LCFCD (74) – Flamuri
Posted by Arca lui Goe pe septembrie 6, 2017
Lumea cum fu ?! Cam da!
Are s-au n-are? Acesata-i o intre/bare/…
(…omenirea nevoie de reformare si/sau sau revolutionare ???)
 |
pre-Text: Lume, lume… Hello world!
Atunci cand isi aminteste de sine (discipolul noician) si uita sa-i (mai) barfeasca pe manelistii din toate tarile (Costa Rica y compris) ori sa se indeletniceasca cu activitati similare, irepresibil induse siesi prin gestul adictiv al contemplarii lumii inconjuratoare (exclusiv pe dimensiunea sociala a acesteia, caci d-lui este o fiinta eminamente sociala, dedicatea trup si suflet umanioarelor si umanitatii), excelenta sa, dl. Andrei Plesu cel vestit, si cu pietul acoperit, se intoarce la meseria sa de baza: „bârfirea” unora mai de seama sa ori chiar mai presus (in masura in care constitutiunea permite ca unii sa fie mai presus decat altii), din elita (filozofi, savanti, ganditori, carturari, oameni de stiinta), precum bunaoara unul ca Werner Heisenberg si/sau Jacques Monod.
|
Text: Loc pentru explicatii inventive:
Ramane sa vedem ce s-ar putea intelege din propunerile cu care, excelenta sa dl. Andrei Plesu, ne ademeneste spre con-sens (ori spre viceversa), asa dupa cum rezulta indirect prin „bârfirea interpretativa” a celor doi gânditori, ca sa zic asa (exprimandu-ma eufe-mistic), desi d-lui i-a introdus inadins, abrupt si fara mila, aproape peiorativ, in categoria oamenilor de stiinta, demonstrand astfel fara tagada ca stiinta este contradictorie per se (ceea ce si trebuia demonstrat)… Pastram regretul ca nu vom putea sa-l atragem (si) pe „ateul” Cristian Tudor Popescu intr-o asa dezbatere, care mai apoi ar putea (de)genera, spre deliciul publicului (intr-)o disputa de idei, cu „misticul” Andrei Plesu. Oricum o asemenea posibila polemica nu-i deloc in afara ariei de acoperire a imaginatiei pentru cei care-i cunosc cat de cat pe ce doi „jurnalisti” (pe)trecuti pe la Adevarul.
|
Pentru lamuriri epistemologice a se revedea episodul pilot (AICI)
(b)Arca lui goE 
Arca lui Goe said
Poate ca o fi stiind ea ceva, dar in mod cert coana Omenire nu are incredere in Om, motiv pentru care il cam tine din scurt (din ce in ce mai din scurt). Daca e sau nu e indreptatita Omenirea sa fie suspicioasa cu Omu ei (si in ce masura) este o discutie din alt film (pe care nu-l vizionam acuma). Acuma este vorba despre reforma: da sau nu. Cata vreme pe linia de demarcatie dintre om si omenire, exista tensiuni, contradictii (antagonice?) si chiar nepotriviri de caracter, care pun (de mii si mii de ani) sub semnul intrebarii viabilitatea concubinajului dintre cei doi (care totusi dureaza), este firesc sa ne intrebam daca este necesara vreo reforma, vreo revolutie, vreo schimbare, vreo noua ordine… Intrucat in ciuda unor precedente preistorice promitatoare, omul per se este nerformabil (…omu’ nou, ca concept, fiind mereu un esec) ), nu ne ramane decat sa ne intrebam retoric despre eventuala reformare a Omenirii. Este necesara sau nu? Merge si asa! – SAU – Asa nu mai merge! Care enunt dintre cele doua este mai consistent, mai amplu, mai demn de a fi considerat adevarat? In acest con-text, ar merita sa revedem (si) con-sideratiile excelentei sale, dl.Plesu, vizavi de zicerile celor doi mari ganditori, inainte de a alege individual enuntul pentru care votam. Inainte de a vota ar fi firesc sa ne punem si problema costurilor si a raportului rezultate/pret. Desi n-o sa ne impiedicam noi acuma de asemenea mizilicuri contabile. Tu ce crezi? Ce sus-tii? Binele sau mai-binele (dusmanul binelui)? Progres cu orice pret sau o fericire calma, apatica si stabila?
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Analiza cinematica a regimului tranzitoriu in traficul subteran de pe sub Arca lui Goe (pasajele traversate de catre trecatorii pasageri) releva o categorie aparte de vizitatori. Marea masa a micului grup de priculici discreti care (re)constituie publicul secret al Arcei lui Goe (un public accidental si dezinteresat) (mai) vin/e pe aici nu ca „sa vada ce e pe Arca lui Goe” ci ca „sa vada ce mai e, ce nu mai e… si (mai ales) daca mai e… Extatici (repetitivi) care asteapta cu nerabdare (si speranta) sa contemple pustiul (de melancolie), in amestec cu cei putini si unici adusi aleator de vantul desertului prin zona epavei, pentru a fi apoi spulberati si purtati mai departe, tot mai departe.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Declaratia lucida a unui magician in retragere (se retrage in sine): Are șanse mai mari decât mine să-l învingă pe Rafa. Desi magicianul nu mai este ce-a fost, chiar si din numerele sale de magie incercate si ratate se intrevede ce a fost. Roger Federer a ajuns un soi de McMurphy care poate zice tuturor celor din tenis nebuni cu masura, „Dar macar am incercat, cucilor”, dupa fiecare minge care nu (mai) prinde coltzul terenului.
P.S. Asteptam, cu falsa nerabdare si autentica emotie, comentariile pe aceasta tema ale d-lui CTP (precum si pe ale celor echivalenti cu dânsul in materie de adorare a lui Federer)… Culmea este ca desi Delpo a fost o mare incantare (in ultimele doua meciuri disputate), jocul sau fiind o sursa de mare bucurie pentru spectatorul ce sunt, contaminat de infuziile media, pastrez (si eu) in paralel cu bucuria pentru succesul argentinianului, regretul ca nu vom putea vedea (inca) o disputa Federer-Nadal…
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Se pare ca CTP mâlc. Reuseste (deci) fara efort sa fie eloc-vent (in varianta maximala prin (auto)reducere la tacere – si asta nu prin reducere la absurd).
P.S. Incredibil cat de jos a ajuns tenisul feminin. Cu mici, rare si nesemnificative exceptii, calitatea jocului este in mod cvasi-constant deplorabila, jocurile fiind plictisitoare in varianta extrema. In lungi momente din majoritatea partidelor pare-se ca asistam la un non-combat aiuritor. Bulibaseala este totala, iar asa zisele surprize se tin lant, rezultatele fiind mai mereu „determinate” de hazard, intr-o competitie de genul cine greseste mai mult, mai clar, mai total, mai constant. Nu este de mirare ca in acest gen au fost cernute ca „valori” de top mondial ale respectivului sport (aka tenisul feminin) niste nulitati. Te uiti si te minunezi vazand niste individe comune, grasute, labile psihic, despre care privindu-le pe strada, n-ai putea ghici nicicum c-ar fi fiind sportive (nu sportive de performanta ci pur si simplu persoane care practica sportul)… ca sunt vedete de talie mondiala platite regeste (din industrie) pentru a fi mascotele de conjunctura ale unui sport indeobste nobil.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Horia Tecau (un campion) i-a dat prilejul lui CTP sa zica totusi ceva. Si omul a zis: Horia Tecău – cel mai mare jucător de tenis al României după Ilie Năstase. Nu e clar daca CTP-ul-a-toate-zicator a vrut inadins (sau nu) sa fie ambiguu, dar din titlu si din text nu se intelege daca, in categoria „jucatori de tenis”, d-lui le-a introdus (sau nu) si pe jucatoare, adica daca a vrut sa spuna ca Horia Tecau este chiar si inaintea Virginiei Ruzici. 🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Anul acesta (2017, pentru cine nu stie), Martina Hingis (o legenda vie) a castigat doua trofee la US Open, jucand doau semifinale in aceeasi zi si doua finale la o zi distanta una de alta, la dublu mixt si la dublu feminin. Bine naiba ca n-a participat si la simplu caci ar fi castigat competitia la pas. Nu i-ar fi fost prea greu, intr-un asa hal de mare slam in care trofeul este castigat de „sportiva” clasata inaintea competitiei pe locul 87 !!!
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Si bine ca nu s-a maritat cu Federer, caci (daca) i-ar fi facut doua perechi de gemeni (ca Mirka) atunci mica Elvetie ar fi fost condamnata la suprematie in tenis pentru inca o generatie… Martina are aceeasi varsta cu Federer, e nascuta in aceeasi tara (Slovacia) cu sotia lui Federer, dar e cu trei ani mai tanara decat aceasta. In plus, ca fapt divers, Martina, are aceeasi talie cu Simona Halep, si, la fel cu marea noastra campioana are doua finale de Roland Garros pierdute la simplu si nici una castigata. Asemanarea se opreste aici caci Martina a castigat toate celelalte turnee de mare slam la simplu (pe unele de cate 2-3 ori), si le-a mai castigat pe toate, de nenumarate ori, la dublu si dublu mixt.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Tare: „Dacă vezi femeia numai prin prisma sexului şi nu a afectivităţii ei, atunci nu am realizat nimic, pentru că o soţie, când pregăteşte ciorbă şi taie mărar şi mai pune ceva pe acolo, lucrul asta îl face cu afecţiune; apoi, când vii la masă tu, că soţ şi îţi aşază farfuria în faţă (sau îţi pui singur, dacă ai un pic de bun simt, pentru că ea este ocupată), tu mănânci o mâncare plină de afecţiune. Dacă nu se întâmplă lucrul asta, atunci nu mai este cazul să ne căsătorim, pentru că putem mânca o ciorbă poate mai bună şi mai diversificată la restaurant, iar dacă vreţi, pentru rufe există spălătorii.” (ex-trase de AICI)
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Informatia pe care o redam mai jos (preluata de AICI) este intr-o oarecare masura legata cu topicul propus dar si cu invitatia la meditatie facuta de catre excelenta sa, dl. Andrei Plesu cel vestit. Felul vag (dar consistent) in care informatia de mai jos se leaga cu topicul si invitatia ar putea fi usor identificat de catre cititorii in stil „INTJ”. Ceilalti pot savura textul ca atare, intrucat ofera o mare doza de comentabilitate, independent (in gand) sau in grup (cu voce tare-moale). Iata informatia:
Descoperire problematica: Un nou algoritm informatic poate ghici daca esti homosexual sau heterosexual, dar ridica pericolul folosirii abuzive de catre guvernele care persecuta comunitatea LGBT – de N.O. HotNews.ro – Vineri, 8 septembrie 2017, 14:34 Science – Tehnologie
Inteligenta artificala poate distinge persoanele homosexuale de cele heterosexuale dupa fotografiile fetelor lor, dar ar putea fi folosita si pentru a explora legaturile dintre trasaturile faciale si optiunile politice, conditii psihologice sau de personalitate, arata un studiu al Universitatii Stanford. Pe de alta parte, algoritmul folosit pentru detectarea orientarii sexuale ridica mari probleme, avand in vedere ca acesta ar putea fi folosit abuziv pentru a detecta orientarea sexuala fara consimamantul persoanei si poate fi in folosul guvernelor care persecuta persoanele LGBT, relateaza The Guardian.
Universitatea Stanford a gasit un algoritm informatic care face distinctia dintre barbatii homosexuali si cei heterosexuali dupa fotografiile acestora in 81% dintre cazuri si in 74% dintre cazuri la femei.
Inteligenta artificala testata in cercetare s-a bazat pe 35.0000 de fotografii pe care femei si barbati le-au publicat pe un site de dating din Statele Unite.
Studiul Universitatii ar dovedi, potrivit sursei citate, ca orientarea sexuala este innascuta si se formeaza in timpul sarcinii mamei din cauza expunerii la anumiti hormoni. Rata de succes mai mica a masinii pin cazul femeilor ar putea sustine, de asemenea, ideea ca orientarea sexuala feminina este mai fluida.
Insa, algoritmul ridica o mare problema, respectiv aceea ca algoritmul poate fi folosit pentru a detecta orientarea sexuala a unor persoane fara consimtamantul acestora, iar informatiile ar putea fi folosite de catre guvernele care persecuta comunitatea LGBT.
In studiu, autorii arata ca inteligenta artificiala ar putea fi folosita si pentru a explora legaturile dintre trasaturile faciale si viziunile politice, conditiile psihologice si de personalitate.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Am de consemnat un text (recidiva) care parca a fost „facut pe commanda”, la solicitarea Arcei lui Goe (in spiritul originar). Consemnarea textului nu are scop didactic si pedagogic (ci documentar). Se recomanda evitarea lecturarii acestui text de catre con-fratii editorialisti (ai editorialistlui care l-a compus), care se enerveaza usor si care, in genere, compun invers, ode de coloratura fara metru (ori alta unitate de masura).
