Azarenka s-a dezlantuit . Nu-mi place. 😦

          • Dl.Goe said

            Dar de ce nu va place? Este Angelique favorita d-voastra? De cand? Sau continuati sa priviti tenisul invartind tot turneul dupa ceea ce credeti d-voastra ca-i prieste Simonei Halep? Constrangatoare lentile mai utilizati.

          • Stely said

            Pai nu … Dar n-am spus ca ar fi bine pentru Simona, Am spus ca nu stiu .
            Acum dupa cum cred ca ati aflat , ramane cum am stabilit. 🙂
            P.S. Insa tot nu stiu cum ar fi bine … Amandoua sunt ca niste fiare dezlantuite. Meciul e tare . Aveam de gand sa ma culc pentru a ma trezi la ora 2:00 pentru Simona , dar nu pot. Sa vedem …

          • Dl.Goe said

            Si mie mi se pare un meci neastept de frumos intre doua jucatoare de genul muschi-måciuci dar fara prea multa imaginatie. Noi maciucim, nu gandim. Totusi oricare dintre ele in zi buna ii poate face mari probleme unei Simone in zi rea… Na… c-am inceput si eu sa vad tenisul prin prisma a ce i-ar prii Simonei.🙂

          • Dl.Goe said

            Infricosator !!!

            A fost unul dintre cele mai frumoase meciuri pe care l-am vazut la fete in ultimul an. Nici nu-mi aduc aminte de cand n-am mai vazut asa ceva.

          • Stely said

            Acum da, ar fi cazul sa faceti rocada .Simona a doua . Dar daca va scapa din sferturi va fi bine .

          • Dl.Goe said

            Eee, d-na Stely, se pare ca v-ati dorit intr-adevar foarte tare ca Eugenie Bouchard sa nu joace in optimi. Probabil ca detineti un televizor care prevede viitorul.🙂

            P.S. Nicio rocada…

          • Stely said

            Daca Eugenie Bouchard ar fi fost pe aceeasi parte de tablou cu Simona poate m-as fi bucurat . Ar fi fost de preferat in locul Victoriei Azarenka sau a Petrei Kvitova. Dar, intrucat aveam speranta ca numai ea ar fi putut sa o bata pe Serena nu ma bucur. Insa puteti sa credeti sau nu, mie imi pare sincer rau pentru ghinionul ei . Abia incepuse si ea sa revina la forma dinainte si cineva iata parca i-a pus piedica inadins.😦
            In ceea ce priveste „rocada” inteleg ca va mentineti „pronosticul” ? Nu stiu ce fel de televizor aveti d-voastra. Am avut impresia ca am vazut acelasi meci. Adica unul destul de slab pentru Simona .Desigur, fata de cel al Lisickai a fost ceva mai bun . Dar ca sa o bata pe Azarenka in sferturi, apoi pe Kvitova in semifinala este cale lunga.
            Stiu, aveti un mod mult mai subtil de a „citit” jucatorul de tenis profesionist. Tehnica de joc, talentul, pasiunea ,daruirea , dorinta de a castiga, starea sufleteasca a lor sunt luate in calcul separat, apoi in ansamblate in asa fel incat sa iasa un pronostic ceva mai aproape de rezultat.
            Am vazut-o astazi in reluare pe Simona. Recunosc ca jocul ei nu mi s-a mai parut lipsit de stralucire .Parca niste tipetele ei chinuite nu mi s-au mai parut prevestitoare de rau … Setul trei a fost mai aproape de adevar, dar nu-i de ajuns pentru a fi pe primul loc la US Open.
            P.S. Dar iata ca Murray a iesit din calcul pentru locul doi . De ce n-ar fi la fel si cu Azarenka sau Kvitova apoi cu Serena ?

          • Dl.Goe said

            Desi nu exista informatii directe in acest sens… care sa justifice atari suspiciuni, indraznesc sa presupun ca „accidentarea” d-soarei Bouchard este foarte suspecta. La fel ca si incredibila ei revenire de forma (din nimic si de nimic anuntata) de diaintea „accidentarii”. Intrucat tot nu ne aude nimeni (care sa ne acuze de defaimare a tinerei sperante canadiene) as zice ca este posibil ca d-soara sa se fi ajutat de unele substante si apoi, depistata de catre „organe” sa fi fost silita sa se „accidenteze” si sa se retraga, discret, fara scandal. Iar aceasta nu-i chiar o ipoteza fantezista. Au mai fost cazuri.

  26. Dl.Goe said

    – O circulara de la politia albaneza:
    „Ajutati politia – Båteti-va singuri”…

    • Stely said

      „Război între ruși și chinezi
      În prima zi de conflict, rușii iau prizonieri un milion de chinezi. Umplu cu ei lagărele și închisorile.
      A doua zi, alt milion de chinezi le cad prizonieri.
      Umplu cu ei școlile, căminele, sanatoriile.
      A treia zi, chinezii dau un ultimatum: dacă nu cedați, vă mai trimitem un milion.
      Viața bate bancul.”

      • arcaluigoe said

        Cam da… Siberia e goala, iar China e plina… Una doldora de resurse, alta doldora de oameni, separate printr-o linie subtire pe harta… Acum cat sa mai tina si linia aceea si cat sa mai reziste presiunii create de atractia fireasca intre vulpe si cascaval? Circa 16 milioane de chinezi traiesc semi-legal in Rusia. La urma urmei vulpea l-a mai pacalit pe urs.🙂

  27. Dl.Goe said

    Serviciile britanice de statistica pot prevedea global cati oameni vor muri anul viitor. Pe de alta parte mafia siciliana poate oferi cateva nume. Punctual.

    In Romania… Ziarele anunta cå cica (stupoare): „Ancheta in cazul uciderii lui Balasescu se complica: A fost gasit cu mainile legate si calus in gura.”

    Faptul petrecerii acestei complicari sugereaza ca initial cadavrul lui Balasescu nu era cu mainile legate si nici nu avea callus in gura.

    E clar. Ori politia ori medicii legisti sunt complici in acest caz.care aduce bine a Tween Packs. Oricum Elodia ramane cea mai tare. Mult peste Laura Palmer.🙂 As face pariu ca David Lynch o s-o bage si pe dânsa in noua serie care se filmeaza pentru Tween Packs si care va fi gata in 2016..

  28. Dl.Goe said

    Criza emigrantilor – Hanul Muschetarilor liniste si pace, nicio reactie… Niciun articol, niciun comentariu, miciun mic, nicio bere… Ingrijorator
    Treaca-mearga…
    Dar daca nici macar arestarea medicului primar Oprescu nu-i opreste pe cei trei bravi muschetari de la marsul tacerii, lucrurile capata accente usor dramatice: Silentium lugubru. Primul effect pozitiv ar consta in faptul ca astfel i s-a infundat gura si guresului limbric care domina vocal ringul de dans al Hanului (dansuri folclorice, acompaniate la frunza, drâmba, ocarina si cas-caval). Si in sine impacate reincep eterna pace… Pace-pace intre multe…pitzipoance. N-am gasit alta rima.🙂

    P.S. Probabil ca la la han se joaca un joc nou, de-a „La popa la poarta-i o pisica moarta. Cine-o mai vorbi s-o manance coapta”. In rest speram ca pe acaolo toata lumea e bine si tot romanul prospera.🙂

  29. Dl.Goe said

    Daca pe acest topic pustiu-abandonat-si-epuizat-înainte-de-vreme (ca o mina parasite🙂 ) s-ar fi strâns (prin absurd) numărul necesar de comentarii (valide) si ar fi trebuit astfel sa avem in vedere primenirea nimicului si a discuțiilor despre sine printr-un articol nou… atunci acela s-ar fi intitulat: Singurătatea numărului Unu. Intru-un asemenea articol despre Nimic ar fi putut fi vorba desigur despre Dumnezeu, despre matematica, limite, unicitate sau despre quarkuri dar mai ales ar fi putut fi vorba despre faptul ca singurul gest valid, plin de miez si semnificație pe care l-ar mai putea face acum Nole ar fi sa se retragă brusc din tenis. Serios acuma.

    Împrejurările l-au împins pas cu pas in zona unui disconfort major in care joaca sa de-a tenisul este forțata sa se petreacă in absenta oricărei bucurii. Novak Djokovic este constrâns sa joace (un) tenis fără bucurie, fără plăcere, fără satisfacție, fără extaz, doar chin, durere, sacrificiu si lipsa de sens, pe scurt tristețe. Oricare dintre jucătorii care l-ar învinge ar avea o bucurie (imensa, pana la cer) si o satisfacție mult mai mare decât bucuria însumata pe care ar (mai) putea-o avea Nole învingându-i pe toți. Telurile practicării jocului de tenis ii sunt din ce in ce mai îndepărtate, mai vagi. Pentru o bucurie sincera, pentru descătușare, nu mai este suficientă câștigarea unei mingi imposibile sau câștigarea setului, a partidei, a unei partide, învingerea lui X sau Y, câștigarea vreunui turneu, fie el si de Grand Slam (ah, cu excepția celui de la Roland Garros), a faimei, banilor (Novak a câștigat deja din tenis 83 de milioane de dolari, bani pe care pentru a-i cheltui unui om normal i-ar trebui cam 1000 de ani)… nimic nu mai este suficient pentru a putea genera explozia de bucurie si de satisfacție care-l făceau fericit pe tânărul Nole, adesea in ciuda unui public, pe vremuri, mai degrabă ostil, azi indiferent. Duse sunt vremurile când bucuria era ușor de obținut si chinul ușor de gestionat.

    Azi nici măcar publicul nu-l mai detesta suficient încât sa-si poată găsi satisfacțiile in a-i face in ciuda acestuia. Ba chiar îl aplauda si-l admira (spuzit), iar Djokovic sărmanul, precum un copil neglijat îndelung, tânjește (si azi) după tandrețea care i se tot refuză, parând că orice ar face nu va fi niciodată adulat precum Federer. E adevărat ca publicul (acest monstru difuz) a ajuns sa se teama de Djokovic suficient de tare încât sa nu-i mai fie ostil pe fata, ceea ce nu înseamnă însă ca nu aștepta in mare taina ca Nole s-o încaseze spre a se putea exulta. Fără recompense serioase, fără un izvor al unei stări de bucurie (cât de tare te mai poți bucura că învingi un tenismen foarte bun, care se afla, vai, mai jos in clasament, cu unul, doua, douăzeci si doua de locuri mai jos?), fără dușmani serioși, deschiși, consistenți, rezistenta psihica a lui Nole, care i-a facilitat drumul către vârf si menținerea in top, pare să se risipească in vânt. Singurătatea Numărului Unu, este de fapt imensa Tristețe a numărului Unu. Ceea ce ține in funcțiune mecanismul de produs tenis numit Novak Djokovic nu mai este bucuria, ci spaima. Poate ca daca ar fi câștigat turneul de la Roland Garros, ar fi găsit mai ușor resurse pentru a juca tenis de plăcere, cu plăcere, fără spaime, fără angoase, păstrând abilitatea de a se putea bucura de câte o reușită spectaculoasă într-un meci, de vreo mini-magie la fileu, de o floricică, fără a-i pasa prea tare de rezultat(e). Presiunea pe care apasa pe sine este si asa enorma. Amplificata de el insusi este aproape insuportabila. De aceea cred ca, daca ar avea un moment de luciditate (o imposibila luciditate) jucătorul numărul Unu al planetei tenis ar trebui sa se retragă. Azi, acum. Sa convoace o conferința de presa si sa le spună tuturor ca se retrage, ca de mâine se va ocupa cu altceva, nu de tenis, ca evadează. Din păcate pentru dl.Djokovic, d-lui nu are unde sa evadeze, nu știe de ce altceva anume ar putea sa se ocupe (cum sa se reinventeze, cum sa-si facă o viată… de om). Novak este condamnat sa continue sa îndure supliciul de a fi Numărul Unu, in virtutea inerției, fără nicio mare bucurie ca răsplata, gonit de spaime, cărându-și lădița cu pământ pe la turnee de tenis, dansând pe sârmă, într-un echilibru precar, fragil, cu propria-i ființa, sperând cu disperare ca nu va claca mental, ca nu va exploda.

    P.S. Daca va câștiga US Open-ul de anul acesta (desi inevitabilul sta sa se intample in orice clipa) ar exista si varianta ca de la anul (in toti anii care vin) sa nu mai participe decât la turneul de la Roland Garros, iar in restul timpului sa stea ascuns in anonimat prin vreun sătuc din Serbia. Desigur ca anii s-ar scurge fără ca el sa câștige turneul de mare slam de la Paris, așa încât peste vreo jumătate de veac, ar putea fi văzut, plimbându-se prin Montmartre, ori coborând scările de la bazilica Sacre-Cœur, un bătrânel decrepit, care-si rostește necontenit in barbă: Vice-versa, vice-versa…

  30. Stely said

    Stirea despre arestarea preventiva a lui Sorin Oprescu a facut deja ocolul lumii. ajungand si in Mongolia .

    La noi insa Ion Cristoiu este de alta parere :
    „Sorin Oprescu a creat, fără să vrea, un eveniment istoric: Klaus Iohannis a muncit şi în week-end!”

    Desigur, o fi si asta o stire dar flagrantul -dovada clara a coruptiei Primarului General al Capitalei – in urma caruia s-a facut arestrea nu are cum sa nu fie un eveniment important.

    Despre criza emigrantilor sunt fel de fel de scenarii care mai de care mai alarmante . Eu nu fac parte dintre cei care se sperie de „drobul de sare” . Incerc sa-i inteleg pe cei care si-au luat lumea in cap de teama razboiului ; dorinta lor de a trai in libertate si liniste , dar dupa ce am citit articolul de aici m-am cam speriat si eu .
    http://www.aktual24.ro/amenintarea-isis-din-februarie-vom-trimite-500-000-de-imigranti-in-europa-astazi-sunt-aici/

    P.S . Urmaresc si eu blogul muschetarilor . Am crezut ca D’Artagnan este in vacanta, dar asta nu ar fi trebuit sa-i opreasca pe ceilalti doi administratori ai blogului sa intretina atmosfera la han macar cu unu -doua topice noi. Cred totusi ca „ceva este putred in Danemarca „. Nu detaliez insa .
    PPS . Insa si aici, pe Arca lui Goe , a fost liniste in wekendul aceasta. Am incercat in cateva randuri sa fac ceva „zgomot ” incat sa-i trezesc macar pe iubitorii de tenis masculin 😉 sau chiar de dublu mixt , dar m-am lasat pagubasa . Vazand ca partida dintre Djokovic si Bautista nu incepe la ora fixata (2:20) m-am culcat linistita intrucat am intuit rezultatul . Asa cum am facut si la Simona cu o seara inainte . La ea insa m-am sculat ,dar la „spartul targului”.
    In ceea ce priveste linistea venita dinspre „troli” se pare ca „minunea „este pe cale sa se implineasca. Adica este durabila)mai mult de trei zile). Interesant ca din nici in privat nu mai vine cam de multisor.

    • Dl.Goe said

      Novak s-a chinuit cu el insusi in meciul cu Bautista, mult mai mult decat ar putea rezulta din scorul final. „Castigul” este ca a reusit si de data asta sa scoatå la lumina cel mai bun tenis de care este in capabil… adversarul sau, facandu-l pe acesta pentru o buna perioada a meciului sa se ridice la valoarea lui Djokovoc si chiar peste… Lui Nole inca nu-i reuseste chestia asta la fel de bine pe cat ii reuseste (de ex) lui Rafa, dar timpul nu este pierdut.🙂

      P.S. Troll-ii? Pai nu cå pe durata turneului US Open suntem scutiti de prezenta lor. Ei avand in genere preocupari intelectuale mai inalte, n-au cum sa se coboare la nivelul unor discutii stupide despre… competitii sportive. Cand altii pierd timpul in „sport” ei profita pentru a se recupera, asa incat sa fie proaspeti cand o veni vorba despre altceva. Atunci sa te tii.🙂

      • Stely said

        A castigat Azarenka . Vom vedea, daca in caz va castiga si Simona, un meci mare.
        P.S. Cred ca „Nole” va depasi starea de „tristete” cand se va afla in fata lui Federer . Mandria de a juca tenisul cel mai bun, acela care l-a facut fericit , i-o va spulbera . Lui cat si sustinatorilor.

  31. Dl.Goe said

    Se contureaza primele certitudini. Simona Halep a noastra (fiica din popor) este in mod clar in primele 100 de jucatoare ale lumii (ceea ce la o populatie feminina de peste 3,5 miliarde este o performanta notabila, ce ne ofera o acuratete impresionanta in ceea ce priveste certitudinile), si in aceasta calitate le bate fara probleme pe jucatoarele de la 100 incolo. Incolo nu. Cu cele din top 100 joaca oricand de la egal la egal, in special cu cele blonde, predispuse sa se bate singure.🙂

    P.S. Simona este foarte nervoasa si joaca prost. Cred ca de vina este Horia Tecau pentu ca o oboseste degeaba in meciuri de dublu mixt.🙂

    P.P.S. Ranmane sa ma enervez in paralel si cu meciul de fotbal balcanic dintre Romania si Grecia… Mama lui de Levant…

    • Dl.Goe said

      A-o-leu. E belita. Blonda bavareza si-a respectat blazonul si s-a batut singura trimitand-o pe-a noastra sa se faca de ras fata cu balena-belorusa. Simonica (blonda si ea dar nu chiar asa) a avut azi noroc cu carul ceea ce n-o sa se mai intample si in meciul urmator. Grecii insa, bruneti rau de tot, n-au auzit de prietenia intre popoare si se apara ca niste eroi de la Termopile impotriva persilor valahi, in favoarea hunilor. Ai nostri, urmasii Romei sunt insa blonzi rau de tot. Deh, influentele slave din limba…

      • Stely said

        Pai nu ramasese ca …”Simona daca o bate pe Lisicki, o bate si pe Azarenka. Daca nu, nu.🙂 ??? A, ati facut o gluma …buna. 🙂 Aveti dreptate , totusi. Am avut parte de doua meciuri de …cacat.
        P.S. Uitasem de meciul nationalei . Va multumesc ca mi-ati amintit intrucat m-am la fotbal si asa reusit sa evit nebunia revenirii de la 5-3 la 5-5 al Lisicki. Am revenit in setul trei si m-am uitat ceva mai calmata . Aaaa, da , s-ar putea ca asta sa fie cauza victoriei . V-am urmat sfatul si am tacut. 🙂
        Si da, nu mi-am facut sperante prea mari pentru nationala de fotbal. Nu cred ca vom mai avea parte de o echipa a Romaniei care sa ne faca sa iesim cu miile in strada pentru a sarbatori in lacrimi victoriile din campionatele mondiale de fotbal.

        • Stely said

          P.S. Simona a renuntat la dublu mixt. Cred ca a luat o decizie buna. Macar se va elimina un prim factor de risc si alte banuieli in caz de …doamne fereste . Promit insa ca de aci incolo ma voi uita cu mare detasare la tenis atunci cand vor fi in joc favoritii mei. Ca acum de exemplu. Nu-mi pasa deloc ca Murray se afla in aceeasi situatie precum cea a Simonei din primul set.

        • Stely said

          PPS.Am recitit primul comentariu si vaz ca este plin de aiureli, greseli etc. Scuzati va rog! Ma uit la finalul primului set al bietului Murray care vad a patit-o si el…

        • Dl.Goe said

          N-am zis nicaieri ca Simona n-ar bate-o pe Azarenka, dupa cum se poate vedea revazand mai cu atentie materia din urma. D-voastra vedeti ce vreti d-voastra sa vedeti… Noi dimpotriva… am refuzat propunerile mârsave pentru rocade… etc… Ca Sabina a trimis-o intentionat pe Simona sa se faca de râs si cu Victoria dupa cum s-a facut si cu victoria in contra ei insasi, e o chestie despre blonda Lisicki, nu despre satena Halep. Asa ca v-am ruga sa nu ne mai rastalmaciti glumele…🙂 in scopuri personale.🙂🙂

          • Stely said

            Eiii, asa da …imi plac „glumele” d-voastra. Mi-au placut intodeauna dar acum si mai si. 🙂
            P.S. Acum de exemplu pe cine mizati a fi o adversara redutabila pentru alde Williams(e) ? Eu pe niciuna. Ce noroc avuse/ra surorile astea . Ar fi cazul ca asta mica sa se lase si ea batuta de aia mai mare . Dar numai in cazul in care va avea-o pe Simona adversara. Altfel nu. 🙂 In ce o priveste pe Eugenia e posibil , ca prea nu se mai aude nimic de patania ei.
            PPS. Vedeti ca la han s-au „pornit gratarele” .Insa musterii se lasa asteptati. Meniul zilei este destul de atractiv. Se pare ca D’Artagnan a citit comentariul d-voastra si v-a indeplinit dorinta cu un topic la ordinea zilei si facut (cred) destul de artistic. Ma asteptam sa fiti primul care sa sesizati”lucrarea” si, drept urmare sa-i faceti o recenzie pe masura.

          • Dl.Goe said

            Bineinteles ca am sesizat noua creatie de la han in scurta vreme de la aparitie, dar n-am niciun comentariu de facut. Cel putin deocamdata (…) Chiar daca dl.D’Artagnan a rezolvat o problema existentiala, manifestandu-si ontologia (putem rasufla usurati, este teafar si nevatamat) totusi misterele persista. Ce se intampla cu ceilalti doi muschetari? Au fost banati? Concediati? S-au auto-suspendat? Sau s-au lustrat ilustrativ? Nu-se-stie?

          • Stely said

            Am am aflat (in sfarsit) ora exacta la care vor incepe cele doua sferturi de finala pe care mi-ar fi placut sa le vad. Cu parere de rau nu voi putea sa stau treaza pana atunci. Meciul ce se joaca acum nu ma atrage si in plus de asta nici comentatoarea nu ma ajuta. Ba dimpotriva ma indeamna la somn . Prin urmare, intrucat surorile W. vor intra in ring la ora 2:00 , iar Djokovic la 3:00 va las sa vedeti (singurel) cele doua partide de tenis. Voi incerca sa visez in somn rezultatele ce mi le-as dori din „interse proprii”. Nu detaliez .Poate maine .🙂
            P.S.Incerc insa sa ma trezesc in jur de ora 4:00 pentru a prinde finalul partidei surorilor si ceva din cea a lui Djokovic. Cred ca Djokovic nu va avea probleme, dar „Hai Djokovic „! La fete mi-ar placea sa castige Venus. Daca as fi sora ei mai mica as ceda. Asa am facut in viata reala ca sora mai mica. Deci voi visa sa castige Venus . 🙂

          • Dl.Goe said

            🙂

            Uf, greu, frumos, admirabil… emotionant… Din nou pe muchie de cutit.

          • Stely said

            Ma bucur ca sunteti vesel. Dupa cum mi-am programat, m-am trezit (fara sa pun ceasul sa sune) la ora 3 si 20′. Intrucat surorile Williams se aflau la incalzire, iar meciul lui Djokovic anuntat la ora 3:00 incepea abia la ora 4 :00, am zis ca daca tot m-am sculat (destul de vioaie) sa vad macar primul set si in fctie de ce-mi doream sa ma uit in continuare. M-am uitat pana ce Serena i-a luat sorei ei doua breakuri si m-am culcat la loc . Nu am mai asteptat meciul lui Djjokovic . Insa curioasa fiind de rezultat m-am sculat in jur de ora 8:00 si taman la tzanc am vazut declaratia unui Djokovic fericit . Mi-am dat seama ca a castigat dar din declaratiile lui a reiesit ca nu atat de usor . Daca as fi stiut ca va incepe atat de tarziu(5:25) m-as fi sculat mai devreme de ora opt. Dar poate mai bine.
            Vad ca Serena a avut si ea de infruntat o sora destul de pornita sa castige. Daca as fi vazut revenirea ei din setul doi cred ca as fi avut mari sperante ca va castiga. Insa n-a fost sa fie .Serena a fost nemiloasa fata de sora ei mai mica😦 Se pare ca intre ele respectul pentru competitie si pentru publicul spectator au fost mai presus decat o „cedare” de ordin sentimental, care de altfel cred ca nu ar fi folosit la nimeni. Prin urmare, surorile au respectul meu si din acest pdv.

  32. Dl.Goe said

    Uraaaaaa… Romania termina inca un meci neinvinsa, fara sa primeasca gol, consolidandu-si onorabila si merituasa pozitie 7 in clasmentul mondial. De necrezut, Uluitor. Un cacat stimati telespectatori…

  33. IATĂ UN SFAT DE NEURMAT: 🙂🙂🙂

    „Salut cu mare entuziasm schimbarea ta de strategie. Chiar ma bucur. Il vad pe Goe destul de increzator ca vei aparea. Desi nu-mi convine ca am ramas singura pe Arca as vrea sa-i spulberi nitel din aceasta „incredere” in prezicerea lui ca vei ceda. Desigur ca numai tu vei putea sa stabilesti momentul cand vei reveni . M-as bucura daca ai fi total (radical)schimbata .Atat de schimbata incat sa nu aiba habar cine esti. Ah, ce m-as bucura daca ai reusi s-o imiti pe Medusa sau daca nu pe ea pe altcineva total necunoscut. Hai incearca sa scrii” live „un capitol din roman.
    P.S. Ai vazut al naibii D’Artagnan ce misto topic a scris ? Am impresia ca si el a avut nevoie de un timp de tacere pentru a-si schimba stilul si strategia de blogger. Imi place . De ce el ar reusi , iar tu nu ? A, ce-i drept poemele tale sunt din ce in ce mai pline de profunzime. Nu ma lua in seama insa. Parerea mea nu conteaza.
    PPS. Nu voi divulga reluarea corespondentei dintre noi. Faptul ca i-am spus ca nu mi-ai mai scris de mult am vrut sa insemne ca te-ai detasat complet de el si ca …gata. Cred ca asta ii va da de gandit. Dar ai grija ca de luni incolo se va termina US-Openul si el te asteapta . :)”

    • 🙂🙂🙂 PS:

      „P.S. Sa ai spor si inspiratie pentru cat mai multe scrieri frumoase . Si multe alte vise implinite . Desigur , in afara de asta cu „troaca”Adica sa Nu moara. .
      PPS.Felicitari pentru rezistenta . Vad ca cineva iti duce dorul .Te vrea din nou „in troaca.” :)”

  34. Stely said

    Aha, exact ce trebuia . 🙂 Cu specificatia ca dupa o tacere de 3 saptamani , cand credeam si ma bucuram ca s-a lecuit , a aparut ieri de Sfanta Maria cu urmatorul mesaj :

    „Troaca lui Guitză moare.🙂
    Condoleanțe.😦 ”

    Am fost tentata sa nu-i raspund , dar intuind ca este dornica sa -si impartaseasca sentimentele (obsesiile) i-am raspuns scurt .
    Aici :
    „Eiii, vise desarte . „Nu mor caii cand vor cainii.”
    P.S. La multi ani de Sfanta Maria ! Sa ai spor si inspiratie pentru cat mai multe scrieri frumoase . Si multe alte vise implinite . Desigur , in afara de asta cu „troaca”. Adica sa Nu moara.
    PPS.Felicitari pentru rezistenta . Vad ca cineva iti duce dorul .Te vrea din nou „in troaca.” 🙂 ”

    Aici replica ei :

    1. Troaca va muri. Sigur, sigurissim. ☺
    2. Merci de urări. Numai bine!
    3. Am deja în cap „stilul”, „sunetul” novelei. Experiența mea de pe troacă nu se va pierde.
    4. G nu are pe cine înjura? Stau calmă, aștept să te înjure pe tine când îi vine criza periodică de răutate. Rezistență să ai!
    5. Eu am intervenit doar ca să vă stimulez din vreme în vreme. Acum schimb un pic strategia

    Nu i-am luat in seama decat punctul cu nr 5 . Replica mea , cea deconspirata de ea (o asa -zisa delatiune ) a fost un test pe care dupa cum o sa vedeti nu l-a trecut . Am vrut sa vad cum sta cu schimbatul strategiei. Am exagerat intentionat cu” sfaturile” si iata raspunsul :

    Tu nu realizezi ce comică ești dându-mi aceste „sfaturi”?
    Ce competențe crezi că ai, de îți permiți asta?☺

    1. OBIECTIVUL MEU ACTUAL nu este să-mi pierd vremea comentând pe Troacă, bălăcindu-mă în jeg intelectual cu G. Am experimentat asta, acum am alte observații de făcut.☺
    2. Ce face D Artagnan e treaba lui. E păpușa lui G, cinste lui!
    3.. Deconspiră tot ce vrei, delațiunile tale fac deliciul nostru. 😂
    4. El, G, își așteaptă expierea ca blogger, și bine face. Nu e treaba mea să-l resuscitez. 😂
    5. Cultivă-te, învață să scrii, apoi „imit-o pe Medusa”, cum mă sfătuiești. Eu nu imit, eu exist în parametrii mei. Am originalitate, talet, recunoaștere de la oameni pricepuți și inteligenți. „Troaca” a fost pentru mine un loc de documentare și așa rămâne.

    SPOR la lingușiri, plecăciuni și delațiuni!

    Aici si-a dat in petec cu vechile obsesii :

    G e bolnav. Turbare, crize intermitente. ☺
    Din acest motiv, el și când se preface că laudă, înjură.

    Asta îi ucide – lent și sigur – troaca.

    Dupa inca o serie de replici , m-am lamurit si i-am dat un raspuns care a infuriat-o atat de rau incat a gasit de cuviinta sa ma deconspire :

    Aici una dintre replicile mele :

    Esti de o grandomanie colosala. Nu ai nici pe departe competentele pe care le are el. Faptul ca vii pe Arca lui Goe nedorita, neinvitata, ba chiar satirizata, criticata dur pentru comportamentul tau neadcvat , este dovada ca ai vrea sa-ti fie recunoscute competentele , macar cele profesionale . Dar nu , nu le vei avea niciodata si nici aprecierile cuvenite. Nu vei putea deci sa te schimbi . Vei ramane pe Arca lui Goe pentru totdeauna „ratusca cea urata „. Si da, a fost o ultima incercare de a te trezi din delirurile si obsesiile tale morbide. Uraste-l pe Gheorghe Iova (Goe in chipuirea ta bolnava) cat oi vrea. Daca asta (ura bolnavicioasa) iti hraneste spiritul creator n-ai decat sa fii fericita. Dar ce fericire este aceea hranita din ura, draga psiholoaga ce pretinzi ca esti ? Hai, ai curaj sa scrii si asta in roman ? Nu vei fi in veci in stare sa scrii ceva frumos , izvorat dintr-un suflet curat si impacat.Si te crezi credincioasa ? Tu , o mare patimasa , pizmasa si plina de pacate ? Ori nu stii ca ura este un pacat ?
    P.S.Scuteste-ma cu gomosenile tale a la Viorel Padina.! Va potriviti de minune

    Si ca sa fie „tacamul” complet i-am dat drept un ultim raspuns la replica de aici :

    Draga mea,
    mă oripilează mediocritatea, judecățile lipsite de fundament, exaltările adolescentine în fața geniilor de mucava, pretențiile nejustificate de cunoaștere a culturii, lumii, oamenilor.
    Asta e tot.
    Ai ales să nu te cultivi, să rămâi personaj de telenovelă. OK, SPOR!😂

    Aici ultimul raspuns :

    Da ?? Cine pe cine oripileaza ? Daca nu ai citit iata cine esti cu adevarat :

    „Admirabil intr-adevar. Stimata doamna ne pare extrem de rau ca trebuie sa-o mai spunem inca o data: sunteti o mare nesimtita. O nesimtita batrana si incurabila. Toate mesajele d-voastra postate pe Arca lui Goe sub toate pseudonimele, sunt publicate, la vedere, in timp ce d-voastra (si bine ar fi sa va asumati individual responsabilitatea si sa nu va mai asociati/aliati formal cu alti dobitoci din randul bloggerilor råi), practicati cenzura, interzicand libertatea de expresie, dreptul la replica si dreptul la anonimat, acolo unde aveti ocazia: pe asa zisul d-voastra blog. Cat priveste justificarea pe care o dati, ne putandu-va abtine, ce sa mai zicem? De cand anume ati ajuns la concluzia ca bolnavii psihic ori d-voastra ati fi cei indreptatiti sa judece care mesaje sunt decente, oneste, civilizate si care sint atacuri la persoana, limbaj murder, licentios sau manipulari? Va arogati indreptatiri pe care nu le aveti. Ascundeti mesaje despre care va permiteti apoi sa rostiti ineptii, calomniindu-i astfel pe autorii acestora. Din punctual nostru de vedere sunteti o rusine pentru fiintele cuvântatoare. Iar aceasta este o opine sincera, liber exprimata, alaturi de toate replicile, tuturor celorlalti comentatori voluntari, inclusiv de ale domniei voastre. Incercarea de a ironiza „democratia bårcii” denota, cum cu parere de rau o spuneam, o mare nesimtire. Asta in cazul in care nu sunteti de-a dreptul tâmpitå, adica lipsita de discernåmât. Serios.”

    • Dl.Goe said

      Doamnelor, desigur ca in principiu desfatarea prea cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe, cu „dezvaluiri senzationiste” extrase din e-mailuri private, poate parea un gest (incest) spectacular, provocator, insolit, ba poate chiar insolent… un fel de trecere la un alt nivel… dar… cata vreme respectivle dezvaluiri nu releva absolut nimic nou, nici in forma nici in continut in raport cu ceea ce prea cinstitul stie deja (vai prea stie) din mesajele postate mai inaninte, de catre domniile voastre, de-a lungul timpului, pe Arca lui Goe, in deplina si plenara libertate de exprimare, gestul in sine isi pierde savoarea principiala, decazand in banal, deriziune, capatand accente „copilaresti” ca sa zic asa, care denota un soi de disperare suava, sublima si inutila. Ia vedeti ca ma supar pe amandoua. Si va rog sa aveti grija la oglinzi. Nu-s venetiene dar sunt inchiriate.

      P.S. Probabil ca in context „dl.G” vine de la „dl.Girimea”… caz in care va invit sa va hotarati d-voastra rapid care-i Mita (Baston) si care-i Didina (Mecu). Asta in caz ca n-ati vrea (mai bine, de bine, de rau) ca „dl.G” sa vina de la „dl.Garcin”, caz in care ati avea de ales domniile voastre intre Ines și (ah) Estelle. Si atunci de ce naiba il mai ademeniti pe aci si pe nevinovatul d.D’Artagnan?

      • sorela said

        Cu usile închise este o piesa aleasa la întâmplare din volumul de teatru al lui Jean-Paul Sartre, cu un subiect usor macabru, dar cu o replica faimoasa: „Nu-i nevoie de flacari si smoala. Infernul sunt ceilalti”. Eu personal nu l-am agreat pe Sartre, mi s-a parut prea cinic, prea de stânga, prea trecând istoria în paranteza la modul francez idealist al deceniilor postbelice. Si aceasta piesa de teatru ne ofera o parabola. Trei morti, Joseph Garcin, Estelle Rigault si Ines Serrano se întâlnesc într-o camera dintr-o pensiune oarecare, ale carei usi sunt închise. Cei trei cauta pricina mortii lor, iar Garcin îsi descopera o lasitate interioara care si l-a dus la deces. Aceasta lasitate devine de nesuportat si în ochii celor doua femei, Garcin vrea sa scape de ele, apoi încearca s-o convinga pe Ines, acuzatoarea sa, ca totusi nu a fost las în toate actiunile sale, ca au existat si momente de curaj, de daruire. Nu exista însa o solutie de a scapa din acea camera si de aceea Garcin va exclama: „Infernul sunt ceilalti.”

        Cauzele mortii fiecaruia dintre personaje sunt dezvaluite dupa numeroase discutii preliminarii, în fond sunt taine care nu pot fi povestite cu usurinta: Estelle a murit de pneumonie, Garcin ucis de gloantele unui pluton de executie pentru dezertare, iar Ines gazata împreuna cu fosta ei prietena, Florence. Întâlnirea celor trei le produce initial o deziluzie, anume de a nu fi gasit în infern rude, prieteni, ci persoane necunoscute.

        În fond sunt prezentate trei destine ratate în chipuri diferite. Estelle este o femeie pentru care s-a sinucis amantul, care si-a înecat pruncul într-un lac, dar care se autoiluzioneaza ca este un copil, ca are nevoie de protectie, ca mai este la vârsta inocentei. Estelle e femeia-piton, care cauta protectia barbatului, fie el si las. Este o pruncucigasa si se ofera lui Garcin probabil pentru a-si disculpa fapta, pentru a-i gasi o greutate pozitiva. Este o femeie care cauta sa stearga cu buretele atrocitatile de lânga ea, este stilul papusii ucigase care îsi continua trilul ori filtrul pseudopur si dupa fapta. Iata autoiluzia ei: „Îmi plac barbatii, Garcin, barbatii adevarati, cu pielea aspra, cu mâinile tari. Tu n-ai o barbie de las. Nu ai gura unui las, nu ai vocea unui las, parul tau nu este ca al unui las, iar eu te iubesc pentru gura ta, pen¬tru vocea ta, pentru parul tau.” Trebuie sa recunoastem ca niciun infractor nu poarta urmele faptei pe chip. Pare o fiinta umana normala, un burta-verde cumsecade.

        Povestea lui Ines este relatata la un mod impersonal, jurnalistic. Ines, amanta parasita, îsi împinge fostul amant în fata tramvaiului. Cea de-a doua amanta, Florence, cauta un prilej de razbunare dupa aflarea asasinatului si se gazeaza împreuna cu Ines. Subiect de fapte diverse.

        În sfârsit Garcin. Este vocea care exprima furia si ciuda de a nu putea fi îndreptate în nici un fel evenimentele. Un ziarist pacifist care încearca sa fuga de front. În acelasi timp un spirit cinic cu propria sotie pe care o chinuie si-o umileste aducând amante în camera alaturata.

        Ines nu-i lasa pe ceilalti doi sa se consoleze, sa-si deturneze actiunile. Se include împreuna cu ei în categoria asasinilor, a persoanelor vinovate care au ajuns pe drept în infern. Ochii lui Ines – oglinda pentru Estelle, oglinda cu problemele ei de deturnare a realitatii sau de amplificare a aspectelor pe care le vrem ignorate si judecator pentru Garcin caruia i se contureaza pura fapta de lasitate. Ines ajunge sa exclame ca „nu sînt decît privirea care te vede, acest gînd incolor care te gîndeste” Nu poti sa prinzi gîndurile cu mîinile.” Si ca de fapt judecata sa este cea a lumii. Exclama cu un ton acuzator de procuror: „eu, de una singura, sunt o multime, sunt multimea.”

        Suferinta lor e dublata de faptul ca uneori pot privi – ca si cum ar avea un telescop înlauntrul fiintei – pe pamânt, în marele târg al lumii, experienta relatata printr-un fel de transa-monolog si ca au ocazia sa vada cum li se sterg încet urmele trecerii lor, cum faptele tainice le sunt dezvaluite si apoi uitate. Aceasta stergere din memoria Pamântului o înnebuneste întâi pe Estelle care mai vrea odata sa se simta iubita si cauta refugiu în bratele lasului Garcin. Protectia lui Garcin pare un bun adapost, numai cât Ines nu va dezvalui adevarata fateta a antieroului.

        Observ ca este o piesa scrisa în buna maniera modernista. Persoanele constituie niste antiidealuri, un las, o femeie pierduta, o ucigasa de copii. Fiecare devine judecatorul celorlalti doi. Cum picamerul mi-a amintit de existenta sa si indirect de reveria mea scolaresca, ma gândeam ca piesa lui Sartre ar fi putut tine de sectia DJ, cea a antiregulilor, dar ulterior ar fi fost trimisa la sectia clasicista prin numeroasele scene conformiste: un singur loc, pastrarea obiceiului de a chema pe servitor prin sonerie, prezenta unui decor stil napoleonian, lipsa de comunicare dintre femei.

        Procedeul lui Sartre – cresterea din dialogurile banale, de acomodare cu noua realitate, de cunoastere a timpului nereprezentat în roman pâna ce se ajunge într-un prezent care cunoaste doua momente – o încercare de evadare nereusita din cauze psihice si relevarea unui adevar de ordin metafizic: „Infernul sunt ceilalti.” De fapt, este obsesia alteritatii franceze. Rimbaud exclamase jumatate de veac înainte: „Eu sunt ceilalti.”

        Este o piesa despre locuitori ai Infernului, fara o sansa de mântuire, cinici, tinzând sa-si mascheze faptele, dar aflati în prezenta unui marturisitor. Ines este si în viata fizica o fiinta careia îi place chinul, se autodefineste drept o femeie pierduta.

        Piesa are un final deschis. Cei trei îsi vor continua monologurile, acuzele, încercarile de evadare. Abia si-au pornit morisca stereotipa. Vor juca toate combinatiile pe care le au la îndemâna, apoi vor începe sa se repete. De fapt nu stiu ce se va întâmpla, un alt act care nu s-a mai scris niciodata ar fi urmat sa înceapa cu expresia de final: „sa continuam”.

        O recenzie de: Gabriel Adrian Mirea http://www.bookblog.ro/integrala-de-autor/cu-usile-inchise/

        • Dl.Goe said

          Sorela cui? Eh, draga surioara, in aceasta Doomsday ar fi de preferat Sorell si Fiul sau Rosu si Negru. (Se ofera recom-pense celui care poate face o paralela literara (critica) intre cele doua romane, intre personaje si intre autori… ) Serios.🙂

          P.S Asteptam provincia si pe provinciale (Madame Bovary). C’est toi?

  35. Dl.Goe said

    In acord (armonic) cu amicul Lao Tzu (care este promotor al armoniei universale prin puterea lui Tao (…, ♪) ) sa-i cunosti pe altii inseamna stiinta, sa te cunosti pe tine insuti inseamna intelepciune. Sa-i controlezi pe altii presupune forta, sa te controlezi pe tine insuti presupune tarie. Din spusele acestui precursor al lui Isus Christos, este preferabil sa fi spectator nu actor, si sa practici relaxarea si delasarea in obscuritate (anonimat?) decat sa cauti cu predilectie lumina reflectoarelor, sa lasi lucrurile sa se intample. In aparenta dl.Goe, d-na Stely, d-na Mecu si altii (de ex. dl.Djokovic) nu procedeaza asa, nu lasa lucrurile sa se intample, actionand pare-se in contra acestora… Totusi iata ca lucrurile isi vad de logica lor si se intampla. Si aici, si acolo si dincolo… Pretutindeni. Exact asa cum trebuie sa se intample. Intrucat persoanele de fata trebuiesc ex-cluse, singurul caruia i se poate acorda credit si admiratie ramane dl.Djokovic, un reper demn de observat (cu luare aminte) de catre cei care se confrunta cu ratarea, esecul, esuarea, neimplinirea (indiferent de planul acestora).

    P.S. Mai depinde si de cum va reusi Simona sa se alinieze in ordinea fireasca a lucrurilor… Pana una alta activitatea in laboratoarele aseptice in care se practica ludic stimularea controlata si intratarea ego-urilor, in scopuri terapeutice (prin divertisment), in conditii de securitate maxima, ramane in suspensie. O clipa. Un ragaz.

    P.S. Slava Domnului, dl.Athos traieste si el, d-na Mecu e vie si dansa… (e vie,dar uite vine toamna si dansa tot nu face struguri…).

    • Cherchez la femme!

      • Dl.Goe said

        Wow! La femme! Venere si Madona in toata regula….

        P.S. Dilie, dilie, dar vicleana. I-ati facut-o d-nei Estelle, detonandu-i bomba cu care va tot ameninta dansa pe d-voastra. O fi fost un gest spontan? O fi fost un gest premeditat? Nu-se-stie. Nu-conteaza. Important este hazul enorm care imbraca situatia si felul in care combatatntii se iau in serios ca si cum bomba „detonata” ar fi fost bomba adevarata (atomica chiar) nu o biata pocnitoare cu… fistic si caramel. Nu e oare infinit nostim ca d-na Stely a fost astfel redusa la tacere (din atata lucru), fiind facuta sa se ascunda prin cotloane de rusine, ca si cum ar avea convingerea ca nu s-ar fi stiut mai de dinainte ca este duplicitara din fire si ca abia d-voastra cu bombitza ati fi luminat-o (la fetze). Hilar, nu. Dar si d-voastra pastrati aceasta iluzie dulceaga (ceea ce este inca si mai nostim), si ati venit sa recoltati roadele succesului, pe treitoriul de pe care a fost eradicata inamica care va este prietena si sora. Auzi la dansa „Cherchez la femme!” !!!🙂 Esti tare, madame. Prea tare. Te dai anonima?

        P.S. D-na Stely, altetza nu are rost sa stati pitulata-n papusoi. Nu s-a intamplat nimica. Simona s-a calificat in semifinale, iar d-voastra ati uitat sa anuntati scorul final, lasandu-l pe prea cinstitul in ceata…🙂 Sau macar scorul din setul al doilea, cu accent grav, de cobe. Ca de… d-voastra va place mai mult Kobo Abe decat Frantz Kafka, Caragiale ramanand favoritul nostru…

        Vedeti ca daca mai stati mult muribundå sa va lingeti ranile chiar va ia morbida Mecu caimacul si locul…🙂 sub Soare. Soarele alb al desertului, de Nichita. (Mihalcov). In alcov. Eu cred ca ar trebui sa cherchez la femme si apoi sa treceti, de indata, la contra-atac si sa-i puneti cåcat pe clantza. Sau pastå de dinti. Ce-oti avea. Ce-oti avea?🙂 Nu uitati sa mentionati care va sunt favoritii in cele 4 semifinale…

        • Domnule G., nici har de Hercule Poirot nu aveți. Vai! Comic de trist.
          🙂 🙂 🙂

          • Dl.Goe said

            Stimata doamna faptul ca-mi tot conferiti haruri pe care nu le am doar ca sa aveti ce-mi confisca este inca amuzant. Se pare ca si d-voastra va face bine acest exercitiu asa incat toata lumea e castigata. Ca-l mai introduceti si pe misteriosul domn G. in ecuatie face intr-adevar lucrurile de un comic trist. Meritul e al d-voastra, satisfactia ne apartine.

            P.S. Deci fiti pe receptie, va asteapta surprize colosale.🙂 proportionale cu predispozitia d-voastra de a va confectiona senzatii false, de carton presat (tristete, veselie etc)…

            P.P.S. Ne pare sincer rau ca va dusmaniti asa de tare si ca nu va putem ajuta (pe moment) in aceasta privinta, dar pastram speranta ca contextul cadru pe care vi-l punem la dispozitie gratis, ofera premise sa va ajutati singura, spre impacare cu dusmanca care va sfasie din interior. Sfatul meu ar fi sa profitati de circumstantele favorabile si sa nu precupetiti niciun efort in acest sens. Ezitarile nu-si au rostul. 🙂 Azi mai mult decat ieri… si poate decat maine.

        • Stely said

          „Scrisoarea Unui Arab Terorist Din Romania
          Zalutam cu rezbekt, Jefu.
          Aderizat la Romania cu bomba la valiza ascuns, tregut fara broblem control la aerobort. Pastrat dolar american blestemat, bentru construit aigea bomba, dat jumadate la taxi, jumate furat tigan din buzunar.
          Indalnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine. Discutat cu el la cafenea plan bomba, consumat egler broaspat, intoxicat cu zalmonel, noi ajuns la sbital, doctor roman durut la cur, noi luat cur fok.
          Jefu, gu bomba praf antrax nu putut facut la Romania, gineva furat antrax, deci ingercat plan bomba cu bum-bum..!
          Mutat apartament frate Ahmed, adus mult frumoz aminde de tara mia, fara apa la robinet, geamm sparte ca la Beirut, tigle kazut cap cind vind bate.
          Urmarit PROTV emiziune explozia camion azotat, facut frica la mine. Astia romani are tupeu nu gluma ! Urgent trebuie recrutat, jefu ! Bomba cu azotat mare efect aveam…
          Inderesat pilotat avion bentru lovit gladire la roman. Vazut delevizor, aparat zbor MIG brabusit singur in ogor la taran, plus taran roman stricat singur gladire, adormit beat , tigara abrinsa, murit soacra, facut chef mare la ei…
          Draga Jefu, gineva furat la mine gas pastrat bentru bus la bomba, iar azeara, gind iesit cumbarat baclava, exblodat budelie la barter. Aici la Romania, mult cretin!
          Zbierat, zguibat la sin, cacat be mine de frica !
          Jefu, ma indorg acasa!
          Asta romani nu are nevoie de terorism, face singur treaba.”

          :))

          P.S. Hmm…” duplicitara din fire” ??? . Nu sunt de acord.

          • Dl.Goe said

            E veche, e fumata, e off topic… Dar e bine ca incercati sa (vå) combateti stinghereala. Cat de cat.🙂

            P.S. Suntem (din fire) de acord cu orice dezacord. Adica ca puteti sa nu fiti de acord. Cine zice ca ar trebui sa fiti de acord? Si daca nu din „fire” atunci din ce? De curiozitate!🙂

          • Dl.Goe said

            @Stely – Cred ca o bulversati prin prezenta pe d-na Mecu. Nu cred ca se astepta sa aveti „comentarii” inca de azi. Dansa a fost foarte prudenta in interventii, incercand sa nu intinda coarda… Coarda indestructibila care va leaga de dansa, asa ca probabil acuma sta si se mira, cu gura deschisa, inghitind aer si incercand sa se concentreze … Ce sa faca? Ce sa faca? Cårui demon sa-i cedeze? Suferå cumplit, peste poate. Nu puteati si d-voastra sa mai asteptati o zi, doua acolo, pana se incetatzenea si dansa putin in incercarea de a infiripa o idila in cautarea punctului G.? Sunteti (si) sadica. Tot din fire?🙂

          • Of, grave probleme și la harul clarviziunii. „Sorela” înstelată știe de ce.🙂

            (Aparte: – Din ce în ce mai bine conturat personajul G!)

          • Stely said

            Pai hai sa clarificam daca se poate. Mai intai chestiunea” duplicitatii” . Adica despre constatarea de aici :
            „Nu e oare infinit nostim ca d-na Stely a fost astfel redusa la tacere (din atata lucru), fiind facuta sa se ascunda prin cotloane de rusine, ca si cum ar avea convingerea ca nu s-ar fi stiut mai de dinainte ca este duplicitara din fire si ca abia d-voastra cu bombitza ati fi luminat-o (la fetze). Hilar, nu.”

