Un mic spirit de anticipare
Posted by Arca lui Goe pe ianuarie 25, 2021
Cică într-o zi cu noroc, un iepuraș (nu de ciocolată) găsise prin stufăriș, într-un tufiș, un cuib de rață în care erau vreo zece ouă proaspete (nu de ciocolată, căci aceasta nu este o poveste de Paști). Bucurie mare pe capul iepurașului căci demult poftea și d-lui la o omletă. Cu spanac și ciuperci. Spanac și ciuperci avea, ba chiar și lăptuci avea, căci era harnic. Ce n-avea d-lui era o tigaie mare în care să-si facă omleta la care jinduia, ceea ce l-a deprimat nițel, dar nu pentru multă vreme întrucât si-a amintit așa deodată că avea ursul o tigaie mare și solidă în care se putea face foarte bine o omletă din zece ouă. S-a gândit așadar ca în drum spre casa sa de la imaș, să treacă pe la blogul ursului și să-i ceară tigaia cu împrumut. A pornit-o voios către sălașul ursului, mulțumit de o așa idee salvatoare și de iuțeala cu care i-a venit în minte. În timp ce mergea prin pădure a început să gândească cu mintea lui de iepuraș: „Bine, bine îi ceri tu ursului să-ti împrumute tigaia, dar dacă n-o să vrea să ti-o dea, ce-o să faci?” „Dacă o să te întrebe pentru ce-ti trebuie, ce-o să-i spui?” „Păi o să-i spun că am găsit 10 oua de rață și vreau să-mi fac o omletă.” „10 ouă de rata!!!” , o sa zică ursul. „Si nu-mi dai și mie câteva?” „Bine măi, o să-i zic, îți dau și ție două.” „Două? Doar două?” – o să zică ursul. „Păi nu vezi mai prichindelule cât ești tu de mic și cât sunt eu de mare? Cum să mănânci tu opt și eu doar două, ia dă-mi tu mie nouă și păstrează-ti ție numai unul, că-ti ajunge la cât de pricăjit ești, și nici n-ai nevoie de tigaie pentru un singur ou. Îl poți fierbe în ibric. Ai ibric?” „N-am.” „Atunci dă-mi-l și pe ăla tot mie”, o sa zică ursul. Și tot vorbindu-și așa singur în gând, iepurașul a ajuns la bârlog. A bătut la ușă și când a ieșit ursul, iepurașul i-a zis-o de la obraz:
Băi ursule, ia mai du-te băi în pizda mă-ti cu tigaia ta cu tot.
(poveste auzită de la o vulpiță în tramvaiul 16)
(va urma?)
(b)Arca lui goE 
Radu Humor said
Dacă erai mai atent auzeai și asta :
Cică de vreo 30 de ani un evreu tot cerea o audiență la Papa și în sfârșit actualul s-a hotărât să-l primească:
– Domnule, zice Papa , care-i problema dvs. ?
– Noi , din neam în neam, încă din cele mai vechi timpuri am ținut un fel de băcănie și nu de mult am aflat că nu s-a plătit nici până acum Cina cea de Taină ! Nici de către ortodocși, dar nici de catolici…..
P.S.
Se spune că Dumnezeu a făcut Israelul din dragostea lui pentru oameni, iar oamenii au făcut America, din dragostea lor către Dumnezeu !
ApreciazăApreciază
RALG said
Radu sa stii ca un antisemit care face glume cu evrei n-are niciun haz, chiar daca (se) pretinde humor. Desi… din felul in care spui tu glumele se poate observa nu e nici singurul si nici cel mai grav motiv din care sunt compromise. Bancurile. Stand up. Comedy.
.P.S. Chestia de la PS e tot gluma sau e aforism? E de tine?
ApreciazăApreciază
Stely said
Ador povestile auzite in tramvaiul 16 si mai apoi publicate pe Arca lui Goe. Banuiesc ca” vulpita „aceea are si darul povestirii altfel n-ar avea cum sa fie redata atat de bine . Am impresia ca povestea seamana cu o fabula. Are talcul ei … Un iepuras istet care pe deasupra mai este si viteaz . Ce va urma habar n-am, stiu doar ca cine are imaginatie are si ” spirit de anticipare ”
. Insa pana cand vine urmarea , public si eu aici o fabula care are in final si o morala pentru toti”iepurasii” care nu-si cunosc limitele.
Aici fabula :
Doo tactici
. — Viorel Padina
Vulpea şi pisica sălbatică bârfeau într-o sfântă duminică despre politică (aşa cum face orice alegător, când nu se duce la biserică), iar după ce înjurară care de care mai tare animalele politice din pădurea înconjurătoare – Ursul, Lupul şi Râsul, în ordine evident descrescătoare –, vulpea întrebă pisica ce tactică de salvare are, în caz că situaţia se degradează în vremea neputincioşilor de la guvernare şi te pomeneşti cu bestiile astea-n cărare. „În ce mă priveşte, la inteligenţa şi viclenia mea, nu văd ursul sau lupul care mi-ar pupa urma, darmite să pună laba pe blana mea!” se lăudă vulpea. „Dar mata ?”, întrebă ea. „Ţi-ai pregătit toate strategiile de scăpare din criza mare ?”. La care pisica răspunse fâstâcită că ea nu-şi face planuri nici despre ce-o să mănânce ziua următoare, darmite să viseze la strategii de salvare din robia unor asemenea superputernice fiare.
Vorbeşti de lup, şi Lupu‘ la uşă!:oops: Şi nu cu mâna goală, vorba aia, ci însoţit de Moş Martin şi de taika Râs, aşa că pisica abia de mai apucă s-o ia pe un brăduţ în sus, iar de-acolo pe unde s-o mai fi dus, pe când vulpea nimeri subt labă grea de Urs, în hohote înfiorătoare de Râs… ups !
Morala o ştie orişicare: în faţa Urs-ului nu există decât două tactici – mari și late – de scăpare: ori faci pe mortu-n cărare, ori o iei spre Vest după ajutoare, cu condiţia să fii ţară NATO, nu pisică zburătoare, aloo 😳
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Arca lui Goe said
Genul literar e (cam) acelasi: fabula-aiurea, si-n tramvai (tramvailul 16) si rată (rata cu navetisti pe ruta Corabia-Izbiceni si viceversa)… geniul literar insa nu, nu-i acelasi. Ca unul e si altul nu. Noi unul am vota pentru artistul anonim consacrat (si confirmat si cu alte balade precum Miorita, Mesterul Manole, si chiar Toma Alimos)… Incercarile lui Viorel de a-l imita pe Esop au avut intotdeauna un comic aparte (fiind cam ca atunci cand dl.Goe il imita pe dl.Eminescu, daca nu chiar si mai comice)… Iar despre ideile sale literare cu aplicatii in geo-politica nici nu mai vorbesc, intrucat nu sunt critic literar. Fabulele maestrului sunt fabuloase, absolut toate, dar numai si numai la pachhet cu autorul pe post de personaj in fabula, parte-n-parte cu celelale animale personificate acolosa, rezultatele fiindu-i intotdeauna exemplare (gen nu faceti ca ei)… precum si in ilustrarea pe care ati binevoit s-o aduceti ca banc la banc, in ograda cu ofrande. Se potriveste foarte bine (merci), si cred ca, desi formal geniul de la Corabia s-ar putea arata oripilat de „locatia” (ca avem Arca in locatie de gestiune, concesionata pentru eternitate plus o zi), in care a esuat minunata s-a capodopera (adusa, precum polenul, de catre Steluta-ca-albinuta), in fapt s-ar bucura sa stie ca n-a fost uitat de fostele (fănitze), care-si amintesc reflex de dansul cand dau cu ochii peste balade, fabule si altele asijderea… si mai ales s-ar bucura sa stie (nestiutorul) ca inca se mai vorbeste de d-lui prin Univers, pe ici pe colea si anume prin locurile neesentiale, nici ne mai contand pe unde se face respectiva vorbire. Si unde altundeva sa se poata face o asa vorbire, decat intr-un loc in care abunda de Stely, Radu Humor si Neamtu Tiganu plus, cu voia d-voastra ultimul pe lista, dl.Goe? N-ar avea unde. Macar pana la anul cand s-or decerna premiile pentru scriitoorul lunii. 🙂
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
M-am întrebat de multe ori care-i motivul pentru care stânga radicală și, la urma urmei dezumanizantă, e atât de puternică reușind să-i arunce în derizoriu pe cei normali? Cum de micii inconștienți comuniști umplu piețele la comandă, în timp ce, pentru o cauză corectă, rar ies câțiva oameni? De ce oare se întâmplă așa?
Sunt sigur că v-ați întrebat de multe ori același lucru. Pentru oricine e inexplicabil. Dacă însă vei coborî între ei atunci când se strâng pentru activitățile pe care sunt chemați să le facă, vei constata ceva mult mai surprinzător: o diversitate nelalocul ei. Știu, un stângist mă va taxa instantaneu pentru ultima observație. „Diversitatea n-are cum să fie nelalocul ei!” – va spune el plin de năduf. Ba tocmai din contră! N-au cum să fie uniți familiști convinși cu cei care luptă pentru dezintegrarea familiei, n-au cum să apară oameni cât se poate de normali, respectabili chiar, alături de golanii unor mișcări radical-extremiste. O singură tură făcută printr-o asemenea mulțime v-ar face să vă puneți întrebări serioase, mai ales în condițiile în care veți constata că nu sunt separați unii de ceilalți, ci toți se amestecă, părând injectați cu același virus. La noi, disonanța e chiar mai mare întrucât mai au și pretenția că ei reprezintă „dreapta”, făcându-i comuniști pe cei de stânga, dar propunând ca alternativă un comunism atât de dur încât e inacceptabil chiar și pentru cei cărora li se spune că sunt stângiști.
Să lăsăm însă nuanțele de-o parte pentru a putea înțelege de unde vine acea unitate a hoardelor gata să inunde oricând străzile. Desigur, dacă am cerceta mai atent, am putea lesne observa că majoritatea covârșitoare a acelor indivizi au o problemă psihică. Fiecare dintre ei, în ciuda aparenței de normalitate, semnalizează transparent o problemă. Să vă dau câteva exemple autohtone. Căutați discursurile publice ale lui Răzvan Ungureanu. Uitați-vă la ochii lui și la sevrajul în care cade atunci când „se înfierbântă”. O și mai evidentă problemă veți constata studiindu-l pe Mihail Neamțu. Observați-i izbucnirile violente, ruperile de discurs și acea privire care-i rămâne fixată în gol atunci când pare a trăi un sevraj similar cu al domnului Ungureanu.
Știu că unii vor zâmbi cu neîncredere, dar, pentru a-mi da dreptate, n-ar trebui decât să coboare în stradă și să se așeze în proximitatea lor. Personal mi-am pierdut timpul la multe adunături băsiste, useriste, de curiozitate am mers numeroase întruniri oengistice, m-am strecurat chiar și-n proximitatea lui Nicu Shordan. Recunosc, am o capacitate cameleonică, îmi e foarte ușor „să mă strecor”, să ajung unde-mi doresc. Iar când sunt ros de curiozitate, cameleonul din mine prinde aripi.
Probabil vă așteptați să vă spun ce-am descoperit în urma incursiunilor în miezul tuturor acestor grupuri eterogene. În prima fază, în afara acelor „mici probleme” pe care le-am identificat ca fiind de natură psihică, aparent nimic. Nimic n-ar putea explica modul în care un corporatist ordonat, capabil să plece cu două ore înainte de acasă doar pentru a nu întârzia nici măcar cu o secundă la serviciu, s-ar putea amesteca în acea gloată infamă, stând umăr la umăr cu bătăuși, paraziți sau semi-boschetari. Nici chiar acea constantă problemă psihică nu poate explica unitatea deplină și coordonarea impecabilă a gloatei revanșarde.
Știam că e ceva mai adânc, dar ce oare poate fi mai adânc decât psihicul? Mi-am stors mult timp creierul să înțeleg mecanismul care părea inexplicabil. Cum e posibil ca un om absolut normal să se transforme peste noapte într-un „zombie”? OK, putem da vina pe acea misterioasă „problemă psihică” pe care-o constatăm, dar și ea trebuie să fie generată de ceva. Și care-i acel ceva?
N-aș fi găsit nimic dacă n-ar fi existat o discuție cu un bun prieten care, uimit de modul în care mă strecurasem în proximitatea liderilor protestatarilor, n-ar fi venit cu ideea întocmirii unei hărți a finanțării acestor activități. Exact atunci mi s-a luminat mintea întrucât descoperisem mecanismul pervers prin care atâta mulțime de oameni e târâtă în mocirla în care ne scufundăm. Ei bine, care-i problema?
Constanta care generează întregul comportament aberant este nu finanțarea – așa cum v-ați aștepta să spun – ci dependența. Toți „soldații” pe care-i vedeți aliniindu-se disciplinați, indiferent de credințe și în ciuda disonanțelor grave dintre credințele lor intime și ceea ce urlă în piețele lumii, absolut toți sunt scoși „la luptă” de propria lor dependență. Probabil îmi veți replica acum că ceea ce afirm e valabil pentru oengiști, nicidecum pentru salariații de prin multinaționale, care câștigă „bani frumoși” și care nu-s dependenți de finanțările vreunui milionar excentric. Asta e opinia unuia care nu are habar de toxicitatea mediului corporatist. Rar veți găsi în acest mediu unul care să nu aibă sentimentul apăsător al propriei inutilități. Rar veți găsi pe cineva căruia să nu-i fie teamă că va fi înlocuit.
Doar cei care fac muncile de bază, care lucrează până la epuizare, aceia sunt singurii – și puținii – dintre cei care nu au sentimentul inutilității. Aceștia, de cele mai multe ori, urăsc corporația și-și urăsc șefii. Știu că-și fac munca pentru care sunt plătiți și rup ușa în momentul în care s-a terminat programul. Ei însă sunt cei puțini și scârbiți de prostia în care se scaldă. Văd cu ochii lor cât de inutili le sunt șefii, constată că întreaga organizație e un monstru neoptimizat și-și înghit frustrările. Aceștia însă sunt cei puțini care, de obicei, încasează și salariile cele mai mici.
Restul corporatiștilor, adică „structura”, este reprezentată de o masă amorfă de umili mâncători de căcat. Își știu inutilitatea, sunt conștienți că sunt mai interschimbabili decât piesele de lego, iar asta îi face dependenți. Ei au capul plecat pentru cel de deasupra – de care, de altfel, depinde menținerea lor în funcție – și-i urăsc pe cei de dedesubt, care-s dependenți de ei. Se simt vinovați pentru că nu fac nimic și, de aceea, provoacă ședințe interminabile, pierd timpul cu prezentări inutile, umplu aiurea tone de foi de flipchart și caută să-și găsească justificarea în rapoarte interminabile, care mai de care mai fistichii și inutile. Deseori corporatistul dependent stă mult peste program pentru a-și justifica existența față de șef. Care șef, la fel ca și el, stă și mai mult peste program. Toți aceștia sunt inutilii, majoritarii unei corporații, iar diferența dintre ei e dată de pasiunea pe care-o pun în coprofagia colectivă pe care-o practică.
În ciuda aparențelor, în ciuda „împlinirii” pe care-o afișează, toți acești salariați, în realitate, sunt viermi inutili. Dacă i-ai da pe toți afară efectiv nu s-ar simți nimic. Lucrurile ar merge la fel ca înainte. Ei sunt conștienți de asta și de-aici le vine teama cea mai mare. În realitate, ei sunt total DEPENDENȚI de acea structură. Asemeni oengiștilor, ei trăiesc din mila corporației. Și se simt datori. De-aceea aderă imediat la clamarea vocală a valorile scoase în piață de oengiști. Sursa de finanțare le vine din același loc și ei sunt conștienți că sunt dependenți de ea.
Cum altfel credeți că se ridică Partidul Democrat din SUA dacă nu prin „solidaritatea” asistaților sociali. Care e printre primele inițiative ale lui Biden? Cecul de 2000$. Iată cum este plătită lupta zdrențăroșilor de pe întreg teritoriul SUA: cu un gest de clemență al statului pentru cei mai de jos asistați sociali. Pulimii i se elicopterizează bani și pulimea e sevrată.
Dacă vreți să înțelegeți constanta solidarității stranii a stângiștilor radicali, trebuie să înțelegeți mecanismul dependenței. Dacă se taie macaroana finanțării, toți inutilii obișnuiți să fie remunerați pentru mâncatul de căcat rămân pe dinafară. Iar viața lor, fără îndeletnicirea cea facilă și inutilă, nu mai are sens. Sunt aruncați în stradă fără nicio șansă. Iată mecanismul!
De ce de partea cealaltă nu-i o solidaritate similară? Pentru că ceilalți au o oarecare independență, nu depind în asemenea hal de un serviciu și știu că au forța să se replieze, indiferent de turnura vremurilor. Cei despre care vă vorbesc sunt preocupați mai mult de propria viață și de cea a apropiaților, ignorând toxicul zumzet public. De-aceea nu sunt interesați să iasă în stradă și, în general, urăsc masele deoarece nu se lasă masificați.
Iată diferența dintre masa ineptă a dependenților și majoritatea tăcută care ignoră zgomotul. În SUA s-a dat ultima luptă dintre cele două orientări. Masa a învins deoarece a devenit majoritară. Criza din 2008 care a decimat clasa de mijloc își face simțite efectele perverse abia acum. Și, așa cum într-o corporație paraziții stau pe spatele celor puțini care fac munca, la fel se întâmplă și în societățile noastre: paraziții stau din ce în ce mai mult pe spatele nostru. Pentru a-i plăti, corporațiile au nevoie de facilități, de aranjamente, de scutiri. Motivul e simplu: trebuie să scoată mai mult decât bagă. Toate aceste aranjamente se răsfrâng asupra noastră, a celor disciplinați, care, de dragul independenței, ne plătim la zi toate dările către stat.
Vestea proastă este morala a ceea ce s-a întâmplat în SUA: bondarii paraziți au depășit ca număr albinele lucrătoare. Într-un stup așa ceva nu e posibil! Bondarul trăiește fix cât este necesar, după care e eliminat. Ceea ce se întâmplă în SUA – și se va propaga cu viteza luminii peste tot în lume – este un socialism corporatist de sorginte marxistă. Dacă vom continua comparația cu stupul, vom observa că o asemenea construcție e contra naturii și nu poate face nimic altceva decât să se prăbușească sub propria greutate. Asta deoarece, după ce se vor fi epuizat toți „dușmanii” de la baza societății, paraziții își vor îndrepta gurile nemâncate către cei situați deasupra. Chiar dacă nu-i cunosc decât pe cei care ies în față ca marionete, chiar și-așa, întregul sistem se va prăbuși. Treburile de acest tip n-au cum să țină la infinit!
Trimis de pe Galaxy
P.S.
Un articol care explică multe, dar la care aș remarca faptul că sunt trecute prea ușor cu vederea drogurile !
În altă ordine de idei : Faptul că m-am reîntors aproape fără voia mea pe acest blog este tocmai pentru că pe aici nu întâlnesc asemenea personaje , deși dacă s-ar insista mai mult asupra lui Goe, nu se știe … Sau , se știe ?
Nu mai știu nimic de Abălaru. M-aș bucura să știu că-i bine .
Ceea ce vă doresc la toți……
ApreciazăApreciază
RALG said
a) Radu – Sincer sa fiu cred nu cred ca tu ai inteles articolul „trimis de pe Galaxy”. Si asta nu din cauza vreunei cine stie carei complexitati a acestuia si nici din cazua dezlânårii sale (care dezlânare reflecta binisor felul in care functioneaza creierul de Rica Venturiano cu scoala la seral, al autorului care l-a produs) ci pentru ca pur si simplu e prea lung pentru tine? Vrei sa zici ca ai citit tu toata compunerea? Haide mai Radu, lasa pretentiile astea. Ai aruncat si tu o privire si ti s-a parut ca suna… si gata ai si venit cu el in gura dând din coada… Mie in in locul tau mi-ar fi fost rusine sa vin cu un text atat de slab, aproape mai slab decat un text pe care l-ai putea scrie tu insuti daca ti-ia forta nitel glanda scriboreica. Probabil ca ai fi putut produce ceva mai coerent decat varza acestui baiat de cartier care confunda trântorii cu bondarii… Auzi daca zici ca l-ai citit (l-ai citit?) ia fa tu asa un rezumat pe scurt cu „ideiile” principale (or fi mai multe), ca sa ajunga mesajul si la ceilalti vizitatori care nu sunt in colectivul de redactie, si care te asigur ca n-or sa citeasca-capodopera care-ti explica tie atat de exhaustiv multe lucruri (neintelese pana ieri, nu?) si te pomenesti ca-ti ramane gestu-n zadar. Auzi dar tu ai bagat de seama ca in articol este vorba despre tine?
b) L-am vazut pe Abălaru in speach-ul rostit cu prilejul nominalizarii la titlul de scriitor al anului (din postura de scriitor al lunii septembrie)… E destul de bine cred, desi parea mult garbovit, slabit, imbatranit si domolit, per total aratand mult mai rau decat Niky Manolescu (de ex).
c) Te-ai intors fără voia ta pe acest blog ??? Asta ar explica un pic de ce-i certi pe cei care trec prea ușor cu vederea drogurile. Sau te pomenesti ca altcineva te-a trimis la inaintare.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Chair daca textul nu e asa de adinc cum si-l doreste Goie din Corabia, pt a-l talmacii sensibilei duoamne Stelly, totusi pune o intrebare interesanta. Cine sunt cei care ies pe strada si protesteaza? Sau de ce nu ies si altii? Reprezinta ei poporul? La unele demonstratii, mostenite din perioada DDR, inca se striga „Wir sind das Volk!”
Chiar ar merita de pus o fabula pe chestia asta, parca era una cu cateii..
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
-1) Cinee ?… reprezită poporul?
0) „Patria este norodul, iară nu tagma jefuitorilor”, dupa cum bine spunea si Cristian Tudor Vladimirescu.
1) Stimate domn, faceti cu brio parte din categoria celor care chiar aveau nevoie de un asemenea text pentru al (li) se formula o atare intrebare. Categoria „radu humor”. Raspunsul insa nu pot sa vi-l indic. Acuma musai sa cautati d-voastra textul care ofera raspunsul intrebarii pe care, cu perspicacitate, ati descoperit-o in citatele humoriene. Sau daca sa cautati nu puteti, din cauza „carantinării” sau a altor neputinte, nu-i nicio problema. Stati prin zona si, cand oti vrea, va gaseste nenea Radu alt text mai de onoare decat acesta.
e) fabule cate vrei… Cica intr-o zi, pe-o gura de rai, Radu, Iosif si Mihai, trei ciobanei… na ca-mi iese balada.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Eu nu caut raspunsuri, mie-mi plac intrebarile. Oops, ce-i cu tine, dai semne de lesin, lista dusmanilor se lungeste, Exista pericolul sa devii propriul tau dusman… ai putea extinde Miorita la Ali Baba si cei patruzeci de hoți si cu Basescu 41.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Semne de lesin? Lista dusmanilor mi se lungeste? Am impresia ca fumati ceva dar nu-mi dau seama ce. Ah, fumati ca de obicei basescu. D-le Neamtu Tiganu, nu sperati si n-aveti teama. Lista „dusmanilor” mei este aproape constanta (orice adaos fiind neglijabil) si in plus toti, dar absolut toti sunt dusmani prietenosi sau inofensivi. Si bineinteles ca dl.Goe himself se auto-include in lista. Pai altfel cum as putea sta de vorba cu d-voastra? N-as avea cum. Ma bucur ca remarcandu-i si pe ceilalti din lista va manifestati mai cu curaj lundu-va seama si mai uitand de pandemie, de virus si de neglijenta criminala a guvernului german care va amana nepermis vaccinarea (te pomenesti ca o fi vorba de discriminare sau discreditare, cine mai stie)… In fine, bine ca nu cautati raspunsuri. si ca va plac intrebarile. Parca va placeau curvele? Curvele sau intrebarile? De alcool nici nu mai zic ca sa nu va fac viata si mai amara.
ApreciazăApreciază
RALG said
Celor care adora întrebarile le-as recomanda (de ex) intrebarea zilei de marti, pescuita pe un blog care are o balta mare in mijloc. Iata intrebarea:
„Presupunem că vă puteți deschide gura foarte, foarte mare. Vă întoarceți catre voi înșivă și, cu gura aia mare, vă mâncați până la ultima firimitură, moleculă, atom. Întrebarea inteligenței de marți: dată fiind situația, este: ce se întâmplă cu voi? Dispăreți cu totul sau vă dublați volumul?”
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Observ ca întrebarea de mai sus (pescuita într-o balta alternativå), nu s-a bucurat de nicio con-siderare si/sau de vreo atentie vizibilå. Presupun ca ori a trecut neobservatå, ori ca observatorii au considerat-o in unaniminate a fi fiind o intrebare retorica sau capcana si care deci nu necesita sau nu merita un raspuns. Imi place sa cred ca exista si o a treia varianta, si anume ca observatii nostri (fiind mai bine atrenati decat ai altora, in ceea ce priveste observarea detaliilor si nuantelor), au evitat intrebarea intrucat au constatat ca variantele de raspuns a) si b) oferite de autorul shakesearian/hamletian al intrebarii, sunt insuficiente, oferind o imagine incompeta aspura perspectivelor problemeei auto-devorarii propuse intr-o mariti, pentru toata saptamana. Presupunand (pentru simplificare) ca masa initiala a celui care accepta sa experimenteze auto-devorarea este Mi = 1, autoarea (caci da, este o autoare, reprezentanta implicita a eternului feminin) propune ca variante de raspuns pentru masa finala a celui trecut prin experienta traumatica a auto-devorarii variantele a) Mf = 0; b) Mf = 2; In mod evident variante la fel de plauzibile de raspuns ar putea fi:
c) Mf = 1 (masa se conserva)
d) Mf = -1 (masa devine negativa, inversul masei intiale, auto-inghitirea echivaland cu o intoarcere pe dos, prin care personajul devine (un) invers, anti-eul såu)
e) Mf = ∞ (experimentatorul devine universul intreg sau chiar Dumnezeu, in sensul ca na acuma nu te poti inghiti pe tine decat inghitind tot universul cu Dumnezeu cu tot)
f) Mf = 1 ± ceva (prin auto-devorare insul se re-încarneaza in altcineva, cu o masa usor diferita, plus sau minus ceva, de obicei minus)…
e) Mf = nimic (a nu se nonfunda cu 0)
In fine, poate ca aceasta nu-i lista exhaustiva a solutiilor posibile pentru intrebarea cu pricina, dar oricum ofera o plaja mai larga celor dornici de a furniza raspunsuri pe adresa redactiei. 🙂
ApreciazăApreciază
Stely said
d) „Mf”(metaforic ) autodevorare = autoreflexie , meditație, autoanaliza, recrearea sinelui,
permanenta reînnoire.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Arca lui Goe said
Ofera-i oricui destul timp si, inevitabil, se va transforma in inversul såu… Nu?
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
@Radu Humor – Hip Hip Hooray! V-au venit ajutoare din strainatate. V-a sosit omologul din Germania, echivalent genetic 100% cu d-voastra, arhetipul local al patriotului mioritic internationale. Frati de sange, nu alta. Ca sângele apa nu se face. Aveti grija sa-l cinstiti si sa-l onorati intrucat va e ca un frate mai mare. Ati avut si un pic de noroc, intrucat d-lui tocmai pleca(se), dar s-a intors ca sa nu lase descompletat fan-grupul Viorel Padina pe Arca lui Goe. As insista asupra unei idei mai vechi si anume aceea ca, daca tot v-ati internationalizat, n-ar trebui sa neglijati nici diaspora de pe filiera franceza.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Poemul de oțel
Viorel Padina
Preţ: 18,75 lei
Preţ vechi: 25 lei-25%
Disponibilitate: Disponibilă
Produs sigilat cu responsabilitate la 159 °C.
https://www.cartearomaneasca.ro/info/carte/poemul-de-otel-viorel-padina-s&print
De ce a fost oare sigilat cu responsabilitate la 159°C?
De ce e coperta verde, s-a coclit otelul, dar otelul nu cocleste, doar rugineste?
S-a ieftinit deja, cu 25%.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Mare-i invidia asta intre scriitori, ca con-frati literari. Ati vorbit ca-cititor sau ca aviator? Vă râcâie gîndul că cartea d-voastră a fost laminată la rece. Mi se păruse ca decolaserati, si cand colo d-voastra, frate cu Radu, con-frate cu Padina, ati dat numai o fuga pana la librarie, pentru material bibliografic, incercand astfel (discret si involuntar) s-o imitati la stil si pe d-na Stely. Bravo domnule, v-a iesit figura. Care va să zică că cartea romanească. Cred că dl.Abălaru v-ar fi recunoscător pentru reclama gratuită pe care i-o faceti degeaba pe Arca lui Goe. Nu uitati sa puneti anuntul si la standul liter din Bavaria. S-o vada si Helga. Mai stii? Poate ii place otelul si se înfiripă o idila literară internationala, in interiorul granitelor Uniunii Europene, o tara, de altminteri, foarte frumoasă sub soare.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Eu nu m-am considerat niciodata scriitor, am scris ceva in gluma, dar asta nu ma face scriitor, cum nici pe unu care prinde o muiere la asternut nu-l face Casanova.
Ca nescriitor nici macar nu pot aprecia in ce masura Poiemul de Otel carbon ar fi, sau nu, o capodopera. Imi pot imagina ca-n anii 80 ar fi fost ceva, dar praful se aseaza… As face pariu ca eu am vindut mai multe carti decit el, dar nici asta nu inseamna nimic, bineinteles.
Este trist cind visezi o viata sa-ti publici o capodopera, cindva chiar ti se implineste visul si observi ca … degeaba, mai bine zici, pazeste-te sa nu ti se implineasca ce-ti doresti.
Ca intimplator Abalaru are un caracter infect nu schimba datele problemei, ar fi putut sa fie chiar genial.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Ca sunteti modest vizavi de postura de scriitor (versus autor de o carte) este foarte frumos. Ca n-ati realizat ca glumeam cand v-am numit asa este un bonus.
Daca ziceti d-voastra ca Abalaru are un caracter infect asa trebuie sa fie. Caracterul d-voastra va indreptateste cu asupra de masura sa va pronuntati. Iar despre genialitatea acestuia cu atat mai mult. Eu cred ca ratarea plenara a respectivului artist a inceput prin prematura scufundare in narcisism. Odata scufundat, omul s-a inecta ca tiganul la mal, numai ca nu la malul de sosire ci la cel de plecare. 😦
P.S. O chestie precum cea in care-l invocati pe Casanova inchipuitul a zis-o mai misto Horatiu: „Daca o femeie iti raspunde la buna ziua nu inseamna ca ti-ai inceput viata sexuala”.
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Uite mă Goe că se gândește cineva și la voi !
Sincer să fiu nu credeam că sunteți atât de răspândiți ….
Autoritatile chineze au inceput sa foloseasca prelevari anale pentru a testa persoanele care sunt la risc sa se imbolnaveasca de COVID-19. Prin aceasta metoda, China vrea sa creasca rata depistarii coronavirusului in populatie.
ApreciazăApreciază
RALG said
@Radu Humor – Stimate domn, am fost destul de discret in legatura cu specia careia-i apartineti, mai ales ca pe Arca lui Goe nu se fac discriminari, dar se pare ca tineti neaparat sa va tradati firea, dovedind, ca limbric, ca va entuziasmeaza tot ce are de-a face cu materiile fecale, starnindu-va inevitabil amintiri din copilarie. Nu aveti cum sa ratati aceasta stire. Bravo. Si felicitari pentru aport. Aveti grija insa, ca pe baza metodei care v-a entuziasmat, odata depistarea coronavirusului in populatie va fi depistat si limbricul.
„Uite mă Goe că se gândește cineva și la voi !” Voi???- Care „voi” stimate domn?
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Aaaa ! Deci sunteäi mai muläi ……
ApreciazăApreciază
Radu Humor said
Scuze ! Voiam să întreb dacă sunteți mai mulți, nu mai mulăi, dar e bine și-așa că oricum nu primeam răspunsul !
Sincer nu-l bănuiesc decât pe Goe !
Acum îmi dau seama de ce se ascunde el cu atâta îndârjire,
Și asta încă de pe vremuri, când pidosnicii ăștia dacă erau prinși suportau efectele unei legi care din păcate a dispărut și acum își fac ăștia de cap,
sau de cur, mai bine zis…
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
@Radu Humor – N-aveti!
P.S. Singurul lucru firesc in acord cu propria d-voastra natura, in comentariul facut, este asocierea prin proximitate a capului cu curul. La limbrici nici nu e mare diferenta. La lilieci e scrisa de altcineva. Tu ai zis „voi” apoi tot tu sugerezi ca altii ar fi zis „mai multi”. Logica de limbric. Si la fel bucurii. Adica ca ce? Ca dl.Goe ar fi fiind „homosexual”? Sau ce? Subtila asociere. Acuma cand apare un limbric-care se tot chinuie så ti se vâre in cur, limbricul incearca in fel si chip sa abata teama asta asupra altora, care s-ar deda la asa ceva. Stimate d-le Limbricu, ati tot avansat fel de fel de ipoteze care sa avantajeze, iar acum vad ca le reciclati, cu scopul unic de a va auto-ilustra in context, antisemit ieri, homofob azi. Haide domnule ca va stie deja toata lumea. Lasati redundantele. Un limbric atat de mic si atat de vicios. Presupun ca sunteti un limbric autentic, romnaesc, ortodox si heterosexual (ne-practicant dar orisicât).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
RALG said
Personal ideology polarity: its emotional foundation and its manifestation in individual value systems, religiosity, political orientation, and assumptions concerning human nature
E de St Aubin 1
Abstract
Personal ideology is an individual’s philosophy of how life should be and of what forces influence human living. In this study S.S. Tomkins’s (1963b, 1965, 1978, 1987) polarity theory of ideology was used to examine the manifestation of personal ideology in 4 value-laden domains of personality. Tomkins’s theoretical postulates concerning the emotional foundation of personal ideology also were tested. Analyses revealed that the 2 defining dimensions of polarity theory–humanism and normativism–are related in the predicted meaningful ways to value systems, assumptions concerning human nature, religiosity, and political orientation. Evidence also was found for Tomkins’s contention that specific affect clusters serve as the foundation of personal ideology. Participants who scored high in humanism ideology related autobiographical memories containing the emotion cluster of joy, distress, fear, and shame, whereas the memories of participants with normative ideologies contained relatively more anger.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
fotosinteză12 said
Bănuiesc, că ursului nu i-ar fi trecut prin cap dramaturgia iepurașului și că i-ar fi împrumutat cu drag tigaia. Este, oare, iepurașul puțin invidios pe tigaia ursului?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Arca lui Goe said
O-ho-ho…
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Tind sa cred ca nu tigaia e personajul principal ci pizda ma-sii, iepurasul cred ca vroia sa se razbune pe ala care-l capacea ca nu are sapca!
ApreciazăApreciază
fotosinteză12 said
😳 n-am înțeles nimic. Puteți explica?Dl NT.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Ca sa intelgi iti trebuie o oarecare cultura:
Pct 1: Iepurasul era prin padure. Se intalneste cu lupul. Acesta ,cautand motive sa-l bata pe iepuras ii spuse:
– De ce nu ai ma sapca? Si tot asa il batea mereu pe motivul asta lupul pe iepuras.
Iepurasul se satura si intr-un final se duse la regele urs sa se planga:
– Maria Ta, eu nu pot sa port sapca ca fac urticarie la urechi….
Ursul:
– Bine iepurasule… lasa ca rezolv eu…
Iepurasul se facu ca pleca si se ascunse intr-un tufis sa asculte conversatia ursului cu lupul.
Ursul:
– Ma lupule…inteleg ca vrei sa-l bati pe amaratul ala de iepuras, dar macar gaseste si tu un motiv ca lumea. De exemplu: cere-i o tigara… si daca nu are il bati… sau cere-i un foc… si daca nu are… iar l-ai prins… daca iti da foc de la bricheta ii zici ca vrei de la chibrit…
Lupul:
– Da ma ursule… asa o sa fac.
A doua zi iepurasul se4 intalneste cu lupul…
Lupul:
– Ia vino ma incoa! Da-mi si mie o tigara.
Iepurasul ii da o tigara…
– Da si mie un foc!
Iepurasul:
-De care lupule de la bricheta… chibrit?
Lupul:
– Da-mi de la chibrit… isi fumeaza lupul tigarea linistit dupa care zice catre iepuras:
– Iar n-ai ma sapca?
Pct doi, stim cu totii ca anumiti copii cauta cu tot dinadinsul sa foloseasca cuvinte interzise, stiu ca sunt interzise dar le spun la modul, nu-i asa ca n-am voie sa spun pizda ma-tii?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
fotosinteză12 said
🙂 Am mai învățat ceva.
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Nu.Cred. Anyway, învățul are si dezvăț…
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
@Neamtu Tiganu – înca si mai o-ho-ho…
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Se aplica punctul 8. al proclamatiei de la Arca lui Goe. 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
@Fotosinteza12 – A venit timpul sa spun, si apoi, intre timp, a trecut mai departe, ca interesante au fost (si raman) cele doua alegatii pe care le-ati facut pe text. Serios. Denota o perspectiva aparte, inedita, chiar originala, asupra fabulei cu „ursul” si iepurele. ceea ce, daca trecem cu vederea o alta alegatie simpatica (facauta de observatorul Neamtu Tiganu din Bundesliga) ar fi fiind un caz unic pe firul acestui mic spirit de anticipare. Despre prima alegatie as zice ca este un pic hazardata intrucat despre urs detinem doar informatii indirecte, cunoscandu-l numai si numai prin intermediul iepurelui, prin vorbele si gandurile acestuia. Este ursul interior al iepurelui, adica tot o parte de iepure. Aceasta este fabula iepurelui, exclusiv a iepurelui. Mergand mai departe pe firul logicii constatam de fapt ca nici despre iepure nu stim nimic in mod direct, acesta fiind de fapt un simplu personaj fictiv in povestea vulpitei din tramvaiul 16. Ce stim noi despre acea vulpita? E sincera? E onesta? E lucida? E obiectiva? E impartiala? Poate. Poate nu. Si ce stim despre ea stim de la dl.Goe care zice c-ar fi tras cu urechea la o conversatie particulara in tramvaiul 16. Probabil ca era o conversatie particulara ca nu s-o fi apucat vulpea sa recite fabula in public (cersind atentie, bani sau alimente). Cui ii povestea vulpea fabula iepurelui? E important de stiut. Nu insist insa pentru ca pana la urma se va vadi oricum ca nu exista niciun urs, niciun iepure, nicio vulpe, niciun dl.Goe, in toata povestea asta, Tot ceea ce exista este eu si tu (ma scuzati ca va tutuiesc dar incarcatura dramatica a discursului o cere)… in incercarea de a ne atrage unul pe altul in vorba, in tentativa de a ne gasi martori potriviti (observatori daca s-ar putea) ai importantei de sine. Eu pe tine, tu pe mine. Cine anume reuseste mai bine cred ca ar putea judeca numai si numai chibitii, daca n-ar fi asa de ocupati cu aceleasi lucruri. Spun asta gandindu-ma ca ca numai cei de fata se includ. Stely, Neamtu si Humor. Cei de spate nu. Se stiu ei care.
P.S. Foarte interesanta ipoteza analistului Neamtu Tiganu care sugereaza ca intregul esafodaj literar al acestei fabule este de fapt un context inventat, un simplu pretext pentru ca iepurasul goe sa poata folosi anumite cuvinte interzise sau obscene precum „pizda mă-ti”. (Ca si d-na fotosinteza si d-lui vorbeste exclusiv despre sine insusi, timidul travestit in grobian)…
P.P.S. Am profitat de faptul ca ziua Fotosinteza nu se face pe Arca lui Goe, folosind ocazia pentru a o bârfi putin in lipsa pe cea care are uneori obiceiul de a procesa lumina noptii. Treaba d-ei, nu e lumina noastra sau de la noi. De la noi folseste exclusiv bioxidul de carbon, celalalt ingredient indispensabil al procesului intermediat de clorofila clientului. Ca noi numai si numai asa lucram, cu materualul clientului. Nimic de gata. Dar va rog sa nu-i spuneti nici d-ei nici altora. Pe cat posibil sa ramânå intre noi.
ApreciazăApreciază
fotosinteză12 said
@ ralg, mie fabula ( bancul) deși foarte probabil neintenționat, mi-a amintit de dialogul interior. 🙂
Importanța de sine, ziceți? Greu de depistat.🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Vorbeam de lup si Fotosinteza la usa… Mie mi-a amintit foarte nitzel de proverbul cu potriveala de-acasa si cea din târg, ma rog aici consumat, dupa cum bine ziceti, pe baza de dialog interior. Si mai interesant mi se pare ca partea cea mai comica a acestei „fabule”, de un haz aparte, este dincolo de cuprinsul textului, ne fiind inclusa in inventarul de cuvinte. Cand am auzit pentru prima oara bancul am râs gandindu-ma, de fapt, la ce moaca a facut ursul cand, dupa ce a deschis usa, l-a auzit pe iepuras injurandu-l asa tam-nisam. O multime de iepurasi viziteaza blogurile ursilor, chipurile in cautare de tigåi. Ursii ca si iepurii, care mai blajini, care mai fiorosi… Si noi toti la fel, cand iepuri, cand ursi, cand statui, cand porumbei.
Ei, greu de depistat… Mai degraba greu de… escamotat. Si de ignorat. S-o ignoram, asadar.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Arca lui Goe said
La comentariul-intrebare de la punctul 7. al d-nei Fotosinteza a fost adaugatå (vezi mai sus) o replica (raspuns?!) foarte succinta (o-ho-ho), urmata, ca din intamplare, de trei puncte de suspensie care denota… incertitudine? potential? Oare care ar fi fost intregirea fireasca a o-ho-ho-lui in continuare punctelor de suspensie? A se revedea intrebarea si variantele de raspuns pe cazuri:
a) o-ho-ho… si inca cum…!
b) o-ho-ho… ce perspectivå (ineditå, insolitå)…!
c) o-ho-ho… a revenit Fotosinteza…!
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
e) toate variantele de mai sus 😉
(A se vota dupa gândire)
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Timp de gândire o orå, trei minute, douå secunde si o såptåmânå… dupa care se prescrie. Serios!
ApreciazăApreciază
Stely said
Votez ” e „(toate variantele) , iar „dupa gandirea „mea ar fi sa fie, in loc de o-ho -ho ( cu doua variante de interpretare ) a-ha si ha-ha . 🙂 incluzand si comentariul la fel de insolit – „nu tigaia e personajul principal ci pizda ma-sii” , precum „dramaturgia iepurașului.”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Arca lui Goe said
pai daca ati votat e) inseamna ca ati votat de-fapt sau me de-graba d)… daca inteleg eu bine… adica nu toate variantele, ci niciuna. 🙂 sau in cel mai bun/rau caz o dilema infinita a) dar nu a) , b) dar nu b), c) dar nu c), dar d), definitiv d)… e… cotitå.
Cum ne-cum comentariul d-nei Fotosinteza ar trebui discutat serios pentru a (se) putea realiza ca nu, nu trebuie… n-ar trebui.
ApreciazăApreciază
Stely said
Pai nu, „toate variantele de mai sus ” excluzandu-l pe „d” care nu si-ar fi avut rostul sub cele trei variante , ci „mai de graba” ar fi fost sa fie varianta” e” adica sub toate celelalte variante . In acelasi timp , presupunand ca am venit cu varianta mea „a-ha -ha-ha” as putea spune ca ar fi fost sa votez „d” . 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
pai tocmai aia e ca la e) nu se zice excluzandu-l pe d) de unde se poate de-duce ca toate variantele de mai sus il includ si pe d) aia e deci d). 🙂
ApreciazăApreciază
Arca lui Goe said
Desigur ca fotosintetica „dramaturgie a iepurașului.” precum si „pizda må-si” ca personaj principal (inevitabil in mintea d-lui NT) dau un plus de culoare fabulei cu iepurele si ursul ceea ce denota… participare… Acuma daca d-na Foto a venit cu ipo-tezele respective d-voastra cum considerati? I-ar fi imprumutat ursul tigaia iepurasului cu draga inima sau nu? Iar iepurasul e sau nu e invidios pe succesele materiale ale vecinului sau?
ApreciazăApreciază
Stely said
Da, daca ursul ar fi actionat in spiritul „corectitudinii politice” cu gandul la nevoia de armonie in padure , l-ar fi privit cu duiosie si i-ar fi cedat cu draga inima tigaia. Si nu , iepurasul nu este invidios pe avutia „vecinului”, dar neavand incredere in „politica” lui , l-a apucat furia si l-a bagat in” pizda ma-sii ” riscand sa ramana cu ouale nemancate, dar cu gandul ca va cauta sa-si faca ” strictul necesar” pentru satisfacerea nevoilor proprii.
Cam asa, adica :
Prin urmare, „dramaturgia iepurasului” se transofrma in comedie cu un final fericit. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Arca lui Goe said
O varianta cat se poate de plauzibila. Ca majoritatea celor imaginabile si chiar ca unele dintre cele inimaginabile alese la întâmplare. 🙂 Super cartea junglei si admirabila cunoasterea livreascå. Noapte buna somn usor si fotosinteza placuta. Tuturor.
ApreciazăApreciază
Stely said
Of topic :
Ce faceti , veti urmari meciurile de tenis demonstrativ de maine ?
Programul turneului demonstrativ de la Adelaide
Ora 4.30, ora Romaniei
Novak Djokovic (Serbia), locul 1 ATP – Jannik Sinner (Italia), locul 36 ATP;
Naomi Osaka (Japonia), locul 3 WTA – Serena Williams (SUA), locul 11 WTA;
Ora 10.30, ora Romaniei
Rafael Nadal (Spania), locul 2 ATP – Dominic Thiem (Austria), locul 3 ATP;
Ashleigh Barty, locul I WTA – Simona Halep, locul 2 WTA
Meciurile se joaca unul dupa celalalt, dupa sistemul cel mai bun din trei seturi.
Publicul va avea acces in numar limitat, iar o parte din incasari va fi donata comunitatilor defavorizate din Australia de Sud.
P.S.Noapte buna ! Multumesc pentru urarea de Fotosinteza placuta . 🙂
ApreciazăApreciază
RALG said
Mi-ar placea sa urmaresc meciurile dar numai de la fata locului. Cum maine nu prea o sa am timp pentru asa ceva, probabil ca aceasta va una dintre placerile pe care mi le refuz… Contez pe o cronica succinta din partea celor care vor avea placerea, timpul si posibilitatile necesare pentru a urmari meciurile intr-un mod inteligent, impletind inutilul cu placutul. Stiti pe cineva? 🙂
Cred ca Australia este toata „de sud”.
P.S. Multumesc; Cu placere; Sau dupa cum spunea odata, candva, undeva, o persoana foarte importanta pentru mine, conditia umana ne poate impinge catre starea noastra animala, indiferent cat de vegetarieni am fi. Probabil ca asta nu-i valabil 100% pentru cei capabili de fotosinteza. Ce? Nu stiti d-voastra ca sortis humanae ad intelligendum lux? Putini stiu.
ApreciazăApreciază
RALG said
∛(∭_0^∞▒〖(∞±∞)/0〗)
Si inca ceva, cred ca dintre toti competitorii, desi adversarul sau este cotat cel mai slab dintre participanti (locul 36), Novak Djokovic va avea cel mai greu meci, intrucat va juca impotriva viitorului Novak Djokovic. Cel mai usor meci il va avea Naomi Osaka pentru ca va juca impotriva fostei Serena Williams.
ApreciazăApreciază
Stely said
Am o placere deosebita sa va relatez cate ceva despre meciurile demonstrative de tenis de la Adelaide . Din pacate , insa, nu le-am vazut pe cele din prima parte a zilei , cel dintre Novak Djokovic &Jannik Sinner, precum si cel dintre Serena Williams &Naomi Osaka . Una ca nu au fost televizate( in Romania) si alta ca urarea de „fotosinteza placuta” a fost prea buna si nu am reusit sa ies din reveire 😇 atat cat sa-l vad pe Nole la primul lui meci cu „viitorul Novak Djokovic”. Intr-un fel nu-mi pare rau, intrucat nu am avut ce vede , in sensul ca s-a petrecut ceva ciudat cu prezenta lui Nole pe teren. Iata ce spune presa :
https://www.gsp.ro/sporturi/tenis/cine-l-mai-intelege-pe-novak-djokovic-622264.html
Am vazut meciul dintre R.Nadal si D.Thiem , terminat in doua seturi ( 7-5 , 6-4) . A fost o lupta stransa , pe alocuri spectaculoasa , Nadal fiind mai bun : rapid ca o pantera si cu lovituri surpinzatoare .
Si meciul dintre Simona Halep si Ashleigh Barty a fost (poate )chiar mai frumos , asta intrucat a durat mai mult, emotile fiind mai puternice . Primul set a fost adjudecat (6-3) de Barty , Simona parand cam derutata de agresivitatea si siguranta de pe teren a adverserei ei , dar cel de-al doilea set a fost adjudecat fara drept de apel de Simona(6-1) , fiind randul lui Barty sa fie derutata de revenirea in forta a Simonei. La fel si in setul trei(super tie-break) , Simona si-a mentinut ritmul alert si specatculos totodata (10-8) . Meci castigat( deci) de Simona. M-am bucurat atat de spectacol cat si de victorie. Da,” fetele” au facut un joc spectaculos . Au fost tribunele pline si, culmea, nu am vazut decat cativa (din apropierea terenului )fara masca . Meciul a fost distractiv. Au existat de ambele parti si cate lovitura de tweener, ceea ce a ridicat lumea in picioare (aplauze si bucurie generala). „M-am ras” si eu, desigur. 🙂 Bravo Simo !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
RALG said
@Stely – Merci. Buna punere la curent si buna pregatire psihologica pentru intrarea in atmosfera de mare slam. Sunt in urma la acest capitol.
ApreciazăApreciază
Stely said
Ah , am uitat sa spun scorurile celor doi Djokovic (prezentul si viitorul) . Au fost doua seturi , primul , in lipsa de pe teren a lui Nole , fiind jucat de Krajnovik – Sinner (6-3) iar in al doilea si-a facut intrarea pe teren, spre bucuria spectatorilor, Djokovic fiind catigat de el (6-3).
Deci ,Sinner inca mai are de lucrat pentru viitorul Djokovic.
Meciul dintre Serena si Naomi s-a terminat in trei seturi (6-2, 6-2 , 10-7). Asadar si viitoarea Serena va mai avea putin de lucru pana ce o va detrona pe ce de acum. S-a spus (in ziare) ca Serena va ramane (totusi) o adversara redutabila la Grand Slam-ul de luna viitoare. Succes fetelor noastre, dar si „baietilor „( favoritii ) nostri! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Arca lui Goe said
Ei, viitorul Djokovic mai are de lucru desigur, dar totusi sa nu tragem concluzii finale pe baza unor meciuri amicale. La copentitiile oficiale alta e foamea. Altul e tonusul. Stati sa vedem.
ApreciazăApreciază
d'Artagnan said
Când am trecut prin fuga calului, mi-a atras atenția o dedicație (sau cum i-o spune) bazată pe ”one reason” și mi-am zis atunci să plusez cu un ”million reasons”. Asta fac acum. https://www.youtube.com/watch?v=en2D_5TzXCA&ab_channel=LadyGagaVEVO
ApreciazăApreciază
d'Artagnan said
Iar asta-i varianta pentru Neamțu Țiganu, din motive lesne de înțeles…să se bucure și ochiul lui cu ceva dacă tot stă închis în casă.https://www.youtube.com/watch?v=UIXE4KpFr9g&ab_channel=AnnVilan
ApreciazăApreciază
RALG said
Presupun ca varianta oferita in exclusivitate d-lui Neamtu Tiganu este mult mai atractiva. Presupun doar, intrucat, pentru a proteja dreptul la intimitate, n-am vizionat-o. I-am ramne recunoscatori d-lui Nemtu Tiganu daca va impartasi cu noi emotiile prilejuite de vizionarea cadoului oferit cu generozitate de catre amicul sau de altadata, a carui prezenta meteorica prin site, ne surprinde si impresioneaza ca intotdeauna. Ba chiar mai mult.
ApreciazăApreciază
RALG said
Cine are carte are… faţă, căci obrazul subţire cu învaţătură se ţine. Contele de D’artagnan are si una si alta: Facebook. 🙂 Totusi, uneori, ceva, il extrage din acea captivitate si-l aduce pe vechile coclauri. Mă el să fie? Asa pare din fuga calului (desi la viteza asta pare măgar) dar parca d-lui nu era cu alde Lady Gaga si de-al de-astea ci cu Metalica. Deh…
ApreciazăApreciază
RALG said
Iar asta-i varianta pentru Neamțu Țiganu, din motive lesne de înțeles…să se bucure și ochiul lui cu ceva dacă tot stă închis în casă
ApreciazăApreciază
RALG said
ApreciazăApreciază
RALG said
ApreciazăApreciat de 1 persoană