(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

LCFCD (102) – Barca

Posted by Arca lui Goe pe noiembrie 28, 2017

Lumea cum fu ?! Cam da!

… Balta …

pre-Text: Lume, lume… Hello world!

Un Diţă lipseşte,
Cin să dea la peşte?

Lac să fie (oare)?
Nu, căci nicio broască
Nu se mai adună
Pe această dună,
Să ne cânte-n strună,
niciun mormoloc
Pe acest loc, vid şi nu fetid,
dar de sine însuşi fiind un pic avid,
însă şi sătul
(ca şoarecele-n pătul)
Si niciun guvid,
Sau vreo mierlă umilă
să-şi plângă de milă…
cu gând la potop,
căci la îmbarcare
dl.Goe a pus stop,
tuturor şi la fiecare,
faur sau centaur,
ca o taină mare,
dar fără sforţare,
c-o rază de soare.
fără nicio boare,
cin să fie oare?
câine sau balaur,

Un Diţă lipseşte,
ca să dea de peşte…
peştera de aur,

Pe acest coclaur.

 

O fotografie echi-valenta cu o mie de cuvinte !
(dar care or fi alea?)

 

Text: Loc pentru explicatii inventive:

 

…si pe post de Maica Tereza, Gabriela Firea…

po-veste ab-surdă: cică a fost odată ca niciodată, pe arca lui goe, un spad-asin, care în loc să a-plice pe loc tactica cavaleriei ori a calului pur-sânge, sau sa dea bir, la birt, cu fugiţii, a decis să aplice strategia o-mului care s-a întalnit cu ursul. Ca să-l verifice, ursul nici nu l-a mirosit, nici nu i-a luat pulsul (nici piuitul), ci, procedând ca un pro-fesionist, i-a ridicat o pleoapă şi i-a băgat în ochi o luminiţă. S-a produs o licărire. Spad-asinul nostru s-a ridicat aşa ca Lazar (lă-zărire) şi a dispărut, în zare, de la faţa locului, precum sinonimul în ceaţă, cu o viteză mai mare decât a luminiţei în vid, în-călcând pre legile fizicii con-temporane şi pre-legerile în vigoare, ajun-gând (cu gândul şi cuvântul) cine ştie unde, azi aici, miercuri la Ploieşti. In acest fel simplu, s-a reuşit sabotarea definitivă a clamatei libertaţi absolute de exprimare pe Arca lui Goe, vădindu-se tot-odată adevarata natura a acestei arce, care, în mare secret Polichinelle, promovează totalitarismul de avangardă şi limitarea absolută a posibilitaţilor de exprimare şi/sau dez-inhibare, la mamiferele cu urechi. Se ştie că singurele mamifere fără urechi sunt cârtiţele, care mai sunt şi oarbe şi mute şi (pe deasupra) mai şi fac muşuroaie, fiind (şi) aceasta o formă de exprimare liberă, pentru care nu s-au gasit încă metodele potrivite de contra-carare în cărare, pe Arca lui Goe. De fapt nici măcar nu e prea clar dacă toate mogâldeţele din potecă, de pe punte, sunt sau nu sunt muşuroaie şi dacă există sau nu canale sub-terane sub-versive pe sub-solul Arcei lui Goe, care să con-ducă până la DNA pe peronul unei gări mici din Paşcani ori Petrila. Si şi la Vama Veche sezonul este închis(tat). Si-am încalecat pe şa or ma şi v-am spus po-vestea aşa şi aşa, căci îmi place să făt frumos din lacrimă. (autor anonim, eu, tu şi Ovidiu)

Atenţie, aceasta (de mai sus) este o ficţiune. Orice asemă-n-are (n-are) cu situaţii din realitate este absolut întâmplăt-oare (oare) şi orice asociere cu persoane fizice sau juridice este ne-a-venită şi făcută de personaje pe propria răspundere. Să nu ziceţi că nu v-am spus.

Pentru lamuriri epistemologice a se revedea episodul pilot (AICI)

5 răspunsuri sa “LCFCD (102) – Barca”

  1. Dl.Goe said

    Un Diţă lipseşte,
    Cin să dea la peşte?

    Lac să fie (oare)?
    Nu, căci nicio broască
    Nu se mai adună
    Pe această dună,
    Să ne cânte-n strună,
    niciun mormoloc
    Pe acest loc, vid şi nu fetid,
    dar de sine însuşi fiind un pic avid,
    însă şi sătul
    (ca şoarecele-n pătul)
    Si niciun guvid,
    Sau vreo mierlă umilă
    să-şi plângă de milă…
    cu gând la potop,
    căci la îmbarcare
    dl.Goe a pus stop,
    tuturor şi la fiecare,
    faur sau centaur,
    ca o taină mare,
    dar fără sforţare,
    c-o rază de soare.
    fără nicio boare,
    cin să fie oare?
    câine sau balaur,

    Un Diţă lipseşte,
    ca să dea de peşte…
    peştera de aur,
    Pe acest coclaur.

    Apreciază

  2. Facebook. Face it:

    Unul dintre cele mai notabile conturi care au fost blocate în această perioadă este cel al filosofului Mihai Şora (101 ani), care a anunţat că Facebook i-a blocat brusc contul şi i-a solicitat o copie a actului de identitate pentru a dovedi că îşi foloseşte numele real. Mihai Şora este celebru pentru poziţiile critice faţă de guvernare şi pentru prezenţa fidelă la proteste. De altfel, filosoful a ieşit în stradă inclusiv duminică, iar mai multe persoane care au distribuit fotografiile cu acesta sau articole despre prezenţa domnului Şora la protest susţin că au fost blocate de Facebook.

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Este ceea ce inevitabil se intampla cand (a) cineva incearca sa inchida usa minciunii, lasand afara si adevarul si cand se accepta (b) limitarea artificiala a dreptului la libera exprimare in anonimat. Democratia se diminueaza… Trolii castiga caci nimeni nu limiteaza denunturile subversive in privinta falselor hartuieli (fie ele cu conotatii sexuale, spam sau de alta natura). Hotii pot striga „hotii” fara nicio retinere. Pas cu pas aberatia intitulata FaceBook a ajuns sa intreaca distopiile anticipate de George Orwell in „1984” sau „Ferma Animalelor”, reusind insa sa-si faca aberatiile acceptate in mintile consumatorilor. Si este acesta doar inceputul. Proprietarii „uneltei” au ganduri inca si mai mari. Stati numai sa vedeti.

      Apreciază

  3. Vreunui ipotetic martor inocent i se poate parea ca alaturarea celor doua fotografii in acest episod 102 ar fi fiind nefireasca. Ce sa aiba in comun o biata barca decrepita cu o primarita fericita? Gabriela (nu) Firea. O legatura (tot) exista. Cel putin una. In infinitul univers al emotiilor duioase. Ar fi frumos sa putem afla ce fel de emotii poate trezii aceasta poza unui numar oarecare de cetateni, pescuiti si chestionati la intamplare pe strada, aceasta poza in care o primarita firava, cu sclipiri in ochi, plina de zambet, cu o nemarginita gingasie, ofera alegatorilor, acum in preajma sarbatorulor, mamaliguta calda si sarmale. De piatra sa fii si n-ai cum sa nu te induiosezi. Nu?

    Apreciază

  4. Dl.Goe said

    po-veste ab-surdă: cică a fost odată ca niciodată, pe arca lui goe, un spad-asin, care în loc să a-plice pe loc tactica cavaleriei ori a calului pur-sânge, sau sa dea bir, la birt, cu fugiţii, a decis să aplice strategia o-mului care s-a întalnit cu ursul. Ca să-l verifice, ursul nici nu l-a mirosit, nici nu i-a luat pulsul (nici piuitul), ci, procedând ca un pro-fesionist, i-a ridicat o pleoapă şi i-a băgat în ochi o luminiţă. S-a produs o licărire. Spad-asinul nostru s-a ridicat aşa ca Lazar (lă-zărire) şi a dispărut, în zare, de la faţa locului, precum sinonimul în ceaţă, cu o viteză mai mare decât a luminiţei în vid, în-călcând pre legile fizicii con-temporane şi pre-legerile în vigoare, ajun-gând (cu gândul şi cuvântul) cine ştie unde, azi aici, miercuri la Ploieşti. In acest fel simplu, s-a reuşit sabotarea definitivă a clamatei libertaţi absolute de exprimare pe Arca lui Goe, vădindu-se tot-odată adevarata natura a acestei arce, care, în mare secret Polichinelle, promovează totalitarismul de avangardă şi limitarea absolută a posibilitaţilor de exprimare şi/sau dez-inhibare, la mamiferele cu urechi. Se ştie că singurele mamifere fără urechi sunt cârtiţele, care mai sunt şi oarbe şi mute şi (pe deasupra) mai şi fac muşuroaie, fiind (şi) aceasta o formă de exprimare liberă, pentru care nu s-au gasit încă metodele potrivite de contra-carare în cărare, pe Arca lui Goe. De fapt nici măcar nu e prea clar dacă toate mogâldeţele din potecă, de pe punte, sunt sau nu sunt muşuroaie şi dacă există sau nu canale sub-terane sub-versive pe sub-solul Arcei lui Goe, care să con-ducă până la DNA pe peronul unei gări mici din Paşcani ori Petrila. Si şi la Vama Veche sezonul este închis(tat). Si-am încalecat pe şa or ma şi v-am spus po-vestea aşa şi aşa, căci îmi place să făt frumos din lacrimă. (autor anonim, eu, tu şi Ovidiu).

    Atenţie, aceasta (de mai sus) este o ficţiune. Orice asemă-n-are (n-are) cu situaţii din realitate este absolut întâmplăt-oare (oare) şi orice asociere cu persoane reale este ne-a-venită şi făcută de personaje pe propria răspundere. Să nu ziceţi că nu v-am spus. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: