(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Archive for 6 aprilie 2018

O intamplare din trecut

Posted by Arca lui Goe pe aprilie 6, 2018

Odata demult in frageda copilarie (sa tot fi avut vreo 7-8 ani), in vacanta de primavara, ma aflam la tara la bunica, si se intampla sa fie saptamana patimilor. Joi seara, bunica ne-a luat (pe mine si pe fratele meu) la Denie.  Cand am ajuns acolo se lasa seara. Liliecii si zarzarii din cimitir erau infloriti. Amurgul mustea de parfumul florilor lor. Misuna lume pretutindeni. Am intrat in biserica la slujba, in fum vânåt de tåmâie. Cand am iesit se intunecase de-a binelea. Biserica se afla (si se aflå inca) la poalele dealului pe care este cimitirul. Dupa slujba de Denie oamenii care ieseu din biserica se duceau in cimitir, sa-si cinsteasca mortii. Pe fiecare mormant erau lumanari aprinse, iar femeile jeleau asa cum se cuvine. De jos, de la poalele dealului privelistea era miscatoare. Bocetele femeilor se amestecau intre ele rezultand un bocet unic, neinteligibil si coplesitor, iar lumanarile, care faceau dealul sa scanteize feeric in intunericul noptii, pâlpâiau aproape toate cu aceeasi cadenta, atinse de vantul noptii care le facea sa tremure.  Am urcat apoi pe poteci pana la mormantul bunicului. In trecere vedeam fetele oamenilor care se aflau deja acolo, luminate de lumina firava a lumanarilor. Un alt spectacol.  Am observant cu o oarecare mirare ca femeile inlacrimate aflate acolo, cuprinse de jale si durere in timp ce incantau bocetele ritualice, se intrerupeau brusc, revenind aparent fara efort la o stare senina si indiferenta. Taifasuiau cu celelalte femei, trageau cate o dusca,  glumeau, radeau, pentru a se intoarce apoi, tot asa de brusc la lacrimi si la bocetele in care ii invocau cu voci sfasietoare pe cei dusi de pe lume.  Este aceasta o seara de Denie care mi-a ramas intiparita in minte.

O alta intamplare din trecut: POPQ

Posted in Sezonul Opt Vertical | 9 Comments »

 
%d blogeri au apreciat: