(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Archive for martie 2020

Să dea benga

Posted by Arca lui Goe pe martie 23, 2020

Pe Arca lui Goe s-au jucat multe piese de teatru, spectacole de operă si operetă (în general opere de trei parale oferite gratis la lume), s-au pus in scena (pe punte) spectacole de circ si de bâlci, comedii, dramolete (pentru fete), tragi-comedii (cu specific mioritic si universal), mă rog toată gama, inclusiv balade, ode, muzică si muzicuță, ce vrei si ce nu vrei, prostii, nimicuri, chestii, socoteli, șușoteli, toate numai bune pentru gura-cască, pentru lume, târgoveți, popor, observatori si/sau alți petrecători. Toate s-au jucat cu casa închisă, întrucât bilete n-am vândut, neavând cui, spectatori si martori fiind chiar actorii  (cabotini) fără simbrie, in frunte cu dl.Goe (al doilea), care au acceptat tacit să se spargă (mutual) în figuri, ludice, dar în serios, unul pe altul sau in combinări de n luate câte ţ. Fără preconcepții, fără cerere si ofertă, fără așteptări si fără speranțe, totul spontan si improvizat, succes garantat, gen ce-am avut si ce-am pierdut, caprele tot șapte sunt, azi aici, mâine-n Focșani, Pașcani, Tecuci si te culci. Important este ca noi, actorii-spectatori, aflați in căutarea si așteptătoarea unui autor (God-ot) si/sau a unui eveniment major (Potop, Apoca-lipsa, Judecata de (din)apoi, orice si-n zadar) ne-am simțit in medie bine spre excepțional, as zice, ceea ce este, nu-i așa?, esențialmente esențial. Ar fi de amintit, in aceasta introducere recapitulativă două lucruri semnificative.

(a)    Ceea ce au avut in comun absolut toate reprezentațiile de pe Arca a fost fondul sonor, ilustrația si tema muzicală, derulată in background (radiația cosmică de fond), repetată si reluată obsesiv până la uitare de sine si ne (mai) băgare de seama, in ciuda acordurilor sale ample, dar pe care, cu o oarecare atenție si concentrare, cunoscătorii binevoitori ar putea-o identifica relativ ușor: Simfonia Ratării (in sub-sol bemol si surdina) – autor anonim, colectiv si clandestin.  

(b)    O alta nota comuna a jongleriilor ludice pro-puse pe (b)Arca a fost încercarea de a nu cânta in cor si in strună, de a evita pe cat posibil temele propuse insistent, insolent, obsesiv si compulsiv, taman la (apro)pont si la țanc de către mass-media oficială pe post de marote, mascote si evenimentul zilei cu tâlc. Noi am încercat sa ne vedem de ale noastre (oile noastre, caprele, pisicile, fauna, zoologia) si sa lăsăm deoparte flora pe seama botaniștilor consacrați (duium), in punctele de inflexiune si maximă popularitate a unor subiecte luate in dezbaterea generală, a tuturor si pretutindeni, imediat si-n permanență.

Poate ca la prima vedere nu este sesizabilă relația de co-relație armonică între cele doua note comune ale petrecerilor organizate pe Arca lui Goe, dar, cei care au un oarecare spirit de orientare, de observație, precum si minime abilitați de analiză si sinteză vor putea remarca retroactiv si retrospectiv congruența (deonto)logica dintre (a) si (b). Ce? Nu e clar? Prin urmare, in acord cu filozofia a-b, normal ar fi sa nu consacram niciun „topic” postat pe Arca lui Goe, pandemiei cu Corona virus si crizei aferente, atâta vreme cat acest subiect este fierbinte (pe buzele si-n mințile tuturor), caci ar fi o risipa inutila de vorbe-n-vânt, care ar distorsiona păgubos armonia interioara a Simfoniei Ratării in versiunea ei originala (arcagoeologică), derulata-n fundal. O auzi? O simți? Tu, prea-cinstit cititor citit si prea-unic al Arcei lui Goe. Te cuprinde? Așadar normal ar fi sa introducem evenimentul global de sub emblema „pandemia cu corona virus”, in circuitul nimicului de pe Arca lui Goe, abia mai târziu, când acesta se va fi încheiat si va fi ieșit din atenția celorlalți vorbitori fără rost de pe planeta de pământ. Ceea ce, în principiu, vom si face. Totuși, păstrându-ne categoric in spiritul etalat in introducerea de mai sus, sărind peste cuprins, am dori sa propunem in încheiere, doua teme potențiale despre nimic, numai bune de montat in spectacole de trei parale oferite gratis la lume, pe Arca lui Goe:

(a)    Este de-a dreptul fabulos felul in care „pandemia” a devenit argumentul universal prin care fiecare pre-susținător al vreunei (oricărei) poziții, teorii, teze, concepții, pre-concepții, își găsește argumentul suprem prin care demonstrează fără tăgada tuturor si oricui ca a avut dreptate. Misticii, ecologiștii, globaliștii, anti-globaliștii, naționaliștii, conspiraționiștii, rusofili, rusofobii, occidentaliștii, anti-occidentaliștii, unioniștii-EU, anti-unioniști-EU, bigoții, ateii, toți deschid gura deodată într-un cor bizar si apoteotic si zic: „Vedeți măi c-am avut dreptate. Iată dovada.” Supra-producția de rahat ideologic a ajuns la cote inimaginabile înainte de corona-virus. Va fi distractiv sa dam cu exemple-n populație.  

(b)    Algoritmii de inteligentă artificiala ar putea găsi într-un interval de timp incredibil de scurt soluțiile optimale pentru (1) înțelegerea mecanismelor funcționarii virusului la nivel celular si a reacțiilor imunitare, (2) înțelegerea simptomatologiei, patologiei si evoluției bolii la nivelul indivizilor contaminați, (3) înțelegerea felului si a dinamicii transmiterii bolii in cadrul populațiilor, (4) înțelegerea impactului socio-economic si financiar si a măsurilor de minimizare a pagubelor de aceasta natura.  Din păcate soluțiile sunt așteptate exclusiv in mod tradițional de la „inteligenta naturala” a oamenilor: politici, de știința, de bine. De bine de rău o ducem bine.  Rezultatele vor veni lent si vor avea o calitate îndoielnică.  Onoare muncii, trăiască lupta pentru pace, corectitudinea politică si somnul rațiunii. Cu Dumnezeu înainte. Si ningă, zăpada ne-ngroape.

 

Exemple de atitudine pozitiva (asa da): Jurnal de corona IV, III

Posted in Arcaluigoeologie | 78 Comments »

Echinox echivoc

Posted by Arca lui Goe pe martie 21, 2020

10 Ani-versare.

In urma cu exact 10 ani si câteva secunde, de echinocțiu, a apărut pe (o) lume (virtuală) (b)Arca lui Goe,  manifestându-și prezenta in HUVACA printr-un Hello world, apreciat cu „like” de un sigur vizitator, având ca avatar Pieta – vizitatorul unic. Intențiile si rosturile formale, asumate, ale lansării la apă a unei asemenea ambarcațiuni, purtând un nume cu rezonante mitologice si totodată caragialești, au fost  etalate spre atenția celor interesați in expozițiunile Despre, DisclaimerDreptul la replică, iar meta-intențiile si meta-rosturile s-au revelat prin relevare ulterioara si printre rânduri, in atenția si prin co-participarea prea-cinstitului cititor citit si unic al acestei Goelete, care aniversează astăzi zece ani de semi-existenta.  10 ani, care au trecut de parca ar fi fost câteva zile. Ca orice arca si aceasta a cochetat cu ideea salvării de la pieire a unor vietăți amenințate cu extincția prin Potop. Rezultatele de până acum sunt incerte ca si Potopul însuși (…) dar de salvat au fost salvate o mulțime de detalii, depuse spre conservare si fosilizare in cala Arcei lui Goe, însă momentul actual nu este nici pe departe propice vreunui bilanț. Potopul este in curs de desfășurare si la fel operațiunile de salvare prin îm-b-arcare. Suntem in continuare de partea celor obidiți prin moderare, banare, cenzurare, repudiere, marginalizare ori alte abuzuri de acest fel, comise in HUVACA de către inși incapabili sa suporte si sa promoveze sau măcar sa tolereze libertatea de impresie, de expresie, de opinie, de gâlceava si hârjoane, precum si libertatea inalienabilă a dreptului la replică.  Si suntem in continuare in contra acestor abuzatori odioși ce se manifestă, care mai pe față, care mai subtil, care mai prostește, care mai sofisticat, încercând astfel  să-si conserve iluzii dintre cele mai hilare cu putință. La acest moment aniversar, după zece ani de călătorie prin desert, ar fi însă de zis ca s-au găsit mai mereu si alte scopuri, rosturi, interese, sensuri si non-sensuri atractive, care au făcut pe-trecerea nu doar suportabilă, ci adesea plăcută, si pe alocuri, spectaculoasa si memorabilă, precum s-a întâmplat in combaterea si slujirea Nimicului, in tentativa de reconciliere cu cuantica ori la intrarea in atingere cu ideea de Sortis Humanae ad Intelligendum Lux, Et in Arcadia Goe, dar mai ales cu ocazia întâlnirilor prilejuite pe punte cu marele si prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe, care s-a manifestat mai mereu cu generozitate, impetuozitate, elan si fantezie ludică, într-o diversitate exploziva de varietăți, transformându-se continuu, pentru a reuși sa se conserve si sa rămână mereu si mereu același el însuși, salvând-se, inclusiv de la Potop, aducându-și astfel contribuția si întregind sensul întreprinderii sugestiv intitulată „Arca lui Goe”. Mulțumiri si felicitări tuturor. La mulți ani!      

P.S. Despre actualul pseudo-Potop, numai de bine. Vom re-veni cu amanunte. Prea-cinstitul la fel.  

a) Yuval Noah Harari: Pandemia de coronavirus a permis experimente sociale la scară globală

b) TACI

c)…

Posted in Arcaluigoeologie | 38 Comments »

Citeste-mi ceva de la poluri

Posted by Arca lui Goe pe martie 15, 2020

La vreme de ciuma, de carantina, izolare si anxietate, sau sau/si  la vreme de bine, de calm, de retragere in pace, de intoarcere in sine, in micro-universul casei si al familiei, nimic nu mai pare potrivit pentru a fi propus publicului virtual, in HUVACA, la gazeta de perete a arcelor (si asa) solitare. A comenta despre coronavirus si despre sfarsitul lumii (caci vorba ‘ceea, lumea nu va mai fi aceeasi) este superfluu, iar a pomeni despre altceva ar putea parea fortat, nepotrivit, o inadecvare, daca nu chiar mai rau o impietate (in gen baba care se piaptånå in timp ce planeta arde) sau poate o incercare facilå de a fenta carantina, caci, nu-i asa?, aceasta carantina nu se refera doar la amårâtul åla de virus, ci la ceva mai amplu, care impune izolare, separare, destin, si multe altele laolalta cårora, pentru ca trebuiau sa poate un nume, li s-a spus simplu si elegant Corona-virus.

Presupun insa ca niste versuri ale unui uitat poet italian ar putea sa fie acum un modus vivendi potrivit in context:

 

 

Infinitul – Giacomo Leopardi

Întotdeauna am iubit colina
aceasta solitară, gardu-acesta
ce-n mare parte-mi fură orizontul.
Dar, stând și contemplând, ating cu gândul
interminabilele spații nevăzute
și liniștea cea supraomenească
și pacea din adâncuri; că aproape
mi se-nspăimântă inima. Când vântul
foșnește printre crengi, eu infinita
tăcere o compar cu-această voce:
și-mi amintește de eternitate,
de anotimpuri pierdute și de-aceasta
prezent și viu, de sunetele sale
`n imensitate gândul mi se-neacă:
naufragiul mi-e dulce-n astă mare.

(traducere de Vasile Romanciuc)

 

 

Posted in Arcaluigoeologie | 34 Comments »

∞ Martie

Posted by Arca lui Goe pe martie 8, 2020


ooo
Felicitari,

la multi ani,
dragoste si fericire
tuturor vizitatoarelor Arcei,
care sunt atasate,

într-un fel sau altul,
spiritului zilei de 8 Martie.
Prin intermediul acestora transmitem
felicitarile si urarile noastre mai departe,
tuturor prezentelor de gen (frumos) din lume,
domnelor si domnisoarelor de pretutindeni,

feminine si/sau feministe deo-potriva.
La muti ani!
A
R
C
A

Posted in Arcaluigoeologie | 37 Comments »

E iarasi Martisor…

Posted by Arca lui Goe pe martie 1, 2020


Un martisor pe un låstar crescut din catargul Arcei si ganduri bune pentru toate doamnele si domnisoarele virtuale care razbat pana pe aici. poveste de martisor

Updates:
1. Bridges of opportunity or bridges that hold you back
2. Five O’clock
3. 1 Martie
4. Doua minute
5. De pe la blocuri
6. Poemagie
7. Prin anotimpuri / din raze luminoase / senin de gânduri.
8. Mihai trezeste ursii
9. Ai fost o noapte cuminte! – Ghici cine comenteaza aici.
10. Cu taxa inversa
11. Azi mi-e dor de mine!

Posted in Arcaluigoeologie | 12 Comments »

 
%d blogeri au apreciat: