(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Soarele negru al nopţii

Posted by Arca lui Goe pe aprilie 19, 2019

„Zilele vietii mele”, o formula intâlnitå, romane, nuvele, poeme, cantece… caci zilele includ si noptile… (nu-i asa?) in cercul celor 24 de ceasuri buimace. Dar totusi ar merita sa existe aevea niste proze (scurte, lungi, nu conteaza) intitulate asa „Noptile vietii mele”… Oooo , tu, prea-cinstite cititor citit si (atat de) unic al Arcei lui Goe cum stai cu noptile? Ce intamplari de noapte din viata ta ar merita sa ramana in jurnalul imaginar al vietii tale? Cum arata in medie noptile vietii tale? Ce mai stii despre ele? Ce-ti mai amintesti din noptile copilariei? Ale adolescentei? Ale tineretii si maturitatii? Noptile coplesitoarelor intimitati si ale abisalelor singuratati? Daca ar fi sa alegi trei noptii (numai trei) din viata ta, pentru a fi expuse la muzeul universal al noptilor, pe care le-ai alege?

9 răspunsuri to “Soarele negru al nopţii”

  1. N-am inventat sintagma „Soarele negru al noptii”… dar nici n-as putea sa spun pe unde anume, prin ce intuneric, am mai vazut-o (poate pe la Octavian Paler)… Cert este ca exista (cel putin) un soare negru al noptii care ne lumineaza pe fiecare din noi, doar ca unii dorm adanc si nu-i vad nevederea, si nu-i simt pe piele radiatia infra-neagra si razele ascutite…

    • Mda, „Zilele vietii mele”, o formula intâlnitå, romane, nuvele, poeme, cantece… caci doarå zilele includ si noptile… (nu-i asa?) in cercul celor 24 de ceasuri buimace.

      Dar totusi ar merita sa existe aevea niste proze (scurte, lungi, nu conteaza) intitulate asa „Noptile vietii mele”… Tu, prea-cinstite cititor citit si (atat de) unic al Arcei lui Goe cum stai cu noptile? Ce intamplari de noapte din viata ta ar merita sa ramana in jurnalul imaginar al vietii tale? Cum arata in medie noptile vietii tale? Ce mai stii despre ele? Ce-ti mai amintesti din noptile copilariei? Ale adolescentei? Ale tineretii si maturitatii? Noptile coplesitoarelor intimitati si ale abisalelor singuratati? Daca ar fi sa alegi trei noptii (numai trei) din viata ta, pentru a fi expuse la muzeul universal al noptilor, pe care le-ai alege?

  2. RALG said

    Noaptea din poza aduce cu o gaura neagra… 🙂

  3. „Ziua e prea scurta, domnule, soarele prea putin. Cerul e plin de nori, fericirea o simpla vorba. În fine, dracul sa le ia pe toate. Ca zeii te pedepsesc exact cu calitatile cele mai frumoase pe care ti le daruiesc… Dar nici azi nu pricep cum poate fi cineva mizantrop sub un soare arzator, pe o plaja. Probabil adevarata nefericire nu e sa nu fii iubit, ci sa nu poti iubi… Soarele se ridica peste acoperisurile caselor, lumea zâmbeste. Si are dreptate. În viata e ca la cursele de cai. Nu te opresti pentru ca un calaret a cazut din sa. Cel mult îl feresti…” – O.Paler

  4. RALG said

    Dupa cum marturisisem intr-un comentariu pierdut (disparut intr-un mod misterios de pe acest fir) nu ma asteptam ca prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe sa se ingramadeasca sa propuna proze scurte despre noptile sale cele mai spectaculoase, mai memorabile sau mai terifiante, in tot cazul nu mai mult decat s-ar fi ingramadit sa raspunda intrebarii postata aici la: Mintea de pe urmă a românului palnetar. Deh, acel prea-cinstit este si mult prea timid ca sa ia realmente in considerare o asemenea posibilitate… Prin urmare in cele doua postari l-am avut in vedere exclusiv in calitate de cititor, dar nu si in postura de comentator-contributor… Totusi imi imaginam ca se va gasi unul anume sa se laude evaziv cu niste detalii despre intamplari de noapte carora le-o fi fost, candva, la limita imaginarului, he-rou… Dar uite ca deocamdata nu. Si nu. Nimeni. Nimic…

  5. Dl.Goe said

    Un sarlatan a fost arestat de catre politisti pentru ca vindea o licoare numita „elixirul tineretii vesnice”. La sectie s-a constatat ca individul era recidivist. Mai fusese arestat pentru acelasi lucru in 1678, 1714, 1821, 1937…

  6. RALG said

    De re-vazut din cand in cand:

    Vă prezentăm alăturat zece citate din operele lui Mircea Eliade care îi definesc concepţia despre viaţă şi moarte:

    1. „Amintirile sunt icoanele timpului pierdut“ – („Romanul adolescentului miop“)

    2. „Suntem condamnaţi să învăţăm şi să ne trezim la viaţa spirituală prin cărţi“ („Încercarea labirintului“)

    3. „Fiecare om vrea să fie liber în viaţă, dar toţi fug de consecinţele libertăţii lor“ („Huliganii“)

    4. „Experienţa este singura în stare să ne ofere o informaţie reală despre viaţă“

    5. „Viaţa cunoaşte scene, şi se poate spune că e împărţită în acte, dar cortina se lasă o singură dată“ („Adio!“)

    6. „Nu poţi iubi niciodată doi oameni în acelaşi timp. Iubeşti pe rând, când pe unul, când pe altul“ („Noaptea de Sânziene“)

    7. „Se confundă prea des moartea cu cadavrul“ („Oceanografie“).

    8. „Moartea dă unor oameni o viaţă faţă de care existenţa lor pământească ajunge o simplă umbră“ („Oceanografie“)

    9. „Suntem păcăliţi; ni se spune că a mai trecut o jumătate de oră, sau că e şase – ca şi cum asta ar avea vreo importanţă. Important e faptul că Timpul nostru, aşa zis al Vieţii, e un Timp al Morţii“(„Noaptea de Sânziene“)

    10. „Toţi suntem nemuritori. Dar trebuie să murim întâi“.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: