Arca lui Nole (II)
Posted by Arca lui Goe pe februarie 8, 2020
Arca nu este o ambarcațiune de transport. Nu are nici motor, nici pânze, nici vâsle, nici sisteme de navigație. Are cel mult ancoră. Arca nu este făcută să te ducă undeva, niciunde, oriunde, ci tocmai invers, este făcută să te men-țină pe loc, prin simplă plutire, într-o lume prea schimbătoare, să te conserve pe tine împreună cu lucrurile valoroase pe care le ai în păstrare, pe durata Potopului, în așteptarea unor vremuri mai bune, mai normale, mai stabile. Arca este un mijloc de hibernare și pe-trecere pr-intr-o strâmtoare. De obicei Potopul nu tine mult. Mult ține pregătirea pentru Potop. Construirea arcei și așteptarea potopului, durează mai mereu aproape o veșnicie, o viață întreagă, ce mai tura-vura. Este – deci – important cum îți organizezi viața câtă vreme esti în șantier pentru construcția și păstrarea Arcei în stare de funcționare. Daca ești băiat deștept, construiești Arca direct pe Ararat. Daca știi unde este Araratul. Trebuie să fi gospodar (arhitect, inginer, contabil, designer… etc) dar și diplomat și mediator, mai ales când încep să-ti sosească inter-locutori pasageri pe arcă. Unii în trecere, alții in petrecere, unii in vizită, alții din întamplare, unii cu gând să stea, alții cu gând de ducă, unii să fure, alții să-ti dea (mai ales sfaturi), alții să prade. Viața ca o pradă. Unii pașnici, alții puși pe harță, scandal, desfrâu. Mă rog, pe Arca la fel ca-n Lume. Nu poți sa te aștepți ca cineva, vreunul dintre presupușii pasagerii, vizitatori provizorii și adesea clandestini, ori din echipaj, ori dintre lucrătorii cu ziua, cu noaptea, cu ora, cu clipa, meșteri mari, calfe și zidari (salahorii) să priceapă ce-i cu Arca ta, care-i mersul, care-i taina. Nu te apuca să le explici de-spre nu știu ce potop care o sa vina, eventual, cândva, într-un viitor… imemorabil, și pentru care te-ai apucat tu, încă din zorii existenței, să-ti faci la munte coteț plutitor. Vezi-ți de treabă. Nu merită. Nu te vor crede, vor râde de tine și te vor sabota, așa la mișto sau pentru orice eventualitate. Spune-le că este un simplu hotel cu ziua, pe vârful Omu. In rest nu spera și nu ai teamă. Arca nu este o ambarcațiune de transport. Nu are nici motor, nici pânze, nici vâsle, nici sisteme de navigație. Are cel mult ancora. Arca nu este făcută să te ducă undeva, niciunde, oriunde ci tocmai invers, este făcută să te men-țină pe loc, prin simplă plutire, într-o lume și așa prea schimbătoare… bla, bla, bla, etc.
(p.s. Arca lui Goe este o Goeletă, nu o arca sadea, a lui Nole însă…)
Melbourne – Ararat – duminica 2 februarie 2020, antediluvian. Finala dintre Novak Djokovic si Dominic Thiem s-a terminat. S-au încheiat si festivitățile de decernare a premiilor si a trofeului. Spectatorii din tribune si din lume se ridica si pleacă, ducându-se care-încotro, spre casele lor. Ieșit din atenția publicului dl. Nole, îmbrăcat in pantaloni scurți, se îndreptă prin labirintul culoarelor interioare ale arenei, către vestiare. Are in buzunarul pantalonilor scurți un cec cu vreo câteva milioane de dolari, iar in mana are un bol cu lapte si cereale din care mănâncă cu pofta, cu lingura, din mers. Este însoțit de o mătușică simpatică, probabil cea care i-a oferit cerealele cu lapte, iar la câțiva pași in spate, si de un trepăduș sobru si elegant, îmbrăcat in costum, la patru ace, care, plin de importantă, cară trofeul câștigat de dl.Nole. Un reporter vrea sa-l întrebe ceva, lucruri importante, pe campion. Tenismenul nu se oprește nici din mers, nici din mâncat, declarând senin că este flămând. Reporterul si cameramanul merg în fata lui de-a îndărătelea pentru a putea continua conversația cu dl.Nole. Vor sa știe care este semnificația (sensul) câștigării acestui al 17-lea turneu de grand șlam. Dl. Nole pare încurcat de întrebare. Continua sa înfulece cereale cu lapte, utilizând cu o oarecare îndemnare lingura din dotare, si zice ca n-a avut timp sa se gândească la asta, ca-i e foame, si ca vrea sa se gândească la soție si la copii, pe care nu i-a mai văzut de 5 săptămâni, si ca probabil o sa aibă timp sa se gândească după ce se întoarce acasă si-si revede familia, sau, zice după un moment de gândire, poate ca semnificația nu poate fi înțeleasa acum, ci abia mai târziu, mult mai târziu, după ce-si va fi încheiat cariera sportiva, ajungând prin urmare cu Arca sa (tenisul) la un liman, pe muntele Ararat din Serbia (o tară mică, mică de tot, cam cât Elveția). Oare ce-o fi vrut sa zică? Aceasta-i întrebarea…
Reporterul si cameramanul se retrag în lateral, iar dl.Nole si alaiul își continua calea. Trepădușul își abandonează pentru câteva clipe morga serioasă si zâmbind cu toată gura se întoarce către cameră ridicând trofeul in semn de victorie, in postura de campion.
