(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

1 Aprilie – Sindromul Stockholm

Posted by arcaluigoe pe Aprilie 1, 2016

Despre orice lucru, odata intamplat, se poate demonstra riguros ca era inevitabil (sa se intâmple), (adica ca era) pre-vizibil si pre-dictibil (dupa cum tot normal este ca dupa razboi multi viteji sa se arate, iar babele sa deplânaga faptul ca n-au (avut) si ele macar (câte) un coi, dar asta e alta poveste). Asa si cu Nobelul literar de anul acesta. S-a intamplat ceva foarte, foarte previzibil prin acordarea surprinzatoare a premiului pentru literatura unui cantaretz. Nu, nu pentru ca era firesc ca un asemenea aed sa castige premiul (ca nu era) ci pentru ca era previzibil ca comintetul Nobeliar, acuzat atata amar de vreme c-ar fi fiind prea previzibil (si ca ar acorda premiile selectand castigatorul mai degraba dupa cum bate vantul politic al momentului, decat dupa criterii strict literare), sa fie receptiv la critica si sa vrea sa demonstreze cå nu domne, nici vorba de previzibilitate. Era deci previzibl ca ei vor vrea musai sa arate ca nu sunt previzibili ci viceversa, adica cå imprevizibili. Si mai imprevizibili de atat nici c-ar fi putut fi. Au dat premiul pentru literatutra unuia care nu e scriitor. Asa ceva nu se poate intampla dacat in sectiunea pentru pace (unde premile sunt acordate adesea unora care nu sunt prea pacifisti din fire, scriitori nici atat), dar in niciun caz nu in alta parte. Va puteti imagina premiul Nobel pentru medicina acordat unui filozof? Ori premiul Nobel pentru chimie acordat unui antoppolog? (E si pacat ca antopologii n-au si ei Nobelul lor). Ori premiul Nobel pentru fizica (cel mai Nobel, singurul…) acordat vreunui medic ori cantaret? Peste poate. La literatura merge, caci „românul” s-a nascut poet, codru-i frate cu romanul, si (astfel) romanul e universal. Ca nu e om sa nu fi scris o poezie, macar o data in viata lui. Acuma ar trebui remarcat ca comitetul cu pricina a avut grija sa-si ia masuri de precautie extreme, aratand ca da, nu trebuie sa fii scriitor ca sa ei premiul Nobel pentru literatura, dar macar trebuie sa fii Bob Dylan (sau… Winston Churchill ??!?😦 ). Adica ca sa fii faimos, notoriu, nu anonim. Deci premiul nu l-a luat fitecine ci cineva, bunaoara Bob Dylon care este cam la fel de popular, la scara planetara, pe cat este si Isus Christos (sau pe aproape). Cine sa indrazneasca sa se lege (la cap) si sa zica ceva (de rau ??!) de ditamai Bob Dylan? Ca n-are cine. Poate vrun poet provincial (de prin Corabia) ofuscat si el ca Cartarescu de-ntâmplare, adica cå nimeni. Si asta daca nu cumva, in fapt, poetii Nimeni n-or jubila de bucurie ca scriitorii de pe liste (D-zeii mamii lor) si-au luat-o in freza de la un textier de folk. Comitetul a fost destept la maximum, zicand, iprevizibilitate sa fie, daca trebuie, dar cu acoperire. Banuiala mea (ca suntem si cam suspicios din fire) este câ comitetul acela face si el ce poate (din rahat bici) in materie de jurizare, fiind totalmente incompetent sub aspect literar si traind (bine) din alt gen de competente (alea care se cer… si pe Pamant). Cunoscandu-li-se competentele, spectatorii fenomenului Nobel ar trebui sa nu se mai (tot) mire (si nici mireaså) si sa nu mai (tot) ramana cu gura cascata vazand cu cine-si marita comitetul fata. Indubitabil ca Iv cel Naiv ar fi fost mult mai idreptatit sa primeasca premiul Nobel pentru literatura decat era Bob Dylan, dar acest lucru nu se putea neicusorule, pentru ca adrisantul era necunoscut si comitetul s-ar fi facut de bacanie cu o asemenea prostie (incorecta politic in contra scriitorilor profesionisti si a opiniei publice la toate nivelurule inclusiv la cele mai inalte). In plus ca pe Iv cel Naiv nu l-a propus nimeni ca candidat. Cine sa-l fi propus? (Oare pe Bob cine l-o fi propus frate? Dar la casele de pariuri cum o fi stat? O fi dat cineva lovitura cu cântaretzu?). In fine, in concluzie, ce s-o mai lungim, era normal ca Bob Dylan sa castige acest premiu, in ciuda faptului ca candidatul nostru (abonat pe viata la candidatura, recte dl. Mircea C.) zice (la a doua vedere) ca Dylan n-ar fi avut nevoie de acest premiu ceea ce, in subsidiar, este extrem de interesant intrucat denota ca Mircea cel (mereu) Tânar (Mircea cel Mijlociu), considera ca premiile Nobel ar trebui acordate dupa necesitati, fiecaruia dupa nevoi. Formula mi se pare cunoscuta de undeva dar nu-mi aduc aminte de unde. Daca ar fi fiind asa, atunci desigur ca cel mai indreptatit sa castige Nobelul pentru literatura ar fi fost poetul … blah, nu merita sa-l mai pomenim… caci prea este sårman si are necesitati mari.

P.S. Oferim recompensa 100 de Eurov celui care poate sa aduca aici (copy-paste) textul postat si apoi degraba retras de catre scriitorul Mircea Cartarescu pe contul sau de Facebook, ca prima reactie la cald (febrila) fata cu pre-vizibila trimitere a premiului Nobel pentru literatura catre textierul Bob Dylon. A doua reactie (amara) a d-lui romancier (fost poet) fata cu intamplarea cu pricina imi aminteste de o butada de demult care zicea ca (citez): Mai toti barbatii alearga dupa pizda ca pana la urma sa-si bage pula-n ea. Asa si cu aspirantii la premiul Nobel pentru literatura. Frumos ar fi ca Mircea Cartarescu sa se apuce de cântat si sa aspire la obtinerea premiului No(b)el pentru Pace. Pace, pace… Cred ca i-ar sta grozav la harpă sau… har-, cum i-o zice. Aezi din toate tarile uniti-va.

Nota: Excesul de cacofonii din textul de mai sus este cu totul si cu totul intamplator. Orice asemanare cu realitatea este neavenitå si va fi facuta de catre spectatorii anonimi pe propria raspundere. Rugam seriozitate. Si masura in toate.

***1

Mircea Cartarescu s-a razgandit dar New York Times nu, dimpotriva

Mircea Cartarescu s-a razgandit: E minunat ca a castigat Bob Dylan Nobelul pentru Literatura! – New York Times: De ce Bob Dylan nu merita sa castige Nobelul pentru Literatura

Scriitorul Mircea Cartarescu si-a schimbat peste noapte opinia despre faptul ca Bob Dylan a castigat premiul Nobel pentru Literatura.

Scrisoarea III – de Mircea Cartarescu (Sindromul Stockholm)

„Iata pozitia mea definitiva, dupa ce peste noapte (un sfetnic bun) am cantarit toate argumentele pro si contra: este minunat ca Bob Dylan a primit premiul Nobel pentru literatura!

Literatura nu este o cetate cu ziduri rigide, ci un loc deschis, supus tuturor influentelor si schimbarilor, o oglinda a lumii asa cum e ea in fiecare moment.

Deschiderea literaturii spre zonele marginale, spre cultura pop, spre strada, spre altceva si altfel nu poate fi decat fericita.

In personalitatea lui Bob Dylan avem, iconic, acest melanj de traditie populara si traditie a modernitatii poetice, imbinare de Woody Guthrie si Dylan Thomas, posibila numai prin mijlocirea unui urias talent”, a scris pe Facebook Mircea Cartarescu.

Aceasta este a treia postare a scriitorului legata de acest subiect. In primele doua pe care le-a sters, Cartarescu a criticat acordarea premiului lui Bob Dylan, precizand inclusiv ca ii este mila de „scriitorii adevarati”.

* * *

Editorialistul de la New York Times, Anna North sustine, intr-un text publicat dupa anuntul Comitetului Nobel, ca decizia este una complet gresita. (n.b. O fi gresita (nimic de zis) dar asta nu exclude ce a spus Mircea si anume ca castigarea premiului Nobel pentru literatura de catre Bob Dylan este (citam) un lucru este minunat).

Bob Dylan nu merita sa castige Premiul Nobel pentru Literatura. Merita toate Grammy-urile pe care le-a primit, inclusiv cel pentru intreaga cariera castigat in 1991. Fara niciun dubiu isi are locul in Rock & Roll Hall of Fame, unde a fost inclus in 1988, alaturi de The Supremes, The Beatles si The Beach Boys.

Este un muzician extraordinar, un compozitor de talie mondiala si o figura marcanta a culturii americane. Dar acordandu-i lui o astfel de distinctie, Comitetul Nobel a decis practic sa nu premieze un scriitor si acesta este lucrul care dezamageste”, isi incepe North editorialul.

Aceasta recunoaste ca Dylan este un textier desavarsit si ca a scris o carte de poezie prozaica si una autobiografica, ba chiar si ca versurile sale pot fi analizate drept poezie, insa considera ca textul nu poate fi privit separat de muzica.

„Bob Dylan este mare ca muzician si, cand Comitetul Nobel a decis sa acorde premiul pentru literatura unui muzician, a ales sa nu onoreze cu aceasta distinctie un scriitor”, spune editorialistul.

Ea arata ca Nobelul pentru Literatura are o importanta cruciala in zilele noastre, cand tot mai putini oameni citesc, iar mesajul transmis astfel de oficialii norvegieni nu ajuta cauza.

„Acordarea unui astfel de premiu unui poet sau romancier este un mod de a arata ca literatura inca are un rol crucial in dezvoltarea omenirii si e demna de recunoastere internationala. Si muzica are acelasi rol, dar are premiile ei. Plus ca nimeni nu s-ar astepta vreodata ca o distinctie muzicala sa ii fie acordata unui scriitor. Nu-i vom vedea pe Zadie Smith sau Mary Gaitskill in Rock & Roll Hall of Fame”, isi continua North argumentatia.

„Comitetul probabil ca nu a vrut sa diminueze importanta literaturii si alegand sa premieze o personalitate a muzicii a incercat sa isi apropie tinerele generatii. Dar exista cu siguranta multe alte modalitati de a face asta premiind un scriitor. Puteau alege un scriitor ca Jennifer Egan, Teju Cole sau Anne Carson. Puteau alege un scriitor din tarile in curs de dezvoltare. Sau unul care s-a lansat in special in mediul online, ca poetul Warsan Shire.

n.b. Sfatul final este si el unul minunat, mai ales prin aceea ca (desi acest lucru nu se vede chiar cu ochiul liber) practic Anna North si New York Times il indica pe Iv cel Naiv ca fiind cel mai potrivit candidat, asupra caruia comitetul ar merita sa-si atinteasca privirea, intrucat indeplineste cu brio cam toate conditiile cerute. Mai ramane de vazut cine sa-l propuna si cine sa-l traduca cat mai repede in engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, rusa, chineza, bulgara si in alte limbi de circulatie internationala. Dar, oare, o fi Iv cel Naiv traductibil? Aceasta-i intrebarea.

24 Răspunsuri to “1 Aprilie – Sindromul Stockholm”

  1. Dl.Goe said

    Se pare ca aceste şuete post-ludice (şi ne-vinovate), cosumate in urma pocinogului Stockholm de anul acesta, au avut darul sa-l atraga pe tânårul aspirant in zona, inca si mai abitir decat au putut-o face povetzele si indicatiile noastre (pretioase), pe care i le-am oferit ad-hoc, la moment si si la apropont, pana acuma. Constatam cu (o oarecare surprindere) ca un grup de circa 100 de aspiranti råzletzi, unici (in felul lor), au poposit recent in amfiteatrul de pe putea Arcei lui Goe, pentru a casca gura la prelegerea noastra despre sindromul Stockholm. Macar speram ca au luat aminte, ca si-au facut notite si con-specte si au aspirat esentialul, astfel incat sa nu pateasca si ei asemenea lui Cartarescu Mircea, care (iata), aflandu-se de cativa ani buni (buni, vorba vine) in captivitate, fiind prizonier al unui grup terorist (autointitulat Comitetul de Acordare al Premiului Nobel pentru Literatura), sfarseste pana la urma ca victima a sindromului Stockholm, dupa cum reiese (si) din textele pe care le emite in serie (pac la Rasboiu) si in care sus-tine ca compatimeste bine-mersi cu teroristii. (Ca sa ramaie si la anul. Pe lista, nu repetent).

    Asta spre mare deosebire de conul Dorin (Tudoran) care, ne-mai-aspirand la nimic (ca maestru emerit al blazarii) prefera sa asculte in surdina melodii de neuitat cu (acelasi) Bob Dylan (ceea ce face bine la mofluzie) acompaniat fiind de un baiat vesel (de tot), tot meloman, care a inflorit de cand s-a pensionat, si care-i livreaza conului citate din presa germana care-l citeaza la randul ei pe (acelasi) Mircea Cartarescu. Curios (din fire) si avid de cunoastere ceva de speriat, conul intreaba iute pe baiat: Ce publicatie? Ce publicatie? Sperand desigur sa fie tabloida. Nu este. Pai ce? Neamtzu Tiganu citeste tabloide? Ooo, nu, nici vorba.

    P.S. Tare curiosi am fi sa aflam parereile d-lor Alex (Stefanescu) si Niky (Manolescu) vizavi de toata aceasta tåråsenie, ceea ce, cu o destul de buna probabilitate, s-ar putea sa se si intample (mai devreme sau mai tarziu). Din pacate, se pare ca parerile d-lor Polichinelle & Rebeliunea Minerala (de ex) nu vor (mai) razbate niciodata in public. Ne demineralizam pe zi ce trece, contand exclusiv pe foto-sinteza. Arca devine din ce in ce mai vegetala. Migram de la un regn la altul fara probleme, in sensul gradientului entropic intrinsec. Se pregateste regnul cipercilor.

    • Dl.Goe said

      Na acuma, ce ti-e si cu tag-urile astea. De parca nu era de ajuns ca au reaparut vizitele din Germania (nenatala), acum suntem informati ca si din Japonia, cineva a survolat Arca lui Goe. Probabil ca o fi fiind chiar Haruki Murakami el insusi in persoana, care vrea sa vaza ce-o zice lumea despre dansul, acuma ca s-a facut (iarasi) de râs pierzand Nobelul (si de data aceasta si tot la mustata), acum in fata unui textier (da’) celebru. I-auziti cum canta cu-cu! Nu ne facem un sepuku?

      P.S. Ii rog pe vizitatorii niponi, sa verifice si, in cazul in care dl. Haruki Murakami, nu se afla printre ei sa faca bine sa-i transmita cele bune din partea noastra, stima si admiratia si sa-l consoleze amintindu-i ca noi (dl.Goe) il consideram un foarte bun scriitor, in tot cazul mai bun decat neuitatul Bob Dylan. Iar daca vizitatorul este nu dl.Murakami ci dl.Marius MISTREȚU de la epicentru, ne face aceeasi placere sa-l salutam, すべての原因に関して

  2. Radu Humor said

    Tot răul are şi-un bine :
    Pe viitor, unul sper cît mai apropiat, atunci când se va acorda „nobelul” blogurilor, va fi imposibil de făcut o eroare asemănătoare :
    În loc să-l primească Goe, să fie înmânat unor beţivani de pe la nu ştiu ce han, sau conului Tudoran !
    După cum merg ( pe dracu ! ) treburile, s-ar putea ca în curând, nobelul pentru cel mai bun chitarist, să-l primească vreun terorist, pe motivul că-s din ce în ce mai mulţi şi acum că au aflat că şi de aici se pot scoate uşor ceva bani, n-are rost să ne expunem şi să sărim în sus . Nu de bucurie, fireşte !
    Sau, mai rău, să-l primească vreun beţivan ( al nostru ar fi avut şanse mari, dacă se grăbeau ăştia cu înfiinţarea lui😉 ), în locul vreunui magician, pentru descoperirea mersului printre sticle în patru labe ( ăla ar fi descoperit doar masa pe care ar fi trebuit să se afle femeia (fără barbă) tăiată bucăţi de joagărul fostului şoţ, dar apărută întreagă ( doar la corp😉 în urma intervenţiei nato a scamatorului ).
    Am auzit că pentru la anul se pregăteşte mugurel al nostru (sanchi !), de fapt tot al lor, pentru o altă secţiune (ptiu, drace !), a nobelului legată de magie pentru felul în care a reuşit să conducă, în orb, adică din umbră, timp de un sfert de secol, finanţele României, spre cu totul alte orizonturi şi buzunare !😉
    Şi-ar mai fu, dar nu eu vi le-oi povesti …😆
    P.S.
    Premiul Gojdu, nu-n bani, ci-n ani, pentru MRU, vine şi-el acu-acu….:mrgreen:

    • Dl.Goe said

      Cand si-o face dl.Goe blog o sa primeasca la sigur premiul Nobel pentru asa ceva. Cu siguranta ca s-ar infiinta ad-hoc sectiunea „bloguri” la Stockholm/Oslo in mod special pentru asta. Deocamdata dl.Goe nu tine blog, ceea ce tine de natura evidentei. Ceea ce ma mira cu asupra de masura este ca n-au infiintat inca Nobelul pentru (b)Arce, dupa cum n-au infiintat nici pentru paflete si pamfletari, precum cei po-meniti mai sus ca candidati.

      In ceea ce primeste dezamagirea de anul acesta, in care literature romana a ramas iarasi repetenta, intrucat mamita, mam’Mare si tanti Mitza n-au avut bani de tren ca sa-l fi dus anul trecut pe junele Goe-Mircea la Stockholm, de ziua presedintelui Norvegiei (stie ‘mneaiei), cred ca drama s-a-ntamplat din cauza ca s-a gresit Mircele. Nu l-am desemnat pe cel potrivit. Daca in loc de Mircea Cartarescu l-am fi nominalizat pe Mircea Geoana acuma sigur aveam Nobelul in palmares. Macar pentru pace si senin, cel putin pe durata unei nopti de toamna (cea dintre zilele de 12 si 13 Octombrie).

      P.S. Divagarile extra-literare pe care le faceti ultra-redundant in reluare repetata va califica pentru candidatura la Nobelul pentru persistenta simptomatologica. Totusi nu va faceti iluzii pentru ca pe sectiunea aceasta vor fi favorizati din oficiu saṣii saṣii (adica nemtii originari din Romania care se uita crucis).

      • Dl.Goe said

        Dar m-am luat cu vorba si era sa uit ce era mai important. Dl.Goe & Co (adica si (b)Arca alaturi de celelalte pseudonime ale d-lui Goe aka Tony, Clona, Publius, Neutrino, Fratel Marx, Anghel Serafim, meta-Comunicatorul, Sidonia Melescan si cate altele) s-ar califica mai degraba la premiul Nobel pentru Anturaj, dar mai ales la premiul Nobel pentru Literatura Sub-versiva Abuziv Cenzurata. Contributia d-lui Goe in promovarea acestui gen de literatura, si influenta profunda pe care a avut-o constant si definitiv asupra unui grup restrans de cititori unici atent selectati, fiind de-a dreptul de fabuloasa, intrecand cu mult contributia tuturor celorlalti „scriitori” care au facut munca voluntara de pionierat in acest fascinant domeniu. Dar acest lucru va deveni evident abia atunci cand se vor desescretiza sectiunile ascunse ale forumurilor si blogurilor.

  3. Dl.Goe said

    Coplesiti prosteste printr-un exces de atentie acordata gogomaniilor nobeliare de anul acesta (si de anul acesta) am ratat drame inca si mai profunde petrecute in umanitate ca destin:

    Nole – sfarsit de legenda. Sindromul Icar – Aurel Vlaicu – Roland Garros. Nec plus ultra in urma pactului cu diavolul prin care Djokovic a castigat turneul ce nu-i era harazit. Abia de aici incolo insul Novak Djokovic devine candidat serios la postura de personaj literar de mare anvergura, mult peste ce fu Faust odinioara. Pacat ca pe el n-are cine sa-l scrie caci de, dl.Goethe s-a retras de ceva vreme din literatura si din campul muncii.

  4. Dl.Goe said

    Duminica 16 Octombrie 2016.

    inter/pretare:

    Tot mai multi oameni se gandesc la o solutie simpla: Al treilea razboi mondial.

    • Dl.Goe said

      Frumos ar fi sa-i prinda al treilea razboi mondial pe americani cu Tramp presedinte (rege pe functie)… O zi Donald, o zi Goofy. Distractia ar fi garantata, pentru cine o mai avea simtul umorului/omorului la vremea respectiva.

      Lache, Nae si Ilie
      Vor sa screie-o poezie
      Dar nu pot.
      Ca-s si morti.
      Si n-au hârtie.
      Nici compot in pravalie.

  5. Radu Humor said

    SUA acuză Rusia de imixtiuni în alegerile pentru cea mai puternică femeie din lume, probabil, că altceva nu se vede la aceste alegeri în care americanii se fac de râs în faţa unei lumi întregi ! Nimeni nu-i mai poate trata drept ce vor să pară ! Sunt nişte bieţi caraghioşi !
    Cică ruşii, mă rog, Putin, cine altcineva, i-ar fi provocat Hilarei (îi vine mănuşă !😉 ) leşinul menopauzal şi tot ei/el i-ar fi dat în vileag relaţiişl cu mâna de oligarhi ce-au pus la pământ marele stat, ajuns acum dator vândut, dar rău de rupe lanţul ! Binenţeles că totul are la bază nişte suspiciuni, pe când acesta este un caz real de amestec impertinent, neconstutuţional şi condamnabil în treburile interne ale unui stat ! Mă rog, nu-i aşa de mare cum e America acum, dar va fi : nu Moldova aşa de mare, ci America ca (!) ea , dacă lucrurile continuă aşa !😆:
    Joseph Daul îl critică pe Iurie Leancă.
    Liderul grupării de partide de centru-dreapta din Parlamentul European, Joseph Daul, a salutat desemnarea Maiei Sandu drept candidat comun „pro-european” la alegerile de la 30 octombrie și l-a îndemnat pe Iurie Leancă să iasă din cursă și să o sprijine și el, așa cum a făcut Andrei Năstase.
    „O sprijin pe deplin pe Maia Sandu ca pe singurul candidat pro-european de centru-dreapta care poate reprezenta și poate lupta pentru toți moldovenii”, a scris pe Twitter liderul Partidului Popular European.
    Tot sâmbătă, într-o declarație de presă pe pagina de net a PPE, parlamentarul european l-a acuzat pe Iurie Leancă că nu și-a respectat promisiunea făcută delegației PPE în mai, anul acesta, de a se înscrie în cursa pentru desemnarea candidatului comun.” ????!!!!
    Wow !
    Înca o victimă isi rupe chilotii, pardon, tacerea spre a-l acuza pe Trump că, prin 1990 !!!, într-un bar, n-a satisfăcut-o pana la capăt ! Nici măcar electoral, până acum 😉
    Eh, alta viata cu Biluţă al Hilarei care i-o trăgea uneia prin biroul oval de era sa se rotunjeasca şi ea şi biroul de la atata vânzoleală pe banii contribuabilului ! Se zice că şi pe la noi, la Cotroceni, dar…. s-o lăsăm pe altă dată, că-i vorba de altă fată ….. 😉
    Câtă nesimtire să ai, ca sa vorbesti de funie (sex) in casa ( Albă a ) spânzuratului ?😉
    La aşa candidată, asa martori : de la bar la centură, sau parcare, nu-i decat un pas.
    Sigur o sa gasească şi pe acolo una, care sa spuna ca Trump, în loc sa-i bage cheia in contact, i-a varat-o ei in sutien , sau, ma rog, in alta parte!.! 😳
    Abuz sexual in toată regula … !

    • Dl.Goe said

      D-le d-voastra ce considerati c-ati avea mai mult: umor sau viziune geo-politica? Ori cum ati raspunde tot corect va fi ca oricum nu aveti nici una nici alta.

      P.S. Dar de unde ati tras concluzia ca ati fi fiind invitat sa va reproduceti off topic pe Arca, asa in baza la motivul c-ar fi eliberat doua doamne un loc pe care concurau pe post? Intai ca locul nu-i vacant, fiind scos din schema, iar al doilea ca nici nu v-ati fi calificat pentru acel loc, tocmai pentru ca nu mai aveti niciun fel de umor, nici macar involuntar (asa dupa cum cel putin una dintre cele doua doamne avea cu asupra de masura). Haideti fiti bun si nu mai incarcati posta redactiei cu prostioare, ci mai bine cantati la alta masa. Sigur s-o gasi cineva sa va dea bacsis ca sa taceti si/sau sa va carati. Aici nu, nimeni, nimic, nici macar pentru asta. Sau te pomenesti ca bacsisul consta tocmai in satisfactia de a-ti vedea prostioarele postate. Ia vezi.

  6. Dl.Goe said

    Oricum, cu aceasta ocazie (ocazia intrunirii de alaltaieri, 13 Oct. 2016, zi incarcata de fatalitate) constatam cu discretie si detasare ca am reusit cu success sa adaugam inca o ratare (rarå) in colectia si asa impresionanta a ratarilor Arcei lui Goe. Sarcina de a-l consilia pe tanarul aspirant la nominalizarea la Premiul Nobel pentru literartura este, iata, incununata de un esec rasunator (in sensul ca rasuna a gol). Am inscris asadar inca in gol (autogol dar acesta este un aspect totalmente neesential) si am castigat partida… prin abandon. Lasam de aici inainte sarcina povåtzuirii aspirantilor pentru asemenea nominalizari pe seama profesionistilor voluntari. Daca se vor ivi si daca vor bine-voi. Despre hazlia noastra tentativa, incununata cu naufragiu si abandon, nu putem spune deact percum a zis si Ken Kesey prin purtatorul såu de cuvant Jack Nicholson alias Randle McMurphy: Dar macar am incercat, cucilor.

    Acestea fiind zis avem a ne concentra asupra viitorului obiectiv important de ratat lamentabil pe Arca lui Goe, pentru intregirea concertului cu simfonia intâia si ultima, in Do major. Va rugam sa pastrati linistea (si con-centrarea).🙂

    • Dl.Goe said

      Celor carora le este imperios necesar sa-si manifeste vibratiile sufletesti si emotiile produse de lecturile (add litteram) pe Arca lui Goe, le recomandam cu caldura doua lucruri. Unul ar fi sa foloseasca in acest scop rubrica Post Restant (special pregatita sa gazduiasca ecourile ilustrative depre ce, cat si cum a inteles fiecare cititor aspirant unic, din respectivele lecturi). A doua recomandare are nuante oarecum mai ezoterice, si-si va gasi sensul doar in cazul acelor cititori aspiranti unici care sunt familiari cu polisemia de nisa arcademica. Intr-o varianta simplificata ar suna cam asa: Ca sa pricepi partea trebuie sa aprofundezi intregul. Un sfat greu de urmat ce-i drept. Ca sa nu-ti induci, tu tie, emotii si sperante false din lectura micilor mesaje de pe Arca, va trebui sa revezi de fiecare data intreaga materie de pe Arca. Citeste fragmentul, emotioneaza-te spontan, retine-ti vibratia in interior, revezi intregul, pe indelete, reevalueaza-ti „logica sentimentelor” si abia apoi, lasa-te prada ispitei de a produce un feed-back, daca mai ai ce. Altminteri nu. Procedand asa nu vei ingreuna inutil sarcina altori citititori exhaustivi care-ti vor urma. Fii umanist, ce dracu. Si asa Arca lui Goe sta pe in munte ametitor de gunoi. Ametitor si prin inaltime dar mai ales prin aromele eterice care-l impresoarå ca o ceata deaså, un halo galactic de materie intunecata. Le multumim anticipat pentru intelegere tuturor acelora care vor arata bunavointa in urmarea acestor nevinovate sfaturi/rugaminti. Celorlalti nu, Dimpotriva.🙂

      P.S. Nu mai bombardati Arca cu citate, YouTube-uri si ale copy-Paste-uri. Incercati sa va exprimati sentimentele cu propriile cuvinte, iar daca nu va reuseste figura atunci (mai bine) vizionati Twin Peaks: Fire Walk with Me!