            Nu sunt de acord ca as fi „duplicitara” in contextul acelor discutii deconspirate .
            1) In ceea ce-l priveste pe Dl Goe .
            2) SI nici in ceea ce o priveste pe doamna …”Ines”?
            3 ) Si nici din „fire”(in general).
            Adica :DUPLICITÁR, -Ă, duplicitari, -e, adj. Fățarnic, ipocrit.
            Mie mi se pare ca tocmai sinceritatea si franchetea ma pun in situatii jenante.
            Faptul ca am continuat cu respectiva”deconspirare” a fost dovada ca nu am avut nimic de ascuns, Tacerea mea a fost cauzata nu de faptul ca mi-a fost „rusine” de ceea ce am scris despre „Goe” , intrucat tocmai explicasem ce m-a determinat sa -i raspund la mesajele acelea (desi imi propusesem sa nu-i mai raspund )ci de amenintarea cu supararea pe „amandoua „si de intrebarea de la final . Adica asta : Si atunci de ce naiba il mai ademeniti pe aci si pe nevinovatul d.D’Artagnan?
            Tocmai faptul ca i-am marturisit sincer ce cred despre poemele ei si presupusa schimbare de strategie, dar si despre topicul lui D’Artagnan si nu in ultimul rand despre el (Dl Goe) este (da) dovada sinceritatii nu a duplicitatii( prefacatoriei.)
            Si atunci de ce s-ar fi putut supara ( si )pe mine ? Daca s-a suparat ca l-am introdus in context („ademenit”?) pe Dl D’Artagnan, eu nu aveam cum sa prevad ca zicerile mele nevinovate ar putea sa fie facute publice. Dar daca Dl D’Artagnan este suparat pe mine sunt gata sa-mi cer scuze. Nici pe doamna cu pricina nu ar fi cazul sa se supere. Cred ca si-a dat seama ca dansa spune de rau despre toti prietenii Dl-ui Goe care nu-i dau dreptate precum ca ar fi victima „agresivitatii” d-lui verbale .
            A, da , si povestea”macabra”(piesa de teatru) ” Cu usile inchise” a fost cauza tacerii mele . Nu gasesc nici o asemanare nici a Arcei lui Goe cu Infernul si nici a mea cu Estella . Eu nu mi-am propus sa fiu „infernul” cuiva in virtualitate. Daca as putea fi perceputa asa , s-ar putea doar in viata reala, dar si vicerversa ar fi valabila . 🙂 Asta este insa problema mea de viata . Iar daca Dl Goe si-a adjudecat rolul lui Garcin , numai dansul poate sti de ce. Poate chiar crede ca ceea ce spune „Ines”( aka Maria) despre „lasitatatea” d-lui (anonimizarea) este adevarat. Eu numai asa accepta rolul Estellei (ca nu-l cred a fi las) Altfel nu… insa daca ma gandesc as avea si eu motive. Faptul ca s-a razgandit in privinta mesajelor din e-mail , adica imi spusese( public) sa le postez pe Arca lui Goe, intrucat doar ameninntarea nu era de ajuns, m-ar putea determina sa consider a fi o dovada de lasitate. Dar nici macar asta.

            P.S. Aseara , dupa meciul Simonei cu Azarenka, am intrat pe Arca lui Goe crezand ca exista un mesaj ceva …Vazand ca nu este m-am culcat- fericita pentru victoria ei colosala , dar si catranita …
            Acum sunt pregatita . Am dormit dupa amiaza incat sa rezist pentru a vedea toate semifinalele. Banuiesc ca vor incepe dupa ora 1:00 . Nu stiu orele exacte .
            Favoriti la baieti:Djokovic si dincolo n-am cum decat pe Federer . La fete merg pe mana Dl Goe -Simona- si dincolo la fel ,n-am cum decat pe Serena.
            Hai, Djokovic si Hai, Simona ! 🙂

          • arcaluigoe said

            @Stely – Scrieti prea lung si acum n-avem timp pentru lecturi de acest gen. Invatati si d-voastra de la d-na Mecu, care a devenit concisa. Pana la urma nu lungimea conteaza. Un comentariu scurt poate produce aceleasi efecte.

          • Dl.Goe said

            @Marginalia von Turpia: Ma bucur ca respirati inainte de a aspira si de a va repezi cu „raspunsurile” la neintrebatele intrebari. Culoarea precipitarii vi s-a schimbat de la vânat la mov intens…🙂 Totusi ar fi de zis ca comentariile d-voastra au inceput sa semene din ce in ce mai mult cu comentariile sportive ale d-nei Stely, ceea ce denota ca incapatanarea d-voastra de a refuza sa va lasati „modelata” va joaca feste. Ati stat prea mult in preajma dansei si v-ati contaminat. Adica ca vreti sa va manifestati prezenta si sa va vizibilizati teritorial, imaginadu-va ca pentru asta este suficient sa tusiti primele cuvinte care va dau prin putina minte.

            P.S. Doamna a apunerilor apuse, speranta d-voastra masluita, repetata-n reluare (tirade cu gura mare), cum c-ati fi find capabila de a scrie si altceva in afara de poezele (profundele poezele aka cititoarea Stely) este o nota specifica personajului „Marginalia von Turpia” care este scris deja, pe Arca lui Goe si in cateva alte locuri de prin HUVACA. Nicio sansa, nicio speranta. Nu ma refer la faptul ca n-ar exista „sanse” ca o atare creatie sa poata fi considerata ceva literar cat de cat, ci la insusi faptul ca o atare chestie ar putea exista aevea, c-ati putea chiar fie si numa sa mazgaliti numarul necesar de cuvinte pentru o atare compunere. V-am mai spus asta de multe ori, cam o data pe an, inca de la inceput de cand ati luat in gura ideea asta „cu romanul pentru care v-ati documenta”, folosita ca replica de avarie, repetata ca o placa de patefon stricata. Ceea ce nu ma poate impiedica sa va urez succes. Faptul ca-n imaginatia d-voastra sugeti vlaga de la sursa (din personajul G.) ar trebui sa va stimuleze la compunere pentru a putea impartasi cu prietenii (imaginari dar orsicat) extazul fata cu inchipuirile d-vaostra. Din pacate n-o sa se intample. Si vai, prietenii (imaginari) stiu si de ce.

            P.P.S. Stimata d-na Mecu, atunci cand onorand Arca lui Goe cu prezenta d-voastra, afirmati (din proprie initiativa, repetand, insistand) cum c-am fi fiind lipsiti de felurite haruri, literare, stiintifice,filozofice sau de orice fel, si ca incordarile noastre pe Arca lui Goe, raman fara rezultate notabile, scremeri infantile (etc) sunteti realmente sincera si dezinteresata in gest si continut? Sau frustarea ca nu sunteti luata in seama va face sa insailati si sa livrati (nesolicitat) formule critice, fictiuni, alegatii nesincere, despre care aveti impresia ca ne-ar putea rani, produce suferinte, pagube etc? Desigur ca daca veti evita sa raspundeti incercand sa abateti atentia de la aceste „aspecte”, vom intelege si nu vom insista (ca nici n-am avea de ce). Ce ziceti?

          • Stely said

            A, da , crde ca sunt „Sorela ” . Nu am postat eu recenzia aceea . Pot sa-i spun ca nu mi-am format niciodata opinii numai din ceea ce scriu altii, ci mai intai ma documentez direct de la sursa. Adica in cazul acesta am citit mai intai piesa de teatru. Asta am facut-o aseara in pauza de intrerupere a meciului dintre Simona si Azarenka . Cred ca aceasta „Sorela” a vrut sa ma ajute sa-mi aleg rolul , dar eu deja citisem piesa si-mi facusem o parere despre ideea „Infernul sunt ceilalti .” Finalul insa m-a facut optimista. „Sa continuam „asadar . 🙂

            P.S. Dl Goe , va propun s-o lasam pe doamna „marginalia …” sa joace ce rol vrea dansa. Pe mine chiar ma induioseaza incercarile dumneaei de a da verdicte si de a face diverse constatari bizare. Numai dansa stie ce vrea , ce scop are , cine / ce o impulsioneaza sa faca asemenea gesturi . Eu cred totusi ca are nevoie de intelegere.

          • Dl.Goe said

            @Stely – Propunerea d-voastra este de neinteles. Imi propuneti s-o lasam pe doamna „marginalia …” sa joace ce rol vrea dansa. D-na Stely ii propune d-lui Goe ca impreuna s-o lase pe d-na „marginalia..” sa joace ce rol vrea dansa. Alianta Ste-Goe contra unei doamne.🙂 In afara de nota comica a sugestiei de coalitie (va explic alta data in ce consta umorul fabulous al propunerii), ar fi de zis ca va chinuiti degeaba in cautarea unor aliati intru rezolvarea unei probleme strict personale pe care o aveti cu sora d-voastra mai mare de ginta (latinå). Si apoi cine o impiedica pe d-ei sa joace ce rol vrea? Cine n-o lasa? Cum ar putea cineva s-o impiedice sa incerce? N-ar avea cum. N-ar avea cine. Dansa este deja lasata sa incerce sa joace ce rol vrea. In final, de jucat, joaca ce rol poate. Daca propunerea d-voastra de a actiona in mod solidar in problema data se refera de fapt la a nu o mai stimula pe biata creatura in a-si face rolul, cred ca ar trebui sa aveti resurse de a actiona singura in mod efficient. Resurse dar si/mai ales responsabilitatea. (…) Teoretic vorbind, desigur… Ca practic…. Practica ne mananca (lasandu-ne si iresponsabili si fara resurse).🙂

            P.S. Desigur ca d-na Carmen-Maria Mazu are nevoie de intelegere. Ca toate doamnele, dar mai multa intelegere decat are si primeste aici (cu spor) nu vad cum si unde ar mai putea gasi. Nicaieri de la Nimeni. Abandonand corabia pitecantropului dunarean, in vederea salvarii, atat d-voastra cat si umbra d-voastra (pe care ati târât-o aici ca sa nu fiti singura pe Arca, ca cuplu) ati fost primate pentru imbarcare cu toata intelegerea. Motiv pentru care ambele refuzati sa realizati ca imbarcarea a fost finalizata si ca sunteti amandoua gata pentru Potop, ca toti ceilalti pasageri care s-au imbarcat duium pe Arca lui Goe, din cele mai vechi timpuri si pana azi. De-a pururi ziua cea de azi. Admin.

          • Domnule administrator, nu mai aruncați pisica moartă în ograda vecinului. Lăsați femeia binevoitoare în pace.🙂 Domnia voastră, domnule G. I., m-ați tot invitat să experimentez libertatea de aici, din astă biată barcă șubredă. M-ați tot îndemnat să experimentez „dulceața” anonimatului.🙂 Făcui și asta, dar pen’ că mă deconspirați mereu, ca un om ce respectă libertatea altora, cum vă dădeați, (:) ), renunțai la comicul statut de „anonim”.
            OK, doar că, uite morala ce rezultă (implicit, și din cele spuse de domnia voastră mai sus): „Învățătura dată rău, se sparge-n capu’ tău”.

          • arcaluigoe said

            @Marginalia von Turpia – Esti tulburata atat de tare la psihic incat pana si hazul de a sta de taina cu nebunii isi pierde din savoare, pentru ca ti-ai pierdut pana si rusinea cu care, de obicei, oamenii de felul tau isi ascund boala, incercand sa salveze aparentele.

            Carmen-Maria Mecu (bolnava (la) psihic) declara (recunoscandu-si practic starea: obsesie maniacala): Domnia voastră, domnule G. I., m-ați tot invitat să experimentez libertatea de aici

            Madam, visezi? Esti completamente dusa cu sorcova. Iti ei dorintele bolnave drept realitate. Cine Dumnezeu (si cine Dracu) te-a tot invitat aici? Cine este dl. G.I. pe care-l tot invoci cu foc, cu speranta, cu dementa? Si daca-n inchipuirea ta ai fost invitata aici, intr-un loc nepotrivit, subred, ce te tine de ani de zile facandu-te sa sa produci mii de comentarii si sa te milogesti pentru atentie? Sarmana creatura te afli intr-un loc gresit. Aici nu este sanatoriu (desi poate fi balamuc, prin prezenta unora ca tine), nu este cabinet medical, nu este terapie in grup gratis, nu este cantina CFR… Incearca sa intelegi ca ai nevoie de atentia unor psihiatri speialisti si nu aici, in HUVACA, ci dincolo.

            Te-a deconspirat cineva? Aici pe Arca lui Goe? Despre ce Dumnezeu (si despre ce Dracu) vorbesti?

            Ograda vecinului? Sa las in pace femeia binevoitoare? Cine? Noi? Ce treaba avem noi cu dansa? Cine o hartuieste si cinei-i posteaza public e-mailurile private? Pai madam fara ea tu nici n-ai exista. Ea e singura care te-ai invitat si te-a ademenit aici si singura care te tine, este poarta prin care te mentii in actualitate ca creatura, pe Arca lui Goe. Fara ea ai disparea ca un fum.

            P.P.S. Ce facusi madam? Trecu luna? Cam repede. Dupa cum anticipam stai foarte bine cu digestia. Cu asimilarea stai prost. Ai papat tot. Iar ai ramas fara conbustibil si ai venit la dl.Goe sa te alimentezi cu fluide, pe datorie. Tot pe datorie. Esti o paguba. Un rateu. O cacareaza disperata care si-a pierdut si ultima farama de decenta, de respect fata de sine insasi. Ne este rusine de rusinea ta in asa masura incat compasiunea pe care ti-am datora-o nu poate fi deplina.

          • Stely said

            @Dl Goe, „sora mea de ginta latina” are ce are nu cu mine ci cu insusi „G” in persoana . Eu nu am nimic cu dumneaei decat ca nu-i inteleg obsesia pentru „G” si alte obsesii care ma privesc pe mine. Ea vrea sa ma faca sa parasesc Arca, inchipuindu-si ca fara mine va inceta sa existe . Va muri . Pai nu ati vazut cu cata bucurie imi transmite „condoleante” cand lipsiti(nu postati) cateva zile ? Impresia ca- daca imi REPET/a, POATE Îm(Ț)INTRĂ ÎN MINTE, ca Nu va „dialoga „cu mine ” pe vreun blog până ce nu va avea „certitudinea „că voi ” pricepe” ceea ce imi spunema -ma va convinge sa fiu alaturi de ea . Ea are( deci) ceva cu mine in particular si nu cu nickul Stely de pe Arca lui Goe. Numai ca pe acesta nu-l va face niciodata sa-i intelega dorinta morbida, precum ca ar trebui sa parasesca Arca si implicit pe Dl Goe. Eu insa ii inteleg framanatarile. Anume, acelea ca daca nickul Stely nu pleaca in „neant”, macar sa fie si e „marginalia…” o pasagera cu acte in regula (acceptata asa cum e) si nu una clandestina . La asta ma refeream cand va propuneam acea ingaduinta .Insa nickul Stely, da „Admin(e),” se considera imbarcat din „cele mai vechi timpuri”…. Sa vina deci Potopul .🙂
            P.S. Teama mea de a ramane „in doi” pe Arca exista numai in cazul in care l-ar deranja pe adminul „care e”. Altfel nu.

          • arcaluigoe said

            @Stely – Mesajul d-voastra este confuz. Marginalia are sau nu are ceva cu d-voasta? Nu se intelege cum anume considerati. Cine este „G”-ul pe care-l mentionati? Daca d-voastra nu aveti nimic cu d-ei de ce ii tot scrieti mesaje private pe care apoi le faceti publice? De ce o tot invocati off topic pe Arca lui Goe? De ce ii tot faceti sugestii despre ce si cum ar trebui sa se manifeste pe Arca lui Goe? Singura d-voastra ratiune de a (mai) fi manifest pe Arca lui Goe a ramas aceea de a o mentine si pe biata marginalie. O marginalie, doua marginalii. Este fireasca, in special la dementi, dorinta morbida de a distruge, de a ucide, ceea ce nu pot avea, ceea ce-si doresc cu disperrare sa aiba. De aceea d-na Mecu meneste si doreste moarte, stigere… D-voastra ii intretineti iluzia ca se poate. Fie plecand si lasand linistea, tacerea (silentium lugubru) sa se astearna. Fie ramanand si trancanind alaturi de dansa rahaturi psihopatice care sa ingroape ceea ce trebuie ucis. Doua iluzii care mai de care mai ridicole.

            P.S. Ce treaba aveti d-voastra cu Potopul?

          • Dl.Goe said

            @Stely – Felul in care prezenta d-voastra pe Arca lui Goe l-ar putea deranja pe „admin-ul care este”, n-are a face defel cu prezenta sau absenta altor entitati. Nu va mai ascundeti (duplicitatea) dupa degete in grup(uri).. Si nu va mai amagiti. Ca e inutil.🙂

          • Stely said

            Bine , atunci ” la popa la poarta o pisica moarta, cine-o rade si -o (mai) „trancani”(scrie) ” cu si despre marginalii „verzi pe pereti”, sa o manance coapta. ” 🙂

            P.S. Cum , ce „treaba” am eu cu Potopul ? Pai nu ati spus ca de-aia sunt acum pe Arca lui Goe ?Sa ma salvez deun eventual Potop ? Eeee, acum chiar ma supar. Pai , cine o tine de vorba pe „marginalia” , de se mira si ea cata atentia ii acordati cu texte lungi si pamflete consistente ? Si asta este un motiv pentru care v-am sugerat „s-o lasam in pace”. N-ati vrut .Ati zis ca de ce sa ne aliem contra unei „doamne”…s,a,m.d.
            Acum STOP. Im curand va incepe meciul. Ori ati uitat? Hai Simona !

            P.S. Va mai mentineti pronosticul ? Sigur o” bate”pe Penetta ?

          • Dl.Goe said

            Aveti un fel mecanic de a interpreta lucrurile, acesta fiind inså charm-ul d-voastra.🙂

            Si de tacut vreti sa tåceti despre Marginalia tot impreuna cu cineva. Singura ati muri de frica.🙂 Si iarasi va inchipuiti ce nu sunteti: membru al echipajului. Sunteti doar un pasager pasager ca orice (alt) pasager. Multumiti-va cu blazonul de pasager si nu-l påtatzi cu tâmpenii.

            P.S. Nu, nu aveti nicio treaba cu Potopul. Ce treaba ati putea avea? Chiar daca refuzati formal (amânând sine-die) sa semnati procesul verbal de predare/primire ocazionat de imbarcarea d-voastra pe Arca, tot nu aveti ce avea cu Potopul. Noi aici nu salvam persoane in carne si oase, ci spirite, clone, coduri, gene, replici. Faptul ca tot bâzâiti pe aci sa tot verificati daca-coletul etichetat „Stely” este ok, cat si incercarea de a mai tot adauga suplimente de „Stely” (redundantze) in colet, ramane o nota specifica a domniei voastre, consemnata deja in bagaj. Practic nu mai aveti nimic de facut si va omorati timpul, incurcand locul de teama sa nu vi-l ia Marginalia. Liber de la noi ca la banul Ghica. Salvarea d-voastra (oricum) nu (mai) depinde de faptul de a mai sta sau de a mai pleca de pe Arca lui Goe. Nici chiar dandu-va foc la valizå. Dar poate aveti treaba si va retinem.🙂

          • D-le G.I., d-le Vaio! Vai! Nici harul minciunii nu-l aveți. Mințiți complet neconvingător.
            BIG SECRET: Minciunile însoțite de injurii, nu devin mai credibile. Oricine poate verifica afirmațiile mele, căutându-vă postările vechi pe blogul unde bântuiați în speranța că un Creator din Corabia, cu harul poeziei și Pamfletului, vă va lua în seamă. Nu v-a luat. Nici alții.🙂
            Hai, învățați măcar să mințiți, dacă alte „haruri” nu vă vor fi niciodată accesibile. SUCCES!
            O să mai trec pe aici să văd ce progrese ați mai făcut.
            PS. Rostul meu, printre altele, este acela de a vă „developa”. Reușii mult. Sunt încântată de mine.🙂 Pagini live faine!

          • Dl.Goe said

            @Marginalia… Doamna Mecu, daca incantarea d-voastra de d-voastra inseva este sincera, asta nu poate decat sa ne bucure. Abilitatea de a face o persoana dilie, lipsita de demnitate, (un deseu) sa fie incantata de ea insasi, nu este la indemana oricui. Este unul dintre miracolele care se intampla (dar numai) pe Arca lui Goe. Daca insa ne mintiti sa va fie rusine.

            P.S. Faptul ca v-am ajutat sa va gasiti ca creatura un rost (pe care altminteri nu-l aveati) este un bonus, un supliment de satisfactie pentru noi. In subsidiar insa ne pare sincer rau ca vedeti injurii acolo unde nu se afla, in special pentru faptul ca in aceste injurii imaginare gasiti argumente valide in a va justifica si consolida dementa si ridicolul. Starea de fapt nu poate fi injurie.

            P.P.S. Daca chiar stati in coada de admiratie pentru rateul de la Corabia de ce l-ati abandonat? De ce l-ati tradat, lasandu-l singur si ridicol in propriul rahat, preferand sa va balaciti voiaosa in „troaca lui Goe”? Aveti vreo idee?

  36. d'Artagnan said

    D’Artagnan păpușa lui G.?!
    Cine mama naibii ia numele domnului…D’Artagnan în deșert?!
    Am să-i tai nasul, am să-i tai unghiile, părul, și ce mai găsesc…Am să-l spintec, am să-l toc, am să-i dau foc!
    Formidabil ce tupeu nevolnic au unii, cum pleacă omu’ puțin, cum prind trepădușii curaj!!!

    • Dl.Goe said

      D-le D’Artagnan, ziceti merci c-ati scapat ieftin sub aspect ontologic ingaduindu-vi-se sa va pastrati o identitate distincta, separata, consistenta… Altii n-au avut acest noroc. La vremea lor d-ni Nimeni, Humor (!), Pârjan si altii (persoane mai importante, nu spui cine) si chiar unele doamne, n-au avut aceasta sansa fiind condamnate sa fie (in mintea aceluiasi observator precar) doar umbre firave al d-lui Goe. Papusa e mai mult decat Umbra, as zice. Uite pana si enigmaticul domn G. (care compenseaza in mintea d-nei M..u absenta dureroasa a punctului G.) nu-si are dreptul la o existenta decenta fiind doar un vas amorf in care-si face mendrele acelasi nefericit d.Goe. Prin urmare rugamintea mea ar fi sa aveti mila de cei care va iau pseudo-nick-name-le in desert (daca asta au in cap in ce ati vrea sa vi-l ia?) si sa nu-i maltratati prea tare.Mai bine frecati-le ridichea celor care nu v-au suplinit in niciun fel absenta cat ati fost plecat (partir se mourir un peu, n’est pas?) In alta ordine de idei (ce idee!) bine ati revenit printre noi.

    • RALG said

      Ah, d-le D’Artagnan, vedeti ca d-na M..u va gadila sub brat chiar la Han pe un topic despre fericire ca sa vada daca radeti, caz in care v-ati dovedi nu o papusa ci „a real boy”. Altminteri nu. Zâmbiti va rog.🙂

  37. RALG said

    Arta, Adevar, Timp, Transcendenta…? Aiurea, viata le intrece pe toate. Ce Caragiale? Ce Faulkner? Ce Cehov, domnule? Ia uite aici bijuterie… De mult n-am mai râs cu atata pofta, cu lacrimi. Perla asta de (sub)cultura trebuie musai conservata pe Arca. Oare Simona Cretzu o fi sora geamana a Corinei Cretzu sau a (si mai) blondei Oana Niculescu-Mizil-Vanghelie?

    Explicatiile halucinante ale unei consiliere PNL pentru arestarea lui Sorin Oprescu: E o schema ‘win-win’ si ‘win-lose’, adica la win-lose, fac win-lose

    de R.M. HotNews.ro Joi, 10 septembrie 2015, 13:06 Actualitate | Politic

    O reprezentanta a PNL din Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Simona Cretu, ofera o explicatie halucinanta pentru arestarea lui Sorin Oprescu, care merge de la „emotii negative”, legea atractiei universale si pana la scheme „win-lose”. Emotiile negative ar fi dus la arestarea primarului general.

    Ea a fost chestionata de site-ul de stiri dcnews.ro dupa ce a trimis o invitatie de presa legata de un curs despre legea atractiei universale.

    Potrivit dcnews.ro, la inceputul conversatiei, inainte de a raspunde la prima intrebare, Simona Cretu (aleasa pe listele PDL) a spus ca ea scrie pe foaie ca DNA ancheteaza si apoi procurorii asta au facut in cazul lui Sorin Oprescu. Rugata sa explice exact ce a vrut sa spuna, consiliera generala a raspuns:

    „Da, e o schema ‘win-win’ si ‘win-lose’, adica la win-lose, fac win-lose, sa zica de Oprescu, dau exemplu ca toti il iau pe el, domne, nu face, nu nu stiu ce, eh, in momentul asta e win-lose, ca eu castig, dar tu pierzi, adica stiu eu ca tu nu esti in stare de nimic. Eh, daca tu trimiti mesajul pe win-lose, nu-ti primeste, nu ti-l face, adica relatia e tensionata, e NOT OK si chit ca zici DNA ancheteaza tu poate nu vrei sa-i faci bine lui si e tensionata relatia si nu merge pe win-lose, deci nu poti sa trimiti mesajele si pe win-win adica trebuie sa apreciezi ce face, ce proiecte bune de infrastructura face, e apreciat de angajati, nu stiu ce, apoi zici DNA ancheteaza, apreciezi implicarea, asa, impreuna combatem coruptia. Ca in schema, asa. Uneori incerc sa le fac sa iasa fara sa scriu, sa le fac sa iasa in toate felurile, caut metode, asa. Cam despre asta e vorba, asa. Voiam sa vada oamenii ca e o schema si, efectiv, melodiile au niste… Deci Sorin, de exemplu, era mereu Enrique, adica eu cand il chemam pe el aparea mereu Enrique, la Silviu nu era niciodata Enrique si sunt niste cantareti pe care-i vezi cand te gandesti la numele lui, deci zic Sorin, pac, ii apare melodia. Bine, sunt multe chestii si de asta”.

    Dupa care a adaugat:

    „Sa stiti ca e foarte tare deci ce zic, eu nu am iesit, fiind delicata situatia, pai eu puteam si astia n-ati vazut ca tot stau si-si pun semne de intrebare ‘ma, da pe cine sa punem’ si eu am facut multa treaba, cum sa zic, si cu Vacarestiul si cu aia si cu aia, eu, nu m-ati vazut la televizor, deci eu nu am iesit la televizor, pentru ca… bine, o sa incep sa ies, dar sunt niste lucruri delicate, ca sa le zici ‘ba, stai frate, ca eu fac chestiile astea’, eu cam le-am zis. Si Oanei, Oana Grigore, e la Comisia de Mediu unde sunt eu, eu i-am spus acum trei saptamani, dar efectiv, faza asta ce a facut, ca d-aia zic, cand faci cu inima inchisa el nu prea mai face ce vrea el, d-aia zic sa faci ceva cu vointa pentru ca ai inima mai tare si efectiv, ca nu, nu mai era logic, deci in momentul in care-l prinsesera pe Moni Wigler, care era consilierul lui si era asa, el nu trebuia sa mai ia, era logic, ca altfel, il infunda si pe ala si pe el. Si de aia zic, nu sunt asa, cand vrei sa le explici logic, nu sunt asa, sunt altfel lucrurile. Si eu facand cursul asta, am creat deschidere, adica ce inseamna deschidere, mie-mi ies lucrurile astea, eu tot timpul vin si incerc sa-i invat pe altii, adica il ajut sa se deschida”.

    Urmeaza si explicatia:

    „Avem inteligenta analitica si inteligenta emotionala si in asta emotionala… aaa… si in comunicare in general sunt doua legi, legea atractiei asa universale, pe asta o urmaresc de mult timp cum functioneaza si am stat si am analizat melodiile si ele sunt… aaa… si de aia eu chemam doi iubiti, Silviu si Sorin, pentru ca in momentul in care chemam doar unul, Silviu, nu vedeau ceilalti ca ele sunt gandurile noastre melodiile, pentru ca d-aia apare ‘call my name’ in melodii, zic numele meu si atunci apare melodia mea si la Silviu apareau negri si cei mai mari ca varsta asa si la Sorin apareau tipii cu barba. Si de asta am analizat, am facut o lista cu melodii care apar la fiecare si eu trebuie sa dansez doar pentru unul, adica, sa zic, daca chem pe Silviu, dansez doar pentru Silviu, si e o treapta asa, si in faza de jos sunt emotii negative si in faza de sus sunt emotii pozitive, bine, au conotatie sexuala pentru ca eu chem un iubit, dar in faza de sus e cand iti paraseste prietena si te suna. Eu nu m-am inteles niciodata la faza asta cu Silviu pentru ca mereu ii explicam lucrurile astea si ziceam Sorin si el, cand ziceam Sorin, cadea. Ei, eu il ridicam iar. Si atunci se creeaza energiile astea. Fac chestiile astea ce scriu pe foaie, dar eu trebuie sa dansez… nu, aproape am obosit, am ajuns de m-au obosit, plus ca-l blochez pe Silviu si el nu poate sa ajunga la mine pentru ca eu chem doua fluxuri asa si nu chem unul si de asta am zis, nu stiu o sa mai invat niste oameni, dar i-am chemat pe astia care au mers pe urmele mele si care, cum sa zic, care au inima mai tare si care fac lucrurile, pentru ca ceilalti nu prea pricep si zic ca nu faci, dar eu explic la multi oameni, dar, nu, sa-mi spuna mie ca nu fac eu. Si in general despre asta e vorba, despre chestiile astea”.

    (Transcrierea declaratiilor – dcnews.ro)

    E clar! Traim pe planeta Nomalis. !!! O fi de râs? O fi de plâns?

    • RALG said

      In contra-pondere literara la snoava dadaistå a ezoterismului absurd, produsa de catre brava Simona Cretzu (aceasta Pâlnia si Stamate fara Urmuz), am recomanda spre lectura, pe aceeasi tema, un excelent eseu filozofic propus de catre dl.D.C. Turturica (rara avis) intitulat i/lustrativ Semnificatia prabusirii…

  38. Stely said

    Nu am înteles ce tocmai a” mormăit” comentaoarea aceasta de la dublu despre o eventuala furtuna si reprogramarea meciurilor de simplu din semifinale. A vorbit asa de incet incat nu am auzit . Dar ce-i drept nici eu nu am dat sonorul mai tare. Ma dumiresc eu dupa ora 24 :00 (peste 10′)cand pe „stiri , tenis live, clasamente „se va face public programul zilei de maine .
    P.S. Iarasi despre d-na Marginalia . Dansa nu se baga in vorba cu mine in direct pe Arca lui Goe. Nu ma considera demna de atentiile dumneaei. Doar in e-mail are curaj. Nu o vede nimeni. Asta da lasitate . Motiv pentru care gasesc de cuviinta sa-i fac cateodata publice mesajele. I-am spus ca nu vreau sa ma faca complice la aberatiile d-mneaei despre „G” si „Guitza”.

    • Stely said

      Da, cred ca ati aflat ca s-a schimbat programul . Fetele -Simona H. & Flavia P. maine ora 18:00 si Serena W.& RobertaV. ora 19:30.
      Baietii -Djokovic&Cilic ora 21:30 si ceilalti 23 :00.

  39. Stimate administrator, domnule G, e fascinant cum două-trei vorbe ale mele produc valuri de cugetare nămoloasă pe această ambarcațiune.
    Cred că v-am administrat doza pentru o lună.🙂
    SPOR!

    • Dl.Goe said

      Intr-adevar! Asadar prin aceasta nota (prizarita) d-ta le atragi atentia potentialilor martori de pe Arca lui Goe asupra faptului ca esti fascinanta prin maiestria si eficienta cu care, prin minim efort, reusesti sa produci efecte maxime, si nu o data ci mereu si mereu, ori de cate ori ai chef. Si anume efectul intentionat, caci altminteri care ar fi maiestria? In fapt cu asta te ocupi d-ta pe Arca lui Goe: Dai de cateva ori din buze starnind viitura namoloasa cu care te alimentezi pentru o luna intreaga. Bravos. Fascinant. Si ai tinut sa mentionezi exhbitionist treaba asta, de teama ca potentialul martor (d-na Stely?) e incapabil (de prost?) sa observe si singur fascinatia fascinantei creaturi. Tttt. Ori te pomenesti ca nota n-are nicio treaba cu martorul ci il vizeaza pe dl. Goe el insusi in persoana, in incercarea de a-l enerva? Tiii… Ce tare n-ai enervat. D-ta sa fii sanatoasa si sa-ti fie de bine. Mai pofteste pe la noi. Peste o luna??? Fugi ma tanti de aci ca nu rezisti matale atata. O sa-ti consumi portia pentru o luna cat ai bate din palme, si o sa te prezinti iar ca miloaga sa iei pe datorie.

      P.S. Fascinant ramane si felul in care (ti se pare) ca ai evitat sa clarifici problema sinceritatii „criticilor” cu care ne certi?

  40. Stely said

    „On topic ” in toata regula :

    Am intrat de catva timp in posesia unor informatii inedite, redate foarte frumos, despre alta „mare iubire” a lui Constantin Brancusi care asa cum spunea deunazi Dl Goe aici …
    Pare-se ca modelul original care l-a inspirat pe Brancusi, pentru a o crea pe d-soara Pogany, a fost Maria Tanase. Artele amalgamandu-se…

    De ce spun asta? … dar mai intai textul cu informatiile autentice, necunoscute in tara pana zilele trecute :

    ROMANY MARIE ŞI BRÂNCUŞI – O POVESTE DE DRAGOSTE ŞI CREAŢIE

    Multe femei remarcabile au marcat viaţa lui Brâncuşi dar Romany Marie a avut un loc cu totul special.
    Romany Marie s-a născut la 17 mai 1885, într-o pădure de tei lângă satul Nichitoaia, nu departe de Tecuci.
    Mama sa, Esther Rosen, era o evreică relativ bogată, iar tatăl său, Lupu Iuster, era un ţigan nomad originar din Rusia, care avea o băcănie în pădure. Sătulă de tirania tatălui, pleacă, la vârsta de 16 ani, în 1901, la New York. Tânără şi frumoasă, debutul şi l-a făcut ca dansatoare. După un scurt timp, pasionată de artă, deschide o tavernă, în 1914, în Greenwich Village, care are un succes imediat printre tinerii artişti – pictori, sculpori şi scriitori. Ideea Mariei era genială: un cadru rustic de han românesc, bucătărie românească şi cafea turcească în ceştile căreia Maria ghicea destinul vizitatorului. Dar, mai presus de toate, generozitatea Mariei a creat o puternică impresie şi vestea s-a răspândit cu viteza fulgerului: ea oferea artiştilor, care nu aveau să devină celebrităţi decât mai târziu, o ciorbă şi alte bunătăţi în schimbul unei opere a lor. Două zeci şi cinci de pictori i-au făcut portrete, dintre care unele se află în muzee importante din Statele Unite ale Americii.
    Foarte rapid, taverna Mariei ia aparenţa unei insolite galerii de artă. Maria joacă rolul unei inteligente animatoare artistice din Greenwich-ul începutului secolului 20. Numele celor care erau vizitatori ale diverselor taverne ale Mariei (au fost 11 taverne în total de-a lungul anilor, toate în Greenwich Village) sunt astăzi uluitoare: Buckminster Fuller, Gurdjieff, Edna St. Vincent Millay, Harry Kemp, Isamu Nocguchi, Robert Henri, Eugene O’Neill, Archile Gorky, Willem de Koonig, Constantin Brâncuşi, Alexander Calder, E. E. Cummings, Fernand Léger, Theodore Dreiser, Marcel Duchamp, Diego Rivera, Paul Robeson, Muriel Draper, Peter Neagoe, Mark Tobey, Edgard Varèse, Isadora Duncan, Martha Graham, Edward Hopper, José Clemente Orozco, Bertrand Russell, Alfred Stieglitz, John Cowper Powys, Vilhjalmur Steffansson şi mulţi alţii. Trebuie ţinut seama că aceştia nu erau simpli vizitatori: mulţi deveneau adevăraţi prieteni ai Mariei.
    Adevăratul nume al Mariei era Maria Iuster şi, apoi, Marie Marchand, prin căsătorie, dar ea a adoptat pseudonimul Romany Marie, sugerat de poetul David Ross, ca omagiul adus ţiganilor, pe care i-a cunoscut în timpul copilăriei sale, în şatrele cărora a dansat, a cântat şi cu care a învăţat ghicitul în cafea şi în palmă . Cu acest nume Maria rămâne cunoscută în cultura din prima jumătate a secolului 20. Un număr considerabil de cărţi de memorii ale diferitelor personalităţi, filme şi piese de teatru menţionează numele său.
    În 1925, Romany Marie face o călătorie în Franţa. Matisse şi Léger, prieteni ai ei, organizează o cină la care este invitat şi Brâncuşi. „Îl întreb dacă este român – spune Romany Marie. El, surprins de întrebarea mea, îmi răspunde: „Da”. Pe limba românească, îl întreb dacă este şi el artist. El răspunde că este sculptor. La rândul lui mă întreabă dacă şi eu fac parte din gloata artiştilor. Răzând îi răspund: nu ca dumneata. Arta mea este viaţa, cu toate frumuseţile ei naturale. După zâmbet, am înţeles că i-a plăcut răspunsul meu oarecum filosofic.”
    Brâncuşi o invită să îi viziteze atelierul. „Mi-am dat seama că vrea să mă … De altfel, şi eu o doream” – mărturiseşte Marie Romany cu o dezarmantă sinceritate. A doua zi după amiază, Maria îi vizitează atelierul. Brâncuşi îi oferă o somptuoasă cină. „Dar când şi cum ai preparat această raţă?” – îl întreabă Maria. „Foarte simplu – răspunde Brâncuşi. Am prins-o şi am pus-o în cratiţă, la fel şi legumele, fără să mă gândesc prea mult, am vârât-o în sobă şi, cât am stat noi de vorbă, ea s-a fript singură.” „Acum nu mai ştiu ce să cred despre dumneata – spune Maria. Ori eşti cel mai mare sculptor ori cel mai mare bucătar.”
    Astfel s-a născut pasiunea amoroasă între Romany Marie şi Brâncuşi. În loc de cele două luni prevăzute iniţial pentru şedrea sa la Paris, Marie râmâne şase luni în preajma lui Brâncuşi. „În fiecare dimineaţă îmi făceam bagajul de plecare, iar seara, la insistenţele lui şi ale inimii mele, îl desfăceam. Aşa că facerea şi desfacerea bagajului a durat… şase luni, pironindu-mă în atelierul lui cu praf, butuci şi bolovani, de parcă trăiam în munţi. Cu toate acestea, a fost cel mai fericit timp din viaţa mea şi regret că n-am rămas la el pentru totdeauna.”
    Maria continuă mărturisirea sa cu câteva date extrem de interesante pentru biografia lui Brâncuşi: „În ziua în care decid, cu adevărat curaj, să plec, Brâncuşi aprobă, însă cu condiţia să mă conducă la New York.” Brâncuşi stă o lună la New York, timp în care Romany Marie îl pune în contact cu un prieten al ei, Joseph Brummer (1883-1947), proprietarul unei importante galerii. Brummer, originar din Ungaria, organizează în anul următor o expoziţie personală a lui Brâncuşi la Brummer Gallery. Vernisajul a avut loc pe 27 noiembrie 1926 şi a durat până pe 15 decembrie 1926. Brâncuşi era prezent la New York în toată perioada expoziţiei. Expoziţia a provocat un mare scandal în presă, prin decizia vameşilor americani, la intrarea celor 20 sculpturi în SUA în octombrie 1926, afirmând că sculptura lui Brâncuşi „Pasărea în văzduh” (pasăre fără aripi şi pene) nu ar fi o operă de artă şi deci ar fi supusă drepturilor vamale. Expoziţia a avut totuşi loc dar procesul a durat până în 1928, când judecătorii americani au decis că, totuşi, „Pasărea în văzduh” este o operă de artă…
    Au urmat multe alte vizite ale lui Brâncuşi la New York, relaţia cu Romany Marie continuând cu aceeaşi intensitate.
    „The Queen of Greenwich Village părăseşte această lume la 20 februarie 1961 într-o stare de cumplită sărăcie.
    Romany Marie este o figură fabuloasă a vechiului exil românesc din USA şi ar merita să fie mai bine cunoscută şi în ţara sa natală.

    Spuneam ca s-ar putea (de data asta este parerea mea) ca si aceasta „mare iubire”-ROMANY MARIE – ar fi putut fi ” modelul original care l-a inspirat pe Brancusi, pentru a o crea pe d-soara Pogany,” deoarece exista raspandite in diverse muzee din lume 5(cinci ) variante ale „Domisoarei Pogany.” Unul dintre ele coincide (parerea mea) cu perioada aceastei de-a doua ? iubire . Prima fiind chiar …dar mai bine cititi direct de la sursa :

    Domnișoara Pogány, cunoscută și sub numele francez Mademoiselle Pogány, este o statuie creată de Constantin Brâncuși în 1913. Numele statuii provine de la pictorița maghiară Margit Pogány, pe care o cunoscuse în 1911. Tânăra i-a servit lui Brâncuși drept model în cele câteva luni cât i-a fost și iubită.

    Brâncuși a creat 5 versiuni ale „Domnișoarei Pogany”, în decurs de 2 decenii: ghipsul inițial datează din anul 1912; el a fost urmat de execuții în marmură și bronz în anii 1913, 1919, 1931 și 1933.

    „Domnișoara Pogany I” din anul 1913 există într-o versiune de ghips și 4 versiuni de bronz cu zona părului patinată. Una dintre aceste versiuni în bronz se găsește la The Museum of Modern Art (MoMA) din New York.„Domnișoara Pogany II” din 1919 este făcută din marmură cu vinișoare, fixată pe un soclu de piatră, care la rândul lui e așezat pe trei socluri de lemn. „Domnișoara Pogany III” din 1931 este executată în marmură albă pe un soclu de piatră. În fine, „Domnișoara Pogany III” din 1933 este din bronz lustruit și are un soclu de piatră plasat pe un soclu de lemn.

    „Domnișoara Pogany” I și III (din 1912 și respectiv 1931) se află la Philadelphia Museum of Art din Philadelphia, Pennsylvania, SUA.

    O replică a sculpturii „Domnișoara Pogany” a lui Constantin Brâncuși se afla la Muzeul de Artă din Craiova. Este o piesa controversată, realizată în anii ’50, în matrița lui Constantin Brâncuși, de către Octavian Moșescu, un fost ucenic al sculptorului

    P.S. Am indraznit sa particip si eu cu cateva comentarii pe contul de unde am preluat textul . La un moment dat cineva caruia i-a placut, de asemenea, textul a lansat ideea unui „posibil scenariu de Hollywood”. La randul meu am propus (sper sa nu va suparat ca v-am preluat ideea) iata ce :

    Da, Constantin Brancusi si iubirile care l-au inspirat, ar merita un film de Hollywood. Iata, exista „scenariul”, mai trebuie regizorul . La cine v-ati gandit? Ce spuneti de Martin Scorsese ? La un mare artist-sculptor de renume mondial- de asemenea si autorul „scenariului” ar fi normal un regizor mare , de Oscar, nu-i asa ?” 🙂
    Acum daca tot am dezvaluit cate ceva dintre comentarile mele, mai postez inca unul cu un raspuns la fel de interesant ca si textul.

    Martin Scorsese a facut, in 1972, filmul „Boxcar Bertha” care este o adaptare a romanului „Sister of the Road” (1937) de Ben Reitman, care a inclus pe Romany Marie printre personajele sale.

    Am cautat si am gasit si filmul . Daca vreti il gasiti aici:

    http://putlocker.is/watch-boxcar-bertha-online-free-putlocker.html

    PPS. Scuzati lungimea mesajului, dar nu stiu cum as fi putut sa-l fac mai scurt. Exista insa optiunea fiecaruia sa-l citeasca sau nu. Dar daca nu , habar nu au ce vor pierde .🙂

    • Dl.Goe said

      On topic, on topic, dar care mai e on topic-ul, ca l-ati umplut de sange insistand sa insirati marginalii verzi pe pereti.🙂

      • Stely said

        Aha, deci „daca taceam filizof ramaneam „. Cum oi fi intrat eu, Doamne, la „inghesuiala” pe Arca lui Goe ?! Orice as spune si orice as face nu-i bine deloc. 😦 Da, da… „Infernul sunt ceilalti. ” Dar hai „sa continuam „.
        Cine va castiga, Simona ori Penetta ? Pariati tot pe Simona ? va intreb din nou. 🙂

        • Stely said

          Hmmm…trebuia sa-mi dau seama ca refuzul de a confirma/ infirma pronosticul este un semn rau prevestitor . 😦
          Pe deasupra altele sunt preocuparileD-lui Goe, pardon „Garcin”. Macar ati vazut meciul ? Daca da , ce parere v-ati facut ? Eu nu stiu ce sa cred. 🙄

          P.S. Eu cred ca va veti convinge curand ca am avut dreptate . Nu eu sunt problema .

          • Dl.Goe said

            Halepluia🙂

            P.S. Ati avut dreptate? Aåâîî… Ce? Despre ce „problema” vorbiti? Cine v-ar fi declarant a fi „o problema”? Continuati sa vorbiti din umbra marginaliei sau ce se intampla? Ori oti fi bulversata de preocuparea pentru preocuparile domnilor G. … Haideti doamna, luati o pauza de respiro🙂

          • Stely said

            Eiii, poftim !! O păti si biata Serena . Incredibil dar adevarat. Unde dai si unde crapa. Ma bucur pentru Roberta Vinci, daca tot nu fu’ sa fie Simona Halep.

          • d'Artagnan said

            Stely, adică cum ”Eu nu stiu ce sa cred”?

          • Stely said

            Eiii , ce sa mai zic si eu . Sunt cătrănita . Din doua motive. Dar macar ma bucur ca „a murit si capra vecinei”… de clasament a Simonei. D-voastra ce credeti ?

          • Dl.Goe said

            Surprinzatoare solidaritatea numarului Unu cu numarul Doi. Prostia Simonei nu avea cum sa fie mai bine pusa in lumina decat de aceasta intmplare (pr)in care serenisima Williams isi incepe in mod oficial apunerea. In turneele fetelor nu greseste niciodata cel care mizeaza pe faptul ca trofeul va fi castigat de o jucatoare surpriza, in genul Andreea Marin, Banica, Turcultz.

            De consemnat frumusetea mai mult decat simbolica a solidritatii feminine manifestate prin prezenta constanta a Nadiei Comaneci si a Virginiei Ruzici alaturi de aceasta perpetua Teodora Ungureanu a tenisului romanesc feminin. Aferim.

            @D’Artagnian – Ce va mirati? N-o cunoasteti pe d-na Stely? Sau vreti sa exploatati un moment de deruta?🙂

          • d'Artagnan said

            Stely
            Păi eu nu cred nimic.
            Dl. Goe
            Dacă vă uitați totuși la câștigătoarele de Grand Slam, Premier Mandatory, Premier 5 din 2015 sunt cam aceleași nume, nu sunt chiar surprize, surprize.
            P,S,”Perpetua Teodora Ungureanu a tenisului romanesc feminin?”🙂
            Ăsta-i stil Dl. Goe, flamboaiant…care ”perpetuă” la DOAR 23 de ani?! Nici nu a început bine treaba la vârsta asta! Sper.
            Ați văzut ce bătrânici joacă finala?
            Cât despre prostia Simonei… când îți tremură mâna pe rachetă nu se cheamă prostie, ci emoție. Că altfel, ar trebui să recunosc că sunt și eu de multe ori un mare prost.

          • Dl.Goe said

            D’Artagnan – Sunteti emotionat si acum?🙂

          • Dl.Goe said

            @D’Artagnan – Daca luati turneele alea si le revedeti, eliminand din ecuatie Williams (sper sa nu vi se para un sacrificiu prea mare, iar din punct de vedere statistic, matematic este cat se poate de corect sa fie scoasa din discutie ca fiind o abatere prea mare de la media sistemului studiat), daca veti include in studiu finalele, semi-finalele si sferturile, si veti analiza un pic comprtamentele in celelalte turnee a celor care au castigat cate un turneu sau au ajuns in semifianle/sferturi) si apoi veti compara cu ceea ce se intampla la baieti veti avea imaginea fenomenului de care vorbesc si pe care-l contestati din senin in semn de revolta fata cu genul „flamboaiant” (v-a prins flama, asta e). Afirmati ca nu credeti nimic dar va place sa etalati credinte.

            CTP i-ar fi pupat „adidasi”, iar d-voastra ii gasiti scuza junimii (la doar 23 de anisori). Vai. Tipic romaneste. Haideti d-le D’artagnane incercati sa fiti serios. Cand esti numarul doi mondial, in tenis, inabilitatea de a-ti controla emotiile fata cu una de pe locul 26, cu zece ani mai batarna, dupa ce ai invins-o pe Azarenka (…) este prostie macra pe care avansarea in varsta n-o poate rezolva (caci defectele sporesc cu varsta, iar calitatile se estompeaza). O sansa de a castiga vreun turneu de mare slam precum cea pe care a ratat-o acum nu va mai veni prea curand. Sugestia d-voastra cum ca va reusi si ea sa joace vreo finala cand o avea 33 de ani, precum Flavia Pennetta, este o nalucire pentru gura casca, intrucat cele care vor fi pe atunci pe val atunci, tinere de 23 de ani, nu v-or avea nicio sfiala s-o elimine pe batrana emotiva Halep. Oricum important este ca a ajuns numarul doi mondial, ca a castigat o poala de bani, a facut reclama buna Romaniei, a bucurat multi romani… a obtinut asadar in tenis performante mult mai mari decat noi doi la un loc, bieti chibiti de moca. In rest ramne cum am stabilit.🙂 desi ar fi fost de preferat sa va fi intors perfect odihnit din recreatia mare. Sper ca veti reusi sa va odihniti din mers, spre binele Arcei lui D’artagnan, ca altcineva n-are cine sa-i gestioneze binele.🙂

          • Stely said

            Ieri 10 septembrie dupa victoria Simonei Halep cu Victoria Azarenka :

            Cristian Tudor Popescu

            Miezul de stea!
            Doamne, cât de dragă îmi e fata asta! O mai critic când cred că e nevoie, dar pentru noaptea asta i-aș pupa adidașii!
            Ce privire a avut la schimbul ucigaș, „ruletă rusească”, cu care a făcut break la 3-3! „Căpcăuna” Vica s-a îndoit pur și simplu sub forța și hotărârea care izbucneau de dincolo de fileu.
            La 5-4, când mă suisem în picioare pe scaun și Simona servea pentru meci, Azarenka a trimis un retur la limită. Mangusta a cerut probă video, apoi s-a uitat cu atenție la urmă și i-a făcut semn Marianei Alves că anulează solicitarea. Totul cu un calm de dispecer de zbor într-un turn de control! Mesajul transmis Azarenkăi era apăsat: îmi păstrez challenge-ul, pentru că pot să și pierd ghemul ăsta, dar o să lupt cu tine oricât e nevoie și tot te bat!
            Vă rog să mă credeți, în clipa aceea am știut că orice s-ar întâmpla, va câștiga. Pentru că i se vedea miezul de stea! Miezul reactorului nuclear Simona Halep!
            Am trăit cel mai bun meci din cariera de până acum a Simonei. Peste victoria la Serena Williams de anul trecut, la Singapore. Pentru că, pe lângă lovituri extraordinare, Simona are acum maturitate în joc, consecvență tactică, viziune a meciului.
            E o șansă uriașă faptul că valorosul Darren Cahill, cu priceperea și felul lui de a fi care îi generează încredere, a rămas alături de Simona, câștigând și el partida cu „fostul” Wim Fissette.
            Așa cum știți, nu-mi place să fac pronosticuri. Dar acum, nu pot să nu vă spun ce simt, oricât mi-ar plăcea Flavia Pennetta ca jucătoare și ca femeie: în saltul ei către The Great Real Grand Slam, Serena va da din nou peste Simona!

            Azi 11 septembrie dupa infrangerea Simonei Halep in semifinale. acelasi Cristian Tudor Poescu :

            Istoria tenisului în italiană!
            Înainte de orice comentariu, trebuie spuse următoarele:
            Simona Halep a avut un circuit nord american excelent. Finală la Toronto, finală la Cincinnati, semifinală la New York, US Open. Ne-a dăruit, românilor care iubim tenisul, seri fericite, în care o româncă a jucat la cel mai de sus nivel mondial, în elita Top 4. Iar mie mi-a făcut bucuria să pot scrie la Grand Slam nu numai despre Federer, Djoković sau Serena Williams, cum s-a întâmplat atâția ani, ci și despre Halep (ROU). Inimile noastre sunt alături de inima ta mare, Simona!.
            În rest, Flavia Pennetta! În ciuda scorului și timpului de joc, sub o oră, semifinala a fost mai întâi câștigată de Flavia și apoi pierdută de Simona. Cât se poate de matură și serioasă, italianca nu s-a autoașezat în postura de favorită, nu a afișat superioritate față de Simona, cum a făcut Azarenka. A intrat pe teren concentrată și „umilă”, pregătită, cum declara înainte de partidă, pentru o înfruntare maraton.
            Raliurile ei stânga-dreapta în forță de pe fundul terenului, ceea ce în jargonul de tenis se cheamă „buf-buf”, au fost de la început impecabile. Minute în șir, Simona a refuzat să accepte că Flavia e mai tare decât ea la genul ăsta de joc. A lovit puternic, dar neplasat, așteptând eroarea Pennettei. Care nu a venit, dimpotrivă, după câteva schimburi, italianca lua mai mereu decizia de a schimba prima direcția spre tușe, cu lovitură agresivă, și câștiga punctul.
            În plus, Simona a făcut un număr înfricoșător de greșeli pasive, cel mai rău lucru din tenis – greșeala care nu rezultă nici din presiunea adversarei, nici din încercarea ta de a lovi riscant, pur și simplu arunci o minge nederanjantă în burta fileului. Cred că a înregistrat și un „record” – n-am mai văzut, n-am mai auzit de 15 (cincisprezece) puncte pierdute la rând de o jucătoare la un asemenea nivel, semifinală de Grand Slam, cum a „reușit” Simona de la scorul de 3-1 pentru ea în setul 2.
            În fine, factorul letal, care a pus capac, a fost simțul de anticipație al Flaviei Pennetta. Italianca juca „din memorie”, știa și pleca cu o fracțiune de secundă avans spre locul unde urma să vină mingea, în vreme ce Simona pornea mai târziu și încerca să compeseze cu sprintul. Secvența emblematică pentru acest meci s-a derulat în primul set la 2-1 pentru Pennetta, pe serviciul Simonei: italianca pune o scurtă cu forehandul în partea dreaptă, Simona țâșnește și ajunge destul de repede, dar trimite mecanic în cros, unde Pennetta deja plecase și a retrimis mingea în terenul complet liber…
            Există înfrângeri și înfrângeri. Unele sunt „proaste”, inutile, cum a fost cea în fața Čepelovei, la Wimbledon, din altele, ca aceasta, în fața valoroasei Pennetta, Simona are ce învăța. Oameni buni, să nu uităm de unde vine Simona în această semifinală de Grand Slam – din „groapa” de astă-vară, când ajunsese să-i fie frică și de umbra ei și credea că anul acesta în tenis s-a încheiat pentru ea.
            Iată că anul nu s-a terminat și cred că Simona Halep mai are în geanta ei cu ursulețul de toartă niște lucruri frumoase pentru noi!…
            Ușoara tristețe de după meciul Simonei mi-a fost spulberată de victoria nepământeană a celeilalte italience, Roberta Vinci, împotriva „monstrului” Serena, care n-a mai fost sacru în seara asta. E prima dată când, deși îi înțeleg dorința de victorie, Serena mă enervează cu zbieretele la fiecare punct, chiar și pe greșeala adversarei, iar când greșea ea mai lipsea să se dea cu fundul de pământ. Roberta a răspuns la toate exhibițiile astea cu un zâmbet dezaprobator fin, ca o contessina, și cu un joc, cu un joc… – o încântare! A contrat bombele lui Williams cu un rever tăiat iscusit, în stilul Steffi Graf de acum 20 de ani, cu scurte splendide, din încheietură, cu „mână moartă” McEnroe style, a alternat loviturile înfășurate cu spin pe forehand cu „plătici” decisive, a ridicat nenumărate loburi unde îi era mai greu de lovit voinicei Serena.
            O inteligență tactică fantastică a arătat această signora slăbuță și palidă. Am văzut o biruință a spiritului asupra materiei.
            Finala Pennetta-Vinci e un triumf al tenisului în stare pură, care nu seamănă cu boxul.

            P.S Eu nu am prea multe de spus. Poate doar ca acum nu mai sunt suparata din cauza esecului Simonei Halep. Sunt totusi mahnita pentru intorsatura nefireasca a sensului discutiilor pe Arca lui Goe. Nu stiu cum voi putea sa fac fata unor asemenea situatii neasteptate . 😦 Nici macar D’Artagnan nu stie ce sa spuna. Adica ce ar putea sa raspunda la intrebarea Dl-ui Goe de aici ?

            @D’Artagnian – Ce va mirati? N-o cunoasteti pe d-na Stely? Sau vreti sa exploatati un moment de deruta?🙂

            Nu cred ca s-a ” emotionat „, ci doar ca nu are ce sa spuna .

          • d'Artagnan said

            Doar sferturile de finale?! Puțin, foarte puțin! Eu zic să mergem și mai departe: optimi de finală și, de ce nu, chiar turul 3.🙂
            Sunteți prea dur cu domnișoara în cauză, dacă nu v-aș cunoaște aș fi spus că sunteți un soi de hater.
            Înțeleg deci că azi au luat bătaie două proaste, nr. 1 și 2, de la două deștepte. Care deștepte, sunt pe locurile douăzeci și, și patruzeci și..Adică două proaste, la rândul lor, care au avut inabilitatea să se emoționeze de mai multe ori decât primele. Proaste.
            E plină lumea de proști, prin urmare…🙂

          • arcaluigoe said

            @D’Artagnan – Desi interpretarile si rationamentul d-voastra sunt gresite (si tendentioase), in mod paradoxal, concluzia e corecta. Dovada ca traim intr-o lume… empirica!

          • d'Artagnan said

            Stely
            Curaj, trecem noi și peste asta…
            Vă zic eu că o să fie bine.🙂

          • Stely said

            @D’Artagnan , multumesc pentru incurajare. Si eu cred . Mai ales ca Djokovic, favoritul dumnealui si al meu, desigur, il face praf pe „lunganul ” Cilic nu altul decat castigatorul de anul trecut la USOpen. Ah, de-abia astept finala de maine. Daca va juca ca acum ,va castiga sigur trofeul, si totodata Dl Goe va pierde pariul. Asa-i trebuie … 🙂

          • Dl.Goe said

            @Djokovic – Iarasi victorie. Iarasi fara bucurie. Cand se chinue prea mult (dupa ce reuseste sa-si starneasca adversarii scotand la lumina fiarele din ei) cand prea usor (in fata unor adversari care se bat singuri sau sunt accidentati ca Cilici asta seara). Astept inca: o victorie cu bucurie.🙂

            @D’Artagnan – Aveti dreptate si direct si indirect. Pentru ceea ce voiam sa evidentiez era suficienta includerea semi-finalelor. Dar si daca am proceda in accord cu varianta propusa in zeflemea de d-voastra, am avea de castigat. Ar aparea pe tapet partidele in care dispar din competitie jucatoarele clasate in top 10. (P.S. Va rog sa ma scuzati pentru tonul mesajelor cu care raspund comentariilor d-voastra. Nu are legatura cu d-voastra anume ci cu optimul armonic al momentului in localitate, care primeaza in raport cu prezentele pasagere, precum cea oferita de catre domnia voastra).🙂

            @Stely – „intorsatura nefireasca a sensului discutiilor pe Arca lui Goe„. Ei si d-voastra acuma, va lasati asa de usor furata de aparente. Nu-i nicio intorsatura. Suntem toti ca-n-totdeauna.🙂

            Noapte buna!

          • Stely said

            Se pare ca cineva a pierdut un pariu . Si …ma bucur . 🙂

          • Dl.Goe said

            Bucuria d-voastra este pentru noi un bonus. Am gresit un pronostic dar de pierdut n-am pierdut niciun pariu🙂 Dimpotriva.

            A fost un meci bun cu momente memorabile, in care tensiunea a ramas mocnita, fiarele din cei doi fiind hârsite si educate in multe batalii pentru a se mai descatusa la vedere si a mai aduce flacarile la lumina. Amandoi jucatorii au oferit (pe tacute) enorm de multe publicului dar au ramas si cu datorii (in special Djokovici tot la capitolul bucurie in joc. Sper ca la turneul campionilor sa-si regaseasca bucuria de a juca, fara a se mai gandi la rezultat).

      • Stely said

        Insist sa revin „on topic”cu altceva ce ar putea sa fie un scenariu de film :

        Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu rămasă în umbra ilustrului său frate, are o poveste demnă de scenariul unui film. Renumită pentru frumuseţea ei, Aglaia a influenţat cariera muzicală a lui Ciprian Porumbescu şi a lui Teodor Flondor, fiind o pianistă de excepţie. L-a impresionat pe Titu Maiorescu şi a fost căsătorită din interes, împărtăşind tragedia familiei Eminovici. Mihai Eminescu a fost cel mai ilustru membru al familiei Eminovici. A rămas posterităţii ca un geniu al literaturii române, dar şi ca un jurnalist de excepţie. Cu toate acestea, deşi nu au lăsat moştenire generaţiilor rodul minţii lor luminate, mai mulţi membrii ai familiei Eminovici s-au remarcat în timpul lor ca oameni de inteligenţă şi cultură deosebită. Printre aceştia s-a aflat şi Aglaia Eminovici, poate cel mai talentat copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Iuraşcu, alături de fratele său Mihai.

        Citeste mai mult: adev.ro/nuoyw6

  41. Dl.Goe said

    Da, dl.Aramis este si dansul teafar (slava Domnului), si-si foloseste abonamentul gratuit de comentator pe Arca lui D’Artagnan, la fel ca si ceilalti musterii, atunci cand i se ofera ocazia. Prin natura lor oamenii sunt mai degraba comentatori decat creatori si consumatori decat… initiatori. Usor, usor se aleg apele…🙂 (Apele de la Potopul anterior, de cand cu legalizarea si liberalizarea vorbitorilor chibitzi in HUVACA)… Porthos o duce si el bine pe pontonul såu. De bine de rau, o ducem bine. Slavå, Domnului, Nimeni, n-o duce(m), rau.🙂

  42. d'Artagnan said

    DlGoe

    Cine a stabilit că ”interpretarile si rationamentul d-voastra sunt gresite (si tendentioase),”?

    • Dl.Goe said

      @D’Artagnan – Se pare ca va emotionati din ce in ce mai usor (d-voastra pe d-voastra insiva). Altfel nu v-ati apuca sa puneti intrebari al caror raspuns este, nui-i asa?, evident. Cum adica cine? Cine, cine? Oameni in toata firea si nu ne dam seama cine. Pai a stabilit entitatea cu cea mai mai mare autoritate in materie: chiar domnia voastra. D-voastra ati stabilit atunci cand v-ati hotarat sa intelegeti, din senin, in baza mentionarii prostiei (enorme) comise de Simona, ca jucatoarele clasate pe locurile 1 si 2 in ierarhia mondiala ar putea fi considerate „doua proaste” (in baza sus mentionatei mentionari care v-a si emotionat). Aveti si d-voastra grija cu emotionarile astea ca sa nu dati in fâstâceala si apoi, Doamne fereste, in emotivitate cronica. Ar fi pacat.🙂

      P.S. D-le D’Artagnan, acuma lasand, pentru o clipa, gluma la o parte, inteleg ca prin intrebarea d-voastra retorica incercati sa discreditati un (anumit) mesaj sugerand ca emitentul n-ar avea autoritatea/competentele necesare vizavi de continutul mesajului (ceea ce – ah – constituie un mini-truc pseudo-logic). Daca tot vreti sa escamotati din doua fente verbale la floreta, continutul mesajului, ati putea fi dragut sa mentionati ce competente atestate ar trebui sa aiba entitatea care a stabilit ca (bunaoara) ”interpretarile si rationamentul d-voastra sunt gresite (si tendentioase)” pentru a-i accepta textul fara alte comentarii? In caz contrar ar fi de preferat sa ramaneti concentrat pe texte, si sa-i ignorati pe autori. In general valoarea de adevar a unui enunt nu depide de „identitatea” celui care rosteste enuntul. Cu atat mai putin pe Arca lui Goe. Desigur ca in particular se pot constata unele exceptii. De exemplu cand vine cineva si zice „Eu sunt emotiv”, atunci da, depinde. Dar acuma… na. Daca tot ati intrebat vin (ca moderator amator) si va raspund: Dar de ce va intereseaza?🙂

      P.P.S. D-le D’Artagnan, alteza, am impresia ca v-ar placea sa ne duelam in l-evitari pe deasupra textelor. Parerea mea este ca nu sunteti inca pregatit pentru asa ceva. Esecul rusinos pe care l-ati avut in semi-duelul cu Contele de Saint Germain, dupa ce v-a luat serviciul (c-asa-i in tenis), nu va califica pentru asa ceva. Cel putin nu pentru momentum. Ceea ce desigur nu inseamna ca nu va fi in continuare o placere pentru noi sa va gazduim interventiile (daca veti mai avea🙂 ) si sa va raspundem la pont (fara l-evitari).

  43. Dl.Goe said

    11 Septembrie !!! Coincidente cu iz artistic. Arta macabra (autor necunoscut. Anonim? Marele Anonim?). O macara s-a prabusit peste Moscheea Sfanta de la Mecca. „Regele Salman al Arabiei Saudite a promis, sambata, ca ancheta va determina cu exactitate cauzele prabusirii macaralei pe 11 septembrie, incident soldat cu moartea a cel putin 107 persoane si ranirea altor 300. In momentul producerii accidentului, vantul batea foarte puternic, ploua, iar, potrivit unor martori, macaraua ar fi fost atinsa de un trasnet.” Martorii or fi tâmpiti dar simbolistica este teribila: datå, loc, fapte. „Prabusirea macaralei la principala moschee din orasul saudit Mecca, incident soldat cu peste 100 de morti, a fost „un act al lui Allah”, crede un reprezentant al grupului saudit care se ocupa de extinderea centrului de pelerinaje.” Se pare ca in data de 11 Septembeie dl.Alah are predilectia de a folosi in mod propriu (impropriu) felurite obiecte inventate de necredinciosi: avioane, macarale, barci pneumatice, pentru a transmite mesaje criptice muritorilor. In general oamenii le interpretaza gresit apeland la un functionar notarial, un oarecare Nostradamus, ceea ce genereaza in… vazii. (?!) In 2001 a americanilor in Irak, iar in 2015 a arabilor in Europa. Adica exact cum si spunea im-anul im-postor Nostradamus (acest Nouriel Roubini al feudalismului victorios la orase si sate), consolidandu-si aparenta de Profet. Profeti, profeti, pro… Fetzi frumosi. Oooo ce pro-Fetizi frumosi. Sunt sigur ca daca marele Dali ar mai trai si ar picta un tablou (cum stie el), peisaj, pe format extra-lung/lat, care ar incepe in stanga cu scene din data de 11 septembrie 2001 (Manhattan) si s-ar incheia in dreapta cu scene din data de 11 Septembrie 2015 (Mecca), in mai putin de 50 de ani, acest tablou ar ajunge lejer sa valoreze pe piata operelor de arata, mai mult decat Strigatul lui Edvard Munch. Din pacate Dali nu mai traieste, iar alti pictori (marcanti, geniali sau macar talentati) nu viziteaza Arca lui Goe pentru a prelua din zbor idea de capodopera, oferita gratis de catre dl.Goe.

  44. Stely said

    MOARE Occidentul? L-am UCIS pe Dumnezeu ca să-i FACEM LOC lui Allah!

    Întoarcerea religiosului este o veste bună pentru intelectuali?

    MO: Credeam că ieșirea din era credinței va duce la nașterea unei „era filosofice și pozitive” , pentru a relua cuvintele lui Auguste Compte. Nu a fost deloc așa. Oamenii continuă să prefere minciunile care îi liniștesc, realităților care îi îngrijorează. De altfel, cred că asistăm mai puțin la întoarcerea religiosului, cât la creșterea Islamului. Nu sunt sigur că Iudaismul sau Creștinismul o duc prea bine. Desigur, creștinii ies în stradă pentru a protesta împotriva căsătoriilor homosexuale, dar arată asta marea sănătate a Creștinismului, cel puțin în Europa? Nu cred… O civilizație se construiește încă cu o religie care folosește forța. Dacă Biserica este astăzi tolerantă, aceasta se întâmplă pentru că nu mai are mijloacele să mai fie intolerantă. Totuși, spiritualitatea creștină a făcut Occidentul posibil. Astăzi, o religie lasă locul altei religii. Când Papa Francisc, a cărui meserie este de a învăța Planeta întreagă că trebuie să întoarcă și celălalt obraz, spune că l-ar lovi pe cel care ar vorbi-o de rău pe mama lui, se pare că Creștinismul a murit! Islamul care îi urmează ignoră zece secole de filosofie: ce se va întâmpla cu „cogito”-ul, cu rațiunea, cu laicitatea, cu democrația, cu progresul? Rațiunea dispare când credința face legea. Iar dispariția rațiunii nu este niciodată o veste bună.

    FXB: Un pozitivism prost digerat ne-a făcut să-l excludem pe Dumnezeu din sfera rațiunii. Este o catastrofă. De aici a rezultat o concepție foarte sectară și dogmatică asupra laicității, care a decis că a vorbi despre Dumnezeu este contrar ordinii republicane. Am trăi mai bine realitatea faptului religios, care face parte dintotdeauna din experiența umană, dacă am putea vorbi împreună în spațiul public, din punct de vedere al rațiunii comune. La urma urmei, în lumea occidentală, în Statele Unite, de exemplu, există în anumite ramuri ale filosofiei o teologie rațională care este bine mersi, și care discută serios despre eternitatea lumii și reprezentarea lui Dumnezeu. Însă noi am vrut să refulăm forța religiei în domeniul psihologic, în domeniul intim. Brusc, primim drept în față ridicarea Islamului, care se dezvoltă prin patos, prin afect, și cu care am ajuns incapabili să discutăm. Acesta este poate unul dintre motivele apariției violenței și care face imposibil dialogul.

    Ce trebuie să i se spună unui tânăr de 20 de ani?

    MO: Vaporul se scufundă, rămâi elegant. Mori în picioare!

    FXB: Suntem vii. Indiferent de circumstanțe, istoria nu este niciodată scrisă dinainte: libertății umane îi este propriu să facă posibil ceea ce, în aparență, nu este…

    http://www.evz.ro/moare-occidentul-suntem-martorii-sfarsitului-civilizatiei.html

    • Dl.Goe said

      O categorie anume de intelectuali (genul „mecu” dar mai mari si mai vizibili) a cochetat mereu cu ideea vitalizarii ideii de Dumnezeu cu ajutorul lui Alah, sugerand ca Alah nu poate fi invins decat de/cu Dumnezeu. Daca nu acum era momentul s-o dea pe goarnå, atunci cand? Ideologiile (opuse) se bazeaza una pe alta. Religiile (opuse) se bazeaza una pe alta. Dar ce mizerie sa spui ca fragilitatea democratiei occidentale asediata de neo-barbarismul islamic se datoreaza laicizarii si lasarii lui Dumnezeu la vatra, in cele sfinte.

      • Dl.Goe said

        Tema de casa: Sa se evalueze cati b/ani ar costa laicizarea islamului? In miliarde dolari, euro sau yuani… S-ar putea sa fie mai ieftin decat pare la prima vedere.🙂

    • Dl.Goe said

      Surprinzator nu, descurajant da, este faptul ca in privinta problemei „refugiatilor” printre putinele pozitii exprimate coerent si consistent este cea a „epavei politice” Traian Basescu: Liderii europeni au fost in vacanta, serviciile in colaps

      • Dl.Goe said

        Adnotari: Refugiatii/imigrantii, Romania si UE. Marea decuplare de realitate : …

        Marele exod nu va putea fi oprit, din pacate, decat tot printr-un razboi. O interventie militara impotriva ISIS devine inevitabila, oricat s-a iluzionat Occidentul ca, tinandu-se departe de razboaiele altora, va trai in liniste si pace. Razboaiele lor sunt si ale noastre. Altfel, se va gasi oricand un pacificator de ocazie gen Rusia lui Putin care sa faca de ras impotenta lumii civilizate in fata ororii. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  45. d'Artagnan said

    DlGoe,
    Am citit mesajul d-stră adresat mie. M-am gândit bine la ce susțineți acolo și am ajuns la o concluzie clară: eu, entitatea dArtagnan, stabilesc că interpretarile si rationamentul d-voastra sunt gresite (si tendentioase). Dixit.

    Comentariu dl.Goe: D-le D’Artagnan, d-voastara puteti sustine desigur orice. Realitatea ramane alta. Faptul ca reutilizati formula propusa de catre dl.Goe nu va este de ajutor ci dimpotriva, vadind comentariul d-voastra ca fiind nu descrierea vreunei realitati, ci o simpla reactie reflexa (spinalå) la cele spuse de dl.Goe (un fel de ba pe-a må-ti, a la Costachel Gudurau). Ideea de a sublinia categoric ca-concluzia pe care o propuneti este chiar a entitatii D’artagnan (adica ca doara n-oti fi fiind mesagerul altuia – al lui Neamtu Tziganu bunoara), este o alta emblema la vedere a fragilitatii si inconsistentei respectivei concluzii. Asadar nu-i vorba de vreo realitate ci de mici prostioare si hârjoane d’artagnianistice, ale unei entititati care se joaca de-a dl.Goe cu… dl.Goe.

    P.S.
    Spuneți că ” Sugestia d-voastra (adică a mea) cum ca va reusi si ea sa joace vreo finala cand o avea 33 de ani, precum Flavia Pennetta, este o nalucire pentru gura casca”.
    Și totuși, practica ne omoară. Faceți ca olteanul care a văzut girafa: așa ceva nu există! Eventual, dacă are calități analitice, olteanul poate încerca și o demonstrație logică ”de ce nu poate exista girafa”. Și totuși, a dracu’ animal, se încăpățânează să ne sfideze cu gâtul ei mare.
    Așa și cu tenisul la 33 de ani. Nu știu cum și ce va face Halep, dar deocamdată există cel puțin două ”girafe” de 33 de ani care au jucat o finală de Grand Slam: Penetta și Vinci. Acum, sub privirele noastre.
    Ca să nu mai zic de ”giraful” Federer…

    Comentariu dl.Goe: D-le D’Artagnan, „logica” hârjonistica pe care o propuneti atinge limitele hilarului. Asadar Simona Halep va castiga un turneu de mare slam la circa 33 de anisori, din cauza faptului ca fenomenul este posibil, iar nu imposibil (in baza fundamentului de la baza temeliei realitatii cum ca altora le-a reusit fenomenul). Ramanand in logica hazlie pe care o propuneti (in gluma, sper), v-as intreba la ce anume concluzie ar trebui sa ne con-ducå faptul ca existå mult mai multe exemple de persoane care (daca tot n-au reusit sa castige vreun turneu de mare slam la tinerete), n-au reusit nici la batranete? Cu „giraful” Federer ati cam dat-o in bara intrucat mamiferul respectiv n-a castigat niciun turneu de mare slam nici la 33 nici la 34 de anisori. D-le D’Artagnan, interpretarile si rationamentele d-voastra se incapataneaza sa ramna gresite si tendentioase, dovedind cel mult o oarecare cecitate a personajului pe care-l „interpersonati”. Desigur ca teoretic (fiind vorba despre niste evenimente plasate in viitor) Simona Helep ar putea castiga vreun turneu de mare slam la 25 de ani, la 28, la 30, 33 sau niciodata. Nalucirea care-i „inreveaza” pe gura-casca se refera in mod evident la faptul ca acestia accepta sa se iluzioneze prin astfel de amânari, preferand sa intoxice momentul, clipa, prezentul, cu acest gen de discutii futuristice. Faptul ca admirabila Flavia Pennetta a castigat, neavand (ca multe altele) a se impiedica de d-soara Halep, in drumul catre rotundul legendei sale personale, nu-i un argument potrivit in demonstratia pe care va straduiti sa o faceti. Argumentele d-voastra par a combate idea ca un turneu de mare slam NU se poate castiga la 33 de ani (Isuse !) sau spre apus de cariera, ceea ce nimeni anume n-a sustinut pe aici, in cadrul acestei „mini-polemici” D’Artagnan – Dl.Goe. Vi s-a nålucit a nåzårire. Iar faptul c-a fost proasta acum, n-o poate impiedica pe brava Simona Halep sa fie desteapta in viitor, ba poate chiar sa castige vreun turneu de mare slam. Dar nici o garantie pentru asa ceva n-ar putea fi. Nu?

    P.S. 2
    Mai spuneți că găsesc ”scuze junimii (la doar 23 de anisori). Vai. Tipic romaneste.”. Ba s-avem pardon! Nu-I găsesc scuze, am doar răbdare și înțelegere. Tipic occidental. Tipic românește este cârcoteala permanentă.

    Comentariu dl.Goe: Puteti avea cata rabdare si confort octzidental poftiti, (cine n-are?), dar asta nu schimba cu nimic realitatea momentului (caci despre aceea era vorba pana sa veniti d-voastra cu divagarile musche-tare) ca Simona Halep, tenismena clasata pe locul 2 in ierarhia mondiala (practic pe locul 1 / sic) a comis prostii incomensurabile, venind total nepregatita la un meci disputant in contra unei „babutze” cu 10 ani mai båtrânå, clasata pe locul 26 (dupa vorba, dupa joc), care in viata vietilor ei, nu trecuse niciodata nici macar de sferturi (unde a ajuns o singura data din intamplare). Si dupa ce ca a venit nepregatita (fara strategie, fara planuri, doar cu ifose), a continuat sa fie proasta si in timpul jocului (de unde d-voastra in stilul specific veti deduce ca dl.Goe sustine ca Simona Halep e o proasta), neincercand niciun moment sa judece meciul, situatia, si sa actioneze ca un lider. A facut aceleasi prostii in finala de la Toronto, si mai ales in meciul (catastrofal) cu Sabine Lisicki (pe care l-a castigat cu mare noroc si cu largul concurs al blondei). Ce prostie mai mare poate fi decat sa nu inveti nimic din prostiile anterioare? In acest context d-voastra veniti cu explicatia ca s-ar fi emotionat. S-o fi emotionat. Prosteste. Despre asta e vorba. A comenta realitatea jocului (mai ales intr-un loc ca acesta lipsit de martori), fara emfaze emotionale fata de succesele (vai) si asa neasteptate ale compatrioatei, la „abia” 23 de anisori, nu-i nicio carcoteala. Alta nazarire.🙂

    P.S. 3
    Țin să clarific: sunt odihnit și n-am emoții!🙂
    Nu țin neapărat să clarificați, dar: care semi- duel/eșec rușinos/contele de S.G.?! La ce vă referiți?

    Comentariu dl.Goe: Ma bucur så aflu ca sunteti cu mintea odihnita si ca ati decis sa nu mai dati vina pe emotii.🙂 Daca nu tineti neaparat sa clarific, atunci nu mai clarific si nu mai pierd timpul sa insir detalii interpretative despre felul defectuos (prostesc) in care ati gestionat „disputa” cu contele de S.G . Nu ma costa nimic sa zic-ca de fapt n-ati avut niciun esec, ca am glumit. In realitate ati castigat detasat disputa avuta cu „contele”. Bine ca nu l-a anuntat nime caci sigur s-ar fi intristat.🙂

     

    • Dl.Goe said

      D-le D’Artagnan, daca n-am sti deja de ce, v-am intreba de ce nu ati raspuns mesajului pe care-l comentati chiar acolo, pe acelasi fir, de ce a trebuit sa creati un fir nou (?)… Prin urmare nu va mai intrebam, mai ales ca avem convingerea ca si pana si d-voastra insiva stiti ceva despre asta. Va intreb insa daca aceasta mica diversiune a fost una premeditate sau mai degraba spontana, ori poate chiar involuntara?🙂

      P.S. In baza capitalului de simpatie pe care-l avem fata de entitatea D’Artagnan vom raspunde interpelarii d-voastra (de indata ce vom avea 5 minute disponibile) direct in mesajul d-voastra, pe text, cu comentarii inserate in text, desi acelasi capital ne ispiteste sa raspundem direct meta-mesajului cu care de ceva vreme bantuiti (pe) Arca lui Goe.🙂

    • d'Artagnan said

      1.”D-le D’Artagnan, d-voastara puteti sustine desigur orice. Realitatea ramane alta.” Siguranța, aproape aroganța cu care spuneți asta mă face să mai cer hangiului o sticlă… Pe ce vă bazați?
      Nu, DlGoe, realitatea dumneavoastră rămâne alta, nu a mea, și vorbesc acum în general, nu numai referindu-mă la Halep. Dacă eu văd un punct și dumneavoastră vedeți un băț, s-ar putea să avem amândoi dreptate, doar că eu privesc obiectul de sus, iar dumneavoastră din lateral. Două realități care se completează. De ce credeți că unghiul din care priviți este mai real decât al meu?!
      2. Avem un talent de-a vorbi amândoi absolut în paralel ceva de speriat… și asta o facem natural, fără cel mai efort. Nu-i prima oară când constat chestia asta.
      Așa că nu mai insist cu Halep.

      Comentariu dl.Goe: D-le D’Artagnan, ziceti ca realitatea mea este alta decat a d-voastra, si ca ar putea fi o realitate valida din perspectiva din care o privesc. Si atunci de ce va deranjeaza asa de tare ca refuz sa o relativizez explicit cand o exprim, si de ce (va) asteptati sa includ in expresie si alte posibile perspective, poate valide poate, nu, si sa incerc sa protejez sensibilitati ale unor martori cel mult probabili? N-ar trebui sa fie de la sine inteles ca ceea ce afirm eu, denota desigur punctual meu de vedere si atat? Problema este ca tot sensibilizandu-va la felul exprimarii punctului de vedere ajungeti sa treceti continutul pe locul doi, trei, poate chiar si paisprezece. Si, nu, nu-i musai sa avem amandoi dreptate.🙂 Avem amandoi dreptul de a ne imagina ca avem dreptate si de a emite pareri. Atat. O, da, desigur ca avem talentul de a vorbi absolut paralel. Paralele inegale, d-voastra fiind parca olecutza mai talentat decat dl.Goe, mai ales ca ati inceput sa paralelizati primul, in raport cu nevinovatul nostru comentariu despre prostia Simonei de a da cu piciorul unei sanse unice. Dar sa nu ne pierdem in detalii. Nu paralelizam noi de ieri, ci de alataieri de cand cu critica ratiunii pure si a artei de a servi mici si bere in accord cu cererea publicului (ingust) si cu confortul furnizorului.🙂 Nu?

      • d'Artagnan said

        Să nu uit, explicați-mi de ce nu am răspuns mesajului pe același fir…luminați-mă care a fost resortul psihologic, că eu habar n-am, pe bune! Pur și simplu așa mi-a venit, cel puțin așa cred, dar las specialistul să mă lămurească. Credeți că am fost abuzat de mic copil?
        DlGoe, de acord că vedeți mult și bine, dar câteodată vedeți și simțiți monstruos de mult.🙂

        • Dl.Goe said

          Acordul despre lucrurile pe care le-am vedea mult si bine se refera desigur la acele lucruri despre care aveti impresia ca le puteti vedea si d-voastra, fiindu-va in aria de acoperire. Cele care ies din aceasta arie devin, nu-i asa?, bezmetice bizarerii, monstruozitatii, ocultisme. La fel cele pe care refuzati sa le vedeti ori sa le acceptati. Bine ca totusi si asa ne raman multe altele cu care sa fim (aparent) de acord, ajutandu-ne indirect sa ne toleram unul altuia intolerantele.🙂 Mutual.

          P.S. Cred ca in relatia bilaterala se ajunsese la anumite dispute teritoriale care nu se pot rezolva prin simple re-trageri administrative si armistitii sine-die, ramanand o amenintare din umbra.

      • Dl.Goe said

        Aroganta mea (este simpla expresie a unei vulnerabilitati care) va apartine. Denota nesiguranta d-voastra, care va face atat de sensibil la tonuri… si cu care este o incantare sa avem de-a face. Intotdeauna am avut o slabiciune aparte pentru persoanele sensibile. Cand sunt si sincere cu atat mai mult.

        Cat priveste monstruozitatile fiti pe pace… acestea exista in special pentru cei care ajung, cum-necum sa le/ne ia prea in serios. Doar nu va imaginati ca noi credem sincer si mot-a-mot fiecare detaliu din ansamblul care compune mecanismul de raspuns la interpelari. Suntem scriitori de fictiune, nu procurori de caz.🙂 Spunem ce trebuie sa spunem… in context… chiar daca uneori (vorba ceea) altceva e in sufletul nostru. Povestea trebuie sa iasa credibila, nu adevarata. Si sa fie in stare sa-l miste pe cititor, sa-l impresioneze, sa-i creeze o emotie, o lacrima, un fior (ceea ce vad ca se si intampla), nu sa-l livram pe dl.Goe cu orice ptret, pe gratis, asa cum fac alte entitati care vin preponderent ca se se etaleaza pe sine, siesi. (Cå doar n-o fi prima oara cand v-am enervat cu formula „D-voastra puteti spune orice, realitatea ramane alta„. Ce? Ati uitat ca ati mai recationat si altadata la fel, desi pe atunci ii era adresata altei entitati, la fel de sensibile ca si d-voastra. Chiar ne-am intrebat daca utilizarea ei inadins, ad litteram, o sa va trezeazsca sau nu vreo suspiciune, vreo banuiala… Si cand colo nu, nimic, nici vorba. Ati reactionat, la fel, identic, reflex. Merge banda!)

        Acuma daca tot ziceti c-ati luat la cunostiinta de monstruozitatea simtirii d-lui Goe incercati sa va imaginati si singur ce „enormitate” a putut sa ne dea prin cap fata de maruntul gest prin care ati deschis un fir nou. Hai ca nu e greu. Va putem credita ca avand atata imaginatie, da’ aveti grija sa fie ceva plauzibil si la obiect.🙂

  46. Stely said

    Cristian Tudor Popescu

    Arcușul Nole și vioara Federer
    Roger Federer ar fi putut să se retragă în 2012, după ce a învins la Wimbledon – Pete Sampras așa a făcut, tot la 31 de ani, câștigând un ultim US Open. La 34 de ani, Regele Roiger continuă să joace, dăruindu-ne un tenis de basm. Ce-ar fi fost Wimbledonul și US Open de anul acesta fără Federer?
    Nu mare lucru, pentru că, în clipa de față, Novak Djoković este printre cei mai autoritari Nr. 1 mondial din istoria tenisului. Înfrângerile lui se numără pe degete. Federer nu a putut să-l biruie în noaptea asta pentru că Djoković este cel mai elastic om care a ținut vreodată în mână o rachetă, pare că mâinile și picioarele lui sunt extensibile ca ale lui The Mask Jim Carrey, recuperează mingi pe care ceilalți jucători nici nu le-ar atinge. Și când a alunecat și a căzut, foarte periculos, pe suprafața dură, nu s-a ales decât cu niște julituri, nicio scrântitură.
    Din astfel de arcuiri incredibile și din serviciile câștigătoare, nu multe, dar produse exact când era nevoie, s-au făcut cele 3-4 puncte care i-au despărțit pe cei doi coloși. Foarte puțin a lipsit să vedem 5 seturi.
    Djoković a câștigat pentru că este cel mai bun, dar fiecare meci al lui Federer înseamnă o victorie pentru tenis. Umbrită, din păcate, de comportamentul spectatorilor de pe Arthur Ashe Stadium, în majoritate fani Federer, care încercau să-l deranjeze cu strigăte și aplaudau greșelile la serviciu ale lui Nole. Arbitrul principal, în schimb, în premieră o femeie, grecoaica Eva Asderaki, a demonstrat o precizie și un curaj ieșite din comun îndrăznind să anunțe out! prin „overrule”, peste tăcerea arbitrului de linie, pe atac Djoković, dar și pe atac Federer, și având dreptate.
    Firește că am vrut și eu să învingă Federer, dar după noaptea asta nedormită îmi dau seama că, de fapt, îmi doresc mai mult decât orice să-l văd jucând în turnee și la 40 de ani.

    • Dl.Goe said

      In sfarsit ne-am uitat cu totii la acelasi meci. Am privit televizoare diferite dar de vazut, am vazut pana la urma acelasi meci. Multumesc pentru postarea articolului CPT-ian, gest care compenseza cumva faptul ca pe Arca lui Goe finala de la US Open n-a fost comentata destul de consistent, taman acuma cand castigator este nimeni altul decat favoritul nostru Nole care l-a invins FedEx, favoritul d-lui D’Artagnan.

    • Dl.Goe said

      Consemnari, consemnari, con-semnari (caci sub-scriem):

      (A) Eu și Mr. “So-Close” Federer la New York:

      L-am văzut live la televizor pe Roger Federer plângând de două ori. O dată când a pierdut o finală pe iarba – Wimbledon 2008, a doua oară când a pierdut-o pe cea de la Australian Open, 2009. A mai vărsat o lacrimă la Wimbledon 2014, dar una singură nu știu dacă se pune. … … … E plăcut să plângi pentru împlinirea unui vis. Este ceea ce îi doresc la anul lui Roger Federer – ca poate ultima dată când va plânge pe teren să fie de bucurie. Titlul cu numărul 18. „

      (B) Novak Djokovic, masina de jucat tenis, si obiectivul pentru restul carierei: „Vreau sa ii depasesc pe Pete si pe Rafa” – La cum joaca sarbul, nici Federer nu mai pare atat de departe… :

      Novak a aratat inca o data in finala cu Roger Federer (aflat poate la cel mai bun tenis din cariera, dupa cum chiar elvetianul a precizat) ca este „greu de ucis”. Cu un psihic dezvoltat parca in laboratoarele celor mai buni specialisti si cu un corp care il ajuta sa se intinda pe tot terenul precum gelatina, „Djoker” pare imposibil de batut chiar si pe PlayStation.

      Ca esti fan al sarbului sau al altor jucatori din circuit (Roger, Rafa, Andy etc), nu poti sa nu ii recunosti „regelui” suprematia.

      La fel ca in 2011, Novak a „zburat” dintr-o tusa in alta cu o incredere fantastica in propriile forte si a lovit fiecare minge cu o lejeritate de parca s-ar afla in continuu la antrenamente. Djokovic a aratat in 2015 ca tenisul jucat la televizor pare a fi unul pentru toata lumea, unul in care mingea iese foarte rar in afara terenului si unul in care atunci cand esti condus cu 15-40 poti sa rezolvi soarta game-ului cu un serviciu pe masura.

      Uitandu-te la Nole, ai putea sa crezi ca vei evolua la fel data viitoare cand zgura iti va murdari sosetele. Iti imprumuta parca instant din increderea lui nelimitata, facandu-te sa visezi ca ai putea sa fii si tu „stapanul” terenului. …

      • Stely said

        Bucurie si o replica din film :THIS IS SPARTA !

        • Stely said

          Mda, bietul Federer isi cam roade unghiile . Dar va uita repede.
          P.S. Am vrut sa pun o imagine de la decernarea trofeului . Federer era atat de trist incat mi s-a parut ca a imbatrinit deodata. Dar poate a fost numai impresia mea.

          • RALG said

            Sarmanul Djokovic, nu-i de invidiat, caci departe-i de acuma bucuria sa si greu de ajuns la ea, iar necazul sau lesne-i de facut. Prin comparatie, bucuria cautata a lui Roger e o himera mai pamanteana si mai usor de capatat, mai aproape si mai lesne de a fi mobilata, ca tzel, cu motivatia necesara, iar chinul ajungerii la ea mai mic. Necazul unei posibile ratari fiind la dansul doar o umbra (umbra unei tristeti, a unei melancolii), in timp ce la Novak e mare cat spectrul ratarii (de sine) care apasa pe orice supus al conditiei umane. Va (mai) reusi oare vreodata Novak Djokovic sa aiba fericirea unei senzatii de implinire comparabila cat de cat cu cea pe care a atins-o Flavia Pennetta? Nu se stie…

  47. Dl.Goe said

    Circul de la catafalcul clovnului obscen se anunta intens dar nu amplu. Alte cestiuni mai arzatoare stau la ordinea zilei. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneascå!

    • Stely said

      Despre Vadim Tudor doar atat : sunt de acord cu tot ceea ce scrie aici …

      După anunţul morţii lui Corneliu Vadim Tudor, profesorul Adrian Papahagi a scris pe o reţea de socializare un comentariu extrem de dur la adresa fostului lider PRM. „Vadim Tudor a prelungit duhul necurat al comunismului ceaușist cu 25 de ani. A propagat ura, a dezinformat, a calomniat oameni onești, a caricaturizat credința, cultura și patriotismul. În presă și în politică, a ridicat ștacheta abjecției la cote de neatins. A fost un focar de infecție în viața publică. Fără el, peisajul va fi ceva mai curat. Dumnezeu să-l ierte: are pentru ce. Noi să nu ne apucăm să-l jelim ca personaj public: n-avem de ce”, a scris Adrian Papahagi pe Facebook. Ulterior, Adrian Papahagi a adăugat o precizare despre implicarea lui C.V. Tudor în oprirea de la tipar, în 1983, a Dicţionarului Scriitorilor Români în care poetul nu era inclus. „Între 1975-1983, tatăl meu a coordonat, împreună cu Mircea Zaciu și Aurel Sasu, cel mai amplu dicționar al scriitorilor români. Au decis să nu includă pseudo-poeți precum Vadim și alți barzi oficiali ai regimului comunist. Decizia aceasta i-a costat scump. În 1983, după bunul de tipar, dicționarul a fost interzis și șpalturile topite. Cei trei au fost trecuți pe o listă neagră. Dicționarul a apărut între 1995-2002. Tata a murit în 1999 și nu a apucat să vadă tipărite toate cele patru volume la care a lucrat o viață. Aceasta i se datorează și lui Vadim Tudor. Pentru mine, personajul va fi mereu un nomen odiosum, sinonim cu mizeria, corupția și impostura comunismului”.

      P.S. Asadar, sa-l ierte Dumnezeu !

  48. Dl.Goe said

    „Criza refugiatilor” – un Dogville la scara continentala. Ramane de vazut cine va (så) scrie „Cronica unei morti anuntate”. La aceeasi scara.

    • Stely said

      Daca vreti sa aflati cat mai multe si mai clare (credibile) informatii despre „criza refugiatilor” va recomand o inregistrare a emisiunii „Ultimul cuvant,” transmisa aseara (15 septembrie). Veti afla de la invitatii emisiunii (istorici, sociologi, publicisti , cunoscatori ai lumii arabe ) precum si din imagini, filme recente cu si despre ruta refugiatilor (cine sunt si cum sunt transportati) despre cauzele si cum s-a ajuns la aceasta „criza”, ce iata se extinde cu mare rapiditate.
      Aici inregistrarea. Incepe de la minutul 5 :

      http://inregistrari.b1.ro/view-ultimul_cuv%C3%A2nt-89.html

      P.S. In urma acestei emisiuni mi-am creat opinia( impresia) ca refugiatii trebuie sa fie ajutati, dar cu respectarea reglementarilor in vigoare. Orice excese, fie xenofobe, fie de alta natura (veti vedea care sunt ele) nu trebuiesc tolerate. As crede ca numai asa s-ar putea evita razboiul sau alte grozavii provocate de teroristi.

  49. Stely said

    Transplantul de cap – posibil peste 2 ani? Declaraţiile unui chirurg reaprind controversa în privinţa acestei operaţii extreme .
    transplantul-de-cap-posibil-peste-2-ani–unui-chirurg-reaprind-controversa-in-privinta-acestei-operatii-extreme

    Aici un film anticipativ :

    • RALG said

      Transplant de cap? Nu, nici vorba. Poate transplant de corp. Caci da, unui cap ii poti atasa un corp fara sa-si piarda identitatea, Invers nu. Ceea ce este valabil si pentru anonimi (prosti sau destepti, n-are a face), cat si pentru neanonimii de pe lume.

      • Stely said

        Stirea a fost un pretext pentru film . L-am vazut ieri si mi-am adus aminte ca am citit despre posibilitatatea transplantului de cap. Da, in film este vorba de transplant de corp. Insa, in film au avut acces numai cei foarte bogati, pe cand in linkul prezentat numai cei foarte bolnavi cum ar fi Stephen Hawking .

  50. RALG said

    Anumite entitati se vadesc a fi mai inteligente decat poe-zeii pe care-i tuteleaza, si, culmea, chiar mai talentate. In acord cu ultimele gesturi si cuceriri (surprinzator de) artistice. Iar poe-zeii in loc sa roseasca, se invinetzesc. Fiecare (copturå, datå in pârg) se coace in felul sau.

    • Stely said

      Nu am idee despre cine vorbiti. Unde , cine, cand ? 🙄

      • RALG said

        Pai nu vorbeam cu d-voastra. Ziceam si eu asa in general. In ceea ce va priveste sunt sigur ca prin talentul d-voastra de cautator/scormonitor si interpret/exeget veti gasi cumva. pe undeva realitati care sa se potriveasca (cat de cat) cu enuntul nostru de mai sus. Chiar mi-e teama ca veti gasi mai multe decat e cazul. Sau mai repede.🙂

        • Stely said

          Aha… ceva , ceva am vazut, dar ma abtin sa spun mai mult.
          P.S. Dar, de ce va este teama ca voi gasi” mai mult decat e cazul „? Am gasit putin despre ne/”roseala” si „invinetzeala”unor „poe-zei” . Dar ele sunt boli vechi si, iata, incurabile. Chiar s-au agravat si au luat intorsaturi ciudate. Asta , deoarece mi-am adus aminte despre ce scria „poe-zelul” la „Judecata de apoi” a lui Adrian Paunescu.L-a desfiintat( total) ca om, ca poitician , poet, publicist , artist etc. Acum cu Vadim Tudor este cu totul altul: mai bland, mai iertator, dar si incriminator cu cei care vad prin prisma lor poate adevarul. Eu cred ca acea „invinetzeala” este rezultatul invidiei ca, spre exemplu, Mircea Cartarescu are recunoasterea inteligentei, talentului si valorii sale artistice, iar” bietul” de el nu. Si da, ar trebui sa „roseasca” pentru felul cum isi exhiba re-sentimentele. Dar nu sunt sanse.

  51. DOLENT said

    Înseamnă că a câștigat?

    • DOLENT said

      Da tu cine ești? Mă credeam fără ecou!

      Vezi că semeni a altcineva, și ești imperfect!

      • Dl.Goe said

        Numai sa nu va incurcati/confundati voi intree voi…

      • DOLENT said

        „Scrisul își devorează autorul. El se reinventează perpetuu. Când golește o temă de sine, explorează alta. Modelul Pessoa. Doar că timpul scrisului nu e liniar, cum nu e liniar nici timpul lecturii.” (Tumberto Ceco)

        • Dl.Goe said

          Indraznesc sa consider ca enuntul citat este mai general decat se vrea, fiind valabil pentru aproape orice activitate umana (nu doar pentru scris), chiar si pentru cele de natura biologica, animalicele… Normal ca nu e liniar, pentru ca nimic nu e liniar. Urmeaza statia eropilor cu peron pe partea dreapta. Histerezisul este cel care guverneaza.

          • DOLENT said

            Nu se vrea.🙂 Structural, cum ziceți. Pe conținuturi, specificități.
            Chiar și PC-urile au „histerezisul” lor. Ne îmbrăcăm „scheletu” în forme de conținut.

          • DOLENT said

            Nu uita și asta:
            „În Artă, anticipările nu cresc neapărat din experiențele trecute și prezente. Lumea de referință poate ancora extrem de slab o lume textuală. În receptare, mai degrabă: construim inferențele anticipative cu ce știm, și de aia ne păcălește așa frumos autorul, când vrea el.” (Berto Deco)

    • Dl.Goe said

      Da, asta inseamna. Doar ca orice victorie/castig ca si orice infrangere/pierdere este provizorie/relativa. Tot ceea ce se intampla se intampla pentru ca sa nu se intample / pentru ca nu se intampla. Formidabililor (Dolent si Indolent in egala masura) o dedicatie in semn de palida con-solare fata de faptul ca nu se intampla nimic, niciodata:

  52. Stely said

    despre cele nevăzute

    ce e omul, dacă nu privire
    ce e viața, dacă nu nemărginire
    ce sînt norii, dacă nu suport de vise
    ce sînt zâmbetele, dacă nu gânduri nezise
    ce e frunza, dacă nu râs de copac
    ce e piatra, daca nu mai multe cercuri pe lac
    ce e cunoașterea, dacă nu o beție
    ce e întrebarea, daca nu poezie.

    Iv cel Naiv.

    P.S. 🙄 😳 😦 ? ? !! 🙂 🙂

    • RALG said

      poemele lui if cel naiv
      au darul de a activa amintiri stranii.
      Citindu-le ne amintim deodata
      ca universul exista exclusiv,
      de sus si pana jos,
      de foarte de sus si pana foarte jos,
      din cauza unor imperfectiuni

      (exista pentru ca ceva este mereu gresit
      si urmeaza mereu si mereu sa fie corectat,
      si cu fiecare corectie aplicata implacabil
      apar inexorabil si mai multe imperfectiuni,
      colaterale,
      greseli care zbiara dupa corectie,
      dupa echilibru, dupa repaus),

      ca uninversul exista din greseala
      (din greseala in greseala spre victoria finala),
      o aporie fara sfarsit
      si fara inceput.

      Cert este ca „intr-o lume” perfecta
      nicio existenta n-ar fi posibila.
      Nimicul singurul perfect ideal… care nu fu sa fie…
      nimic, ideal.

      Si ne mai amintesc poemele lui iv cel naiv,
      avand acest dar,
      cå in aceasta vastitate
      suntem constransi sa exerimentam existenta
      de la scara fizica a fiintei umane,
      una plina de madulare

      caci nici cu inchipuirea nu ne putem inchipui
      ce-i dincolo de scara omului,
      in afara ei,
      deasupra, dedesupt,
      inauntru,
      si-n paralel cu ea,
      doar mister adanc, abis,
      de neinchipuit.

      inimaginabilul, un infinit mult mai mare
      decat cele propuse noua de
      stiinta, de filozofie, religie si arta,
      in care si asa ne invartim
      pierduti si fara rost
      uitand cu totul cum cå… cå…

      na, c-am uitat cum era mai departe, inainte de iv cel naiv🙂

      • Stely said

        „…inainte de iv cel naiv” ? cred ca a fost …

        Ion Barbu
        Lava

        Te-nnabusai în pîcla încinsei atmosfere,
        O, tu, noian de lava ce-aveai sa fii pamîntul!
        Faptura nu sunase din trîmbiti de cratere,
        Nu fulgerase înca, în noaptea ta, cuvîntul…

        Ce surda clocotire, ce-nceata asteptare
        Sub aburii rosiatici, sub aburii de fier,
        Cînd înspre noi tarîmuri voiai o revarsare,
        Cînd, oprimat de umbra, tu presimteai un cer!

        Dar se desprinse valul, si-o bolta-ndepartata
        Din zîmbetu-i albastru desfasura spre tine;
        O clipa-a fost… si totusi, sclipirea ei curata
        Te-a înfratit de-a pururi cu sferele senine.

        De-atunci, spre-o alta lume fluida-ti forma tinde,
        Cu slava-ntrevazuta un dor fara de satiu
        Ar vrea sa te-mpreune… si ca s-o poti cuprinde,
        Tentacule lichide îti adîncesti în spatiu.

        Sau (si)…

        Arca -Ion Barbu

        În turburatu-mi suflet am construit o arca
        – Informa nalucire de biblic corabier -,
        Si turme-ntregi de gînduri pe puntea ei se-mbarca,
        Noroade-ntregi, plecate puternicului cer.

        E vremea sa se-abata mînia lui! O ploaia
        De stropi rigizi întinde zabrele de otel.
        Corabia alearga… în negura greoaie,
        Corabia se-nclina, si-alearga fara tel…

        Si cel din urma crestet de munte se cufunda…
        – Spre care tarm, Stapîne, spre care Ararat
        Din bruma departarii ma poarta-adînca unda?
        S-a coborît pe ape lintoiu-ntunecat.

        Aud cum se destrama un suflet undeva,
        Departe, în a ploii acida melopee…
        E noapte-n larg… Iar arca te asteapta, Jehova,
        Pe marile din suflet sa fereci curcubee.

  53. Stely said

  54. RALG said

    Doua capuchehaiale pe punte, de pe alta punte scurse, una tace vorbind, iar alta vorbeste tacand… linistea si nelinistea, impletindu-se, toamna, ca funiile de usturoi…

  55. Dl.Goe said

    Me, me, me… Me too

    do-mi-natii, pre-monitii:

    • DOLENT said

      Vreți să spuneți că Razz e un joc educativ?🙂

      • Stely said

        L’amour est un oiseau rebelle
        Que nul ne peut apprivoiser
        Et c’est bien en vain qu’on l’appelle
        S’il lui convient de refuser
        Rien n’y fait, menaces ou prières
        L’un parle bien, l’autre se tait :
        Et c’est l’autre que je préfère
        Il n’a rien dit mais il me plaît
        L’amour ! L’amour ! L’amour ! L’amour !

        L’amour est enfant de Bohême
        Il n’a jamais, jamais connu de loi
        Si tu ne m’aimes pas, je t’aime
        Si je t’aime, prends garde à toi !
        Si tu ne m’aimes pas
        Si tu ne m’aimes pas, je t’aime !
        Mais, si je t’aime
        Si je t’aime, prends garde à toi !

        L’oiseau que tu croyais surprendre
        Battit de l’aile et s’envola …
        L’amour est loin, tu peux l’attendre
        Tu ne l’attends plus, il est là !
        Tout autour de toi, vite, vite
        Il vient, s’en va, puis il revient…
        Tu crois le tenir, il t’évite
        Tu crois l’éviter, il te tient
        L’amour ! L’amour ! L’amour ! L’amour !

        L’amour est enfant de Bohême
        Il n’a jamais, jamais connu de loi
        Si tu ne m’aimes pas, je t’aime
        Si je t’aime, prends garde à toi !
        Si tu ne m’aimes pas
        Si tu ne m’aimes pas, je t’aime !
        Mais, si je t’aime
        Si je t’aime, prends garde à toi !

      • Dl.Goe said

        Se intampla pe Arca lui Goe (sau cam asa ceva):

        Who’s who?

  56. Stely said

    Durere , groaza , disperare …

    „Cine va fi urmatorul „? 😦

    • RALG said

      Stelele-n cer
      Deasupra mărilor
      Ard depărtărilor
      Până ce pier.

      După un semn
      Clătind catargele,
      Tremură largele
      Vase de lemn;

      Niște cetăți
      Plutind pe marile
      Și mișcătoarele
      Pustietăți.

      Stol de cocori
      Apucă-ntinsele
      Și necuprinsele
      Drumuri de nori.

      Zboară ce pot
      Și-a lor întrecere,
      Vecinică trecere ­
      Asta e tot…

      Floare de crâng,
      Astfel viețile
      Și tinerețile
      Trec și se stâng.

      Orice noroc
      Și-ntinde-aripele
      Gonit de clipele
      Stării pe loc.

      Până nu mor,
      Pleacă-te, îngere,
      La trista-mi plângere
      Plină de-amor.

      Nu e păcat
      Ca să se lepede
      Clipa cea repede
      Ce ni s-a dat?

  57. DOLENT said

  58. Stely said

    Exista viata dupa moarte? Iata ce spun psihiatrii.

    Ce am trait eu are nevoie de explicatii.

    Fizica moderna ne spune ca universul este unitar, nu este divizat. Dincolo de suprafata unui obiect sau eveniment, totul in univers este legat de orice alt obiect sau eveniment. Totusi, noi traim intr-o lume a separarii si a diferentierilor. Inainte de aceasta experienta aceste idei mi se pareau abstracte. Acum sunt realitati. Nu numai ca universul este definit de unitate, ci si de dragoste. Universul pe care eu l-am experimentat fiind in coma a fost socant si, totusi placut. Acelasi univers de care Einsten si Iisus vorbeau, insa fiecare in felul sau.

    Mi-am petrecut ani din viata mea, ca neurochirurg, studiind la cele mai prestigioase institutii medicale din tara. Stiu ca multi elevi de-ai mei – ca si mine de altfel inainte de coma – sustin teoria conform careia creierul (in special cortexul) genereaza constiinta si ca traim in univers datorita emotiilor, si mai putin datorita iubirii neconditionate pe care Dumnezeu si universul o au pentru noi. Insa experienta traita mi-a dat peste cap credintele. Si sunt pregatit sa-mi petrec restul vietii investigand adevarata natura a constiintei umane si sa demonstrez ca suntem mult mai mult decat creierul nostru.

    http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/exista-viata-dupa-moarte-iata-ce-spun-psihiatrii/?

  59. DOLENT said

    Mituri🙂

  60. DOLENT said

    Mit?! 🙂

    https://mygov.in/sites/default/files/user_comments/Proof_of_Heaven__A_Neurosurgeon_s_Journe_-_Eben_Alexander.pdf

    • Stely said

      Daca sunt sau nu mituri nu sunt in masura sa ma pronunt. Dar accept ca cel care explica cu lux de amanunte experienta traita ( in coma profunda)nu spune baliverne.
      P.S. Cartea pe care o recomandati este pentru specialisti. Pentru mine insa este de ajuns un mic vodeo-clip :

      PPS . Sunt foarte multe video-clipuri (cu setari pentru traduceri) si despre cartea respectiva.

  61. Dl.Goe said

  62. DOLENT said

    • Dl.Goe said

      Superb… gestul. Gestul conteaza. Nici nu va dati seama cad de magulit suntem acuma ca ne flatati in acest hal involuntar. Cam da… aceasta-i diferenta. Valorica. Intre unii interpreti si interpret. Nu mai vorbesc de colosala diferenta valorica si simbolica intre libretele celor doua operete propuse ca replici simbolice alternative intru ilustrarea ilustrelor i/realitati manifeste pe scena teatrului universal de pe puntea Arcei lui Goe. Va multumesc pentru imensa generozitate manifestata… aååå… sub-liminal. Si totodata plenar, pe toate palierele, chiar si pe acela (daca nu cumva mai ales pe aclela) in care va asumati (tacit?) acceptarea rolului de actor, propus, propunandu-ne (la schimb) rolul personajului. La snobi este o tele-nuvela superba scrisa de Gala Galaction.

      P.S. Ceva mai multa autonomie nu v-ar strica. Asumati-va si d-voastra ca sunteti citit…ååå (cu emotie, cu emotii chiar) si ca se reflecteaza la ceea ce spuneti. Adica ca nu sunteti ignorat… ååå. Rezistati ispitei de a deveni INDOLENT.🙂 fara a ne tot forta la biciuiri cu dedicatii si/sau aprecieri critice. Ori aveti ori nu aveti ceva (ce?) de zis pe lumea aceasta (HUVACA pe numele ei). Hai, fara stimulente, fara, hasis, opium, morfine, eroi si heroine. Se poate (!?) Asteptam actiune. Nu reactiune. Ne-am saturat de reactionari.🙂

  63. Dl.Goe said

    TIME = The Infinite Moment Experience. Continuitatea este o iluzie. Discontinuitatea este cea care face existenta posibila. Ne teleportam (brusc) de la un moment la altul pe distanta/durata unitatii de actiune Planck.

    • Stely said

      Fără discontinuitate nu există conştiinţă.
      iar fără conştiinţă nu există discontinuitate .
      Discontinuitatea cuantică este
      unul dintre semnele conştiinţei cosmice.

      Evenimentul brusc al fiinţei
      este semnul imprevizibilitătii.

      Libertatea este discontinuitate.
      Discontinuitatea dă un sens
      vieţii omului.

      Timpul viu este timpul
      discontinuu al evolutiei.

      Libertatea fără constrângere
      nu este libertate.

      Teoreme poetice -Basarab Nicolescu

      • RALG said

        Dl. Basarab Nicolescu ne plagiaza la greu ideile. Nu veniti acuma sa-mi spuneti ca d-lui le-a scris inainte de a le fi exprimat sau gandit noi (sursa inspiratiei sale) caci n-ar avea rost. Respectivul domn n-a facaut altceva decat sa le extraga cu mintea sa, din mintea noastra, in timp ce ideile zaceau acolo amorfe, in dezordine, fiind noi opcupati cu alte lucruri mai importante.🙂 Ceea ce nu inseamna desigur ca i-am nega orice merit. Nu. Are si dansul marele merit al incropirii unei ordini poetice si entropice in care ideile noastre rimeaza destul de bine. Si mai multe nu.🙂

        • Stely said

          @RALG,
          Da, avand in vedere ca sunt in posesia „Teoremelor poetice ” de numai doi ani si cateva luni, iar ceea ce ati gandit si in domenii vaste de activitate , in special in fizica cuantica , aici pe Arca lui Goe, de peste 5 ani , pot depune marturie ca domnul Basarab Nicolescul v-a „plagiat la greu ideile”. 🙂 Altfel nu m-as fi gandit sa citez din Teoreme poetice de cate ori faceti cate o mica dizertatie de natura sa ma stimuleze. A, dar mai pot spune ca si d-l ” Iv cel Naiv” v-ar fi putut plagia ideile. Si acolo va regasesc exprimarile si gandurile poetice despre Univers, stele, viata , timp etc. 🙂

    • INDOLENT said

      „ Wertheimer discovered that when subjects […] are exposed to
      two alternately flashing lights a short distance apart, then under certain
      conditions they have an experience of movement back and forth from the
      one to the other. That is to say, they see a movement: the movement is an
      object of perception, it is not a purely intellectual product of an act of
      production. Indeed in certain determinate circumstances one can
      experience pure phenomenal movement, that is movement without
      objects moved, what Wertheimer called the ‘phi-phenomenon’.”

      http://ontology.buffalo.edu/smith/articles/gestalt.pdf

      • INDOLENT said

        „But what applies in the sphere of phenomena applies also to (naturally
        occurring) parts in general. A part does not, on being separated, exist
        merely in vacuo, but always in some context in which it contributes to new
        Gestalten and thereby undergoes various functional changes within
        itself. A Japanese glass pyramid appears in one context as a fitting,
        proper part of its environment; translate it to a different context, and it
        will stick out as an entirely alien body.”

        http://ontology.buffalo.edu/smith/articles/gestalt.pdf

      • RALG said

        @Indolent – Orice luna reflecta lumina solara, scazand-o si ca intensitate (diminuaindu-i energia) si in ceea ce priveste informatia initiala, saracind-o. In general privind lumina solara reflectata de luna putem afla mult mai putin despre soare decat privindu-l direct. Desigur insa ca procesul diminuarii energiei si informatiei luminii solare ascunde in el informatii colaterale despre luna. Cel care stie cum este lumina solara directa, uitandu-se la lumina solara reflectata de luna poate afla cate ceva despre cum este luna. Citatele (lunare) pe care le propuneti sunt cam de aceasta natura. Doar ca momentan, cel putin, pe noi nu ne intereseaza luna ci soarele, sau sursele similare producatoare de lumina proprie. Asadar ne-am astepta sa ne spuneti care este opinia d-voastra (sincera) despre subiectul pe care-l tratati, nu doar sa va exprimati acordul cu ante-vorbitorii, din al caror discurs ne fiind prea clar ce veti fi inteles d-voastra in limbile anglo-stiintifice in care s-a facut vorbire. Incercati? Aceasta-i intrebarea. Raspunsul va apartine.

    • DOLENT said

      Și dacă… acest univers e un fractalic continuu-discontinuu în care instrumentele fizico-matematice ale minții fac tăieturi agresive?🙂

      • RALG said

        Probabil c-ati putea fi de acord ca universul e ceea ce e exclusiv in mintea d-voastra, dincolo de aceasta minte (o limita) putand fi orice, oricum, inclusiv nimic, dumnezeu, sau nimic altceva. Universul esti (chiar) Tu, draga DOLENT-ule, daca stai sa te gandesti. Universul este Sfera lui Dolent. O sfera cu diametrul egal cu constanta lui Planck. Infinitul incape foarte bine in aceasta sfera.

        • DOLENT said

          Și dacă… mintea mea, ca toate mințile, e fractalic limitat-nelimitată și instrumentele logico- aristotelice ale minții domniei voastre fac o alegerea a ceea ce ar putea fi ea („o limită”, adică limitată)? Și dacă Universul este-nu este (tot fractalic văzând) sfera lui Dolent, iar domnia voastră alege o proiecție oblică din nodul „este nu este” ( adică „ Universul este Sfera lui Dolent”)?
          Dacă… atunci…🙂🙂
          PS. Sigur că ilimitatul intră și nu intră în limitat. Altfel cum am construi integrale și diferențiale și n-am ști până la capăt sensul și scopul lor exact?
          PPS. M-am jucat și nu m-am jucat. Domnul Basarab Nicolescu ar spune și n-ar spune că e adevărat.🙂

          • Stely said

            @Dolent,
            Domnul Basarab Nicolescu ar spune și n-ar spune că e adevărat.🙂

            Vreti sa spuneti ca domnul Basarab Nicolescu ar putea fi de acord cu d-voastra ?

          • DOLENT said

            Totul e posibil într-o lume fractalică. Iată, în romanul „Laur”, timpul prezent alunecă în trecut, devenind acolo viitor. Domnul Nasarab Nicolescu ar înțelege și nu ar înțelege (lesne și non lesne) asta.🙂
            PS. Mă joc și nu mă joc, firește.🙂

          • DOLENT said

            ERATA: Basarab🙂

          • RALG said

            @DOLENT – Impresia mea este ca ati deviat inspaimantat de la discutie, propunand in schimb un poem, adica facand un gest artistic. Neaavand competentele necesare in arta dolentå mi-e greu sa ma pronunt in legatira cu valoarea artistica/simbolica a acestuia si sa (mai) si propun o critica literara decenta fata cu acest poem insailat, improvizat si discursiv, care aduce a impostura ne fiind bazat, in esenta sa formala, pe emotii sincere. In contextul curent care-l integreaza pe Arca lui Goe este cat se poate de evident ca e slabutz. Nici macar nu rimeaza cu el insusi, iar rima cu contextul local e schioapa. Daca doriti poate faceti un mic efort si propuneti o perspectiva valida din care sa se vadeasca ca ar fi altceva decat ceea ce se vede de la noi (in acord cu descrierea de mai sus). Sau si mai bine poate re/veniti la cestiune. La cestiune, la cestiune!

            P.S. Fractalic sau nu, infinit sau nu, continuu sau discontinuu, sau indiferent cum altcumva Universul nu se poate intampla decat in mintea d-voastra, altfel ne avand niciun acces la dansul, Universul (despre care vorbiti) este totalmente interior mintii d-voastra. Inainte de a va intreba (cu voce tare) cum este (daca este) Universul (sau ma rog Universul d-lui Goe, care va intriga – de parca ati fi apt pentru asemenea intrigi) intrebati-va cum sunteti d-voastra. Dupa ce veti reusi (daca veti reusi) sa realizati cu o acuratete rezonabila ce, cum si cât sunteti d-voastra insiva, veti putea fi in masura sa faceti mental corectiile necesare pentru a ajunge in posesia unei reprezentari mai corecte a universului altora. Un ochi care vede fara a dispune de un soft potrivit pentru interpretare nu poate decat cel mult distinge intre lumina si intuneric, fiind incapabil sa produca informatie din codurile simbolice incriptate in semnalele luminoase. D-voastra incercati sa decriptati (de fapt incercati sa invalidati), faptul ca in codul Morse al alternarilor intuneric-lumina-lumina-intuneric, pe care sunteti capabil sa-l detectati in povestile d-lui Goe pe Arca lui Goe, s-ar afla vreun mesaj anume. Stai pe canapea si va uitati la un televizor care ba se stinge, ba se aprinde. V-ati creat convingerea ca in succesiunea de on-off-uri a televizorului nu se afla niciun mesaj valid si ca cel care manipuleaza televizorul este un impostor sau cel mult un farsor. Totusi in momentele in care televizorul este aprins pe ecran nu sunt pureci ci imagini, diverse. Ca d-voastra vedeti doar lumina amorfa, semnal plat, nu este vina noastra si nici responsabilitatea de a corecta acest neajuns. Aveti libertatea sa jucati ce joc vreti si sa interpretati cum vreti cea ce vedeti (cu ochiul), antrenandu-va astfel creierul sa invete. Orice creier invata singur tot ceea ce are de invatat. Inclusiv sa interpreteze si sa decripteze mesajele simbolice de pe undele purtatoare (luminoase, acustice… etc). Pana sa invete v-orbirea orice bebelusi gungureste, plin de elan si incredere (eventual poeme despre fractalism si integrale.🙂 ) smulgând zambetele, rasetele si aplauzele asistentei, care au darul sa-l incurajeze, percepandu-le ca pe niste confirmari ale „corectitudinii” raspunsului produs de creierul sau la stimulii primiti.

            P.P.S. Vorbiti-ne nitzel despre „sensul si scopul exact al construiri integralelor și diferențialelor”, ca chiar m-ati facut curios.🙂

          • Dolent said

            Cred că Indolent, my Big Brother,🙂 vrea să spună – mai pe românește – că există două moduri de a gândi continuificarea:
            A.
            1. Putem gândi că elementele sunt percepute ca fiind structurate în forme, ghestalturi (un fel de arhetipuri ale minții). Aceste elemente având în fapt o identitate imuabilă, putând fi concepute ca independente.
            2. Putem gândi holist, că elementele există doar în întregi (și nu sunt aranjate de minte în întregi) și asta le dă și calități proprii diferite, în funcție de întregul în care le găsim.
            Păi asta vedem în tablouri. Un roșu în tandem cu verde nu-i totuna cu altul în alăturare cu galben. Banal! Asta se întâmplă și cu textele, aflate mereu fie în contexte, fie în co-texte.
            B. Sensul si scopul exact al integralelor și diferențialelor l-aș putea cunoaște – cred eu – doar având acces la marele întreg care conține – ca un fel de matrioșcă – micul întreg infinit în care ne aflăm.

          • Dl.Goe said

            Taman contextul va face probleme caci prin alaturarea actualui d-voastra mesaj cu cel precedent pe care ati avut onoarea a-l iscali vorbind in numele celor 4 (cavalerei ai apocalipsei ?!) schimba fundamental paradigma continutului cu care ne imbiati, punandu-va in contradictie pe d-voastra cu d-voastra, vadindu-va natura fragila, inconsistentå, greu de luat in serios. Asadar, ne (mai) auziti sau nu ne (mai) auziti? Vreti sa va tratez global sau la mesaj? Invocati cu o mare neglijenta nelinisti si ingrijorari care nu exista, condimentandu-va astfel in exces prezenta, cu arome care nu pot compensa absenta sarii si piperului. Reconciliati-va si neutralizati-va (adoptati in aer neutru) daca doriti sa aveti acces la comentarii punctuale, in replica la citatele cu care doriti sa va faceti re/marcata prezenta. Daca aveti alte intentii, sunteti o prezenta la fel de bine venita, urmand ca feedback-ul nostru sa se armonizeze treptat cu cererea.

            P.S. Ce ati vrut sa spuneti prin mentionarea celor doua feluri de a percepe lumea? Nu vad legatura cu subiectul. Incercati cumva sa continuati anumite lucruri spuse deja? Sa le completati sau nuantati? Sa le contraziceti? Care? Sau ati facut mentiunile respective doar pentru a-i lasa pe martori sa afle ca, da, sunteti la current cu problematica respectiva, in contextul temei discutate? (Caz in care putem spune: Ok, am luat la cunostiinta.) Presupun insa ca invitatia mea onesta prin care va cer sa dezvoltati aspecte pe care d-voastra insiva le-ati adus in discutia va merge ca de obicei in gol. Nu ca ati ignora deliberat invitatia, dar pur si simplu nici n-o s-o bagati de seama, atenta exclusiv la rima, preferand sa cautati alta rima la cantec, pentru a continua acest dragut „dialog” formal al surzilor, gol de continut dar nu lipsit de un farmec al sau.🙂

          • Dolent said

            „Atentă”?
            Cu cine vă imaginați că vorbiți, stimate domnule Goe?

            Și… Despre continuitate începuse vorba. Uitarăți? Nu e a realității ci a minții, ori a minții-realitate. That is the question, după înformația adusă de Indolenți.

            Vai, vai, vai, ce harababură e pe barca asta înțepenită la țărm!

            Pa, domnule Indolent unu, pa domnule Indolent doi.

            Fuse și o vorbă, dar se duse, se tot duse.🙂🙂🙂🙂
            Pa, vorbire, pa!

          • Dl.Goe said

            @Dolent, pentru o creatura abia sosita pe Arca lui Goe va cam grabiti cu concluziile. Cand avuserati timp sa sesizati harabaura prin muntele de maculatura adunata pe aci in ani si ani de comentarii ale unor creaturi asemenea tie? Normal ar trebui sa acordati prezumtia de ordine (ordinea de dincolo de dezordine) si numai dupa incercari rezonabile de aflare a acelei ordini sa proclamati dezordinea. Sunteti neatenta (ca creatura) la impresia pe care o faceti dovedind o superficialitate dezarmanta.

            P.S. Moldovenii care se screm sa foloseasca perfectul simplu sunt de un ridicol copios. Nu le iese. Trebuie sa fii oltean get-beget ca sa poti folosi armonios, cu sufletul, perfectul simplu. Cei care stau prin båtaturi oltenesti se contamineaza de farmecul folosirii acestui timp universal, le intra-n gura si in grai, dar rostirea ramane precara, deficitara, hilara…

            Nu-mi imaginez. Stiu exact cu cine anume am de-a face. Sfatul meu (facultativ) ar fi sa rezistati ispitei de a o apuaca iarasi pe carari batatorite, care va vor duce din nou (in vechi) tot in fundul curti, mai precis in hazna (privatå), privandu-va astfel singurica (ca creatura) de libetatea de exprimare oferita gratis pe (b)Arca lui Goe, arca intepenita pe padina unui deal ararart, departe de orice țărm si de orice sperante pentru piratii esuati provizoriu in aceasta oaza. Cum credeti.

          • Dolent said

            Sfatul meu ar fi să rezistați tentației de a ști exact.🙂

            Văzui iute harababura. O văzui, și gata. Cum făcui? Citind.🙂 „Conversând” cu vreo trei domni mai înfipți. Așa văzui.

            Moldoveni și olteni??!!🙂
            N-am „trebi” cu ei. Iubesc limba română, cu toate timpurile ei legitime, ca vorbitor LEGITIM.🙂
            Sunteți amuzant… poc! cum zicea un chinez prieten al meu, coleg de cameră în studenție.

            Țineți-vă tot așa, și țineți pe dealu’ ăla corabia.🙂

          • Dl.Goe said

            @Dolent – Ramaneti o creatura nostima ca-ntotdeauna, chiar si asa lipsita de orice talent… actoricesc, dar destul de tzicnita incat sa se imagineze disimularea personificata.🙂

          • Dolent said

            Cu obstinație persistați.🙂
            Ați putea să mă convingeți că sunteți TOTAL lipsit de orice talent de comunicator. Și ar fi păcat.
            Hai, opriți-vă până nu vă dați în petec complet.

            Lăsați fantomele în cimitirul lor. Nu le permiteți să vă cutreiere mintea, că vine ora 12.🙂

          • Dl.Goe said

            Sabloanele mintii d-voastra sunt de un simplism desavarsit, induiosator. Reactiile pe care tocmai le comiteti va au in posesie, nu invers, si le repetati (aproape) identic a mia oara, silindu-ma sa le evidentiez in acelasi fel. Va bantuie caderea noptii si dorinta de a avea ultimul cuvant pe sera (ca intotdeauna) furata de aceeasi v-orbire care va impiedica sa realizati ca aici nu exista „timp” si „petrecere” si ca nu aveti cum sa aveti ultimul cuvant, oricat v-ati screme, nici macar milogindu-va de interlocutor sa fie un bun comunicator si sa nu mai zica nimic pentru ca chipurile oricum nu l-ati mai auzi, fiind d-voastra plecata, asa un pic, adica dusa cu pluta. Obsesia pentru morbid si cimitire va insoteste si dansa ca intotdeauna. Amagiti-va iarasi si dati vina pentru iminenta ratare a prezentei in varianta doleantå, pe lipsa de bunavointa a d-lui Goe. Apoi mergeti la culcare, frustrata ca de obicei.

            Dezamagitoare lipsa d-voastra de imaginatie si de stapanire de sine. Va recomand sa vizionati „O minte stralucitoare”. Ati avea ce invata de acolo daca ati (mai) fi in stare de invatatura. Macar ar merita sa incercati reteta respectiva.

          • Dolent said

            Da. Sunteți un caz înteresant. Încântat de cunoștință.
            Am fost avertizat, dar n-am crezut.🙂

            Numai bine!

      • Stely said

        Universul esti (chiar) Tu, draga DOLENT-ule, daca stai sa te gandesti.

        Asta insemnand ca „Dolent-ul”, cel /cea din realitate este un fractal . Da, asa este : homo fractalus 🙂
        M-am documentat , iata :

        http://frumoasaverde.blogspot.ro/2013/01/fractali-natura-arta-stiinta-documentar.html

        • DOLENT said

          P:
          Dolent este și nu este el / ea. Dolent este și nu este un fractal.🙂
          Dolent este și nu este în sferă. Dolent este și nu este aici.

          C: Dolent este și nu este. 🙂😦

          • Stely said

            „Dolent este și nu este…” cine cred eu ca este , clar ca lumina zilei ?
            Si „INDOLENT”-ul stie . 🙂

  64. INSOLENT said

    Vedeti ca sunteti proaste amandoua , ca se zice mariner

    • DOLENT said

      Tu ești Goe? Ăla micu’? Ăla rău’?

      Bravo! Asta sunt, două proaste. Copiii știu.🙂

      • Dl.Goe said

        Se vede ca va framanta ideea de „dl.Goe”. Bine macar ca ati abandonat de facto problema „d-lui Univers”. Cine/ce. S-ar zice ca „Insolent-ul” v-a salvat, rezolvandu-va situatia locativa, in timp si spatiu, tocmai cand pluteati mai tare in nedeterminare, in acord cu principiul incertitudinii. Si uite asa vi s-a produs colapsul undei purtatoare, vadindu-va brusc intr-o anumita pozitie, certa. Dolent-ul cuantic s-a clasicizat. Cum ramane cu entanglement-ul in care va aflati cu celalalt (anti)dolent? Se confirma sau nu?🙂

        • DOLENT said

          Citiți Pessoa.🙂 Trei Dolent și mai mulți.

          • DOLENT said

            Da, citiți Pessoa, cum zice Dolent IV. Da, trei Dolent și mai mulți.🙂🙂

          • RALG said

            (in)Dolenti pe care… lumea (!?)
            nu putea sa-i mai incapa
            Au venit pe (b)Arca noastra
            Si-au cerut, pamant si apa…
            Si nu voi ca sa ma laud… etc

          • DOLENT said

            …dar citii Pessoa plângând.

          • arcaluigoe said

            …asta pentru ca sunteti o fire sensibila, emotiva chiar… ceea ce va ajuta sa-l „intelegeti” pe Pessoa… chiar fara sa-l intelegeti, asa dupa cum alte firi delicate dau in (ho-ho-te de) plans, ascultand stirile la radio in timp ce toaca ceapa in bucatarii. Sufrageria ma-si de viata (asta e dintr-un var al lui Shakespeare, care avea o slabiciune aparte pentru salamul de Sibiu al disperarii).

            P.S. Sper ca-l citirati pe Pessoa in original caci siti si d-voastra ca poezia de e poezie e intraductibila. Dar poate ca plangeati din alte motive si n-am inteles noi bine. Lacrimile erau de fericire sau… de crocodil? De curiozitate !

          • DOLENT said

            🙂 Era vorba despre lacrimile lui RALG, în completarea poemului.
            V-am scuzat pentru neînțelegere.

          • RALG said

            Plângeati cu lacrimile lui RALG ??! Ei, da, asta este o performanta notabila chiar si pe Arca lui Goe (unde aproape orice este posibil by default). Nu multora le reuseste un asa ceva. Iar disponibilitatea d-voastra de a scuza, ierta, îndura etc. este deja proverbialå.

          • DOLENT said

            🙂 Deja?

          • RALG said

            Deja vu!

          • DOLENT said

            Nu vă îngrijorați. Iată:
            „A 2004 survey concluded that approximately two-thirds of the population have had déjà vu experiences.Other studies confirm that déjà vu is a common experience in healthy individuals, with between 31% and 96% of individuals reporting it.”
            https://en.wikipedia.org/wiki/D%C3%A9j%C3%A0_vu

  65. Radu Humor said

    Este o postare pe care Porthos a şters-o imediat !
    Ca să nu afle Bizonu, dar nici ceilalţi, mai multe despre el ! :

    „Bate Bizonul şaua de se pişă iapa, dar ţi-ai găsit să priceapă cineva, ceva din toată încercarea asta disperată a omului ce ajunge în final să cerşească de-abinelea o amărâtă de funcţie care să-i astupe găurile făcute prin buget şi mădularele chinuite de boli şi vicii !
    Un om care renunţă ( cu bună ştiinţă !) la demnitate, deşi e sigur că mai mult pierde decât câştigă ( în eventualitatea că totuşi se îndură cineva de el😉 ) în faţa celorlalţi, este demn şi de milă, dar şi de dispreţ !
    A fost alegerea lui şi cu siguranţă are ceva circumstanţe atenuante care l-au silit să o facă !
    Ceilalţi însă n-au nici o scuză :
    Fie s-au erijat în mari patroni, deşi nu sunt decât nişte bieţi slujbaşi ce-şi plimbă mai lesne degetele pe tastatură mai lesne decât omul nostru, fie că sunt ceea ce susţin, dar nu-s deloc omenoşi, refuzând să ajute un om aflat la ananghie, căruia nu-i mai ajung banii.
    Nici pentru boli, nici pentru viciile, care în loc să-l părăsească cum au făcut toţi ceilalţi, se încăpăţânează să rămână cu el !:mrgreen:

    • arcaluigoe said

      Iata un mesaj prin care (ni) se confirma cå da, Radu Humor exista… In ciuda disparitiilor sale acute pe cale de a se croniciza. In subsidiary devine clar ca Radu Humor nu-i Corneliu Vadim Tudor. Tot e ceva. In rest nimic, absenta, dinte, lipsa, pauza, gaura. Mister, abis, mesajul såu n-a fost decat un vis.

      P.S. D-le Radule, felicitari pentru curajurile d-voastra inconturnabile. Bravos. Halal sa va fie. I-ati zis-o lui Porthos de nu s-a vazut. Dar ce-ar fi trebuit sa se vaza, cand nici de vazut nu fuse si nici ochi care sa vaza? Despre ce anume faceti vorbire oare? Basescu? Oprescu? Ponta? Nu-se-stie… Important este ca existati si va manifestati bucuria de a fi.

    • Radu Humor said

      Vreau, ca dacă citeşte aceste (r)gânduri, Ghiţă, să dea un semn de viaţă …
      Dacă şi asta ce-o duce el se poate numi aşa😉

  66. RALG said

    Lecturi alternative/facultative de conspectat:

    Șase dereglări contemporane.

  67. Dl.Goe said

    Urmeaza un copy-paste care este un must. Musai. Acest copy-paste este o capodopera, o mica bijuterie, genul arta-plastica, murala, picturala, in care dl. Andrei Plesu (un om fericit) isi face cu mare maiestrie si enorma subtilitate, autoprtretul, din cioburi, cu aerul c-ar face (sic) autoprtretul altora. Bineinteles ca autoprtretele multora sunt incluse in acest autoportret al unui om fericit:

    * * *

    ”Numai proştii sunt modeşti” – era de părere Goethe. Se gîndea, probabil, la oamenii înzestraţi care, prin exces de timiditate, sau de spirit auto-critic, nu-şi valorifică talentele. Pînă la un punct, e adevărat că a nu fi conştient de calităţile, de potenţialul tău e la fel de neinteligent, pe cît este de neinteligent să nu fii conştient de limitele tale.

    Cunoscută e şi vorba (atribuită) lui Winston Churchill despre Clement Atlee, ministru în cabinetul său din timpul războiului: ”E un om modest şi are multe motive să fie…” Aşadar, mereu, o asociere ironică între modestie şi precaritate funcţională. Înţelepciunea autohtonă merge însă, mai curînd, în direcţia inversă: ”Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul!” Care va să zică, prostul nu e modest. E ţanţoş. E foarte mulţumit de sine. Îşi contemplă euforic ”realizările”, portretul, virtuţile. Prostul dîmboviţean nu greşeşte, nu poate fi contazis, nu poate fi ”înfrînt”. Are definitiv înfipte, între omoplaţi, aripile victoriei. E prost cu panaş. Se iubeşte, se admiră, se simte de neînlocuit.

    Scena publică românească e plină de asemenea exemplare, la toate nivelele. Cîţi miniştri şi cîţi parlamentari aţi văzut în România, care să admită, oricît de rar, că au greşit, că au bătut cîmpii, că, în cutare dispută, dreptate au avut, mai degrabă, adversarii? În cîte discursuri publice aţi auzit, fie şi discret, un subton de incertitudine, de interogativitate, de tatonare prudentă? Prostul crede, de obicei, că un discurs adevărat, un discurs eficient, trebuie să fie linear, răstit, glorios. Fără penumbre, fără loc liber pentru ipoteze colaterale, pentru variante secunde, pentru o fărîmă sănătoasă de relativism. E motivul pentru care cu prostul nu se poate dialoga. N-are incertitudini, n-are spaţiu mintal pentru opinii diferite. De fapt, contează mereu, fără ezitare, pe inteligenţa lui suverană. Puzderia personajelor de acest fel active pe piaţă semnalează, cred, o maladie cronică a clasei noastre politice, dar şi a gazetăriei, a ”vedetelor” profesionale, a publicului însuşi. Românul e ”dăştept”. Ştie. Dacă insişti, îţi explică. Dacă nu eşti de acord cu el, eşti prost!

    Am în minte cîteva ”cazuri” de manual. Apare des la televizor un parlamentar cu ”competenţe juridice”, care nu se poate exprima decît spălînd pe jos cu toţi interlocutorii din platou. Fiecare propoziţie a lui implică, în subtext, ceva de genul: ”Bă boilor, vă puneţi voi cu mine? Păi vă-ngrop!” Urmează peroraţii şmechere, ironii de precupeţ înstărit, sofisme nemiloase, totul în jurul unui vid intelectual neamenajabil, ferm, ireductibil. Omul are, evident, o ”poziţie” făloasă într-unul din partidele de guvernămînt (drept care i se cere frecvent ”expertiza”) şi nu m-aş mira să ajungă mare mahăr într-o guvernare viitoare. Dar priviţi-l pe actualul prim-ministru: ce aplomb, ce neînfricat joc de glezne, ce tenace promovare a propriei puţinătăţi, a propriului eşec! Mereu cu zîmbetul pe buze, mereu prompt în hîrjoana băşcălioasă a unui de pokerist începător, mereu sigur că e îndreptăţit, infailibil, providenţial. Dacă a fi la pămînt cu ambele arcade sîngerînde şi cu mai multe coaste rupte, dar a te comporta ca şi cînd eşti călare pe Bucifal este o virtute, atunci aceasta e virtutea supremă a premierului nostru. Ce băiat deştept! Ce cap! Ce natură binecuvîntată! Păi altul, mai puţin dotat pentru politichie, îşi lua o mică pauză, se dădea niţel la fund, se odihnea un pic în anonimatul din care a ieşit! Aş! Ţi-ai găsit!. Insul e tot mai atletic! Nu poate fi clintit nici cu buldozerul! Vrea să ne pătrundă, pentru totdeauna, ”în casă şi în gînd”.

    Dar gazetarii noştri? Sunt la fel de isteţi şi cînd se produc la Antena 3 şi cînd, brusc, se mută la Realitatea TV, sau la B1. Nu contează dacă ai fost ieri pe frontul de est şi ai trecut, de la o zi la alta, de partea ”duşmanului”. Contează că ai, oricum, dreptate. Întotdeauna! Combaţi, în funcţie de buget, pe orice tanc. ”Azi aici, mîine-n Focşani, ce-am avut şi ce-am pierdut…” Instalaţi pe viaţă în postura de judecători, experţi în capete-n gură şi şuturi la glezne, prepotenţi, demolatori indemolabili, ei au măiestria de a fi, oricum, bine plasaţi. Aţi auzit vreodată vreun ”comando” de presă care să se scuze pentru eventuale calomnii, dezinformări, inoxicaţii voluntare ale publicului? De ce ar face-o? Ar fi o prostie! Or proşti sunt ăilalţi: fraierii din faţa ecranelor, victimile, ”conservatorii”, ”aşa-zisele” elite. Ăia care nu se prea descurcă. A fi inteligent tocmai asta înseamnă: a te descurca! Fără fiţe moralizatoare, fără abuz de bunăcuviinţă, fără bla-bla deontologic… Deunăzi, am picat pe o emisiune TV, în care un artist, altfel talentat şi ingenios, a scăpat brusc frîiele şi a început să înşire, fără prea multe fasoane, un inventar de succese proprii, de natură să ne lase pe spate: titluri de ”cetăţean de onoare” prin oraşe şi sate, premii, aplauze, citări falnice, leşinuri extatice, în fine tot ce ţine de inventarul unei reuşite, celebrate mai curînd în postumitate…

    Nu mai vorbesc de o sumedenie de dănţuitoare de budoar, care îşi etalează, cu surîsuri gonflabile, anexele trupeşti (de obicei contra-făcute), nu mai vorbesc de scriitorii şi scriitoarele care defilează printre noi cu Nobel-ul în raniţă, după ce tocmai au fost la un şpriţ cu Dostoievski şi Nietzsche, nu mai vorbesc de forumiştii care au mereu verdictul la purtător, cu o suficienţă nefisurabilă şi care, mă-nţelegi, se iau la trîntă cu mapamondul, pe baza geniului lor nativ. Las`că nu şade bine nici să spui că dacă erai tu şef pe ”Titanic”, n-ar mai fi avut loc celebra catastrofă, sau că, dacă erai tu ”la cîrmă”, Uniunea Europeană n-ar fi îndrăznit să impună cote de refugiaţi… Dar aici intră în joc şi complicata temă a orgoliului, care deschide un alt palier al discuţiei.

    De cîte ori mă întîlnesc, direct sau indirect, cu ipostaze ale fuduliei ca cele de mai sus, îmi spun, melancolic: Ce oameni fericiţi! Ce limpezime lăuntrică! Ce grozav trebuie să fie cînd eşti tot timpul încîntat de prestaţia proprie, sigur pe dreptatea ta, ”stăpîn pe soartă” şi pe semenii tăi. Ce bine trebuie să fie cînd nu te tot întrebi dacă nu cumva ai ratat, dacă nu cumva ai susţinut o eroare, dacă nu cumva ai plictisit lumea, dacă nu e timpul să mai stai puţin deoparte şi să te mai gîndeşti! Ce oameni fericiţi! Şi la cît sunt de mulţi, ce curios rămîne faptul că lucrurile nu prea merg cum trebuie… „Andrei Plesu, un om fericit.

    P.S. Cel mai mult imi place felul in care dl.Plesu descrie lucrurile despre care nu mai vorbeste cat si aerul general al articolului care degaja o mare incredere de sine si lipsa oricaror dubii dilematice. Cu certitudine dl. Andrei Plesu are mare si absoluta dreptate (inca o data, iarasi, si deci si motive sa fie fericit). Categoria romani cu care ne mândrim.

    P.P.S. Nu stim sigur daca e bine/corect/util (sau viceversa) sa facem reclama fericirii d-lui Plesu in randurile prea-cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe, dar nutrim speranta ca ne vom putea lamuri pe parcurs, iar daca nu, a noastra sa fie paguba. As face pariu ca dl.Plesu habar nu are de mecanica cauantica asa incat ilustrarea pe care o face naturii cuantice a universului este rezultatul unui colaps al functiei sale de unda, produs intamplator si involuntar, in acord plenar cu teoria probabilitatilor si cu efectul (de) „observator” pe principiul cert al incertitudinii. Observa-ma ca se te observ.🙂

    • Stely said

      Candva, cineva mi-a spus intr-un context anume ca sunt o femeie fericita . Aflandu-ma atunci in momentul unui echilibru sufletesc (impacata cu mine insami) am acceptat bucuroasa constatarea. Acum, ramane sa ma intreb : oare la acest gen de fericire (descris de dl Plesu) s-o fi referit acel cineva ? Daca -i asa nu pot decat sa ma rusinez. Desigur, daca as lua la analizat rand cu rand articolul d-lui Plesu, as zice ca nu as avea de ce sa ma consider a fi acel „om fericit” despre care face d-lui vorbire. Asta, intrucat nu sunt persoana publica (politician , ziarist etc) chemata sa-si spuna parerea despre orice „misca” in tara si oriunde in lume . Dar, citind mai departe despre ce „nu mai vorbeste” domnul Plesu am ramas putin pe ganduri. Hmm …daca la acest gen de” fericiti „ma incadrez ?

      nu mai vorbesc de forumiştii care au mereu verdictul la purtător, cu o suficienţă nefisurabilă şi care, mă-nţelegi, se iau la trîntă cu mapamondul, pe baza geniului lor nativ.”

      Este posibil. Insa, avand in vedere ca nu comentez la articolele dumnealui, nu ar fi cazul sa ma simt vizata. Insa, nu am cum sa nu ma gandesc la acei forumisti fideli de pe blogurile Adevarului. Oare cum ar trebui sa se simta ei ? Eu sa fiu in locul lor m-as simti jignita si i-as spune verde in fata ca greseste.

      In ceea ce priveste respectiva constatare- despre presupusa fericire a mea – nu ramane decat sa-mi fac o introspectie amanuntita asupra anumitor stari de moment ce ma fac sa ma simt fericita cu adevarat. Dar, dupa ce am vazut cine sunt acei „oameni fericiti” in conceptia d-lui Plesu, nu stiu daca voi avea curaj sa mai spun cuiva, ceva.
      P.S. Accept totusi constatarea putin malitioasa , care pe mine m-a amuzat, a d-lui Goe. Dl Plesu este si dansul un” om fericit.” 🙂 Pe deasupra , eu cred ca si dumnealui sufera de cateva „dereglari” incluse in ideea de „corectitudine politica” . Adica , ce i-o fi venit sa-l introduca (si) pe Traian Basescu in randul” fericitilor” din guvern(Ponta) si parlament ? Iata ce spune :

      Las`că nu şade bine nici să spui că dacă erai tu şef pe ”Titanic”, n-ar mai fi avut loc celebra catastrofă, sau că, dacă erai tu ”la cîrmă”, Uniunea Europeană n-ar fi îndrăznit să impună cote de refugiaţi… Dar aici intră în joc şi complicata temă a orgoliului, care deschide un alt palier al discuţiei.

      Ce i-o fi venit , i-o fi venit, ca doar trebuia sa scrie ceva si dinspre partea cealalta, dar in cazul acesta ramane sa acceptam „concluzia ” de aici a domnului Gabriel Liiceanu:

      Noi trăim astăzi, cu irezonabilele epocii noastre, într-un punct extrem al mișcării pendulului. Fiecare generație are modul ei specific de a-și onora caricatura, de a-și onora, în fond, forma ei de prostie colectivă. Nu știu dacă se poate afirma că fiecare generație își alege dereglarea. Însă sigur este că, până la urmă, istoria o face răspunzătoare de ea. (Sau poate mă înșel.)” …. sau ” poate ma insel” la fel si eu ?

      • Dl.Goe said

        @Stely – (a) Dar sunteti persoana publica (politician , ziarist etc). Cel putin pe Arca lui Goe. Chemata sau nechemata asta este atat de relativ incat nu merita comentat prea tare. (…). Prin urmare… in sfarsit!

        (b)(c)(d) – Mai nimic de aduagat/nuantzat.

        (e) Da, intr-adevar dl.Liiceanu se ocupa cu inteligenta, iar dl. Plesu se ocupa cu prostia. Greu de spus daca este vorba despre o deiviziune a muncii liber consimtita/acceptata de catre cei doi (termeni ai binomului), in urma unei trageri la sorti, sau daca este vorba de exercitarea liberului arbitru intru pursuit of happiness, fiecare alegand se se ocupe de lucrurile care-l entuziasmeaza, fascineaza si captiveaza mai tare si pe care le iubeste mai mult. Este ceva vreme de cand dl.Plesu prefera cu precadere sa-i barfeasca pe bloggeri, pe manelisti si pe alti tâmpiti, in defavoarea unui Platon, Aristotel, Toma de Aquino or Alexandru Dragomir. La urma urmei, vorba lui Costi Ionita, in materie de preferinte muzicale, n-o sa ascultam cu totii numai Feuerbach.

        (f) Ce parere aveti de oferta de ping-pong a dolentului?

        • Stely said

          „Prin urmare …in sfarsit” …ar trebui sa fiu „ca persoana publica” … pe Arca lui Goe in continuare un „om fericit ” ?. M-ati pus in mare incurcatura. Dar, in fine, dilema asta o rezolv si singura. 🙂
          Apropo, D’Artagnan de ce nu mai trece pe-aici? Parca spunea deunazi ca o sa „trecem noi peste asta” si „o sa fie bine” pentru „amandoi” . Dar bag de seama ca numai eu am trecut peste „asta” iar dumnealui nu 😦 . Oare de ce ? Stiu, este mult mai „sensibil „…

          A, parerea mea despre „oferta de ping-pong a dolentului ” este si nu este clara. Sunt ametzita de câti „in/dolenti”, „insolenti” cameleonici se joaca pe-aici cu D-l Goe. Dar „oferta,”daca va „tine cureaua”, nu-i rea . Mai bine „ping-pong” decat… altceva. In orice caz va felicit . L-ati energizat pe „indolent” si in acelasi timp l-ati inveselit si pe „dolent”. „Insolentul” nu se pune. Era cat pe-aci sa strice „jocul” cu interventia aceea …” amandoua sunteti proaste”. Ar fi trebuit sa puna macar ghilimelele de rigoare.
          Dar eu nu ma bag . Desi am jucat „ping -pong” (de-adevaratelea) acum imi place mai mult tenisul de camp. Poate nu sunteti la zi cu turneele in desfarurare la care participa Simona Halep si celelalte jucatoare din top 10-20-100 WTA . Eu am vazut cateva partide de tenis. Simona , Irina Begu si Monica Niculescu au trecut de primul tur de la Guangzhou .Maine sunt optimile de finala . Simona intra in jur de ora 11…

  68. Dl.Goe said

    Arta, uninersalitiate, emotiie, vibratie cat cuptinde, iti dau lacrimile, ti se infioara pielea si (totusi) la mijloc niciun adevar… cel mult vreunul transcentent, incandescent, de dincolo de artistti si de spectatori. Dar mai da-l in pizda ma-si de adevar. Sa pastram emotia;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: