Luna de fotbal s-a terminat. Prima zi…
Posted by Arca lui Goe pe iulie 16, 2018
Luna de fotbal s-a terminat. Prima zi de dupa… a cazut (ca de obicei) intr-o zi de luni (I hate Mondays). Sa stam drepti si sa-i facem fata. Astazi este asadar prima zi a perioadei (de asteptare) dintre doua turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal. Multumita FIFA va fi o asteptare inca si mai lunga intrucat urmatorul campionat mondial de fotbal nu se va mai disputa (ca intotdeauna) in iunie-iulie ci (vai mie, ca niciodata) in noiembrie-decembrie… si inca in cel mai nepotrivit loc cu putinta: in desertul din peninsula Arabiei. Poate doar in Antartica sa fi fost mai rau, printre pinguini. In sfarsit, sa speram ca nu va fi inca si mai rau si ca macar se va disputa (totusi), si ca nimic de natura politica, economica, sociala sau de ce alta natura te-ai mira, nu va anula disputarea editiei viitoare. Qatar sa fie, dar sa fie. Pana atunci ne-om descurca cu ce avem. Un campionat european (in anul 20 – 20), mai multe turnee de tenis de mare slam… si cate alte astfel de spectacole de divertisment care sa ne intretina mandria de a fi påmânteni pe planeta de påmânt. Caci da, orice s-ar spune si orice s-ar zice, avem nevoie de divertisment, de joaca, de inutil. Inutilul cu sclipici este cel mai util cu putinta intru combaterea angoaselor existentiale ale omului si omenirii… Suntem atat de inteligeni incat putem detecta cu (prea) mare usurinta zadarnicia ontologica, ceea ce ne face sa avem o nevoie disperata de iluzii si compensatii. Suntem atat de luminosi (de dinauntru), cu abilitatile noastre cognitive, incat inevitabil atragem asupra noastra intunericul infinitului, care incearca sa ne anihileze, precum incearca energia intunecata sa anuleze sclipirea stelelor si a galaxiilor… (dilatand si diluand Universul). Hranidu-ne (pre noi) cu divertisment si distractie reusim sa pastram aprinsa flacara dorintei si a aspiratiilor de a fi, inventand astfel „bucuria de a fi si de a persista”, (in contra entropiei). Luna de fotbal s-a terminat. Luna de miere s-a terminat. Ce mai urmeaza? Vrem altceva… „Un criminal adevarat sa mearga la pian„.
(b)Arca lui goE 
Stely said
Ah, uite de ce cred eu ca anonimul Dl Goe este mare (genial) !! Da, pentru ca a dat sens cu multa inventivitate unei nazbatii(asa am crezut) spusa de mine, intr-un moment de exaltare :” sa nu fii mandru ca esti locuitor al Terrei ?” – Am vrut initial sa vin cu o explicatie asupra zicerii mele . Asta deoarece , citind comentariul Dlui Goe, m-am simtit cam jenata de manifestarea mea copilareasca . Am avut insa o retinere gandindu-ma ca daca incerc sa ma justific devin si mai ridicola. Ei bine, poate nu ma veti crede, explicatia mea ar fi fost aproape la fe,l dar pentru faptul ca nu ar fi fost atat de ingenioasa si frumoasa , acum imi pare bine ca nu am scris comentariul.
Si da, cred ca asa cum am spus candva :”Grandoarea artistica( muzica, dansul , poezia , alegoria ) istoria si spiritualitatea popoarelor care gazduiesc competitiile, ma fac mândra ca sunt martora pământeană a acestora. Ma tot gindesc, ce ar spune niste posibili extraterestrii , care s-ar afla din intimplare desupra Pamantului si ar vedea un asemenea spectacol si, desigur, un meci de fotblal si publicul in delir pe stadion ? Nu-i asa ca s-ar minuna ? 🙂
.
Aici raspunsul care m-a facut sa urmaresc si sa comentez in tandem cu Dl Goe 🙂 toate partidele din CM 2014.
Dl.Goe said
iunie 15, 2014 la 12:07 am
„Da, fotbalul este intr-adevar un uluitor fenomen planetar. Meritati felicitari pentru ca aveti receptorii necesari pentru a sesiza adevaratele dimensiuni si semnificatii ale acestui fenomen si inspiratia de a accepta sa fiti o pårticica din el, cu modestie si sensibilitate.”
P.S. Cand am scris comentariul „exaltat” din zilele trecute, uitasem de acesta (mai potolit si mai explicit insa ). Vrand( totusi) sa dau explicatia mi-am amintit de el, nestiind insa prea bine cam pe unde sa-l caut m-am lasat pagubasa. Acum, m-am ambitionat si dupa lungi cautari , l-am gasit. Offf, nu am putut sa ma abtin si am citit aproape toate comentariile intinse pe 4 topice , referitoare la CM 2014. De fapt le-am mai citit odata (dar nu pe toate) la inceputul acestui campionat. Marturisesc ca sunt bucuroasa ca am petrecut inca un CM pe Arca lui Goe.
ApreciazăApreciază
RALG said
Si, ca de obicei, placerea a fost de partea noastra, doamna. 🙂
P.S. Extraterestrii! Ce subiect vast. Se pare ca avem din ce in ce mai mare nevoie de existenta extraterestrilor, sau de alte repere asemanatoare, la care sa ne raportam, ca fiinte, pentru a reduce nitel riscul de a ne rataci in neanturi tehnologizante… Bineinteles insa ca pot exista si variante gresite de extraterestri care sa ne stimuleze mai degraba declinul decat progresul, dar ideea existentei unor entitati inteligente comatibile cu noi din punct de vedere al comunicarii, este una generoasa, care poate ajuta la combaterea solipsismului si a depresiei la scara umanitatii…
ApreciazăApreciază
bunica said
Bine v-am găsit! Vive la France! Italia all inclusive.
Eu stau și mă gândesc dacă nu cumva unele părți din omenire se uită la alte părți din omenire ca la niște extratereștri.
Ori dacă nu cumva ne vedem – măcar uneori – semenii prin ochelari de extratereștri…
ApreciazăApreciază
RALG said
Italia all inclusive este deja in wish list…
Intr-un fel sau altul toti suntem extraterestri… la origine… Termenul neavand o semnificatie foarte stricta… si desigur ca adesea ne tratam unii pe altii ca si cum n-am fi semeni… intru-totul… caci, vorba ‘ceea: oamenii se aseamna dar mai ales se deosebesc… 🙂
Noi aici am vrea sa desemnam prin „extraterestri” niste entitati inteligente care nu sunt oameni, nu se trag din oameni. si nu au stramosi comuni cu oamenii. Ceva care sa se fi dezvoltat in paralel cu oamenii si cu care sa fim cel mult semeni intru ratiune. Dintre acestia ne-ar interesa in mod special aceea cu care am putea comunica, cu care sa fim compatibili din acest punct de vedere (ca urmare a unei pozitionari asemanatuare pe scara universului, care sa ne ofere perspective asemanatoare)… Pot presupune ca exista extrem de multe feluri de entitati inteligente in Univers dar in cel mai probabil caz, cu majoritatea dintre ele nu ne-am putea intelege. Nici macar nu ne-am putea observa unii pe altii, chiar de am co-exista pe coordonate spatio-temporale apropiate…. din cauza faptului ca Universul nu este doar larg ci si adânc. Extrem de adânc. Este posibil sa existe felurite feluri de astfel de „extraterestri” (inobservabil) chiar aici, pe Pamant, sau sub pâmânt… in Soare, in interiorul atomilor, a neutrinilor, sau la scara meta-galactica… in interiorul nostru, sau care ne contin bine mersi pe noi in interiorul lor… Noi deocamdata ne uitam dupa unii asa, mai dupa chipul si asemanarea noastra, avand, vai noua, instrumente de observare si comunicare foarte precare. ceea ce ne limiteaza extrem de mult orizontul asteptarii in aceasta privinta…
ApreciazăApreciază
Stely said
Daca tot discutam despre Univers , atomi, neutrini , coordonate spatio-temporale si ,de ce nu, despre extraterestrii , s-ar cuveni sa-l omagiem alaturi de Google pe descoperitorul teoriei Big-Bang -Georges Lemaître -124 de ani (17-iulie 1984…)
ApreciazăApreciază
bunica said
Știați că BIG BANG e o „poreclă”? 🙂 Apropo de extraterestrul care mă conține, poate de aceea văd uneori mediul extrem de altfel, încât mă rătăcesc în cele mai familiare locuri. Apropo de extratereștrii din noi, boala noastră o însemna o dezordine mai mică ori mai mare în universul lor? 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
@Stely – Desigur ca dl.Georges Lemaitre merita omagiile si consideratia noastra inclusiv pe Arca lui Goe, pentru meritele si reusitele sale incontestabile (in lumea buna), dar si pentru felul sau de a fi, ca persoana si destin, intr-o varianta calma si eleganta de d.Goe… Totusi, cred ca mai potrit arfi sa-l declaram nu descoperitorul ci inventatorul teoriei Big-Bang. 🙂
@Bunica – Este posibil ca observatiile si ipotezele pe care le propuneti sa fie valide. Nimeni nu v-ar putea contrazice cu dovezi certe… Totusi noi unul avem imresia (credinta?!) ca Universul si mama natura sunt mult mai perfide decat am putea banui noi… Prin urmare „distantele” pe scala Universului care separa lumile inteligente sunt mult mai mari decat cele presupuse in ipotezele d-voastra, facand-le sa fie decuplate si inaccesibile unele altora, oferindu-li-se suficienta autonomie (inclusiv spatio-temporala) incat sa li se dea sansa unei evolutii cvasi-autonome, cvasi-indepentente, in cvasi-izolare… Presupun ca civilizatiile interioare noua (trecatoarelor noastre trupuri) se consuma cu viteze ametitoare, durand miliardimi de nano-secunde, adanc in interiorul quarc-urilor care compun nucleele atomilor din sutele de miliarde de celule care ne compun…. In acel adanc, in acele miliardimi de nano-secunde, este timp si spatiu suficienta sa se consume ere curioase, sa creasca si sa infloreasca si sa se stinga civilizatii de o extrema complexitate, care nu au practic cum sa influenteze direct enormitatea universului pe care-l constituie muritorul nostru trup… La extremitatea cealata, mult (mult de tot) dincolo de enormitatea greu imaginabila a galaxiei, la o scara mult meta-galactica, universurile astetea pe care le credem noi nascute prin bing-bang, constituie entitati de o bizara enormitate, cu un rit de o lentoare incredibila… care sunt parte a unor civilizatii (inteligibile doar la scara lor)… Acestea au dimensiuni de miliarde de miliarde de miliarde de ani lumina, iar o secunda din viata lor dureaza miliarde de miliarde de miliarde de ani (din timpul nostru)… Noi. omeniea, si omenirile succesive, de la scara asta a universului, ne vom fi nascut si stins de miliarde de miliarde de ori, pe durata in care o asemenea fiinta abia de va fi clipit din ochi intr-o buna dimineata… Noi neavand nicicum s-o atngem cu vreo umbrra de influenta..
Cum ar putea comunica asemenea lumi? Vorbim dat viitoare, visand un pic… Acum trebuie sa fug la autocar, in aceast dimensiune limitata (si limitativa) a existentei universale… O zi buna tuturor…
ApreciazăApreciază
bunica said
Drumuri bune și frumoase! Fără „găuri de vierme”. 🙂
ApreciazăApreciază
Stely said
@Dl Goe , mărturisesc că am stat nitel să mă gândesc cum ar trebui să scriu: inventatorul, descoperitorul sau părintele teoriei Big -Bang ? M-am oprit asupra cuvântului „descoperitor ” gândindu-ma ca in fond „teoria big-bang ” este de natura ştiinţifică , fiind deci o descoperire . Cuvântul „inventator” m-a condus la ideea că invenţia poate fi doar de natură tehnologică .
Însă, zâmbareţul acela de la la sfârsitul frazei mi-a amintit că d-voastră nu credeţi in „big -bang „, deoarece această „mare explozie”, ca să devină descoperire ştiintifica ar trebui mai întâi să fie experimentată. Ori pâna acum „big -bang-ul” încă nu s-a experimentat.
Prin urmare , cred că, de fapt, d-voastră aţi dat o altă conotaţie cuvântului „inventator” -anume cea de a „scorni „( inventa) un lucru închipuit, inexistent, neadevărat, Adica , ” dl.Georges Lemaitre” si-a imaginat ca asa a inceput formarea (Creatia) universului. Ceilalti cercetatori i-au imbratisat „teoria” crazand definitiv in ea. In concluzie v-as intreba, ce credeti dvs despre „Teoria Big-Bang ? Este cumva doar o”fantasmă stiintifică”!? Dacă -i aşa cum vă imaginaţi că s-a produs expozia , acel „bulgăre ” de foc din care s-a format întreg universul ?
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
@Stely – Dar cine zice ca Universul s-ar fi format vreodata? Ca nu s-a format (inca) niciodata. Nici nu prea ara avea cum sa se formeze, deformeze sau informeze… fiind deja in continua formare, deformare si informare inca din totdeauna, pentru totdeauna. Exista probabil o perspectiva valida din care se poate observa in zona locala un soi de explozie relativa, ca punct de discontinuitate (salt) (iluzoriu) in evolutia a ceea ce numim noi univers, care insa se vede asa din cauza ca suntem prost plasati pe directia de observare… Un univers nu se poate naste decat daca „exista” deja… Am adaugat ghilimele la existenta intrucat existenta unui asa ceva (univers) nu prea are multe in comun cu existentele (cu asa zisele existente) ale unor fragmente finite din univers, bunaoara cu existentele noastre efemere de bacterii terestre. In genere teoriile stiintifice propuse de oameni sunt inventii nu descoperiri… majoritatea dovedindu-se in mod evident a fi asa dupa o oarecare vreme… Pana si despre Isaac Newton este mai potrivit sa spunem ca a inventat teoria gravitatiei (Einstein a „demonstrate” ca este „o inventie”). Cu atat mai mult despre „teoria” BIG-BANG (care nici macar nu este teorie in acceptiunea clasica a termenului) ar trebui sa vorbim ca despre o inventie.
P.S. O sa vina vremea (inclusiv pentru stiintifici) sa vorbim despre cum arata „universal” inainte de BIG-Bang…
ApreciazăApreciază
Stely said
@Dl Goe , imi permit sa adaug la comentariul de mai sus câteva citate din „Teoreme poetice” care ( cred ) vin săcompleteze ceea ce aţi spus dvs :
Dacă apariţia omului pe Terra este
un accident, atunci sunt obligat sa deduc
că întreg universul este un accident.
A vorbi de evoluţia Universului este, deci,
o impostură. Cosmologii mai mult sau
mai puţin cuantici ar trebui să revendice
statutul jurnalştilor de fapt divers.
Natura inventează, omul descoperă .
Dar, atunci cănd omul inventează,
Natura se inventează pe ea insăşi.
Omul n-a fost creat, ci inventat.
Din pur egoism-pentru a asigura
auto-reproducerea universului.
Şi astfel omul a devenit muritor.
Universul fiind generat de fără -străfund ,
se poate conchide că „big-bang-ul” a fost
o imensă explozie liniştită a Marii Tăceri.
Omenirea poate iniţia „big-bang-ul” unui alt
univers. Doar dacă, obosită de visurile ei ,
omenirea nu rămâne cufundată în somn.
Autodistrugerea speciei umane ,
atât de posibilă astăzi , va antrena
distrugerea tuturor cosmosurilor .
Basarab Nicolescu-Teoreme poetice
ApreciazăApreciază
RALG said
@Bunica- Uneori „gaurile de vierme” (o denumire cam neinspirata pentru niste scurtåturi extreme) pot fi tot ceea ce trebuie pentru intalnirea cu niste miracole… Zice-se ca prin astfel de scurtaturi (care ar putea fi accesibile, de ex. prin plonjarea de buna voie intr-o gaura neagra – mai ales barbatii) se poate ajunge instantaneu in alte universuri (paralele?), in alte locuri, timpuri, spatii, ståri… la mari sau foarte mari distante (in timp, in spatiu sau in adancimi dimensionale, insondabile altminteri, precum Alice in Wonderland)… De exemplu printr-o astfel de gaura de vierme ne putem trezi dintr-odata intr-un oras minuscul creat de o civilizatie bizara aflat (relativ la actuala noastra localizare) in adancul unuia dintre atomii care ne compun… conectati la ritmul local al timpului si ajustati dimensional la scara spatiala locala, In mod bizar intr-o astfel de lume este posibi sa nu remarcam nimic nefamiliar sau ciudat, La fel, printr-o gaura neagra ne putem trezi (noi niste microbi infinitezimal mici, ca actori compatibili cu un UNIVERS de la scara multi-meta-Galactica, crescuti si incetiniti corespunzator, tot precum Alice care folosea ciuperci halucinogene pentru asemenea ajustari dimensionale (spatio-temporale). Odata intorsi (cumva) din acele universuri paralele, (in no time), experienta ar fi fiind incapsulata (cuantic?) intr-un soi de mici, vagi, nelamurite si aproape insesizabile emotii (pasagere).
ApreciazăApreciază
RALG said
Pare-se ca pentru dl.Neagoe Basarab Nicolescu, d-na Stely este o „gaura de vierme” care-i ingaduie (sau il forteaza) sa se teleporteze pe Arca lui Goe… 🙂 Joaca cu cuvintele a acelui domn este una e extrem de captivanta si plina de propmisiuni, doar ca, din pacate, este construita din cuvinte, doar din cuvinte, care (in generea) au intelesuri vagi, multiple, laxe, ale caror intelesuri sau acceptiuni sunt lasate la indemana cititorului (indiferent de cine, cat si ce ar fi fiind acesta)… Ce sa insemne oare termenul „accident”? Orice observator decent intelege ca exista o perspectiva relativa din care aparitia omului pe pamant este pur accidentala, intamplatoare, facultativa, fara scop si fara finalitate, si ca exista desigur o perspectiva din care, dimpotriva, aparitia omului pe planeta de pamant este un eveniment inexorabil, strict, determinat, obligatoriu, de neevitat.cu un scop anume si cu o finalitate (relativa) consistenta… Exista o infinitate de perspective din care apritia omului pe Terra, este un fapt totalmente insignificant, inobservabil, din care „accidental” sau „neaccidental” n-au nicio semnificatie, fiind formulari lipsite de (orice) sens. Oricum, mergand pe secventa perspectivelor convenabile in care acceptam ca are sens sa afirmi ca „apariţia omului pe Terra este un accident” (fara ca enuntul sa fie musai adevarat sau fals), totusi de aici nu se poa face generalizari la nivelul Universului „intreg”, decat daca relativizezi dramatic semnificatia termenului (un cuvant oarecare in aceat spectacol ludic cu vorbe)… Daca reducem corespunzator semnificatia termenului univers, il vom putea considera fara probleme si ca fiind aparut accidental, din greseala, dintr-o eroare, din imprecizie, din neatentie, intamplator si ca ar fii fiind o impostura… adica o șarlatanie, înșelătorie… Dar na acuma, cine ar fi sarlatanul si cine ar fi pacalitul (victima imposturii)? Probabil ca UNIVERSUL acesta „infinit” pe care-l credem noi nascut printr-un BIG-BANG din NIMIC, este doar o vibratie accidentala pe cale de atenuare (de la sine)… catre mult mai stabila stare a NIMICULUI… Cat despre celalalt UNIVERS, cel cu adevarat INFINIT, Dumneze stie ce si cum o fi, dar in tot cazul nu pare sa fie ceva ce sa fi aparut (ah) la un moment dat… UNIVERSUL ori a fost fiind (este) „dintotdeauna” pentru „totdeauna”, ori nu exista DELOC. Discutiile noastre si ale stiintificilor despre bula locala cu raza de circa 90 de miliarde de ani lumina, care se manifesta intr-o versiune (relativ) observabila pentru noi de vreo 13,7 miliarde de ani, este de fapt un mizilic, o nimica toata, o cacacreaza… Nu-i UNIVERSUL in sine…
Pe acest esafodaj fragil dl.Poet incearca sa acrediteze idee ca neputandu-se asa (cum sa fie Universul o impostura???) rezulta ca omul ar fi fiind o mare chestie de care se cramponeaza Universul…insusi. Ei as. In interiorul acestei „metafore” mda, universul inventeaza, omul descopera… In realitate universul nu inventeaza NIMIC, in schimb, tot incercand sa descopere, omul tot inventeaza niste teorii care dau impresia ca s-ar potrivi (provizoriu si local) cu niste chestii existente in univers. In realitate nu se potrivesc nici pe departe. Numai ni se pare. 🙂
Autodistrugerea speciei umane ,
atât de posibilă astăzi , va antrena
distrugerea tuturor cosmosurilor .
Mania grandorii, mandria de a fi pamntean amplificata la scara cosmica.
ApreciazăApreciază
bunica said
Ce părere aveți despre „Manifestul transdisciplinarității”?
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Manifestul transdisciplinarității? Fiindu-i virtualmente (co)autor spontan, potential si plenipotențiar 🙂 , ce parere pot avea? Buna. Dar s-ar putea si mai bine. Dar d-voastra ce parere aveti?
ApreciazăApreciază
Stely said
@Dl Goe – initial am vrut sa nu( mai ) intervin cu vreun raspuns la comentariul dvs , vis-a -vis de citatele din Teoreme poetice. Insa, faptul ca ati facut cateva referiri(mai in gluma , mai in serios) atat asupra modului cum este „transport” dl „Neagoe Basarab Nicolescu ” pe Arca lui Goe , cat si asupra continutului citatelor , m-am razgandit. Sa vedem ce-o iesi . 🙂 Ma simt incurajata insa de ceea ce ati spus dvs aici :
„Joaca cu cuvintele a acelui domn este una e extrem de captivanta si plina de propmisiuni, doar ca, din pacate, este construita din cuvinte, doar din cuvinte, care (in generea) au intelesuri vagi, multiple, laxe, ale caror intelesuri sau acceptiuni sunt lasate la indemana cititorului (indiferent de cine, cat si ce ar fi fiind acesta)”… intelegand prin asta ca pot sa aduc cateva clarificari, fara a fi pusa in situatia de a ma jena de faptul ca as putea sa fac interpretari eronate.
Prin urmare, privitor la intrebarea dvs, ce ar putea sa insemne termenul „accident ” va pot spune ca(din ce am citit) ar putea insemna „hazard”. Mai cred ca d-lui nu este adeptul ideii ca „apariţia omului pe Terra ” a fost supusă hazardului (accidentului. Referitor la „hazard” spune ca este” absurd să confunzi „aleatoriu” cu „hazard”. Aleatoriul cuantic este constructiv , are o directţe- cea a auto-organizării sistemelor naturale. „Hazard” nu e decat numele unui Dumnezeu fără chip , inventat de gândirea binară pentru a fi asasinat.”
De asemenea, defineste si „contrariul hazardului”, anume ca „nu este necesitatea , ci posibilul”. Aceasta insemnand ca, atat aparitia omului ,cat si a universului a fost posibila ; ca asa cum spune aici:”Destinul universului nostru fizic a fost jucat la zaruri într-o fracţiune infinitezimală de timp”
Deci, spun eu , a fost un ” noroc chior ” , ca ar fi putut sa fie si invers, adica ” ghinion”. 🙂 ” Fara imposibil , posibilul nu este decât un joc sadic , inventat pentru a justifica ireversibilitatea timpului.”
Prind nedumerirea dvs , („cum sa fie Universul o impostura???”) cred ca ati înteles gresit. Eu inteleg ca dansul nu se refera la Univers , ci la cei care cred ca aparitia omului si a universului au fost accidentale; ca, daca ar fi asa , „A vorbi de evoluţia Universului este, deci,o impostură” . Drept urmare ” cosmologii….ar trebui să revendice statutul jurnalştilor de fapt divers”.
A, da, imi place postura de „gaura de vierme „. 🙂 si cred ca Dl Basarab Nicolescu nu s-ar supara daca ar sti ca il transport pe Arca lui Goe ,prin intermediul Teoremelor poetice. Chiar dansul spune ca , citez din memorie; ” O zi fără teoreme poetice este o zi pierdută „.
Sau : „Singura mea avuţie sunt teoremele poetice . Si eu le-o dau celor bogaţi” .
Ah da, simt ca m-am imbogatit. . Ceea ce va doresc si dvs. 🙂
P.S. Somn usor, deocamdata. Eu raman pana la terminarea meciului Soranei Cristea din turneul de tenis – Bucharest open.
Gata, a castigat ! Bravo , Sorana !
,
ApreciazăApreciază
RALG said
Nefiind integral contaminat de semantica admirabilelor teoreme poetice ale d-lui Neagoe Basaraba Nicolescu (asa cum pareti d-voastra a fi) imi permit sa privesc intr-un fel critic felul in care incearca domnia sa asocieze necesarele sensuri cu intamplatele cuvinte pentru a da corp metaforelor pe care le propune. Asadar as zice ca daca inversul hazardului nu este necesitatea ci posibilul de aici s-ar putea deduce ca hazardul este echivalent cu imposibilul… ceea ce la infinit chair asa o fi fiind. Captivi in infinit cum ne aflam, dar numai si numai prin intermediul unor puscarii concentrice de dimensiuni finite (fiecare in parte), ne vine greu sa acceptam echivalenta dintre hazard si imposibil… Daca pentru un eveniment probabilitatea (chiar si cea cuantica) de a se produce este zero am putea crede ca acel eveniment este imposibil… Dar este oare asa? Sa presupunem ca avem o retea patratica plana infinita… Un plan infinit impartit in patratele… O infinitate de patratele vecine unele cu altele… Sa zicem ca noi am putea zbura liber (cu orice viteza) pe deasupra acelui plan, in orice directie si pe orice traiectorie, si ca la un moment dat ne-am decide (aleator ??! 😦 ) sa aruncam o biluta spre acel plan infinit, impartit intr-o infinitate de patratele. In acest context „hazardul” ar decide pe ce patratica sa aterizeze biluta, iar probabilitatea ca biluta sa „cada” pe o ptaratica anume este 0 (fix zero = 1 / infinit)… Totusi, evenimentul nu este imposibil… Biluta poate totusi ateriza pe acea patratica dintr-o infinitate de patratele. Ne avand acces la infinit, avem libertatea (egala cu o constrangere ingrozitoare) de a decide liber, dupa dorinta, daca un anumit eveniment este rezultatul „hazardului” sau dimpotriva… Putem CREDE ca hazardul exista sau dimpotriva putem CRDE ca hazardul (nici) nu exista… Oricum am CREDE tot bine (si corect) este… Vom putea gasi intotdeauna un context, o perspectiva, din care sa putem „dovedi” corectitudinea credintei noastre din care sa probabm ca fenomenul observat este o pura intamplare, un accident, rezultat la hazardului, al norocului (chior) ori al ghinionului (orb), dupa cum, cautand cu rabdare al context, alta perspectiva, vom putea arata (chiar si orbilor, prostilor si nesimtitilor) ca nu, nici vorba de intamplare, de accident, si ca fenomenul observat are sens, finalitate, scop, ca este veriga esentiala in ceva mai mare si mai inalt dect el insusi… Totu-i relativ (relativul e absolut)… Daca ceva nu se potriveste cu CREDINTA noastra primul pas in a depasi impedimentul, frustrarea, angoasa, este sa extindem limitele domeniului observat… facndu-l de zece ori mai mare, de o suta, de o mie de cate ori este nevoie… (daca ne este la indemana), incluzand mai multe detalii, fapte, relatii, date. Mai devreme sau mai tarziu vom ajunge intr-un „univers” guvernat de niste ligi care descriu relatiile in domeniul respectiv care vor satisface fara probleme CREDINTA noastra, oricare ar fi fiind aceea… Meditatia si plonjarea in lumea spirituala este un fel (unul dintre multele „posibile”) de a extinde enorm contextul, universul, domeniul, aria in care ne scremem sa ne DEMONSTRAM CREDINTELE… exact in felul descris mai sus… Pentru cineva foarte foarte bogat a castiga la ruleta la cazino nu este o intamplare, un accident, un rezultat al hazardului ci ceva inevitabil, obligatoriu, inexorabil, determinat. Joaca omul o suma de bani la ruleta (de exemplu 10 dolari). Daca ghiceste numarul obtine de 35 de ori mai mult, daca nu pierde… Dar poate continua sa joace. A doua oara joaca 20, apoi 30, 40… cat timp pierde va creste miza asa incat aceasta sa includa intreaga suma de bani pierduta anterior… la un moment dat va castiga recuperand astfel toate pierderile si asigurandu-si un castig substantial. Pentru saraci da, a acstiga la ruleta este o intamplare, un accident, produs de hazard… dar (se pare) ca nu si pentru cei saraci cu duhul, acolo intamplandu-se invers intrucat neabnuite sunt caile Domnului. 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
What about „universul holografic”? Dar despre cel organizat ca o rețea? (Întrebări de bunică pe picior de ducă.) 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Dor de duca tot mai rar, mai rar
Pui pe buze flacara pornirii
O pierdutu-i prospetimei har
Cu vioiu-i clopot al simtirii
What about?
Nu stiu cum sa inteleg intrebarile d-voastra de bunică pe picior de ducă. Vreti sa va spun intr-o clipa ce parere am „io” despre cele doua modele (cvasi)stiintifice de interpretare a „fragmentului de univers” pe care-l „obeservam”? Cred ca da, cele doua ipoteze sunt plauzibile, adica (a) da, ceea ce observam noi (inclusiv noi insine), poate fi rezultatul proiectiei holografice (umbra) unor intamplari mai adanci la care nu putem avea acces direct, ceea ce (de fapt inseamna) acreditarea si validarea ideii de „iluzie a realitatii”… si (b), intre entiatile galactice si meta galactice este foarte probabil sa existe retele de interconectare care formeaza niste mega-structuri consistente cu sens si functionalitati anume la acea scara… Totusi, pretentia acestor ipoteze de a sugera ca „realitatea” la care se refera este nici mai mult nici mai putin decat Universul, este de-a dreptul aberanta. Iaca se refera si ele la niste chestii imaginare, imaginate asa de catre oameni pe baza unui set extrem de subtire de date culese prin observatie, care au niste dinmensiuni relativ-enorm de mari in raport cu Pamantul (si sau cu creierul unui om), atata de enorme incat „stiintificilor li se pare firesc sa le confunde cu infinitul. Ei as! Enorma meta-galaxie nu-i nici macar cat un fir de praf…
ApreciazăApreciază
bunica said
Bieții „științifici”! 😦
ApreciazăApreciază
bunica said
Voi intra într-o mai lungă vacanță, în curând. Printre cele de făcut în lumea reală mi-am propus și meditația. Un cunoscător spune că am deschidere spirituală și că e vremea să lucrez mai mult asupra ei. Eu cred că meditația are acces acolo unde fizica teoretică nu găsește nicio cale. În rest, rămân o bunică interesată de acest blog. 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
@Bunica – Cineva apropiat din anturajul meu nevirtual a plonjat cu curaj in aceasta „gaura neagra de vierme” a meditației si iluminarii prin meditație si hipnoza, spre dimensiunea „spirituala” a existentei. Mie rezultatele nu mi se par extrem de concludente, in tot cazul nu atat de concludente pe cat ii apare persoanei in chestie. Am fost astfel brutral separati de efectele colaterale ale teoriei relativitatii, nu cå generalizate, ci total universalizate, cu aplicare in medii sociale, si in psihologii personale. Cu siguranta ca meditația poate oferi acces acolo unde fizica teoretică nu găsește nicio cale (spre o lume (meta-fizica), deocamdata incompatibila cu fizica)… Dar na, acuma… Destinatii de vacanta si recreatie sunt multe… In masura posibilitatilor si afinitatilor fiecare le alege pe cele care i se potrivesc, sau despre care crede ca i se potrivesc, in drumul catre sine si implinire… sau nu. Va urez vacanta placuta si fertila, plina de multe si utile gauri de vierme…
Se stinge un neam luminat
Si puternic si mandru,
Jignit de dusmani, ieftinit de plavani,
Se-nchide-n afara si fuge-nauntru…
ApreciazăApreciază
bunica said
Adrian Păunescu… Doi într-unul. 🙂 Separat / legat de sine însuși de câte o gaură de vierme.
E greu să convingi pe cineva că o meditație simplă te face să „simți” lumea spirituală. E ca și cum ai comunica deliciile oferite ție de consumarea unui pepene galben unui semen care știe că pepenele galben nu există. 🙂
Iar Krishnamurti zice că meditarea „se întâmplă” brusc, fără tehnici. E nevoie doar de disponibilitatea de a te lăsa să stai în ea. Dacă oi fi priceput eu bine…
Sub alt aspect, cine crede în căile SCURTE spreTOTALA iluminare nu prea merită încrederea noastră.
Subiectul este atât de sensibil încât inițiatul „Se-nchide-n afara si fuge-nauntru…” Dacă e înțelept. 🙂
Mulțumesc pentru urări. Ce-o fi, să fie! Că vorba aia: unde dai și unde crapă!
PS. Vă place Blaga? Dar „Diferențialele divine”?
ApreciazăApreciază
RALG said
Probabil ca universul spiritual este inca si mai infinit decat cel altfel decat spiritual (si care nu are cum alt fel sa fie desemnat in putine cuvinte). Probabil ca meditatia este un canal prin care sinele se poate transporta pe sine la localitate (mai mult sau mai putin integral, de obicei foarte partial, dar oricum suficient)… Probabil ca odata ajuns acolo, in acel spatiu „atat de” infinit, in care desigur ca te poti pierde pe tine de tine, ratacindu-te ca in orice infinit, nu te vei plictisi, cascand gura si minunandu-te foarte tare de ceea ce observi (ignorand cu usurinta ca tot ceea ce observi este fix ceea ce tu creezi observand)… Odata ajuns acolo nu mai conteaza cum anume ai ajuns, de unde vii, ce si cum vei fi fost mai inainte de aceasta ajungere, in acest soi nou de captivitate, care ofera insa (cu mare marinimie) senzatia unei libertati absolute si crescatoare… Totusi, pentru cei care nu-s inca acolo, ideea de a te indrepta in mod deliberat catre intrarea in acest univers (fara iesiri) poate avea o gama larga de semnificatii si explicatii… In genere scopul unei astfel de operatiuni este echivalent fie cu „evadarea” sau fie cu „retragerea”. Este desigur trist, dezamagitor, disperant, ca aria nespirituala a uni-versului ne poate constrange catre aceasta deznadejde la capatul carea sa ne dorim fie evadarea, fie retragerea… dintr-o lume in alta lume. Bunaoara de pe lumea asta pe lumea ailalta. Totusi nicaieri nu este mai bine decat acasa. Acasa este intotdeauna AICI si ACUM. Unde sa vrei sa fugi de acasa? Cum? De ce? Stai drepti si fa-i fata la prea complicata viata… Continui sa cred ca exista maniere potrivite prin care din AICI si ACUM (de acasa) sa-i fie solicitate infinitului resursele necesare pentru (a construi) sens, scop, dorinta… si pentru a fi fiinta (capabila de a re-simti si manifesta bucuria de a fi, intr-un fel complex, inteligent, elegant, mai mult decat poate face acest lucru o stanca de la malul marii imbratisata zilnic de valuri, de vanturi, de soare, de pescarusi si de privirile noastre admirative…). Sa nu ne mineralizam asadar… nici macar prin exces de spiritualizare… voluntara, iluminare, ori alte feluri de insingurare… ne insinguram oricum…
TOTALA iluminare???
Blaga ??? Unde am mai auzit eu cuvântul asta? Da, da, Blaga, Lucian Blaga… E-he-hei, demult, tare demult, intr-o alta viata, de peste multe alte viieti… Da, imi placea pe atunci,odinioara, la nebunie, intre timp insa ne-am racit, ne-am indepartat, ne-am pierdut unul de altul, ne-am uitat, ne-am izolat, Dar ce, parca este singurul prieten pierdut astfel? Nu, sunt duium… D-voastra va place Blaga? Inca? de ce? Cum? Ce? V-ar placea sa-mi placa si mie? Dar cine sunteti d-voastra de va ingaduiti sa aveti asemenea placeri? 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
Consimțesc total la zicerea asta: „Continui sa cred ca exista maniere potrivite prin care din AICI si ACUM (de acasa) sa-i fie solicitate infinitului resursele necesare pentru (a construi) sens, scop, dorinta… si pentru a fi fiinta (capabila de a re-simti si manifesta bucuria de a fi, intr-un fel complex, inteligent, elegant, mai mult decat poate face acest lucru o stanca de la malul marii imbratisata zilnic de valuri, de vanturi, de soare, de pescarusi si de privirile noastre admirative…)”. Mă simt foarte înțeleasă. Yes! Asta este esența unei „bune” meditații. Mindfulness.
Mie îmi place Blaga încă, și puțin îmi pasă dacă vă place au ba, că cine sunt eu să vă sugestionez / coafez plăcerile?! 🙂
Îmi pot permite multe extravaganțe, mai ales în vacanțe. Vorba ceea: „Halal de mine, sunt orfan!”
ApreciazăApreciază
bunica said
DE CITIT o carte faină. Explică munca fizicienilor teoreticieni și experimentatori: https://www.cartipdf.com/lumi-paralele-michio-kaku/
LUMI PARALELE, Michio Kaku.
ApreciazăApreciază
bunica said
Ne ajută inclusiv să construim întrebări.
ApreciazăApreciază
RALG said
Să le construim asadar!
ApreciazăApreciază
Stely said
„Să le construim asadar! ” …”dar nenea Anghelache, cuminte, n-a vrut să răspunză.“. 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
DA. Sinuciderea lui Anghelache a istovit mințile multor critici literari și a produs multe interpretări și chiar inflație de interpretare. Faină problemă! „Altă întrebare!” 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Trupa di-vertis si-a incheiat de-mult activitatea dar ecourile continua sa fiinteze… in di-verse di-versiuni… precum aceasta in care nenea Angelache chiar raspunde… doar ca la alta intrebare decat cea sugerata aluziv de catre insitentul martor…
ApreciazăApreciază
bunica said
Suntem pe un blog de divertisment. Mie așa mi se pare. 🙂
ApreciazăApreciază
Stely said
„Alta intrebare”? Da, cum decurge meditatia ? 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
Exact ca o meditație.
ApreciazăApreciază
bunica said
🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Dupa umila mea parere (ca outsider), felul in care raspundeti nu denota c-ar decurge exact ca o meditatie, sau ca ar produce efectele scontate îndeobște la capatul unor sesiuni de meditatie…ci chiar dimpotriva, dar, cine stie? Poate ca am eu o imagine deformata in legatura cu asta… 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
Răspund cum îmi permite umila mea minte. 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
Mintea mea de acum. Încă nu mi-am început vacanța, nici sesiunile de meditație. Pot să-mi permit să vă contrariez așteptările. 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Numai d-voastra puteti sti daca va permiteti (sau nu) sa-mi contrariati așteptările (ulterior faptului de a va imagina ca as avea asa ceva, eventual inducandu-mi astfel de pseudo(asteptari). Eu chiar n-am cum sa stiu.
Ce voiam sa spun (intr-o maniera delicata, care vad ca e utilizata in contra (d)enuntului) este ca atitudinea d-voastra nu este a cuiva care practica meditatia (ci mai degraba dimpotriva, asta fiind perceptia mea, desigur), iar ceea ce in niciun caz nu voiam sa spun ar fi fiind ca ar trebui sa raspundeti altfel decat va permite sau va cere „umila” d-voastra minte. Di-versiunea pomenita se refera la faptul ca, dupa cate mi se pare, cedati din ce in ce mai usor ispitei de a propune di-versiuni pe baza unor versiuni interpretative alternative a textelor pro-puse. Adica ca va faceti ca altceva trebuie inteles (din cum suna frazele interlocutorilor) impingand discutiile in mod intentionat in directii colaterale, cu aerul ca tama despre asta era vorba… De obicei nu este. Dar, ce-i drept e drept, suntem (intr-adevar) pe un „blog” de divertisment asa incat manevrel d-voastra sunt cat se poate de ingaduite, permise, acceptate si incurajate, extrem de similar precum sunt si denuntarile acestora in replici compuse liber pe acest „blog” de divertisment. Sper ca nu va suparati si ca acordati si interlocutorilor aceeasi libertate pe care v-o acordati d-voastra inseva. Nu?
ApreciazăApreciază
bunica said
Cu respect vă amintesc că am spus: „Voi intra într-o mai lungă vacanță, în curând. Printre cele de făcut în lumea reală mi-am propus și meditația. Un cunoscător spune că am deschidere spirituală și că e vremea să lucrez mai mult asupra ei.”
Confundați proiectele mele cu realizările mele.
Mă acuzați de „manevre” atunci când gândesc și mă exprim liber.
CUI PRODEST?
Nu pot fi mereu în acord cu schemele dumneavoastră de gândire. Mi-am testat limitele, 🙂
Nu mă mai amuză discuțiile de aici. Lumi paralele. Obositor.
VACANȚĂ FRUMOASĂ!
ApreciazăApreciază
RALG said
Poate ca practicati di-versiunea fara sa va dati seama. Acum de exemplu sugerati ca eu sunt cel care asociaza facerea de manevre cu exprimarea libera, cum ca va acuz de manevre taman cand va exprimati liber, in directa relatie cu exprimarea libera si ca prin urmare v-as ingradi astfel libertatea de exprimare sau macar m-as opune ei or as fi deranjat de ea… Ceea ce este cat se poate de fals. In niciun caz nu va acuzi de „manevre” atunci când gânditi și vă exprimati liber ori pentru ca ati gândi și v-ati exprima liber. daca va acuz de vreo manevra asta este in raport direct doar cu comtinutul textelor pe care le propuneti nu in raport cu modalitatea in care a fost compus si propus acel text ori cu scopurile urmarite prin postarea lui. Faptul ca sugerati altminteri este in sine o di-versiune pe care chiar n-o pot trece cu vedere si pe care trebuie s-o explicutez cat se poate de clar… Poate pana la urma veti intelege si d-voastra ce vreau sa spun. Chiar si asa imi pare rau ca nu vă mai amuză discuțiile de aici, dar nici nu-mi pot limita libertatea de exprimare doar ca sa va asigur d-voastra amuzamentul. Fiecare dintre noi e liber sa stea, sa plece, sa comenteze, sa nu comenteze, sa caute (exclusiv) amuzamentul sau altceva, fara sa se astepte ca cineva (altcineva) ar fi fiind obligat sa i le ofere sau sa i le faciliteze. Nu?
VACANȚĂ FRUMOASĂ, d-voastra, Eu nu sunt in vacanta. Imi puteti insa ura week-end placut.
ApreciazăApreciază
bunica said
Mă amuz oricum. De acum, urmărindu-vă discutând cu ceilalți. E un loc unde am venit și voi mai veni, pentru relaxare.
Mulțumesc de urare. Voi citi, voi medita, mă voi plimba, voi scrie liber. O vacanță pe gustul meu. Regret că viața reală vă ține pe loc și vă doresc weekend plăcut! Multă sănătate!
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Regretati că viața reală mă ține pe loc… !!? pam-pam… 🙂 🙂 E tare! Aici trebuie sa fie ceva in legatura cu confuzia dintre proiecte si realizări….bine insa ca s-a intors amuzamentul… caci distactia e mai de soi cand toata lumea are fun, fara dis-criminare. 🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Arca lui Goe este (pare a fi) un soi de gaura de vierme care, in pauza dintre doua editii ale Campionatelor Mondiale de Fotbal, intermediaza teleportarea discutiei, dinspre nimic, catre teme bizare precum „natura universului”. Interconectari bizare intre varietati relative ale unor nimicuri cvasi-universale. 🙂
Aici ar fi de mare folos (retoric) sa avem ca obervator activ un martor in genul INTJ. Se ofera cineva? Ghinion. Nimeni. Nimic. Niciodata.
ApreciazăApreciază
RALG said
1. Cum îti dai seama ca un barbat îsi face planuri de viitor?
Îsi cumpara doua lazi de bere.
2. De ce înainte de a pleca în armata, ardeleanul smulge toate florile din gradina?
Ca nu cumva nevasta-sa sa faca copii din flori!…
3. Ce e mai grav decat o femeie geloasa?
O femeie geloasa fara motiv.
4. Care este asemanarea între amant si purcel?
Dupa sase luni, amândoi devin porci…
5. Cum poti evita certurile într-o relatie?
Eviti relatia.
6. De nu mai primesc politistii pantofi cu gaurele?
Pentru ca nu le ajungea siretul!
ApreciazăApreciază
bunica said
PENTRU CEI INTERESAȚI DE MEDITAȚIE:
https://www.cartipdf.com/mindfulness-pe-intelesul-tuturor/
ApreciazăApreciază
RALG said
Mer-ci 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
Scuze dacă am exagerat introducând o ofertă. Uneori mi-o iau pixelii pe dinainte. 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
MULȚUMESC pentru găzduirea generoasă a comentariilor mele stângace, de bunică, pe barcă. Voi avea o lungă vacanță din care este posibil să nu mă mai întorc. 🙂
Veselie, comentatori „comme il faut”, idei interesante, sănătate și prosperitate vă doresc!
ApreciazăApreciază
RALG said
Va multumim asemenea si va dorim vacanta placuta si re-creativa. Singura interpretare logica, posibila, pe care o pot acorda enuntului ca „este posibil să nu vă mai întorceti” (din vacanta? pe Arca? ??) este una singura si anume ce este posibil sa va intoarceti.
P.S. La noi toate comentariile sunt „comme il faut” si la fel toate replicile acordate comentariilor (care sunt si ele la randul lor tot comentarii)…
P.P.S. Insistenta pe ideea generozitatii noastre si a stângåcie d-voastra ne aminteste un aforism dragut: Nimeni nu este modest degeaba. 🙂
ApreciazăApreciază
bunica said
Iar faceți exces de interpretare. Eco v-ar trage de mânecă. 🙂
Veselie, comentatori „comme il faut”, idei interesante, sănătate și prosperitate vă doresc!
ApreciazăApreciază
RALG said
Afirmatia ca as face exces de interpretare este un simplu enunt declarativ, o impresie, o opinie, nu un fapt. Senzatia de exces (subiectiva) este a d-voastra…Impresia (opinia) mea este ca acest exces isi are originea in prea-multul emo-informativ plasat inadins la origine in enuntul propus de d-voastra: „Voi avea o lungă vacanță din care este posibil să nu mă mai întorc.” Ce ati vrut sa spuneti? Cum ar trebui interpretat acest enunt? Interpretarea logica pe care i-am dat-o era si cea mai optimista cu putinta. A fost excesiva? Fie. Spuneti d-voastra cum ar fi trebuit sa inteleg un asemenea enunt. Poate ca „informatia” livrata de catre domnia voastra era in fapt foarte vaga, inadins vaga, (sunand insa apocaliptic) astfel incat orice posibila tentativa de interpretatre sa fie gresita. In context „nota grava” asociata apocalipticului enunt despre o vacanrta lunga fara intoarcere putea fi doar o figura de stil (o s-fortatre literara) sau expresia precara a cine stie caarei realitati adanci. Am optat liber pentru prima varianta. Am gresit? Noi nu vom sti-o poate niciodata…
ApreciazăApreciază
bunica said
Text features and reader characteristics, big secret of comprehension. 🙂
ApreciazăApreciază