(b)Arca lui goE 
Arca lui Goe said
Melbourne – Ararat – duminica 2 februarie 2020, antediluvian. Finala dintre Novak Djokovic si Dominic Thiem s-a terminat. S-au încheiat si festivitățile de decernare a premiilor si a trofeului. Spectatorii din tribune si din lume se ridica si pleacă, ducându-se care-încotro, spre casele lor. Ieșit din atenția publicului dl. Nole, îmbrăcat in pantaloni scurți, se îndreptă prin labirintul culoarelor interioare ale arenei, către vestiare. Are in buzunarul pantalonilor scurți un cec cu vreo câteva milioane de dolari, iar in mana are un bol cu lapte si cereale din care mănâncă cu pofta, cu lingura, din mers. Este însoțit de o mătușică simpatică, probabil cea care i-a oferit cerealele cu lapte, iar la câțiva pași in spate, si de un trepăduș sobru si elegant, îmbrăcat in costum, la patru ace, care, plin de importantă, cară trofeul câștigat de dl.Nole. Un reporter vrea sa-l întrebe ceva, lucruri importante, pe campion. Tenismenul nu se oprește nici din mers, nici din mâncat, declarând senin că este flămând. Reporterul si cameramanul merg în fata lui de-a îndărătelea pentru a putea continua conversația cu dl.Nole. Vor sa știe care este semnificația (sensul) câștigării acestui al 17-lea turneu de grand șlam. Dl. Nole pare încurcat de întrebare. Continua sa înfulece cereale cu lapte, utilizând cu o oarecare îndemnare lingura din dotare, si zice ca n-a avut timp sa se gândească la asta, ca-i e foame, si ca vrea sa se gândească la soție si la copii, pe care nu i-a mai văzut de 5 săptămâni, si ca probabil o sa aibă timp sa se gândească după ce se întoarce acasă si-si revede familia, sau, zice după un moment de gândire, poate ca semnificația nu poate fi înțeleasa acum, ci abia mai târziu, mult mai târziu, după ce-si va fi încheiat cariera sportiva, ajungând prin urmare cu Arca sa (tenisul) la un liman, pe muntele Ararat din Serbia (o tară mică, mică de tot, cam cât Elveția). Oare ce-o fi vrut sa zică? Aceasta-i întrebarea…
Reporterul si cameramanul se retrag în lateral, iar dl.Nole si alaiul își continua calea. Trepădușul își abandonează pentru câteva clipe morga serioasă si zâmbind cu toată gura se întoarce către cameră ridicând trofeul in semn de victorie, in postura de campion.
ApreciazăApreciază
Stely said
„Oare ce-o fi vrut sa zică? Aceasta-i întrebarea…”
Cred ca „o fi vrut sa spuna” ca „semnificatia ” celui de-al 17 -lea turneu se va putea intelege (mai bine )dupa incheierea „carierei sportive” cand se vor mai aduna destule trofee de Grand Slam, atatea cat sa-l plaseze pe „Arca sa (tenisul)” pana in varful „muntelui Ararat .”
Asta cred ca a vrut sa zica si raspunsul la intrebare este totodata si prezicerea mea. Om trai ? si om vedea. Daca nu noi altii .
Apropo, dar Dl Goe ce-ar putea sa raspunda la intrebarea pusa tot de dumnealui.
P.S. Sa nu spuna ca nu stie, ca nu-l cred. 🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Presupun ca aveti dreptate si ca ca intr-adevar dl.Nole la asta s-a referit, sugerand aluziv ca al 17-lea nu-i decat unul in plus pe drumul catre 21, in scopul unic de a-l intrece pe dl.Fedex si de a deveni realmente si incontestabil No.1. Iar in caz ca asta nu se va intmpla, atunci se va constata retrospectiv ca obtinerea acestui grand șlam va fi fost lipsita de orice sens, Dominic Thiem fiind doar o victima colaterala a non-sensului. E de filozofat pe tema asta. Chef sa avem ca tema e destul de generoasa in a stabili (printre altele) daca in acest fel dl.Nole se (mai) poate incadra la baieti buni, sau daca nu cumva, dimpotriva, se incadreaza la baieti rai, rai, cel putin prin comparatie, cu seraficii care au mult mai multi fani, bani si adorare in lume. Ramane sa pre-stabilim. Acum. Sau in tot cazul inainte de incheierea carierelor sportive ale celor trei colosi din Rodhos.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Din facebook,
Letopiseț
26 ianuarie la 13:24 ·
Ađi, Ghenar în douăđeci și șase de đile, ne aducem aminte deaspre spurcată nașterea lui Niculaie Vodă celu Rău în așeđarea Scorniceștilor den tărâmurile oltenești. Că împreunându-se cu noauă mesețe înainte Andruța, tătâne-său cu soață-sa, tocmai atunci trecea pre acolo Necuratul și s-au oprit să vază așa priveliște; și împiedicându-se cu copita de prag, au căzut în pântecele căscat al muiarii lui Andruța și așa s-au zămislit Culaie.
Crescând dracul de prunc, s-au tocmit acesta calfă la un cizmar den cetatea Bucureștilor, unde ostenea pingelind; ci într-o đi în drumul seu au văđut cumcă un om lăpădase un cufăr deci cu hiclenie l-au luat de lângă acesta; ci trecând potera pre acolo, îndată l-au săltat pre flăcău și cătând în lăuntrul cufărului au aflat tipărituri spurcate de-ale procletului Marxie carii điceau – „Truditori den toate țearile, împreunați-vă, căci alta n-aveți de pierdut decât lanțurile”; și iară điceau „Cetește și dă mai departe” – deci l-au zvârlit pre acesta în loc binemeritat, la pușcăria Dofteanei. Ci ispășindu-și acesta predeapsa carea se cuvine oricărui proclet den taraful bolșevic, au cunoscut-o pre Leana lui Petre căreia i se đicea „Paserea”, căci pare-se că nu-și coperea rușinea – iară așa privelișțe mărturisesc că nu mi-aș dori să fi văđut. Deci s-au căpătuit aceștia doi, iară viind la putere urgia bolșevică preste țeara noastră, Culai au tot crescut în dregătorii. Ci făcând sărmanii țărani vrânceni răscoală în leatul una miie noauă sute cinci đeci și șapte de la nașterea Domnului, au rădicat Culai oaste și i-au pușcat pre aceștia; ci tot în acel leat, călătorind mai-marii tarafului de-a stânga în țeara muscălească, s-au izbit de țărână paserea de madem în pântecele căreia călătoreau Culai și tovarășii sei măcar că printr-o minune drăcească aceștia au scăpat cu viață, afară numai de vizitiii paserii.
Nu cu multă vreme dupre aceasta, dându-și duhul spurcat Dej, Culai s-au înscăunat Vodă în locul seu, iară țeara au început să se mai întremeze, căci mintea lui Culaie nu se afla chiar proastă; deci când câteva leaturi mai târđiu au năvălit muscalii preste cehi, s-au semețit Culaie și au đis drept că aiasta nu iaște îngăduit. Deci au început norodul să-l prețuiască pre acesta, că i-au înfruntat pre ruși, ba chiar și împărățiile și crăiile apusene l-au ținut pre acesta la mare cinste, că au îndrăznit să le ație piept nemernicilor de la răsărit. Ci au făcut prieteșug mare Niculaie Vodă cu însuși Neacșu, Împăratul de preste Ochean, deci dupre ce au trimes acesta un vultur pre lună îndată au călătorit la cetatea Bucureștilor, unde s-au ospătat și au beut în voie alături de Culai. Ci ar fi mers țeara noastră pre un drum mai bun dacă pre Neacșu nu l-ar fi mazilit nemernicii din țeara sa la Hanul Poarta Apei.
Pierzăndu-și Culai prietenul de preste ochean, au căutat spre răsărit, ci atunci au început marea urgie; că au aflat tovarăș nou în Coreia de Miađănoapte, carele născocise învățăturile ciuce, đicând că iaște cu trebuință a ne bizui pre noi înșine; deci au început Culaie să belească țeara și den avutul neamului să facă fierării și mori, înfometând pentru această pricină norodul; ba au nimicit o mahala preafrumoasă den cetatea Bucureștilor, Ouranos, unde au rădicat acesta polată den sudoarea norodului. Ci multe au făcut acesta, unele chiar bune, dar prețul de l-au plătit norodul au fost mult prea mare; că pe de o parte norodul avea de lucru, iară pe de alta mureau oamenii de foame și de frig, ba nice măcar lumină la opaiț nu se mai afla; deci mai bine nu le făcea. Ci aceia den giurul seu puneau norodul să-i cânte lui Vodă osanale drăcești, în loc să le cânte la svintele besearici, că și dintre acestea multe au dărâmat.
Deci agiungându-i norodului cuțitul la os, s-au rădicat în meseța lui Undrea și au făcut răzmeriță mare, cerând slobođenie, pâine și mazilirea lui Vodă. Ci s-au mai rădicat cu voia muscalilor și unul, Ioan Ilici den Oltenița, bolșevic den rangul de-al doilea, iară acesta cu o ceată de tâlhari au batjocorit voința norodului, înscăunându-se acesta Vodă; iară unde au clădit Culaie cu robi, au dăruit Ioan ortacilor sei, de au belit aceștia țeara mai rău; ci de multă vreme așteaptă norodul să-l giudece pre acesta, măcat că n-avem așa noroc.
Deci l-au înșfăcat Iliescul și boiarul Voican pre Culai Vodă și îndată l-au dat gâdelui alături de soața sea, ca nu carea cumva să-și piardă surpătorul scaunul domnesc. Deci așa, dupre un vodă nemernic, s-au ales norodul cu un vodă la fel de nemernic, căci ce naște den mâță șoareci mânăncă iară un bolșevic bun iaște numai unul ce s-au pristăvit, amin.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Intrucat nu zaresc ghilimele si/sau indicii bibliografice presupun ca aceasta cronica de letopiset este rezultatul incordarii literare personale a domniei voastre, dl. Neamtu Tiganu cel Batran. Daca-i asa, si daca nu v-ati inspirat cumva de aici: Pre acest Iliaș…, va recomand sa o recomandati celor de la liter-nautica s-o publice. Merita. Serios.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Mi-ar fi placut sa pot scrie sa ceva, dar, spre dezamagirea mea si a admiratorilor mei, nu e de mine. Pe facebook exista o pagina „Letopiset”, nu stiu sa va dau linkul, cu multe texte in acelasi stil, deosebit de misto. Nu cred ca autorul, care are deja f multi folow (prieteni) ar avea interes sa se dea in barci pe nu stiu ce bloguri obscure de literaturaa. Va las placerea de a cerceta in facebook existenta acestuia.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Nu face nimic. Faptul ca v-am putut banui ca fiind pasibil de comiterea acestui gest literar inseamna ca chiar l-ati fi putut comite la o adica. De unde si atasamentul d-voastra spontan pentru aceasta „balada” si dorinta de a o partaja cu prietenii (fie ei si dintre cei dusmanosi). D-voastra ati putea incerca sa compuneti o cronica de letopiset similara despre domnia lui Voda Basescu cel Cumplit, in stilul lui Grigore dupa Ureche. 🙂 Sau macar in stilul invataturilor lui nea-Goe Basarab catre fiul sau Teodosie… In fine, ceva de genul acesta. Incercati?
ApreciazăApreciază
RALG said
Am incercat sa promovez letopisețul cu Culae pe nu stiu ce bloguri obscure de literatura, ca comentariu la alt letopiseț (vezi mai sus), dar intrucat acolo se promoveaza pre-ponderent cenzura nu crez ca sa apara la vedere, ca concurenta la letopisețul lor.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Iar celor care au acordat like acestui pre-text despre Arca lui Nole le-as face o dedicatie muzicala:
ApreciazăApreciază
Iosif said
C’est la vie…c’est la vie …ou peut-être que c’est la vie de mort…Seuls ceux qui ont vécu la mort, peuvent connaître la Vraie Vie de la Liberté…Seule la mort peut-elle atteindre la vraie vie intemporelle AAAE !
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
D-le Iosif va rog io frumos sa nu bagati graza-n noi. Serios acuma. Pai domnia voastra care erati inca de la pasopt in posesia AAAE veniti acuma ca sa declarati de buna-voie si nesilit de nimeni ca doar cei dusi de pe asta lume (bunaoara pe lumea ailalta) ar putea sa se faleasca cu stiinta AAAE. Noi unul am cam bagat de seama ca cam bântuiti Arca lui Goe, dar am presupus ca doar in calitate de pseudo-troll amator si ingenuu nu ca stafie, fantoma, strogoi sau moroi.
ApreciazăApreciază
Iosif said
Merci ! Ati servit azi ca un As de …pica ! Bravo …adore !
ApreciazăApreciază
RALG said
Merci-ul ca merci-u (apropos, de rien) dar mai bine v-ati confrunta cu alter-egoe-le d-voastra intruchipat literar in schita Trollul de pe liternautica. Ma rog, este vorba despre un rol secundar (ceva gen Brad Pitt) in postura lui popa Iosif, dar tot ar merita sa va „aduceti aportul” la dezbaterea purtata in surdina (adic ca de-a surda) in subsolul cu igrasie al respectivului articol. Oops, prea tarziu. Au inchis comentariile. Cititi si, daca aveti de facut vreo recenzie literara, (poate fi si cu rima, am vazut ca va pricepeti), puteti s-o postati cu incredere pe Arca lui Goe, unde libertatea de exprimare este garantata 100%. Daca n-aveti atunci puteti s-o postati la ei. Tot una. Uite ca sa va inspir as adauga un cliseu dint-un autor stra-vechi (con-frate, frate dar branza e pe bani): „Unul e în toţi, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alţii stând în umbră şi cu inima smerită Neştiuţi se pierd în taină ca şi spuma nezărită – Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?… Ca şi vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.” Sunt convins ca si d-voastra d-le Greblea ati putea fi cel putin la fel de expresiv, printr-o tacere elocventa, bine studiata si atent plasatå. Bunaoara aici. Intrucat aici, (pe Arca lui Goe, arca noastra, de…), fiind atat de liniste incat imi pare ca se aud cum se izbesc de geamuri razele de luna, nu trebuie sa va faceti griji ca tacerea d-voastra o sa treaca neobservata. Ca n-o sa treaca. O sa ramana. Si se va auziiiiiii mereu. Insa foarte putin. Ca cornu. Nici macar pret de un AAAE cu supliment. Totusi va fi ceva. Sau nu va fi. Aceasta e dilema (din care nu veti putea urzi).
ApreciazăApreciază
Stely said
Dl Goe , multumesc pentru dedicatia AEÎSD … 😀
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Cu placere. Si-altadata. 🙂
P.S. Ce inseamna AEÎSD ? Presupun ca trebuie sa fie cu totul altceva decat formula iosifistotelicå AAAE. 🙂
ApreciazăApreciază
Stely said
Desigur … Presupun insa ca ati ghicit dar nu vreti sa divulgati ” secretul „. 🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Dar in competitia de mare slam de la noapte care sa fie favoritii? Ma refer la Oscar Open. Indrazneste cineva (alo cinefilii) sa faca vreun prognostic, prognoza, predictie, sau sa exprime vreo dorinta, vreo speranta… Cine sa fie Nole, Rafa, Fedex… si altii? Taranti… no!
ApreciazăApreciază
Stely said
Alte feluri de Grand Slam-muri :
Ana Maria Păpurică, din Călăraşi, are numai 16 ani, este elevă la Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“ din oraşul natal, unde s-a remarcat recent datorită locului trei câştigat la competiţia internaţională NASA Ames Space Settlement Contest. De altfel, eleva a impresionat juriul de la NASA cu o navă spaţială proiectată de ea, care poate susţine viaţa a 7.000 de oameni pe o perioadă nelimitată de timp. Performanţa ei de a ajunge pe podium este cu atât mai importantă, cu cât la concurs au participat 2.500 de persoane din toată lumea.
Proiectul în sine a constat în redactarea unei cărţi de aproximativ 100 de pagini, cu detalii referitoare la construcţia unei nave spaţiale în care să trăiască 7.000 de persoane, aceasta urmând să devină locul natal al mai multor generaţii. Cu ambiţie, determinare şi multe ore de lucru, timp de câteva luni, Ana Maria şi-a depăşit limitele, demonstrându-şi că poate ieşi din tipare.
https://newsromania.eu/eleva-geniala-din-calarasi-care-a-uimit-nasa-pentru-cateva-luni-prin-munca-asidua-m-am-simtit-precum-un-demiurg-creand-viata-din-piatra-seaca/
P.S. M-am gandit ca Arca lui Goe este locul cel mai potrivit pentru promovarea acestei
adolescente geniala precum domnisoara Ana Maria din Calarasi . Felicitari !
ApreciazăApreciază
RALG said
Da, dar ar mai fi un pic de vorbit despre Nole. Esentialul:
ApreciazăApreciază
Stely said
Daaaa … care mai de care mai „monstruoase”. 😲👽
Apropo, mi s-a facut dor de Andy Murray. Intr-un timp se auzise ca va reveni totusi in circuit. Oare s-o fi razgandit ?
ApreciazăApreciază
Stely said
Am „cercetat ” pe faceboock si am dat de urma cronicarului . Ca sa nu vin cu mana goala am adus si eu un letopiset mai micut dar amuzant. Iata-l :
Letopiseț
5 februarie la 20:19 ·
Aflănd deaspre mazilirea lui Urban, au dănțuit Anghela, crăiasa nemților, precum Salomeea; ci s-au mâhnit foarte să afle că pre tipsie se află capul lui Urban den cetatea Bucureștilor, iară nu acela al nemeșului ungur cu același nume. Că, pizmuindu-l foarte pre cobzar, au căutat aceia den tarafurile de-a stânga – Viorel den Pont și Marcel Ciolacul – să-l surpe, învinovățindu-l pre Urban al nostru că au trimes tiparniței domnești ucazuri douăđeci și cinci la ceas de noapte. Deci au strâns aceștia sfatul țearii și, zgâlțăind divanul domnesc, acesta s-au cutremurat foarte și s-au mazilit. Iară în locul cobzarului vroiesc aceștia să-l ungă vel-logofăt pre unul Pricochi, staroste al școalei lui Ștefan Gheorghiul. Ci trag nădejde că n-au să-l ungă nice pre acesta, nice pre altul în așa dregătorie, ca să avem parte de alegeri văratice.
Apropo , tin sa va anunt cu mare satisfactie ca am intrat fara oprelisti pe site-ul Liternautica. Am zabovit acolo destul de mult timp , insemnand ca am cititi „letopisetul ” lui Radu Parpauta precum si comentariile aferente, de unde am aflat ca este unul si acelasi cu cronicarul „feisbuccian”. De asemenea, am citit si a doua proza a doamnei Siranus („Creatoru”l) la fel si comentariile ,mai ales unul ce mi s-a parut cel mai interesant . 😉 Am mai citit cateva creatii literare ce, marturisesc , mi-au placut f. mult. Am cotrobait prin arhiva site-ului cu gandul sa gasesc eseul, despre dreptul la libera exprimare , de fapt ultima scriere pe care am reusit s-o citesc inainte de blocare . Insa nu am reusit sa dau de respectivul eseu si nici de alte lucrari ale acelui autor caruia nu i-am retinut bine numele .As fi vrut sa-l recitesc intrucat mi-a mers la suflet. Dar sa-l mai caut pentru ca ma stiti cum sunt . 🙂
ApreciazăApreciază
Neamtu tiganu said
insemnand ca am cititi „letopisetul ” lui Radu Parpauta precum si comentariile aferente, de unde am aflat ca este unul si acelasi cu cronicarul „feisbuccian”
*******
Asta e o mare surpriza pt mine dar si o mica bucurie, am mai citit chestii scrise de Parpauta si mi-au placut foarte. Chiar m-am intersectat cu el pe niste bloguri dusmanoase, eu cu el fiind aliati. Chiar si pe blogul meu am scris despre el.
ApreciazăApreciază
RALG said
Suntem o lume mica. Numai cateva mese.
@Stely – Ma bucur sa aud ca cerbereii liter-mamutici v-au deblocat accesul la lecturå. Macar la lectura daca nu si la comentarii libere. In sfarsit e un pas mic pentru omenirea virtuala. Si nu ma bucur doar in mod direct pentru d-voastra, in mod particular, si pentru idea de libera exprimare in general, ci ma bucur si in mod indirect sa stiu ca atunci cand voi face referiri la articole si comentarii (inclusiv dintre cele banate) postate pe liter-nautica, veti putea participa la discutii in cunostiinta de cauza.
ApreciazăApreciază
Stely said
@Neamtu tiganul &Dl Goe ,
Ma bucur ca v-am facut fiecaruia cate o bucurie . Constat amuzanta ca fara sa vreau le-am adus liternautilor inca un cititor , asta intrucat cred ca pe domnul Mihai Calomfirescu 🙂 nu-l va rabda inima sa nu-l viziteze pe domnul Radu Parpauta in „barlogul” internautilor .
Printre altele am citit si chiar mi-a placut „prozuta” Troll-ul A, si un anume comentariu . Mi-a placut in mod deosebit „Nevinovat”-ul domnului Scriminit ce a remarcat ( si d-lui )cu incantare un anume comentator …
Si da , nu cred ca voi comenta in viitorul apropiat … 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
@Stely – D-voastra le-oti fi adus (nu le-oti fi adus) liter-nåuticilor un cititor (caci deh cine conteaza pe dl. Neamtu Tiganu ca cititor ia tzeapa, d-lui fiind mai degraba scriitor), dar nici noi n-am stat degeaba. Cat timp erati d-voastra ocupata cu mobilizarea cititorilor pe liter-nautica, noi am reusit sa-i lasam fara comentatori. De tot. Acuma, in mod oficial nu mai pot comenta decat ei intre ei. Un gest colosal. Un pas mic pentru zeuluicå (fara cipilicå), dar un pas mare pentru liter-nautica. In directia cea buna. Inca un pas, doi si gata. clov-nautica n-o sa mai pacaleasca pe nimeni. Libertatea de exprimare care le statea-n gat „scriitorilor” de la liter-nautica si pe care s-au straduit din greu sa o inghita, le-a ajuns in sfarsit burtica, bravo. A inceput deja sa le fermenteze (ca lucerna) in stomacele tetra-camerale si o sa faca explozie sau macar un mare fâs. Ramane de vazut (auzit). Ramaneti pe receptie.
ApreciazăApreciază
Stely said
Pai da, am zis si eu asa mai mult in gluma, dar stiam ca „neamtu tiganu ” va intra pe site -ul acela pentru a-l intalni pe domnul Parpauta , doar ca cititor ocazional si nu altfel. In ce priveste povestea cu interzisul la comentarii m-am exprimat, daca va amintiti, ceva mai dur la adresa lor, gandind ca poate vor intelege magaria la care se preteaza . M-ati certat cand le-am zis prostovani dar din ce se vede am avut dreptate. Cred ca ati vazut cine face parte din colectivul de redactie al site-ului , prin urmare, banuiesc ca hotararea de sistare a comentariilor pentru alti doritori, in afara „mariilor ” lor , este luata de comun acord . Nu cred ca este vreunul dinte ei mai infipt realitate si mai matur, ca sa fie in stare sa chibzuiasa cu intelepciune asupra unui principiu universal valabil al lumii moderne (civilizate) anume libertatea de exprimare. In concluzie , daca voi mai intra pe site-ul lor o voi face doar sa citesc textele celor care nu fac parte din colectivul de redactie . Daca am intrat pana acum
am facut-o doar pentru cineva anume , si in special pentru comentariile D-lui Goe , si ale altora decat ale lor.
P.S. Cred ca ceilalti autori ai liternauticii ar trebui sa -si manifeste intr-un fel dezacordul fata de comportamentul domnilor din „colectiva redactionala” (11 la numar ) . In fond pe ei ii afecteaza cel mai mult lipsa cititorilor .
ApreciazăApreciază
RALG said
Din pacate doar cativa dintre contributorii de pe liter-nautica produc si propun literalmente literartura. Restul, inclusiv colectivul clovnilor care sunt proprietari-producatori-si-beneficiari-si-modertori-si-administratori-si-cenzori, nu fac decat sa posteze niste compuneri de doi bani (majoritatea de nivel sub-gimnazial) si sa-si ofere unul altuia aplauze, batai pe umar si incurajari. De acum cu circuit inchis. Intr-un fel este de inteles reactia lor (nu si de acceptat). Nu avea cum sa fie indeajuns sa baneze comentariile indezirabile pentru ca, vai, se loveau de ele in „munca” de moderare, iar simplitatea adevarului (relativ dar orisicat) exprimat in comentariile sincere si liber exprimate le devenise de-a dreptul insuportabila. Asa ca ce si-or fi zis? Invizibilizarea nu e destul. Hai sa le neantizam cu totul. Poate ca asa or sa dispara, n-or sa mai existe si gata, avem valoare literara incontestabila. Ei as, ce esti copil. Cum o sa dispara? Avantajul acestor scriitori-doi-lei-chita este ca sunt asa de maruntei si ne insignifianti incat nu prea merita efortul de a fi bagati in seama la modul direct. Ce sanse ar fi sa nimeresti niste purici tragand sageti cu arcul (sau cu arca). Pentru alde din acestia merge DDT-ul. Dar asa piezis si colateral cred ca o sa-mi fac din cand in cand timp de cate o scarpinare prin care sa-i popularizez nitzel-vitzel in HUVACA.
ApreciazăApreciază
Stely said
La „Despre” sunt afisate rubricile cu echipa redactionala, alti cativa autori si inca o rubrica cu numai trei colaboratori . Ei bine, printre colaboratori se afla cunoscutul Octavian Soviany doctor in filologie, profesor de limba romana la Colegiul National Mihai Eminescu si membru al US din 1985 , exclus(„ilegal”) in 2016 (imi amintesc de scandal );scriitor in toata regula , cu multe poezii si proze publicate in reviste serioase si edituri asijderea. De asemenea, are multe premii etc. Ma intreb :cum de a ajuns sa publice pe site-ul acesta, vorba lui neamtu tiganu , obscur? Ma minunez , cum de nu are un cuvant de spus la adresa modului cum este administrat site-ul ? Ar fi trebuit macar sa-i atentioneze ca este un fel de „stan -patitul” fiind dat afara din US tocmai pentru indrazneala de a-si exercita dreptul la opinie in contra conducerii ? E adevarat ca nu a mai publicat acolo din 2017 dar nu cred ca parasit site-ul definitiv . Ma rog, cred ca ar trebui ca cineva sa-l atentioneze , poate d-lui va reusi sa-i convinga ca modul lor de comportament este inadmisibil.
P.S. Ca sa nu vin cu mana goala am adus un poem scris de d-lui .
Bocet pentru Don Juan
Octavian Soviany 29/01/2017
In adolescență citeam
memoriile lui casanova
cu voluptatea cu
care mănânci un
pepene galben.
O invidiam pe piticania de
lautrec pentru că avusese
3000 de femei.
Visam că mă strecor în
culcușul lui jeanne duval
pe care baudelaire
nici măcar nu era în stare
s-o penetreze cum trebuie.
Că fac dragoste cu
olympia lui manet.
Că o strâng în brațe
pe marilyn monroe
cu disperarea bețivului
care descoperă că mai are-n pahar
doar un deget de băutură.
Visele mele erotice
semănau cu niște
cârpe de praf.
Doamne, și ce-am mai plâns
când am aflat (dintr-o
povestire de capek)
că don juan era impotent
și că nu se culcase de fapt
cu nici o femeie!
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Vorba ‘ceea nu poti avea toate femeile din lume, dar merita sa incerci 🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Probabil ca cineva care n-a mai activat in niciun fel in ultimii 3 ani pe site-ul respectiv nu mai are de-a face nici cu site-ul nici cu „redactia”, fiind pastrat in efigie doar pentru reclama. Si oricum nu cred sa aiba vreo pe-trecere la „hulihanii amutzirilor” de se cred scriitori liter-nautici, pentru ca, dupa cate se arata, d-lor sunt atat de ingusti la minte incat nimeni n-ar putea avea trecere printr-o asa stramtoare. Ideea ca cineva sau ceva ar putea sa-i faca sa realizeze (sa-i convinga?!) ca modul lor de comportament este inadmisibil mi se pare exagerat de optimista. Papagalii acestia semi-cuvantatori sunt convinsi in tâmpenia lor ca ceea ce fac este corect, justificat, legitima aprare, ca este spre bine (spre binele general si spre binele lor in paricular), ca este exact ceea ce trebuie sa faca. Asta este perspectiva in care sunt cantonati atat de adanc incat efortul de a-i scoate de acolo este mult mai mare decat valoarea oricarul rezultat potential. Cat sa valoreze faptul de a-i convinge pe niste priculici bicisnici ca nu-i chiar kosher sa fie atat de bicisnici pe cat sunt? Mai nimic. Singurul efort care sa merite este observarea si promovarea lor in atentia publicului (cam ca la Animal Planet) si distrarea pe seama lor. Faptul ca au fost in stare sa-si inchida singuri comentariile din cauza mesajelor mele care ramaneau oricum invizibile, netrecand de moderare, dovedeste ca in ecuatia liter-nauticii cu „prostovani”, e loc de amuzament si distractie cat cuprinde. Nu sa-i educam si sa-i aducem pe drumul cel bun ne propunem, intrucat, modesti fiind, nu ne putem ocupa sa rezolvam noi ce-a neglijat sa rezolve Dumnezeu, ci tocmai invers, sa-i ajutam sa se mentina exact pre cum se afla si sa se vada mai bine… este ceea ce incercam. La cat de måruntzei sunt sub aspect literar (caci doar de literatura se pre-ocupa d-lor, iaca niste nulitati), a-i recupera sub aspect moral si uman nu poate fi mare sfâråiala. Astia trebuie pastrati exact asa cum sunt si lasati sa-si dea in petec cum stiu ei mai bine. Sunt un spectacol in sine ce merita facut cunoscut si altora, la rubricile „aflam de la militie” si „nu faceti ca ei”.
ApreciazăApreciază
RALG said
Victima colaterala a „zbirisorilor” de la liter-nautica este un Balerin Nevinovat, pre numele sau Adrian Scriminț, si care a postat un text despre care se poate spune, cel putin relativ la compunerile insailate si postate de pseudo-scriitorii de casa si prin comparatie cu acestea, ca este bine alcatuit, are viata, culoare, e captivant, rotund si cu talc. Cu toate acestea numarul comentariilor de sub el este 0 (zero). Nici macar comentariile moderatorului de serviciu care de obicei se intrece in a fi istet, pedant si pedagogic, n-au mai aparut. N-or fi cadadicsit sa se (mai) deranjeze intrucat Adrian Scriminț n-o fi din gasca, sau s-or fi speriat pur si simplu de critica, abtinandu-se sa mai posteze banalitati cu staif? Cine stie? S-or incuraja unul pe altul care sa sparga gheata, ba tu, ba tu… Cred ca dl. Mihai V. (zeulicå) se va dovedi pana la urma cel mai brav si va zice ceva. Si apoi, prinzand curaj poate tanti Daniela Albu… Sa vedem…
ApreciazăApreciază
Stely said
P.S. In ce priveste „Grand Slam-urile ” din ce am vazut la nominalizari pot doar sa-mi pun intuitia la bataie , sa ghicesc macar cel mai bun film si cei mai buni actori din rolurile principal sau secundar. Prin urmare as numi filmul „Joker” si actorul din rolul principal Joaquin Phoenix ,sau „The Irishman „si actorul din rolul secundar Al Pacino.
La cea mai buna actrita in rol principal as opta pentru Renée Zellweger din „Jude” iar pentru rolul secundar Florence Pugh din ” Little Women”. Am zis … 🙂
P.S. Astept insa cu nerabdare persoanele super -vizate sa-si spuna pdvd a-vizat . Mai ales pe D-l Goe in persoana. Hai , curaj. 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Nu anticipez nimic dar de preferrat as prefera ca premiile sa vina dinspre Once upon a time in Hollywood si Marriage Story. Mi-au pacut si The Irish Man, si The Jocker si 1917 dar nu in asa hal incat sa trec prea usor peste ce nu mi-a placut la ele. Da, Al Pacino este in general unul dintre monstrii mei preferati dar de data asta cred ca mai degraba lui Joe Pesci i s-ar cuveni Oscarul.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
m-am uitat adineauri la cistigatorii Oscar si am observat ca unii au cistigat si altii au pierdut.
Se pare insa ca a fost plin de discrimari, au cistigat prea multi barbati albi, care au jucat in roluri de barbati, dar mai putine femei, in roluri de barbati, au fost putini homosexuali si f putini transvestiti. De asemenea nici persoanele nefavorizate nu au fost reprezentate, respectiv, invalizi, orbi, Alzheimer, Parkinson etc. Nici Corona virus.
A cistigat o formatie romaneasca, Parazitii, cu versurile:
Drace! Cum p***a mea se face
Taranii vor sa-mbrace.. doar Gucci si Versace
F**u-va-n gura, Drace!
P.S Am aflat cu indignare ca Greta nu a luat nimic, e inadmisibil asa ceva, nu tu Nobel, nu tu Bamby, nu tu Ursuletul de aur, si nici Steaua fara nume, sau Cerbul de aur. Se aude Iasule, ia faceti bine si dati-i un premiu al scriitorilor, cit de cit.
PPS Nici Cartarescu, nici Liiceanu, nimic, nimic.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
nici ungurii nu au cistigat nimic, bingo!
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
La sectiunea filme documentare au cistigat sotii Obama,
**************************
Cica el i-a zis ei ca o tare iubeste si… si ia i-a zis lui ca il tare iubeste si au curs lacrimi de bucurie, a fost tare emotionant, nimeni nu se astepta la asa ceva… cind te gindesti… dupa atitia ani de casatorie, si sa-i spuna asa el, ei si ia lui, in fata, in vazul lumii… pina si Greta s-a bucurat, chiar daca i s-a distrus copilaria!
ApreciazăApreciază
RALG said
Bravo domnule… frumoasa revarsare, de chic. Plina de Neamtzu Tziganu si de toate ale sale (îndeobște idiosincrazii ambulate in haz)… Omul in ping-pong cu lumea larga. Un neamt, tigan, umorist. Mie mi-a(u) placut. Daca erati un pic mai decis si mai serios (nu e timpul pierdut) ati fi putut sa le legati consistent si sa fi compus un pamflet articulat cu tenta Oscar pe tema data (NT si restul lumii). In tot cazul cred ca ati merita si domnia voastra un Oscar:
ApreciazăApreciază
Stely said
Hmm…se pare ca intuitia mea pentru castigarea celor doua” Grand Slam-uri ” ( ATP &WTA) a fost de bun augur pentru Renée Zellweger si Joaquin Phoenix. Insa, pentru cel mai bun film intuitia mea a fost zero . De fapt nici nu mi-a trecut prin cap ca „Paradise” ar putea sa ia fata celorlalte filme nominalizate cu mult mai bine cotate . Aici cred ca a functionat ideea de
politically correct fiind „corect ” sa castige un film (de altfel bun , am inteles ) de actualitate despre oameni si modul lor de viata .Abia astept sa-l vad si eu. Imi pare rau de Al Pacino dar ma bucur pentru Brad Pitt ,unul dintre actorii mei preferat i . De fapt am stat pe ganduri daca sa-l aleg pe el sau pe AL Pacino.
ApreciazăApreciază
RALG said
cred ca de data asta, ca sa nu se supere nimeni l-au dat la cine merita. serios.
ApreciazăApreciază