Opinie Radu Paraschivescu: De ce nu trebuie să faci nimic pentru țara ta
„E o întrebare des auzită. Şi devii destinatarul ei de îndată ce îţi exerciţi spiritul critic pe seama unei celebrităţi. „Tu ce-ai făcut pentru România?“ e reflexul polemic al tuturor celor care îşi trăiesc viaţa luminaţi de candela excepţionalismului şi care cred că notorietatea presupune dreptul la statuie. Existenţa acestor oameni bine intenţionaţi, dar crescuţi în cultul fals al mitologizării, se desfăşoară în orizontul prosternării. Pentru ei, notorietatea e suficientă. Ea îşi ajunge sieşi, ceea ce înseamnă că nimeni n-are voie să emită obiecţii în apropierea soclului. Popularitatea planetară acoperă cusururile individuale şi obligă la gratitudine veşnică. Reflexul critic se autosuspendă.
Nu ești patriot. Să zicem, de pildă, că îndrăzneşti să critici grosolăniile de limbaj şi de comportament ale lui Ilie Năstase. Sau abatorul în aer liber găzduit de Ion Ţiriac la Balc. Sau pretenţia lui Gică Popescu de-a primi în condiţii preferenţiale un hotel spre administrare în Poiana Braşov. Sau nedreptăţile şi lucrurile îndoielnice din rostirile publice ale lui Gheorghe Hagi. Mereu vigilenţi, paznicii acestor monumente vii te vor lua la ochi şi-ţi vor spune următoarele: a) Nu eşti patriot. b) N-ai voie să-ţi dai cu părerea dacă n-ai jucat tenis, n-ai vânat şi n-ai dat cu piciorul în minge. c) Legendele de pe postament în care izbeşti cu târnăcopul au făcut ceva pentru România, pe când tu eşti un parazit ţinut în viaţă chiar de prezenţa lor pe lume. d) De Hagi şi de Năstase a auzit o lume întreagă, pe când de tine ştiu doar administratorul, părinţii (dacă mai trăiesc) şi soţia (dacă, exasperată de micimea ta, nu te-a părăsit).
Observaţiile de mai sus, izvorâte din fanatism idolatru, confuzie şi sărăcie cu duhul, merită câteva răspunsuri. Tot pe puncte. Prin urmare:
1) Patriotismul nu exclude discernământul, spiritul critic şi argumentele. Să fii patriot nu înseamnă să trăieşti sub narcoză, legănat de clişee şi refrene în care ai noştri sunt fără pată doar pentru că sunt ai noştri. În plus, sportivii celebri nu trebuie exceptaţi de la judecata critică, indiferent de sportul pe care-l practică şi de ţara din care vin. Iar aici nu e vorba doar de rezultatele, ci şi de atitudinea lor. E un lucru elementar, care face parte din preţul şi din condiţia popularităţii. Nimeni nu va cheltui spaţiu tipografic sau virtual pentru derapajele unui vatman sau ale unui profesor de geografie. În schimb, sportivul prestigios trebuie supus judecăţii critice. Printre altele, fiindcă faima pe care şi-a dobândit-o împinge mulţi tineri să vadă în el un model.
2) A spune că nu poţi emite păreri în domenii unde n-ai lucrat e o enormitate născută din ranchiună şi din inapetenţa pentru logică. Dacă ar fi aşa, ar însemna că nu poţi spune că un tablou îţi place sau nu-ţi place decât dacă eşti pictor. Că doar scriitorii au dreptul să-şi dea cu părerea despre cărţi şi doar actorii, scenariştii şi regizorii despre filme. Că dacă nu eşti balerin, n-ai voie să te pronunţi cu privire la balet. Această formă de tribalizare denotă primitivism şi îngustime a minţii. Cei care o practică preiau fără să-şi dea seama sfatul latinesc ne sutor ultra crepidam (cizmarul să nu-și dea cu părerea decât despre încălțăminte, trad. lat.) şi-l modifică spre a le fi de folos în ceea ce susţin.
3) Când am scris că Hagi, Năstase şi ceilalţi şi-au clădit cariera şi averea pentru ei, nu pentru ţară, mi s-a replicat că sunt invidios şi rău intenţionat. Când am scris că răsfrângerea prestigiului pe care l-au obţinut aceşti oameni asupra ţării e un simplu ricoşeu, necum rodul unei intenţii, am fost trecut în tagma nepatrioţilor. Când am afirmat că un Ilie Dumitrescu nu s-a apucat să dea cu piciorul în minge la cinci ani pentru înflorirea patriei, am fost acuzat că umblu cu sofisme. Iar când am întrebat „ce înseamnă să faci ceva pentru România?“, am fost făcut prost de-a dreptul. După care am fost interpelat tăios: „Tu ce-ai făcut pentru România?“ Şi am răspuns simplu: nimic. În primul rând, am continuat, ce înseamnă „România“? Cheile Nerei? Valea Ampoiului? Transalpina? Grindul Caraorman? În al doilea rând, n-a venit nimeni ca să-mi solicite ceva pentru România. Am lucrat pentru şcoli, institute de cercetări, biblioteci, edituri, ziare, reviste, posturi de radio şi de televiziune etc. Am scris, am tradus şi am redactat cărţi, am predat limba engleză, am făcut interpretariat şi documentare, am realizat unele emisiuni şi am participat ca invitat la altele, am scris articole şi eseuri. Dacă vor exista oameni interesaţi de lucrurile acestea, le voi fi recunoscător şi poate, cine ştie?, util. Dar pentru ţară (sau pentru Ţară) n-am făcut nimic.
4) Confuzia dintre popularitate şi valoare e o constantă a opiniei publice, iar asta nu doar în România. La noi însă, ea primeşte girul concursurilor şi acoladelor publice de tip „Zece pentru România“. Mai simplu spus, faptul că Alexandru Arşinel e mai cunoscut decât Marius Manole nu-l face mai valoros decât el. În plus, Nicolae Ceauşescu era mai cunoscut în lume decât Ileana Mălăncioiu, fără ca asta să-i fi conferit superioritate.„
ApreciazăApreciază
d'Artagnan said
Halep s-a așezat cuminte la coadă la ambasada Chinei pentru viză.
O constatare.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Asta este o stire despre Simona Halep sau despre Liviu Dragnea? Cum Dumnezeu de inca avem nevoie de viza ca sa mergem in China? In Japonia, Australia, Canada e la liber. Sau ce? Simona Halep vrea sa emigreze in China? Ceea ce ar fi o stire falsa… printre altele foarte adevarate, toate numai si numai despre Simona Halep:
1. Şoc în tenisul feminin: O rivala a Simonei Halep a anuntat ca este lesbiana
2. Şoc în tenis! O rivală a Simonei Halep a ucis un bărbat!
3. O noua rivala a Simonei Halep, INSARCINATA
4. O rivala a Simonei Halep a pozat goala pe plaja!
5. Moment extraordinar pentru o rivala a Simonei Halep: L-a premiat pe Messi
6. Rivala Simonei Halep este la pamant! A pierdut in primul tur la Roland Garros
7. Mari probleme pentru o rivala de-a Simonei Halep: Trebuie sa incep de la zero
ApreciazăApreciază
d'Artagnan said
Greu ne mai înțelegem… ați vorbit de ” legende pe postament”, ”monumente vii”, ”condiții preferențiale”, talente și fițe, iar eu am zis de asta: http://adevarul.ro/news/sport/foto-halep-vs-tariceanu-sportul-bate-politica-s-au-comportat-cei-doi-reactionat-lumea-atunci-fost-nevoiti-stea-coada-1_59b8fe385ab6550cb8203e56/index.html
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Dupa cum ati mentionat la un moment dat, de inteles ne intelegem (noi cumva)… Prin mesajul nostru n-am dorit nici sa sporim, nici sa sabotam intelegerea dintre noi. Raspunsul nostru nu era spre intelegere ci spre completare, ca si de completat ne completam binisor. Vizavi de cumintenia Simonei, am stiut inca de la bun inceput la ce va referiti…(era un titlu de ziar pe care nu-l puteam rata). N-am dorit decat sa redau alte dimensiuni ale fenomenului omonim.
Da, aveti dreptate. Simona Halep este o persoana cuminte, modesta si draguta. E si greu de inteles cum de o fi reusit sa atraga atatea „rivalitati” si animozitati…
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Se pare ca Simona Halep a stat mai mult la coada pentru viza la ambasada Chinei decat a stat efectiv in China.
O (alta) constatare.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
De altfel inca o persoana importanta (nu spui cine) a trecut din tabara fanilor ne/conditionati in tabara haterilor cu limbaj agresiv. Persoana in chestie i s-ar fi adresat Simonei cam asa: ”Dă, mă, lung de linie, proasta naibii!” (Si nu, persoana aceea nu este dl. D’Artagnan, cel putin nu inca)
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
De-ale tenisului (Doamne iarta-ma) feminin: De vreo cativa ani buni (buni, vorba vine), presa ne-a invadat cu sute si sute de titluri de genul: „Surprizele continua la turneul X: Inca o jucatoare din top 10 WTA a fost eliminata”. Mare trebuie sa fie inertia si goana dupa senzaționalism daca aceste intamplari curente, banale, firesti, comune, abundente mai sunt inca botezate „surprize”, dupa atata si atata amar de vreme, si inca fara ghilimele. Puneti domne ghilimelele la locul lor! In tenisul (Doamne iarta-ma) feminin surpriza-surprizelor ar fi ca „favoritele” sa castige.
O alta „stire” care face „furori/furouri” este o problema de matematica, un soi de marea teorema a lui Fermat, propusa obsesiv si inutil rezolvitorilor de probleme. Enuntul acestei sarade „matematice”, repetat in reluare maniacala in mass-media, suna cam asa: Calcule despre cum poate ajunge Simona Halep pe primul loc! In mod evident este o problema de calcul diferential ale carei solutii se gasesc incluse in multimea vida.
ApreciazăApreciază
stelianaionescu said
„Nu e nicio drama!”, a spus Simona Halep dupa ce a pierdut (chiar rusinos, zic si eu) in fata unei „pizdoaice” de 20 de ani , care nu luase nici macar un set in cele 2-3 intalniri avute cu ea. A naibii „fatalitate” -cum pierde in fata uneia care nu a castigat mai nimic anul acesta- cum o face campioana dupa catva timp. Dar , daca ea spune ca „nu e nici o drama” eu de ce m-as consuma ? Prin urmare , ma uit in continuare la tenis , pentru ca „microbul” este inca prezent , dar fara emotii si suferinte persistente mult timp dupa asemenea infrangeri. Si fuse cateva !! Desigur, va ramane in continuare favorita mea ,dar recunosc ca astazi i-am trantit si eu cu voce tare un repros, de genul ,”ai un cacat de serviciu „, Simono !! Ea tot spune ca „lucreaza ” la imbunatatirea seviciului doi, dar nu se vede nici cea mai mica schimbare. Mai spune ca a facut o greseala ca a lipsit cam mult din circuit si de aceea i-a fost greu sa se adapteze. Chiar, nu am inteles ,de ce nu am mers in Japonia (Tokyo, premier) ? Cred , totusi , ca spre sfarsit de an i s-au cam epuizazat, si dorinta si fortele dar si ambitia etc. Astept cu speranta Turneul Campioanelor . Poate … dar nu-mi fac prea mari sperante. Sa traim pana atunci.! Vad ca nord -coreeni si-au aliniat bombardierele pe pozitii de zbor spre SUA … cica . Ce credeti , se va intampla nenorocirea ?
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Pai coreenii n-au nicio treaba cu tenisul. Daca se duce Serena Williams cu racheta la ei ii bate pe toti de le suna apa-n cap, asa ca Turneul Campioanelor se va tine cu siguranta anul acesta, dar sperante va faceti degeaba.
In alta dezordine de idei, insa, ce se intampla? In precedenta d-voastra scrisoare de adio, imi spuneati plina de seperante ca investiti micile d-voastra resurse in alte intreprinderi mai profitabile. Vad ca acuma aveti (iarasi) „bani” de cheltuiala pe Arca. Din doua una: Ori intreprinderile respective s-au dovedit a nu fi chiar asa de profitabile pe termen lung si cautati (senina, din senin) sa va diversificati stocurile incercand Arca cu degetul, ORI dimpotriva ati dat lovitura si acum va permiteti, din dividende, sa aruncati cu bani intr-o intreprindere cu potential incert precum ambarcatiunea noastra. Nu stim ce sa mai credem. Actiunea prin care incercati (f)Alimentarea Arcei prin infuzie de capital de musetel, ne ingrijoreaza oarecum. Sa nu ne trezm implicati in cine stie ce excrocherie cu spalare de bani si estorcare de funduri. Mai ales ca pana de curand dadeati like-uri peste like-uri taman celei pe care ati venit s-o infierati cam off topic pe Arca. In fine deci, nenorocirea nu se va intampla.
ApreciazăApreciază