    • Dl.Goe said

      De unde aflam, pe (foarte) ocolite ca (si) Niky crede la fel: Bob e (cel mult) un textier mediocru.

      Ramane de vazut daca este si modest. Lucid. Sau viceversa.

      Academia Suedeză nu îl poate contacta pe Bob!.

      P.S. Bine naiba ca nu aflam (iarasi) ce crede acelasi Niky despre celalat candidat (mereu nelaureat), mentionat insistent in articolul citat.

  7. seo said

    Hello Web Admin, I noticed that your On-Page SEO is is missing a few factors, for one you do not use all three H tags in your post, also I notice that you are not using bold or italics properly in your SEO optimization. On-Page SEO means more now than ever since the new Google update: Panda. No longer are backlinks and simply pinging or sending out a RSS feed the key to getting Google PageRank or Alexa Rankings, You now NEED On-Page SEO. So what is good On-Page SEO?First your keyword must appear in the title.Then it must appear in the URL.You have to optimize your keyword and make sure that it has a nice keyword density of 3-5% in your article with relevant LSI (Latent Semantic Indexing). Then you should spread all H1,H2,H3 tags in your article.Your Keyword should appear in your first paragraph and in the last sentence of the page. You should have relevant usage of Bold and italics of your keyword.There should be one internal link to a page on your blog and you should have one image with an alt tag that has your keyword….wait there’s even more Now what if i told you there was a simple WordPress plugin that does all the On-Page SEO, and automatically for you? That’s right AUTOMATICALLY, just watch this 4minute video for more information at. Seo Plugin

    • Dl.Goe said

      @Seo – N-am inteles nimic. In ce limba ati vorbit?

      P.S Asta n-ar fi nimica. Si mai de neinteles este intelectualul nepudibond Tudoran D. care a postat AICI un (in)semn al preocuparilor sale, la care n-a mai marsat decat Rromica Bavarezul. Pana nici macar aplaudacul de serviciu, excelenta sa dl. Antonesey, n-a m-ai indraznit sa zica-ca de obicei „Esti mare maitre, numai d-ta te puteai gandi la una ca asta”.

      Wow (si au): Avem vizite din Norvegia… Pe bune. Inca putin si ne nimereste si Suedia. Orbul, Braila, Mangafaua, Miercuri, Decembrie, 10, Stockholm, Pitesti. Cel mai misto ar fi daca la Nobelul pentru literaura s-ar vota democratic, ca la euroviziune. Sa saza numai publicul la masa, caci el este suveran. Ar castiga si Dan… Brown. Si Sandra… Brown. De parca acum nu e totul destul de… maro(u).🙂

      • Dl.Goe said

        Si ca sa inchei intr-o nota optimista „discutia” (he-he) pe tema data, as depana cu drag o amintire de (mai) demult care poate valora cat o marturisire. Da, am fost si noi o data (ca niciodata) candidat la castigarea premiului Nobel. Serios. Am fost candidatul propus de doua doamne pline de certitudini si dileme. N-am inteles exact la ce sectiune ma propusesera (nici nu conteaza) dar importanta ramane fapta. Inoubliabila in sine.🙂

  8. Dl.Goe said

    Daca seful tau iti va spune in seara asta ca iti ofera cu 500 de lei in plus la salariu vei fi un om fericit, banuiesc. Poate chiar iti vei chema prietenii in oras la o bere, ca sa marchezi evenimentul. Dar daca te suna sa iti spuna (fereasca Dimnezeu sa se intample asta!) ca incepand de luna viitoare iti va taia 500 de lei din leafa, crede-ma, vei fi de doua ori mai nefericit.

    Raportul intensitatii cu care resimtim tristetea unei pierderi, spun studiile, este de 2.5 ori mai mare decat intensitatea bucuriei generate de un castig.” Mai pe larg AICI: Banii nu aduc fericirea, dar pierderea lor te face clar nefericit.

    Cam asa lucreaza natura umana si perceptia aferenta. Totul este pana la urma o problema de perceptie si de atitudine… Prin urmare, daca seful vrea sa nu-ti afecteze moralul atunci cand te anunta ca vrea sa-ti taie 500 de lei din salariu, va proceda in consecinta. Mai intai te anunta ca-ti creste salariul cu 500 x 2.5 = 1250 de lei. Te lasa sa te bucuri in mod corespunzator, apoi te cheama si-ti spune ca de fapt era o greseala in sistem si ca in realitate salariul iti scade cu 500 de lei. In acest fel bucuria si necazul se vor anihila reciproc si vei putea sa te intorci acasa ca si cand nu s-a intamplat nimic. Oare? In fapt este posibil ca necazul sa se amplifice si sa te intorci acasa cu senzatia ca salariul ti-a scazut cu 1750 de lei. Cand ii vei spune sotiei e ca si cum ai fi fost dat afara. Se cunoaste cazul unuia care n-a pierdut si n-a castigat nimic, dar care s-a sinucis constatatnd ca la loterie au iesit castigatoare numerele pe care le tot juca el si pe care dintr-un motiv pueril oarecare tocmai atunci nu le jucase, ratatnd astfel un castig fabulos (pierzand asadar ceea ce n-a avut). Pana la urma feicare decide cum sa reactioneze.

    Ceea ce ne intrebam noi (aka dl.Goe), in mod absolut retoric, este daca studiile care atesta ca resimtim tristetea unei pierderi de 2.5 ori mai mare decat intensitatea bucuriei generate de un castig se refera exclusiv la bani. Nu cumva se aplica (cum sa nu?) si la (castigurile/pierderile (d)in) vorbe? Ba bine ca nu! Se aplica inca si mai abitir. Lauda-l pe unul si-i vei face o bucurie (mai ales in cazul celor meteo-sensibili), apoi injura-l sau critica-l nitel si se va supara de 10 ori mai tare deact s-a bucurat mai devreme. Din calcul ii va iesi ca-i esti dator rau de tot si ca este indreptatit sa se comporte ca atare.

    Atitudine, atitudine si iar atitudine. Realitatea nu inseamna nimic. Perceptia este totul. Doi indivizi sunt acuzati pe nedrept de crima si risca pedeapsa cu moartea intrucat probele circumstantiale sunt in defavoarea lor. Dupa cate zile se dovedeste ca acuzatia este nefondata si cei doi sunt eliberati din puscarie. Unul dintre ei se intoarce fara probleme la viata de dinainte si traieste ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat (caci in fapt nimic nu s-a intamplat) in timp ce celalat nu-si mai revine si ramane cu sechele pe toata viata (care-i devine un cosmar) ca si cum o tragedie i s-ar fi intamplat (si chiar i s-a intamplat)… Care-i realitatea? Care-i perceptia? Tu ce-ai alege?

    Un castigator al unei sume colosale de bani la loteria din Canada a asteptat o luna intreaga pana sa reclame castigul pe care apoi l-a donat integral de teama ca acel castig ii va schimba in rau stilul de viata de care (parea ca) era foarte nemultumit pana cand a avut ocazia sa-l analizeze mai cu luare aminte timp de o luna de zile. Iata un om pe care castigul la loterie l-a facut fericit. Ma rog, l-a facut sa realizeze ca (de fapt) este fericit, ceea ce pana la urma este tot una intrucat perceptia primeaza intotdeauna in dauna realitatii.

    Bob Dylan, proaspat castigator al premiului Nobel pentru literatura traverseaza probabil o asemenea perioada confuza. Pe moment refuza sa le raspunda celor de la Comitetul Nobeliar, preferand sa se comporte ca si cum nimic nu s-a intamplat. Este posibil ca peste o luna sa le spuna celor de la Stockholm ca refuza premiul. Au mai fost cazuri. Unul Jean-Paul Sartre a mai procedat asa.

    Prin urmare imi vine sa cred ca de fapt atitudinile tuturor celor care s-au perindat pe Arca lui Goe n-au avut absolut nimic de a face cu Arca lui Goe sau cu felul in care au fost tratati de catre dl.Goe ori de alti navigatori (prin neant). Pur si simplu asa au decis ei sa re-actioneze fata cu propria perceptie, care le apartine integral. Fiecare (a ales) in limita posibilitatilor (a propriilor posibilitati) cum, ce si cat sa vada. Noi am fost si ramanem un martor detasat al specacolelor care ni se ofera benevol de catre cei care venind, vad, si se manifesta (nutrind iluzia ca noi i-am fi determinat sau macar incurajat sa se comporte exact asa cum s-au comportat). Nimic mai fals. Doar ca e in logica sentimentelor sa dai mereu vina pe altii.

    • GOE said

      ATENTIE – Nota Redactiei Arca lui Goe: Mesajul de mai jos, „semnat” cu pseudonimul „GOE” nu este scris de dl.Goe ci apartine unui troll vechi care nefiind in stare sa participe se chinuie sa perturbe/ze. Nu va fie teama. Este o doamana. E turbatå, dar nu muscå. Decât in gol. 

      FRAGMENT DE BLOGONOVELĂ NOBELIABILĂ:

      „Nu vei reus,i nici tu , dar nici Dl Goe. Voi credeti ca sunt atat de proasta incat sa va dau voua vreun credit ? Ti-am spus, doar, ca va socotesc pe toti trei( avp, tu si el ) „o apa si-un pamant” . Adica , niste obsedati.”

  9. Dl.Goe said

    De con-semnat.

    Nu crez sa existe un bla-bla mai mare si mai ridicol decat cel propus ca justificare pentru comitetul Stockholm de catre dl.Andrei (nici Plesu, nici Bacalu) ci Cornea sub un titlu nu mai putin pom-pos: Un Nobel pentru America:

    Așadar: în răspărul unei anumite Europe brăzdate în cruciș și-n curmeziș de antiamericanism, cu un populism deșănțat, care vede adesea în America diavolul, care, din ură și frustrare, preferă prietenia lui Putin alianțelor tradiționale, care, nu o dată din nou amestecă obsesia an­tiamericană cu antisemitismul și cu radicalismul șovin, care, din teamă de terorismul islamic, devine pe zi ce tre­ce mai rasistă și mai intolerantă, o anu­mită Americă cunoaște gloria Pre­miului Nobel pentru literatură: e o Ame­rică pe care o iubim, pe care am iu­bit-o și în anii ’70-’80, pe când as­cultam lipiți de aparatul de radio la Eu­ropa Liberă și cântecele lui Bob Dy­lan. America aceasta e a pasiunii și cu­rajului, unde simplitatea nu-i frustețe sau grosolănie; unde compasiunea e energică, iar melancolia nu-i te­ne­broa­să. Nu-i lipsește deloc subversiunea, dar cu subtilitate și fără a fi inclusă în panoplia răzbunării. Nu-i, firește, Ame­rica capitalismului și a bursei (deși cred că și aceasta îl iubește cumva pe Bob Dylan) și nu-i în niciun caz Ame­rica hidoasă a lui Donald Trump. E o Americă mai autentică și mai pro­fun­dă decât toate celelalte și pe care ne-o dorim în continuare vie și puternică, fiindcă ea e stâlpul care susține azi, ca și acum 50 de ani, libertatea lumii. Con­tinuăm să credem în această Ame­rică, să sperăm că ea va rămâne pu­ter­nică, generoasă, tolerantă, ceva mai idealistă decât scrie că e bine în ma­nuale, nu numai de dragul ei, dar și de dragul nostru și mai ales ca să nu pia­ră de pe lume fragila și nevero­si­mila făptură a libertății, de al cărei mister au fost străbătute și cântecele-poeme ale lui Bob Dylan..

    Daca domnul Cornea ar fi fost straluminat de asa gânduri si gândiri inainte de comiterea boroboatzei stockholmiene de anul acesta, chiar fara sa anticipeze (cu premeditare) hodoronc-troncul rezultatului final, atunci da, ar fi fost ceva (cumva, sublim). Asa insa este altceva, un text cu un haz aparte pe care dl. Andrei C. nici pe acela nu l-a anticipat (cu premeditare)… Este uluitor cum ii pocneste pe cate unii, altminteri cu scaun la cap si-n depline facultati, cate o nazbatie in moalele capului, care-i face sa-si dea in asa hal in asa petic. Care va sa zica ca de-asta a fost atribuit Nobelul pentru literatura lui Bob Dylon… Probabil pentru ca n-a citit inca acest text (atat de poetic si de intraductibil) domnul Laureat nu catadicseste inca sa raspunza comitetului, in acord cu etica si echitatea protocoalelor literare si estetice. Cand l-o citi sigur isi va revizui atitudinea si va suna de indata la Stockholm ca sa zica si dansul un „saru-mâna”, in numele Americii (si-n ciuda Europei)… Dar cu Japonia cum ramane? Dar cu Siria? Dar cu Marocul? Dar cu America de Sud? Eeee, nu ramne nicicum.

    Frumos ar fi daca s-ar apuca dl. Anderei (nici Plesu nici Bacalu) ci Cornea, sa explice anticipativ-retrospeectiv, pe intelesul maselor de ce au luat premiul Nobel (tot pentru literatura), Mihail Sholohov (URSS) si John Ernst Steinbeck (SUA)… si tot în răspărul unei anumite Europe brăzdate în cruciș și-n curmeziș de… … anti… materie ?!

    • Dl.Goe said

      Daca ajungi cumva la textul original propus de catre dl.Cornea in revista 22, citeste si comentariile martorilor (pe alocuri epopeice). Merita cu prisosinta. Cica la anul premiul Nobel pentru literatura va fi acordat Romaniei (tot in ciuda Europei) si anume d-lui Norman Manea (cu accentul pe „nea”, ca intr-o manea, doua manele)… Ca sa nu-si imagineze cineva ca vom incerca sa ne asumam merite nemeritate, precizam explicit ca sfaturile noastre acordate aspirantului pe Arca lui Goe nu l-au vizat in niciun caz pe dl. Norman. Si nici pe Nea Manea.

  10. Dl.Goe said

    Cantaretul Bob Dylan va pierde 900.000 de dolari, remuneraţia pentru Nobel, daca nu va tine o prelegere despre premiu.

    Una dintre conditiile Academiei Nobel prevede ca Dylan sa tine o prelegere pe un subiect „relevant pentru munca pentru care i-a fost acordat premiul”, la nu mai tarziu de sase luni dupa data de 10 decembrie. In caz contrar, Dylan va pierde banii atribuiti premiului, cei 900.000 de dolari.

    „Asta este ceea ce cerem”, a declarat Jonna Petterson, purtator de cuvant al Fundatiei Nobel.

    Aceasta a precizat si ca Dylan ar putea tine un concert in locul prelegerii.

    „Incercam sa gasim un aranjament care sa se potriveasca laureatului”, a mai adaugat aceasta.

    Chiar daca nu va primi banii, Fundatia Nobel nu accepta refuzul premiului, numele artistului fiind listat drept castigator al premiului Nobel pentru Literatura in anul 2016.

    Bob Dylan nu a reactionat nici pana acum cu privire la distinctia primita, desi au trecut doua saptamani de la acordarea premiului Nobel.

    Unul dintre membrii acadamiei suedeze a catalogat tacerea lui Dylan drept „nepoliticoasa si aroganta”, potrivit BBC.
    * * *

    Ba Dylone ce e ba cu tine? Vino-ti in fire. Vii pana aci la Stockholm pân decembrie, canti si to o balada, iti ei banu’ si nu te doare capul. De ce vrei ti sa le faci probleme la baietii aia de comitet si sa le strici ploile? Nu sunt ei si asa destul de catraniti? Ei au vrut sa fie draguti cu tine (fara sa te intrebe) si tu ii tratezi cu spatele. Pai e frumos? Nu ma, nu spatele… ci gestu’? Sau stii ce? Ia desmneaza ma tu pe altcineva in locul tau. Zi ca dupa parerea ta premiul ar trebui acordat altcuiva, bunaouara lu’… Ca n-oi vrea sa-ti zicem noi. Cine vrei tu, si asa sa fie. Poate il refuza si ala, si desemneaza pe altcineva si tot asa pana cand te pomenesti ca ajunge la vreun mioritic. Nu spun care.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: