(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Cuvântul Dumnezeu

Posted by Arca lui Goe pe aprilie 4, 2021

Câte bordee, atâtea obicee. Astăzi în bordeiul sau din Vatican, Papa de la Roma celebrează învierea lui Isus Christos, și, împreună cu el o mare de creștini serbează Învierea întru slava lui Dumnezeu. Alții celebrează aceeași înviere, a aceluiași Isus Christos, întru slava aceluiași Dumnezeu, altădată. Nu azi. Să fie oare aceeași înviere? Același Isus? Același Dumnezeu? Dacă da, atunci ceva e greșit cu oamenii. Iara dacă nu… Cel mai probabil că fiecare om are învierea si înălțarea sa, Isusul său si, mai ales, fiecare om are Dumnezeul său pe care tot încearcă să-l imună tuturor celorlalți. Dumnezeu este un cuvânt. Ceea ce desigur nimeni n-ar putea nega. Dumnezeu este un cuvânt cu o infinitate de înțelesuri. Fiecare om care utilizează cuvântul Dumnezeu (cu vorba sau cu gândul) îi acordă propriile sale înțelesuri…  în mintea fiecăruia, cuvântul Dumnezeu are multe înțelesuri, duium, sensuri, rosturi, semnificații, în care omul poate rămâne pe veci nedumerit, rătăcit,  pierdut. Acuma însă, întrucât omul e doar un om, cel mai adesea lucrurile care par a fi, în limitata sa minte, înțelesuri, duium, sensuri, rosturi, semnificații sunt de fapt cvasi-înțelesuri, pseudo-rosturi, semi-semnificații și mai ales non-sensuri, iar uneori nici atât, doar cuvântul gol și fără noimă, un zgomot, nimic. Omul se mulțumește cu puțin. Daca are cuvântul nu-i mai trebuie și sensul. Un cuvânt care-si ajunge sie însuși, un chip cioplit, salvându-l pe om de la complexitatea infinită a lumii (lui Dumnezeu)… Credeți în Dumnezeu și credeți în mine, a zis Isus, oferind oamenilor abstractul și concretul, spiritul și materia, cuvântul și sensul. Omenirea nu este nimic altceva decât o colecție de povești fascinante create, asimilate și perpetuate de către om.  Fără ele omenirea nu ar exista. Fără ele omenirea ar fi o turmă de furnici, un roi de vaci, o haită de fluturi, un mușuroi de oi, o colonie de hiene. Nimic altceva. Suntem ce suntem, nu prin inteligentă, tehnologie,  bunătate ori altceva de acest gen, ci exclusiv prin abilitatea de a visa, de a face incursiuni în imaginar și de a-i smulge acestuia povești (in)credibile pe care le vindem cu succes unii altora, fascinante și nenumărate povesti, din care fiecare și le alege pe cele în care sa CREADĂ cu toata ființa sa sau mai puțin, cât de cât. Credința mișcă lumea și o menține. Suntem singurele ființe de pe planetă care avem idee despre neant, abis, nimicnicie, zeroitate și infinitate, și singurele care reușim sa ne opunem acestora cu povesti. Poveștile noastre care țin neantul departe, sub control. Și dintre toate poveștile, povestea lui Isus Christos este poate cea mai frumoasă, cea mai captivantă, cea mai cea, poveste poveștilor scrisă în cartea cărților. Poate doar povestea tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte, să fie mai frumoasă și mai captivantă. Ei bine, faptul că sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată de către creștini la date diferite este o palmă nemiloasă dată poveștii și povestitorului.      

contra-punct.

127 răspunsuri sa “Cuvântul Dumnezeu”

  1. Do not let your hearts be troubled. Trust in God; trust also in me. Goe.

    Apreciază

  2. „Nu mi-e teama ca Dumnezeu n-ar fi de partea noastra, dar ma ingrijoreza ca s-ar putea ca noi sa fim de partea lui Dumnezeu… doar pentru ca Dumnezeu are intotdeauna dreptate”. Abraham Lincoln.

    Apreciază

  3. Întâmplător sau nu (adică deterministic) Albert Einstein s-a născut de ziua lui… pi (14 Martie), iar Stephen Hawking a murit in ziua lui pi (14 Martie), primul afirmând ca „Dumnezeu nu joaca zaruri”, iar al doilea zicând ca dimpotrivă, nu numai ca Dumnezeu joaca zaruri, dar uneori le (mai si) arunca in locuri in care acestea nu pot fi văzute.

    Apreciază

    • Stely said

      Marele Nederminat –
      Dumnezeul care joacă zaruri .
      „Bătrânul nu joacă zaruri”-
      scrie Einstein într-o o scrisoare către Bohr.
      Einstein se înşela: şi în privinţa
      Bătrânului, şi in privinţa jocului.
      Teoreme poetice -Basarab Nicolescu

      Apreciază

  4. Voltaire a zis ca daca Dumnezeu n-ar aexista atunci ar trebui sa-L inventam. In mod indubitabil Dumnezeu exista. Nu (mai) trebuie inventat. Stim ca Dumnezeu exista intrucat acesta se gaseste in dictionar. Tot ceea ce se afla in dictionar exista. (Si tot ceea ce nu exista nu se gaseste in dictionar).

    Apreciază

    • Stely said

      Si inca una :

      Din negura timpurilor,
      totul a fost spus şi scris despre divinitate
      şi divinităţi , despre Dumnezeu şi zei,
      despre prezenţa şi absenţa lor,
      despre existenţa şi inesxistenţa lor,
      De ce ne sileşte Natura să luam totul
      de la capăt în fiecare clipă ?

      Teoreme poetice

      Apreciat de 1 persoană

  5. Dumnezeu este punctul de tangenta dintre zero si infinit. Si nu, nu Pitagora a zis chestia asta ci mare creator, Alfred Jarry (creatorul lui Ubu Rex)

    Apreciat de 1 persoană

  6. Daca Dumnezeu ar fi vrut ca eu sa fiu altfel atunci m-ar fi creat altfel. Goe…the (Johann Wolfgang von Goethe)

    Apreciază

  7. Dumnezeu a folosit frumoasa matematica pentru a crea lumea. Paul Dirac (un ateu rau de tot). Apropo (intr-un cuvânt), ce-e-lumea?

    Apreciază

  8. Dumnezeu mi-a dat viata ca sa continui sa fac lucruri pe care nu le-am facut niciodata. Stevie Wonder (n.b. are orbul asta niste vederi….)

    Apreciază

  9. Dumnezeu e verb, nu substantiv. R. Buckminster Fuller. (Uneori Dumnezeu e interjectie)

    Apreciază

  10. Pe asta am auzit-o recent din România: dacă Dumnezeu dorea să port mască, mă făcea cu mască. Autor necunoscut. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  11. Dumnezeu este mai mare decat cred oamenii. Asa crede Jimmy Dean, un om (?)… Atat crede el ca este Dumnezeu de mare. Prin urmare e si mai mare. Pe cale de consecinta Dumnezeu este infinit. Jimmy Dean nu -a aventurat sa faca aceasta afirmatie… dar i-a oderit premise perfecte.

    Apreciază

  12. Unii spun că Dumnezu ar fi creat lumea din Nimic. Alţii spun ca ar fi creat-o din (alt)ceva (ca pe om din ţărână). Unii spun ca ar fi creat-o din El insuşi. Soren Kierkegaard zice ca oricat de mult ne-am minuna in legatura cu felul in care Dumnezeu a creat lumea, mult mai pare ar fi miracolul prin care Dumnezeu a facut sfinţii din păcătoşi.

    Apreciază

  13. Ședeam la taclale cu un arțar tânăr. Vorbiserăm despre vreme, despre lacul în al cărui mal creștea… ” Aveți și voi copacii ceva ce numiți Dumnezeu, așa ca oamenii?” M-a surprins răspunsul ” Oamenii și copacii sunt frați. Pe toți ne-a făcut Tatăl. ” apoi a adăugat repetând de trei ori ” Nimic nu este mai presus de iubirea Tatălui”. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  14. Iosif said

    (999)Noua unA ne place cum va straduiti, pe Dumnezeul necreat sa-L definiti, citând si plagiind cuvinte si simboluri moarte, dar ignorând *Cuvântul Viu*, care ofera lumii… *LIBERTATE* !

    „Pe când vorbea Isus astfel, mulţi au crezut în El.
    Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul , şi adevărul vă va face slobozi.”
    Ei I-au răspuns: „Noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui. Cum zici Tu: ‘Veţi fi slobozi’?”
    „Adevărat, adevărat vă spun”, le-a răspuns Isus, „că oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului.
    Şi robul nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea.
    Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.”

    Apreciază

  15. Greblea, greblea, greblea… trufia prostului. Pai „dumnezeu” e domeniul lui de activitate (cuvantul cu care se ia in seama pe bloguri), cum sa vina un neavenit si sa „plagieze cuvinte” pe taralaua lui… peste poate…

    @iosif – aia cu „plagiatul cuvintelor” e super tare, litere, cuvinte nu conteza, plagiat in toata regula. Va rog sa ma scuzati ca am folosit cuvinte si litere pe care le-ati inventat d-voastra. N-am stiut. Probabil ca aveti contract de utilizare exclusiva sau poate le aveti chiar in proprietate. Cuvintele. Nu si sensurile. Ce mai trebuie sens daca ai cuvant si inca nu orice cuvant ci cuvantul viu si libertate MAJUSCULATA. Totusi d-le Iosif Greblea v-as atrage atentia ca sunteti iarasi profund off topic (ati bagat de seama?), si v-as aminti ca v-am rugat sa va reciclati cliseele in alta parte, intrucat v-ati cam epuizat ca personaj pe Arca lui Goe. Deci, Nepoate canta la alta masa, ca iar n-am marunt.

    Apreciază

    • Iosif said

      Ieftin dai, ieftin Ai ! Am pus punctul pe P..i, Cu vînt bun la pupa…t !

      Apreciază

      • La revedere, si mult success in activitățile de băgare in seamă pe bloguri, scumpe domn.

        Apreciază

      • Adriana said

        Doamne Dumnezeule, pârâie bArca din toate mădularele. Mă întreb dacă face poc, unde îl mai găsim pe Go-el.

        Apreciază

        • Un minunat tandem, Adriana + Iosif = dorinti nemarginite plantand intr-un atom (ma rog, o molecular, in cazul de fata). Induiosatoare grija purtata Arcei, si teama e a se pierde de dl. Goe. Felicitari Adriana. Inveti repede. Ai invatat de la partenerul tau Iosif cum sa te manifesti ca zgomot de fond. E un rol care ti se potriveste mult mai bine decat cele pe care te-ai straduit sa le joci pana acum. Bafta.

          Apreciază

          • Adriana said

            Doamne-ajuta, sa fie de bine! Voi face niste molifte sa se restabileasca ordinea firilor sa dainuie milostivenia si smerenia din nou pe bArca..

            Apreciază

          • @Adriana – poti face ce vrei, liber pe Arca lui Goe ca la banul Ghica. Doar ca va fi-n zadar, intrucat dupa cate se oberva pregnant esti fara scapare (captiva, fluture pe lampa), iar de schimbat nu mai ai cum sa te schimbi, pentru ca, dupa cum am remarcat inca de la primele tale tentative de instalare pe arca, esti deja turnata in forme… Zgomot de fond scrie pe tine. Un zogomot de fond inca si mai plat decat cel numit iosif. N-as fi crezut ca asta poate fi posibil. Dati-i-nainte stimabilo.

            Apreciază

  16. Stely said

    „Ei bine, faptul că sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată de către creștini la date diferite este o palmă nemiloasă dată poveștii și povestitorului. ”

    Sunt tratative, insa dupa cum veti vedea … 😞

    Apreciat de 1 persoană

    • Negocieri au tot fost… dar… Nu prea cred sa se ajunga in curand la vreun acord… Om vedea… Deocamdata persista in lume aceasta aberatie: Sarbatoarea definitorie a crestinismului e sparta in doua…

      Apreciază

    • Malitiozitatea colaterala (si totalmente neintentionata) la adresa papei Francisc (unul dintre cei mai bun papi din istorie). strecurata in „intriga”, prozei curente, capata accente nebanuite, inclusiv pentru mine insumi, intrucat se pare ca am devenit astfel, fara voie, coleg de suferinta cu alde Iosif & Sperling, ambii exprimandu-se tot asa, cu malitiozitate, la adresa inaltului prelat de la Vatican. Asta mi-ar mai lipsi acum.

      Apreciază

  17. Stely said

    Statul roman a a cedat atunci :

    Cred ca in curand va urma si BOR chiar si fara ceilalti crestini ortodocsi, care mai mult ca sigur nu vor fi de acord .

    Apreciat de 1 persoană

    • Stely – D-voastra cand vi s-ar parea potrivit sa fie sarbatorita Invierea Domnului? Mi s-ar parea foarte firesc sa fie pentru toti crestinii in aceeasi zi, de exemplu in a treia duminica din aprilie, Ba inca n-ar strica daca ar decide si rabinii ca aceeasi a treia duminica a lunii aprilie sa fie si ultima zi de Passover. La fel in fiecare an. Copiii ar trebui sa aiba vacanta, iar adultii zile libere… Am avut ocazia sa sa fiu la Paris intr-un an in care Pastele era in aceeasi zi si pentru catolici si pentru oortodocsi. Mi s-a parut minunat. Am trecut in vizita pe la catedrala Notre-Dame si pe la bazilica Sacre Coeur, apoi ne-am dus sa luam lumina de la o biserica romaneasca… Plutea in aer o armonie greu de descris in cuvinte. Cred ca am povestit undeva pe Arca lui Goe cum am venit cu lumina si cu lumanarile aprinse de la biserica, in metrou… pana acasa.

      Apreciază

      • Stely said

        Da, mi s-ar parea potrivit sa se fixeze Pastele in cea de- a treia duminica a lunii, gandidu-ma ca atunci va fi o temp. cat mai apropiata de temp. medie a lunii aprilie,(16-17gC) atat cat sa fie cald, posibil soare si cat mai multe flori de sezon :zambile, ghiocei , lalele , liliac , lacrimioare etc.A Mi-ar fi placut sa fie fixat si in a doua duminica, cum ar fi anul acesta( 11 aprile )cand tot atunci,de Paste, intr-un anume an , s-a nascut fiul meu. 🙂 Desi a fost si atunci cald si frumos afara, la ora actuala insa primele 2 saptamani al lunii sunt foarte friguroase . La munte este aproape iarna. Asadar , ramane ca cea mai potrivita zi de Paste sa fie duminica a 3a. din Aprilie.🤩😇

        Apreciat de 1 persoană

        • „La munte este aproape iarna” ??!!! Ah, asta inseamna ca sunteti la Sinaia. 🙂 Prin urmare nu v-ati vaccinat degeaba, ati inceput sa calatoriti. Felicitari… la mai mare, adica la mai departe, calatorii prin lumea larga! 🙂

          Apreciază

          • Stely said

            Nu , nu suntem acolo dar urmeaza sa se duca niste rude (nepoti, veri si verisoare) . Sunt in vacanta . Ai mei (unii dintre ei ) sunt in carantina , in Ilfov, cel mai afectat judet (peste 9la mia de locuitori) Se vor duce, poate , dupa ce vor pleca verisoarele, matusile si nepotele lor. Noi (tot familionul) avem in plan sa ne ducem chiar de Paste . Unii suntem vaccinati , altii au trecut prin boala , dar sa vedem ce va mai fi pana atunci. Anul trecut am stat fiecare la domiciliul lui. Sper sa fie mai cald pe 2 mai . Acum , urmarind vremea la Sinaia, este frig (7si -4 gC) se anunta in urmatoarele zile ninsoare. Numai bine de schiat. Sus ,la cota 2000 mii, este zapada proaspata …

            Apreciază

        • Da, cred ca pentru a reproduce cat mai exact vremea de Florii si de Paste, asa cum au fost atunci in vremurile lui Isus din Nazaret, a treia duminica din aprilie ar fi cea mai potrivita pentru inviere.

          Apreciază

  18. Cel mai adesea am impresia ca cei care acorda like pe cate un post de pe Arca lui Goe (si nu ma refer desigur la cei care fac acest gest asa, la plesneala, sau pentru a se baga in seama), apreciaza cam acelasi lucru referitor la respectiva proza. Desigur in feluri diferite, uneori foarte diferite, dar totusi vizând acelasi lucru. De data aceasta insa am impresia (si n-as putea spune exact de ce) ca cele patru personaje care au acordat like au apreciat fiecare altceva in proza (abuziv) intitulata „Cuvântul Dumnezeu”.

    Apreciază

    • Si cu Adore cinci care la si inter-mediaza… (s-a bagat, strategic, la mijloc) 🙂

      Apreciază

    • A venit si Florin. Cica intre doua nu te ploua (dar nici bine nu-ti e). Cu atat mai abitir intre cinci. Nici urma de ploaie. Doar senin. 🙂

      Apreciază

      • Stely said

        Alta ar fi daca ar aparea acolo , zambaretul Niku Elektriku .😁

        Apreciază

        • Niku Elektriku si Gabriela Savitsky sunt numai niște ipoteze virtuale, care se manifesta in mod miraculos in atingere cu cine stie ce puncte de inflexiune prin care trece Arca întâmplător. Prin urmare aparițiile lor miraculoase si enigmatice nu se pot repeta decât la intervale mari de timp. Cine stie cand vom mai avea ocazia sa-i vedem manifestându-se aievea aici, pe Arca lui Goe. La fel D’Artagnan, Dl. Nimeni, Polichinelle, INTJ si cine stie ce alte astfel de umbre iluzorii, despre a căror prezenta cândva pe Arca lui Goe se vor putea face doar evaluări din ce in ce mai aproximative, pana cand într-o-o bună zi vor deveni, pur si simplu, niște simple ipoteze (virtuale) de lucru, iar nu niște personaje reale in vorbe si cuvinte, de genul a fost odată ca niciodată… că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. A fost odată un iepure de martie… sau mă rog o medusă, ori altceva, după cum devine povestea sau balada la momentul x virgula ceva.

          Apreciază

  19. „Plutea in aer o armonie greu de descris in cuvinte”…
    Ca să poată fi manipulați, oamenii trebuiesc divizați în credințe, genuri, naționalități, rase. Altfel probabil și-ar aminti de colosala putere ce o poartă în inimi: dragostea creatorului. O armă ucigătoare contra minciunii. Boala minții.

    Apreciază

    • Cred ca este foarte adevart ce spuneti, dar ideea sub-inteleasa, ca ar exista cineva care se ocupa in mod consistent si coerent cu aceasta divizare, este de un optimism nemarginit, exagerat in tot cazul. Ar insemna ca raul poate fi localizat. Uneori poate, poate fi, dar cel mai adesea este difuz, distribuit in fiecare omulet, care asa si vrea sa fie: divizat, separat, polarizat… diferit. Va rog sa mi se dea dreptul de a fi diferit dar si dreptul de a ma considera diferit si acolo unde nu sunt diferit ci identic. In speta de fata cauza divizarii este pur si simplu prostia umana, un fel de dumnezeu ubicuu, atotputernic si necrutator.

      Apreciat de 1 persoană

  20. Io pe gizăs cre’că l’am cuprins d’odată cu deslușirea vorbei, ș’a cuvântului bolborosit și rostogolit în propoziții afabile de către persoane înzestrate dezinteresa(n)t, dar cu absolută bunăvoință . Uneori. De ce să?! Dar…De cele mai multe ori-ca să nu zic mai totdeauna- Gizăs -cu crucile Lui- urma invariabil după neaoșele ”cuminecături” gen „’tu-ți maiu’ mă-tii!…mă-ta-n cur, ori chizdele, grijania, dumnecatul mă-tii, sau decât diminutivatele înjurături de pe plaiul nostru mioritic” (preferata mea: păsculița mamii tale!) Hm.

    … la vremea aia, cred că I-am cam cerut ”câteceva”. Normal, sper(probabil prea multe): să n-am coșuri, să mă asculte ori ba, mâine, să știu la extemporal ori la teză… să se uite și la mine colegul din banca sde la geam.. să iubesc, să-mi crească sânii, să am copii frumoși, să am.. Să nu se’mbolnăvească tata, iar mama să trăiască veșnic. Multe nu mi-au fost ascultate. Și exact de atâtea ori am renunțat. La El. Fuck.

    Târziu am înțeles.
    Am citit Biblia de 2 ori cap scoarță. Iar cartea Cămașa lui Cristos m-a răscolit nedefinibil. Brrr. So.
    În relația cu El, quid pro quo-ul nu se există! Punct.

    Oricât ai fi de scremălău.
    ……..

    ..pe de altă parte:

    “Teologia este negaţia lui Dumnezeu. Ideea absurdă de a umbla după argumente pentru a-i proba existenţa presupune atâta sărăcie interioară, încât este o evidenţă strivitoare că toate tratatele de teologie laolaltă nu fac cât o exclamaţie a Sfintei Tereza. De când există teologie şi până astăzi nici o conştiinţă n-a căpătat o certitudine în plus şi nu şi-a organizat în nici un chip îndoielile. Cu Dumnezeu lucrurile se desfăşoară mai simplu: te pomeneşti când te aşteptai mai puţin în mijlocul lui. Aici începe momentul dureros şi complicat; teologia a rămas în urmă, căci ea nu este decât modul de a crede al ateilor. Cea mai proastă bâiguială mistică este mai aproape de Dumnezeu decât Summa teologica, şi rugăciunea improvizată a unui copil oferă o mai mare garanţie ontologică decât toate sinoadele ecumenice. Fără confesiunile mistice, religia, şi cu ea biserica, n-ar fi mai interesante decât cine ştie ce problemă de economie şi finanţe: evoluţia salariului sau impozitelor. Tot ce e instituţie şi teorie nu mai e viaţă. Biserica şi teologia au asigurat o agonie durabilă lui Dumnezeu. Sau poate l-au îmbălsămat de mult. Numai mistica i-a dat viaţă, de câte ori a vrut. Teologia ar avea valoare când ar fi posibilă o relaţie teoretică cu Divinitatea. Este, însă, mult mai uşor de găsit una fiziologică. Precum, într-un dezastru al tuturor convingerilor, pofta de mâncare ne susţine mai repede decât sfinţii, tot astfel o incomoditate organică ne poate apropia de Dumnezeu mai mult decât toate construcţiile abstracte ale teologiei. Acea servitoare, care spunea că nu crede în Dumnezeu decât când o dor dinţii, i-ar fi făcut de râs pe teologi.”

    Cioran. Lacrimi şi sfinţi

    Apreciat de 2 persoane

    • Interesanta viziune si pre-legere. Poate fi punct de plecare in discutii fara capat… si fara numar.. Intentiile „Cuvântului Dumnezeu” din pagina n-au fost, ab initio, asa de grandioase… vizand cel mult niste aspecte terminologice ale problemei cat si unele implicatii de natura antropologica in procesul de taiere a lui Christos in doua jumatati, date cate una in locatie de gestiune unor grupuri de enoriasi habotnici, care din motive stricte de natura umana, prefera partea in dauna intregului in materie de extaz, ca-ntr-o familie in care sotia are orgasmul martia, iar sotul joia…

      Apreciază

      • Ha.
        Am râs ceva la sexi-analogia ta decât ecumenică. Cea cu orgasmul.
        Și nici nu știi ce aproape ești de adevăr. Păi ce? Care ”nonfrigidă” n-ar vrea orgasm marți, iar pe dânsul, să-l țină batăr până pe joi.. putirința?! Și de-o mai fi unul multiplu (tot d’ăla!), apăi să fie primit. Ha ha. Așa și cu întreaga biserică a creștinătății: de ce să fim orgastici cu Gizăs doar marți? de ce nu și joi, în pana mea.. evlavioasă! Mai are vreo importanță că pen’ce ori cu cine?! Dorința e supremă, extazul căutat. Ș’atunci?

        D’aia împărtășania are taina ei.

        Și tocmai de aceea, când vorbim vorbe despre ‘Mnezo, totul e ab initio!

        Apreciază

        • RALG said

          A-l fa si om Ega?

          Eu as crede ca daca împărtășania ar fi posibila de-adevaratelea, universul ar inceta sa existe, si în sine împăcate ar reîncepe-eterna pace… (cand în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace)…

          Faptul de a avea orgasm in aceeasi zi, in acelasi minut sau chiar in aceeasi secundă cu cineva aflat prin preajmă, incă nu inseamna că l-ai avea in (chiar) acelasi timp. Nimic, nimic, nimic, absolut nimic, nu se intamplă simultan, ci totul se întamplă pe rând (ca la moară), în strictă sucesiune cauzală, iar dacă (prin absurd) oricare două evenimente s-ar produce si-mul-tan, intrând pur si simplu in coliziune temporal-cauzală, ei bine asta ar duce (asa deodată) la disparitia bruscă si subită a universului in integralitatea lui, puf, ca si cand n-ar fi fost, ceva (d)in randul celor ce n-au fost niciodată. Doar că asa ceva nu se întamplă. Nimic nu-i simultan cu nimic, nici chiar luând in con-siderare timplul Planck (dacă stii ce-i acela timp Planck)… Intotdeauna un orgasm este cauza, iar celalalt efectul… Slavă deficitului universal de dezechilibru armonic (d)in univers.

          P.S. Eu curentul cel indus, totdeauna m-am opus, cauzei ce m-a produs. țac, țac, țac…

          Apreciază

          • ”(cand în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace)…”

            Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace…
            . . . .
            Începând la talpa însăşi a mulţimii omeneşti
            Şi suind în susul scării pân’ la frunţile crăieşti,
            De a vieţii lor enigmă îi vedem pe toţi munciţi,
            Făr-a şti să spunem care… ar fi mai nenorociţi.
            Unul e în toţi, tot astfel precum una e în toate,
            De asupra tuturora se ridică cine poate,
            Pe când alţii stând în umbră şi cu inima smerită
            Neştiuţi se pierd în taină ca şi spuma nezărită –
            Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?…
            Ca şi vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.”


            Planck? Wtf?!
            Parcă ți-am spus până unde am ajuns cu fizica.
            Iar fizica cuantică mă preocupă doar din perspectivă filozofică.
            Că pt fizică trebuie să ai mintea antrenată, cred. Tu pare că o ai.
            Apropo, ai văst serialul recomandat de @adolescentrebel? Eu mi-am pierdut o noapte și ceva..
            Ioi ce urât sună. Scuze. Și legat de asta, și dacă e drept aia cu ”spune-mi cu cine te însoțești, ca să…bla bla”, atunci poate fi adevărat și că poți cunoaște un om, știind ce fel de cărți citește/plac, ce filme vizionează/plac?!

            ?!

            Apreciază

          • Poti sa stii cate ceva despre cineva chiar si numai observand ce fel de personaje atrage (cu voie sau fara voie) pe blogul sau… Unii isi imagineaza ca poti evita ceea ce ti se intampla si atunci ii cenzureaza pe unii, ii baneaza pe altii, doar, doar ori scapa de propria realitate (cosmetizand-si cu forta imaginea, accesibila doar in imaginatia lor)…

            N-am urmarit niciun film recomandat de „adore”. Despre ce film e vorba?

            Apreciază

          • Apreciază

          • Mi-l recomanzi?

            Apreciază

          • Și nu, nu’s de acord’ntru totul cu teoria ta. Că mie nu-mi vine să cred că @adore (de ex) citește cap coadă toate articolele de pe blogul vrăbiuței. Sau altul. Nu. Pur și simplu îi sună notificarea unui nou articol (ori comm) pe respectivul blog și dă și ea un licuricii de rigoare. Oricum e gratis. Cam cum dau fotbaliștii bani lu N Ploieșteanu. (au dat, că de-acu…) Ca să se simtă bine. Ia de la moșu țâcă 😆 carevasăzică.

            Cât despre ”întristarea” ta cu banarea pizdii… nu c-aș zice să renunți.
            Dar nici s’o tot continui. Că doar tu mai speri în îndreptarea pițifelnicilor. Nu merită. Serios!

            Că io, btw, am reclamă fără să fac nica din partea unora cu mintea înțepată cu/de AstaZevzeca! (nicio trimitere la vaccinul astrazeneca sau cum îi spune. :lol:) Nu doar că sunt acuzată de agresivitate verbală da’ m-a și pus -zâna cărtilor necitite de mai nime- într-o tagmă decât ofertantă:

            ”…unfollow la agresivitate verbală, gen nostrastella, la pedofilism și criminali”

            (Zi să săci! Să mori tu?!)

            dacă ți-l recomand? ha

            nu te cunosc atât de bine. încă
            vezi’l s’apoi vorbim. @adore zicea c-ar cam fi placul tău.
            și cred că ea te cunoaște mai bine. habar n am 😆

            Apreciază

          • a) Uneori sunt optimist mult peste limitele admise (intru un iq macar mediu), dar totusi in cazul ortodoxului si patriotului internationale Sperlingus Germanicus, n-am nicio nadejde, si asta nu doar spre vreo miraculoasa intremare a insului (decazut abisal in postura de flasneta cu auto-amorsare, in auto-puscarie), dar nici macar pentru vreun licar de luciditate prin care sa-si realizeze conditia de micro-dictator mineral, gripat in fixismele cu care se confunda (unul dintre ele fiind acela ca ceea ce debiteaza ar putea capata girul adevarului prin ascunderea unor (alte) texte de privirea martorițelor gen oaia & mucenica). Prin urmare referințele bibliografice la cuibul sperlingelor nu are intentii terapeutice. Faptul ca a hotărât sa fie singurul de pe blogul sau care-mi citește mesajele, iarăși nu ma poate deranja, ba dimpotrivă, oaia si mucenica ne fiindu-mi public țintă, dar mai ales întrucât ma scutește de „onoarea” de a apărea ca membru in lista publica a comentatorilor in mizeria aia de blog. Pe cale de consecință, pseudo-campania anti păsărica-sperling, nu are nici conotații pedepsitoare. Omulețul sperling este însă ilustrarea perfecta (de utilizat ca exemplificare), in legătură cu felul plenar in care poate fi alterata libertatea de exprimare in spațiul virtual si si in legătură cu efectele universal nocive pe care le poate avea o astfel de atitudine. Toata pledoaria asta poate suna exagerat si apocaliptic, prin raportare la mizilicul sperling, dar totuși, efectele de distorsiune cumulate ale tuturor sperlingilor de pe planeta, nu trebuie sa rămână ne observate si ne denunțate public. Si asta nu in vreun scop bengos or laborios, ca cine l-a gimbit pe serlingulus si singur n-are nevoie de predicile d-lui Goe in contra vrăbiilor, iar pentru cine nu l-a gimbit singur (vivat „adriana” type), oricum predica-i in zadar… Ci doar așa de amorul artei literare si al emotiei estetice de calitate. Poate ma înșel, dar impresia mea este ca ne-am fi aflat deja la alt nivel cu șarada asta a vorbitului virtual fără obligații, daca s-ar fi reușit evitarea cenzurii, banării, interzicerii personajelor si/sau replicilor „incomode”, „insolente”, „insultătoare”.

            b) Bine ca măcar iți dai seama ca nu ma cunoști încă atât de bine.(fiind loc de progres) 🙂 Ma surprinde însă sa aud c-ar fi zis adore despre vreun film c-ar fi fiind pe placul meu. O fi vrut sa fie ironica… Cine stie…!!!

            Cred ca adore ma stie la fel de bine pe cat ii stie pe Iosif, pe Natalia Onofrei, pe tine, pe Sperling, ori pe Isabela… si pe multi alții. 🙂

            Apreciază

          • Zici?
            Așa să fie.

            https://imgbb.ro/imagine/wtT2

            Apreciază

  21. Apreciază

    • RALG said

      Presură este pentru fizicieni ceea ce este Godină pentru politisti. Sau cam asa ceva… 🙂

      Dar cum nimic nu este întâmplător pe lume, sonoritătile si atingerile simbolice au de regula semnificatii adanci:

      presură, presuri, s. f. Gen de păsări (cântătoare) migratoare, de mărimea unei vrăbii, cu ciocul scurt și gros, cu coada lungă și bifurcată, cu spatele brun și dungat (Emberiza); pasăre care face parte din acest gen.

      prescură, prescuri, s. f. Pâinișoară rotundă sau în formă de cruce, făcută din aluat dospit, din care se pregătește cuminecătura și se taie anafura la biserică.

      vrabia, de exemplu, poate fi o combinatie bine dozata intre presură si prescură,

      vrabie, vrăbii, s. f. o păsărică mică cu penele de culoare brună împestrițate cu negru, cu pântecele cenușiu, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată; vrăbete (Passer domesticus). ◊ Expr. A avea minte de vrabie, se spune despre o persoană lipsită de judecată. Vrabia-i tot pui (și ea moare de bătrână), se spune despre o persoană care pare mai tânără decât este (de obicei la minte)…

      Apreciază

    • Tot despre vrăbii si presuri si AICI – Lumea e futere

      Apreciază

  22. Dl.Goe said

    Începând la talpa însăşi a mulţimii omeneşti
    Şi suind în susul scării pân’ la frunţile crăieşti,
    De a vieţii lor enigmă îi vedem pe toţi munciţi,
    Făr-a şti să spunem care ar fi mai nenorociţi…
    Unul e în toţi, tot astfel precum una e în toate,
    De asupra tuturora se ridică cine poate,
    Pe când alţii stând în umbră şi cu inima smerită
    Neştiuţi se pierd în taină ca şi spuma nezărită –
    Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?…
    Ca şi vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.

    Apreciat de 1 persoană

  23. Dl.Goe said

    Ceva despre Nimic. Recomandare pentru Nimeni.

    Apreciat de 1 persoană

    • Se pare că tot ce mintea noastră nu poate să perceapă să vadă să traducă primește descrierea de ” nimic”. Bănuiesc că mintea cu care functionam este un circuit închis. Dacă printr-un concurs de împrejurări indus sau întâmplător circuitul se deschide, apare nimicul. Bănuiesc. Nu știu.

      Apreciază

      • Cred că perspectiva pe care o propuneti asupara Nimicului poate fi extrem de interesantă. Mai ales in contrapondere cu faptul (relativ evident) că in cazul multor altora se pare că tot ceea ce mintea nu poate să perceapă, să vadă, să traducă, primește automat descrierea/atributul de ”Dumnezeu”. (Domnezeu verbul, Dumnezeu substantivul, Dumnezeu interjectia, Dumnezeu adjectivul…si cate parti de vorbire tot atata Dumnezeu in compunere). Odata demult, tare demult, intr-un context aproape primar, originar si original (dar nu chiar, epoca post-medusiană), pe Arca lui Goe, intre cele doua Potoape Mondiale, am livrat lumii de sub mantia d-lui Goe, urmatoarea zicere: „Universul este Totul. Totul este Nimic. Restul este Dumnezeu.„. O insailare de cuvinte, destul de săracă in continut, dar bogata in pretentii (na, acuma de la dl.Goe citire)… Dar si in potential de taina, taifas si filozofare. Problema este că o martoră (a lui Ghe Iova) aflată prin zona, după ce trecuse pe Arca lui Goe prin toate gamele emotionale (de la extaz la agonie), aflandu-se in faza in care era programată sa se ofenseze din orice si (mai ales dn nimic), s-a artat foarte deranjată de formula respectiva. Alegand să se plasesze in aria evlavioasa a lumii a abordat foarte critic enuntul, interpretand zicerea ca pe o blasfemie din cauza cuvantului „restul”. Cum adica? Dumnezeu e un rest? Resturi? Ramasite? Leftover?… Asta am vrut sa spun? M-a chestionat distinsa martoră. Asa i-a picat d-ei accentul in cuvantul „restul”, ca pe un maruntis neglijabil, inasociabil cu colosalul cuvant „Dumnezeu”. Desigur ca fiecare are libertatea (deplină) sa interpreteze orice, oricum, in acord cu propriile constrangeri interioare (ceea ce de altminteri se si intamplă) si chiar să plasese cu forta orice zicere, in Patul lui Procust, sau in sabloanele si cliseele personale cu care-si mobileaza confortul mental (cam ca prea-cuviosul Iosif).

        Nimicul la care facem noi referire aici (ratandu-i astfel non-sensul profund, prin simpla-i pomenire), nu se refera la cele nevazute, necunoscute, ci la absenta lor deplina, dimpreuna cu a celor vazute, auzite, pipaite, mirosite si musamalizate. Ca sa va dau un mic esantion despre ceea ce ar fi fiind (nefiind) acest nimic, al carui inteles este ratat din ce in ce mai profund, pomenidu-l) as zice sa va ganditi la getul prin care s-ar sterge deodata intreaga Arca a lui Goe din universul wordpress, dimpreuna cu comentariile, procedand apoi si la radierea amintirilor tuturor martorilor (sau chiar a martorilor cu totul) care au avut vreodata vreo atingere cu arca. Acela ar fi un soi de nimic… mic. Dar din pacate pentru el (si poate nu numai), nimicul pare sa-si fi ratat absolut sansa, intrucat se pare ca ceva, ceva tot exista (pe lume), ceva ce nu mai poate fi sters, anulat, contramandat… Si chiar daca pana la urma consecintele gestului pe care l-am invocat mai adineauri, vor deveni inevitabil, la un moment dat realitatea ulterioara, consemnand exact satrea de non-existenta a Arcei-lui-Goe-Et-Co (sa zicem peste 2000 de ani), totusi, nimicul nu va triumfa. Chiar si Arca lui Noe, continua sa existe inca, ca ecou, ca reverberatie, ca „nume”, ca simbol, ca ceva, ceva, ceva…. Infinitezimal dar nu zero. Ce-a apucat sa fie nu are cum sa nu mai fie, oricat si-ar dori. Nu?

        Apreciat de 1 persoană

  24. Dl.Goe said

    Antipandemic – Recomandare pentru nemtii din germania si nu numai:

    Apreciat de 1 persoană

  25. Si, ca să nu marginalizam pe nimeni, avem recomandari de lectură si pentru hadrianele noastre de la blog, o relatare-mărturisire a unei diane (aratare-dihanie) facuta lui Tudor (Chi-Rilă)

    Diana Hanganut 21 mai 2020, 15:19
    Când l-am găsit pe dr. Ogume, care locuiește în Turcia, am avut nevoie disperată de a-mi readuce fostul iubit. M-a lăsat pentru o altă femeie. S-a întâmplat atât de repede și nu am avut niciun cuvânt de spus în situație. Doar m-a aruncat după 3 ani fără nicio explicație. L-am contactat pe dr. Ogume prin contactul său și mi-a spus ce trebuie să fac înainte să mă poată ajuta și am făcut ceea ce mi-a spus, după ce i-am oferit ceea ce dorea, a aruncat o vrajă de dragoste care să ne ajute să ne întoarcem împreună. La scurt timp după ce și-a făcut vraja, iubitul meu a început să mă trimită mesaje din nou și m-a simțit oribil pentru ceea ce mi-a trecut. El a spus că eu sunt cea mai importantă persoană din viața lui și știe asta acum. Ne-am mutat împreună și el a fost mai deschis pentru mine decât înainte și a început să petreacă mai mult timp cu mine decât înainte. De când m-a ajutat Dr. Ogume, partenerul meu este foarte stabil, credincios și mai aproape de mine decât înainte. Recomand cu drag Dr. Ogume oricui are nevoie de ajutor. E-mail: ogumenspellcaster@gmail.com sau WhatsApp +2348069032895 îl puteți contacta pentru oricare dintre probleme.

    Apreciază

    • Adriana said

      Am citit articolul, am citit comentariile și am observat că pe bArcă există personaje respectabile, cu prestanță și ifose care nu au nici un Dumnezeu. Bălăcăie cu niște fețe palide ridate și ofilite printre cuvinte statute, fără sens și fără noimă. Nici ei nu se înțeleg pe ei dar nu înțeleg nici pe ce lume se află, bântuie vampiric și sug, sug degetul cel mic de la piciorul stâng. Sunt precum produsele perisabile expirate. S-au stricat, au mucegăit și miros urat. Nu pot fi nici măcar reciclate. Ajung pe drumul fără întoarcere deci la gunoi. Gaițele, mirosind a cocostârc mumificat în formol fac mult zgomot pentru nimic cu Cârrrrr și Mârrrr. Interesant acest articolul dezolant.

      Apreciază

      • @Adriana – te-ai enervat (bravo mie) si esti amarnica (bravo tie). De apreciat faptul ca desi nervoasa, confuza si mofluza, nu uiti sa faci reclama la vanzare… La urma urmei e tot ceea ce conteaza pentru tine. Nu te nelinisti prin urmare de ifosele (unora) pe care nu le intelegi dar pe care totusi nu te poti abtine sa le citesti si sa le tragi pe nasuc ca pe prafurile cu care-ti cauti fericirea. Asta nu insemna ca nu-ti apreciez prestatia de animalutz cu pretentii pe arca lui goe. Dimpotriva. Ai un haz nebun, de pechinez care se vrea fioros, gata sa muste de cur pe orcine l-ar atinge cu vreo floare, la ureche. Ar trebui sa intelegi ca fiecare este liber sa comenteze cum ii place prestatiile celor care-si dau in petec in public, asa cum faci tu, marea comercianta care incearca sa vanda la pachet telenovele si pastilute pentru constipatie. Ar trebui poate chiar sa aparecizi faptul ca ti se atrage atentia ca esti teribil de caraghioasa, poate fara sa-ti dai seama, ceea ce ti-ar putea fi de mare folos in evolutia ta viitoare. Sa-i zicem devenire. (Oare sunt exagerat de optimist vorbind in cazul tau de vreo evolutie?)

        Apreciază

    • Adriana said

      Tuturor acestor personaje le recomand senzaționalul, indispensabilul, miraculosul Colon help

      Colon Help Probiotic Forte 240gr, 100% natural


      Ingrediente 100% naturale

      Apreciază

  26. Adriana said

    Trebuie totuși remarcat că Monsieur Go-el este un personaj extrem de versatil. După ce a redat în comentarii prin copy paste tot ce au spus alții despre Dumnezeu la un moment dat cu multă evlavie amintește sau mai bine zis își amintește de un moment frumos chiar înălțător petrecut la Paris când aidoma unui bun creștin a luat lumină de la o biserică romanească și a dus-o până acasă. Cu siguranță a cântat și Hristos a Înviat! iar spiritul sărbătorilor Pascale i-a luminat sufletul, fiindcă prea și-a amintit cu mare drag. Dar după acest episod apare la orizont în zbor călător și păcatul. Ghionoaia cu chip de Joimărița fără arfe de cuvioșenie care îl atrage în mrejele ei pe naivul și preacuviosul D-l Go-el. Devoratoarea de buni samariteni se dă în spectacol precum răposata Maria Tereza care și ea la vremea ei a fost considerată cea mai incandescentă minte luminată căutătoare de senzații cabalistice cabaline. D-L Goe, dacă tot ați încropit un articol despre cuvântul Dumnezeu totuși eu nu am înțeles ce semnifică pentru dumneavoastră acest cuvânt fiindcă mie mi se pare normal când scriem despre ceva să ne expunem și părerea personală.

    Apreciază

    • Stely said

      @Adriana,
      Ceea ce spui aici …”D-L Goe, dacă tot ați încropit un articol despre cuvântul Dumnezeu totuși eu nu am înțeles ce semnifică pentru dumneavoastră acest cuvânt fiindcă mie mi se pare normal când scriem despre ceva să ne expunem și părerea personală.”
      …denota ca , fie nu ai citit „articolul” , fie l-ai citit si nu ai inteles ideea in ansamblu ei, ba chiar nici macar un cunvintel din continutul topicului. Esti,da-mi voie sa-ti spun, prototipul analfabetului functional.
      Prin urmare , iti recomand sa-l mai citesti o data, iar daca nu l-ai inteles nici de data aceasta, inseamna ca esti unul dintre omuletii descrisi de „D-l Goe”, aici:

      „Dumnezeu este un cuvânt. Ceea ce desigur nimeni n-ar putea nega. Dumnezeu este un cuvânt cu o infinitate de înțelesuri. Fiecare om care utilizează cuvântul Dumnezeu (cu vorba sau cu gândul) îi acordă propriile sale înțelesuri… în mintea fiecăruia, cuvântul Dumnezeu are multe înțelesuri, duium, sensuri, rosturi, semnificații, în care omul poate rămâne pe veci nedumerit, rătăcit, pierdut.

      Spunand cele de mai sus, precum si aceasta …

      „Acuma însă, întrucât omul e doar un om, cel mai adesea lucrurile care par a fi, în limitata sa minte, înțelesuri, duium, sensuri, rosturi, semnificații sunt de fapt cvasi-înțelesuri, pseudo-rosturi, semi-semnificații și mai ales non-sensuri, iar uneori nici atât, doar cuvântul gol și fără noimă, un zgomot, nimic. Omul se mulțumește cu puțin. Daca are cuvântul nu-i mai trebuie și sensul.

      … nu a facut altceva decat sa-si „expuna parerea personala”.

      Iar ceea ce urmeaza , adica asta …

      Credeți în Dumnezeu și credeți în mine, a zis Isus oferind oamenilor abstractul și concretul, spiritul și materia, cuvântul și sensul. Omenirea nu este nimic altceva decât o colecție de povești fascinante create, asimilate și perpetuate de către om. Fără ele omenirea nu ar exista. Fără ele omenirea ar fi o turmă de furnici, un roi de vaci, o haită de fluturi, un mușuroi de oi, o colonie de hiene. Nimic altceva. Suntem ce suntem, nu prin inteligentă, tehnologie, bunătate ori altceva de acest gen, ci exclusiv prin abilitatea de a visa, de a face incursiuni în imaginar și de a-i smulge acestuia povești (in)credibile pe care le vindem cu succes unii altora, fascinante și nenumărate povesti, din care fiecare și le alege pe cele în care sa CREADĂ cu toata ființa sa sau mai puțin, cât de cât Credința mișcă lumea și o menține. Suntem singurele ființe de pe planetă care avem idee despre neant, abis, nimicnicie, zeroitate și infinitate, și singurele care reușim sa ne opunem acestora cu povesti. Poveștile noastre care țin neantul departe, sub control. Și dintre toate poveștile, povestea lui Isus Christos este poate cea mai frumoasă, cea mai captivantă, cea mai cea, poveste poveștilor scrisă în cartea cărților. Poate doar povestea tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte, să fie mai frumoasă și mai captivantă. ”

      …reprezinta ,pe langa „expunerea parerii parerii personale” , si exprimarea emotiilor, sentimentelor personale pe care ni le-a transmis si noua cu intentia nobila de a ne face sa intelegem cu simtirile si mintea noastra , semnificatiile , intelesurile , sensurile „Cuvantului Dumnezeu”, precum si cele ale Credintei … cea care „misca lume si o mentine”.Ceva care sa ne umple sufletul de sentimente alese .

      Insa , la sfarsit vine si expunerea (altei)parereii personale, explicand totodata rostul (scopul )final al acestei pledoarii emotionante , anume acesta :

      „Ei bine, faptul că sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată de către creștini la date diferite este o palmă nemiloasă dată poveștii și povestitorului.”

      Ca sa intelegi si mai bine citeste introducerea (din nou) si coreleaz-o sfarsitul. De asemenea, citeste cu atentie si comentariile ,care se refera aproape la subiect , in afara de ale tale ,care dupa parerea mea au fost deplorbile si pline de insolenta.

      Apreciat de 1 persoană

      • Adriana se afla in perioada „pedepsitoare”… A depasit cu brio alte etape pe Arca lui Goe, iar acum intervine, exclusiv in scop pedepsitor, incercandu-si puterile in a produce ofense, insulte, jigniri… atingeri personelor. Nu ca-i draguta?

        Apreciază

      • Adriana said

        Bonsoir madame Stely! Încântătoarea Doamna Stely. Multe mulțumiri distinsă Doamnă. Nu mi-am închipuit că rolul de purtătoare de mesaj vă prinde așa de bine. Merituos demers. Propun ca Monseniorul Go-el să vă premieze cu o medalia de aur încrustată cu cristale Swarovski. Dragă Doamnă, recunosc că mă speriați cu insistența dumneavoastră de a îmi demonstra că un nimic poate fi din ce în ce mai mic până ajunge doar un pic. Interesantă abordarea și justificarea că ați înțeles profunzimea unor adevăruri general valabile exprimate chipurile într-un nume impropriu. Dar lăsați-o așa cum a căzut, e deja moartă scroafa în coteț. Sunteți unică în înțelegerea limbajului sofisticat. Foarte multe similitudini cu tehnica imitației. O răsfățată care a sărit ca arsă de parcă ar fi scris ea articolul. Măi, măi câtă solidaritate. O adevărată mamă a rănitului Go-el. Deci Felicitări! Bravos! Un binemeritat like de la Moa!

        Apreciază

        • Stely said

          Adriana, am facut asta numai si numai pentru tine. Am vazut cat de neajutorata esti ….
          Mersi pentru like. 🙂

          Apreciază

          • Adriana said

            Oricum un like din compasiune pentru bunavointa este totusi un like meritos. Iar eu sunt dispusa sa ofer. Sa fiti pe faza! Febletea pregateste articolul despre fericire. Maine il posteaza. Protejatul d-voastra pentru inceput va face o scurta descriere despre fericirea lui cu pareri personale, dupa care va extrapola automat catre noi, catre altii, in incheiere catre toti. Nu se vrea a fi o teza de doctorat despre fericirea absoluta si nici enunturi, citate, preluari ci doar un text simplu pe intelesul omului din randul doi banca de la geam. Ii puteti trimite pe email cateva sfaturi mamoase. Sper sa nu uite ca Bhutanul este tara unde fericirea a luat locul economiei. Oricum sa evite a ma provoca amintind de fericirea lui personala cu capra frigida ca eu la nervi devin vulgara si scot din mine imprevizibilul. Arrivederci signora Stely! Ci vediamo domani!

            Apreciază

          • @Adriana – Cata mărinimie, atâta speranță. Adriana (personajul) oferă din prea-plinul ei (un pic de atenție) si altor personaje (ba mușcându-le, pa pupându-le, ba de cur, ba pe cur). Genul care-si face pomana in viu. Caci da, vorba ‘ceea, dar din dar se face raiul. Ma rog, aici „dar” fiind conjuncția, iar nu substantivul. Dar ce mai contează? Desi.. Poate contează, caci in funcție de dar, se poate si altminteri… dar din dar se face iadul. Adriana (o doamna, ce pula calului), se chinuie din răsputeri sa ofere daruri multe la fetite si băieți: calul troian (ea însăși), mărul otrăvit (oglinda oglinjoara), cutia pandorei (are si blog)… Poate, poate se îndatorează cineva si i le primește. I-la-i-la-i-la, si iosif nu mai vine, iar noi pe gânduri stând, de mult uitarăm jocul. La parte divertente è che Adriana misura la lunghezza della sua ombra (dai suoi occhi) e sembra enormemente grande, grandiosa, in grado di offrire doni grandiosi. Commedia dell’arte e nient’altro.

            Apreciază

    • @Adriana – (a) D-voastră stiati ca in Spania plouă la câmpie? Vă rog să traduceti acest enunt in limbile engleză si germană si să-l recitati cu intonatie in fata oglinzii.

      (b) Pentru că sunteti genul care prefera mură-n gură, n-o să vă trimit să cotrobaiti prin cală, ci o să vă spun că parerea mea (personală, altminteri cum) despre cuvântul Dumnezeu, este cvasi-identică cu a lui Jordan Peterson (intr-o maniera foarte asemanatuare cu analogia existentă intre parerea d-voastră si „parerea’ prea-cuviosului Iosf, in aceeasi privintă)

      Apreciază

  27. Mărturisesc că sunt mândru si multumit de prezenta si prestatia (fluidă) a Adrianei pe Arca lui Goe, in contextul planetei sperlingilor. Greu de presupus c-ar fi putut fi o mai potrivită întâmplare. Merci Adriana.

    Apreciază

  28. Ralg said

    Ca-n fiecare an pe 20 martie (cu o zi inaintre de echinoctiul de primavara) este Ziua internationala a fericirii. Se pare ca ne-am luat cu altele si am ratat-o. Propun s-o celebram maine (cel tarziu poimaine), Este cineva impotriva? Se abtine cineva in unanimitate? Bun. Atunci asa facem. 🙂

    Apreciază

    • Adriana said

      Să o celebrăm poimâine că sunt mai liberă.

      Apreciat de 1 persoană

      • Sunteti liberă in permanenţă doar că nu realizati. Absenta dilemelor vă face incă si mai liberă incat singura stare care va prinde (cat de cat) este cea de capră. Ma refer desigur la mobilitatea mentala pe care o probati, vecină cu o frivolitate a tot cuprinzatoare, care va conferă o super invulnerabilitate la orice. Impenetrabilă. Un soi de beton confectionat din… vid. Bravos. In subsidiar, se poate remarca o alunecare inexorabila spre a fi (deja) „o tanti”, guresă si goală (de continut), care-si parcurge cu gratie si glorie drumul de la „piţipoancă” la „ţoapă”. Aproape că aţi ajunsi, mă tanti. Pe urma o sa va plictisiti un pic (asa pret de un bob zabava), inainte de a deveni eminamente evlavioasa. Si gata.

        P.S. Adriana, sunteti ne-mai-pomenita. Nici daca v-as fi creat pe calculator nu mi-ati fi iesit asa de bine. Va mai amintiti cum erati cand ati poposit prima oara pe arca? Va amintiti imaginea pe care va strduiati sa o proiectati despre personajul Adriana? Si iata-va acum. Exact inversul. Opusul. V-ati lasat co-ruptă devenind ca ilustrare, imaginea (cam vulgară, dar nu contează) a unei alegeri: ati ales libertatea de exprimare deplina (de orice fel si prin orice mijloace) in dauna a ceea ce pretindeati odinioara. Cu astfel de ilustrari sa tot defilam. Sper sa nu apara carcotasi care sa spuna ca decat cu o asa ilustrare mai bine lipsa. Cu libertatea face fiecare fix ce poate. Iar Adriana atata poate. Nu-i vina ei. 🙂

        Apreciază

        • Adriana said

          PS Dom-ne, stai asa nitel. De la D-l Go-el eu am niste pretentii. El face parte din categoria high-class, parfumuri fine, lucruri de firma, delicateturi si arome occidentale. Acu, ca a ajuns sa ma imite si pe mine ma surprinde. Ati ajuns sa trageti concluzii Doamne fere, ma intreb O fi el cel ce a scris, nu o fi el??? Asta este intrebarea…….  

          Apreciază

          • Stimată doamnă (glumesc, nu?), așa se întâmplă logic. Oamenii care stau împreună au tendința de a se imita unii pe alții (gene de maimuță, ce vreți), ajungând sa se asemene pana la urma (de nu-i mai deosebești). „Spune-mi cu cine te însoțești, ca sa-ti spun cine ești”. „Cine se aseamănă, se adună”, etc. Asa si d-voastră pe Arca lui Goe. Totuși, abilitățile personajelor de a imita si de a se asemăna nu sunt nelimitate, (indiferent de aspirațiile personajelor) intrând adesea in contradicții antagonice cu firea, caracterul, cu felul de a fi si cu celelalte atribute inalienabile ale ființei. Bunăoară in cazul d-voastră, cum ar deveni situația. Prin urmare, as reitera invitația, pe care v-am tot făcut-o, de a medita la rostul prezentei d-voastră pe Arca lui Goe. Dupa cum am remarcat încă de la „bun” început, cu o perspicacitate nepretențioasă, (ceea ce v-a si enervat peste măsură), abilitățile d-voastră de a va asemăna pe Arca lui Goe sunt foarte limitate, iar ceea ce sunteți capabilă a fi in stare să imitați nu e deloc de bine si nu va avantajează, ci dimpotrivă. De aceea vin iarăși si (va) zic: de îndată ce va luați acreditarea in materie de comentator care agreează cu deplina libertate de exprimare, in spatiile virtuale ale anonimatului clandestin si amator, dar nicio secunda mai târziu, sa va luați frumușel bagajele (nu aveți multe, poșetuță, valijoară, trăistuță, paporniță) si să mergeți in lumea larga, abandonând fără mila si fără regrete Arca lui Goe (de azi ar fi cel mai bine). Sa va duceți unde veți ști (știind deja), adică acolo unde vă potriviți mai bine si va asemuiți mai cu folos. Puteți merge cu oaia, cu capra si cu sorcova, la vrăbii si la lilieci, să vindeți rochițe si telenovele. Toata lumea ar fi câștigată. Mare păcat însă că sunteți capsomană (in sensul rău) si acceptați greu sfaturile bune. Cum v-o fi norocul.

            Apreciat de 1 persoană

        • Nu pot să cred c’ai zis asta!

          … și’mi vine a greblea. De dor!!!

          Apreciază

        • Jasmin said

          Nasol moment. A nu suporta pe bArca un personaj așa de draguț, deștept, fermecător, frumos, glumeț și cu multe alte calități denotă existența unei probleme. Identificarea stărilor negative în faza lor incipientă este esențială iar un psiholog în cazul d-voastră este esențial. E posibil ca multe lucruri nici psihologul să nu poată face dar el vă va recomanda un psihiatru. Oricum când veți merge la psihiatru să o luați și pe Stella Nostra cu dumneavoastră. Am observat că e somnambulă. Azi noapte ea mergea pe punte cu mâinile în fața și recita înger, îngerașul meu.

          Apreciază

          • RALG said

            Vă place să vă alitati sau să vă găsiti justificare pentru iminenta retragere in dezordine de pe Arca lui Goe. A suportat ea Arca prezente incă si mai dizgratioase si mai dezgutătoare decat personajul cel draguț, deștept, fermecător, frumos, glumeț și cu multe alte calități (printre care in principal penibilitatea), asa că nu-i cazul să vă gânditi serios la asa ceva, precum caracterul insuportabil al superficialei căpritze Jasmin-Adriana. Fiti pe pace. In privinta asta. Dacă momentul vă e nasol, rămâne exclusiv la latitudinea d-voastră stimată doamnă (glumesc, nu?). Pana una alta (mă tanti) văd că ti-ai luat in serios rolul de surogat (înlocuitor al lui Iosif) pe post de zgomot de fond care-si imagineaza ca tot ce are de facut pentru a-si consolida ontologia e sa zica ceva, orice pe post de animatoare voluntară (ce si-o inchipui că e enervantă, sau agasantă). Incercati si la bară.

            P.S. Adriana insistenta de a vă etala nuditatea mintii in toată splendoarea ei, fără complexe si fără scrupule, este tot un succes al promovarii libertatii de exprimare pe Arca lui Goe, intr-o dimensiune ludică separată de firul principal. Felicitari, multumiri si celelalte, pentru entuziasmul cu care va dati cu stangu-n dreptul, fără milă si fără preget. Nu inteleg prea exact din ce motive vă purtati singură o dusmanie asa de aprigă. Ceva trebuie să-ti fi făcut tu tie insăti, de mături in asa hal, tu cu tine, pe jos. Sper sa-ti priască. Sau macar sa ramai cu impresia asta… Da-i-nainte stimabilo.

            Apreciat de 1 persoană

  29. Foburgul
    Cu bachice dorinţi,
    Şi cugetări
    De opere văzute.

    Oraşul, seara…
    Din statica uitării, –
    Destul frumos,
    Destul departe.

    Apreciat de 2 persoane

  30. Si pentru ca tot este vorba despre relația dintre cuvinte si sonorități, as aminti in treacăt, o poezie, una dintre cele mai frumoase si mai profunde scrisa vreodată in limba română:

    Largo

    Muzica sonoriza orice atom…
    Dor de tine, și de altă lume,
    Dor…
    Plana:
    Durere fără nume
    Pe om…
    Toți se gândeau la viața lor,
    La dispariția lor.
    Muzica sentimentaliza
    Obositor, –
    Dor de tine, și de altă lume,
    Dor…
    Muzica sonoriza orice atom.

    Apreciat de 5 persoane

  31. neamtu tiganu said

    Ce-nseamna domne mediu, Adriana a facut mari progrese, inca un pic si intra la plus, cred ca mai trebuie un pic zgindarita, sa vedem de ce e in stare, parca are ceva stofa.. sau nu!

    Apreciat de 2 persoane

  32. RALG said

    Apreciază

    • Dl.Goe said

      Nedeclaratele războaie
      ==================
      Prudența lor extremă
      de tăcuți războinici…
      mă-nfioară…
      înăbușindu-mi ho-ho-tul de râs.
      Mă râd, vă plâng.
      Mă râd… și totuși
      mă amuz,
      spre seară.
      Sunt pregătit să-nfrunt
      Tăceri și false șoapte
      Venite în amurg
      De pretutindeni,
      De departe,
      De mai departe,
      De unde cu retrageri grele
      mă-mpresoară
      capitularzii,
      acei tăcuți războinici,
      în războaie,
      pe care cu prudență,
      nu le mai declară…

      Apreciază

  33. In acord cu toate aparentele, judecand dupa faptul ca restul universului (infinit?!) nu mai genereaza in mod spontan niciun alt nou comentariu pe acest topic, de „ceva” vreme (pe durata unui interval de timp suficient de lung incat sa-l consideram cvasi-infinit, adica suficient) am putea deduce (in mod firesc, logic si rational) concluzia ca tema pusa in discutie a fost epuizata, ne mai avand potential de a crea discutii, dezbateri, vorbe, palavre, taine sau (macar) zgomote (de fond) (intru ilustrarea, concretizarea si promovarea conceptului abstract al libertatii de exprimare in spatiile virtuale ale anonimatului clandestin si amator) si că, prin urmare, s-ar impune propunerea unei teme noi, a unui alt pretext in proză, prin care sa inceapă, iarasi, (tot) din nimic, un alt noian de vorbe, adiacent (eventual) unui ocean de gânduri, sau cam asa ceva. Asa ar fi logic. Totusi, intrucat, vorba d-lui Paler (Octavian), logica si fericirea sunt două lucruri total diferite, inainte de a proceda in acord cu logica, as puncta, de dincoace de frontira imaginara care separa Arca lui Goe de „restul” universului infinit, că un subiect nu este niciodată totalmente epuizat si/sau epuizabil, fiind mereu capabil să re-invie din propria-i cenusa, precum pasarea din poveste, si cu atat mai mult unul care se refera (de inviere) la „Cuvântul Dumnezeu” (Ma rog, la fel de inepuzabile ar fi si „Omul Dumnezeu”, „Universul Dumnezeu”, „Nimicul Dumnezeu” si si invers, adica viceversa: „Dumnezeu Cuvântul, Dumnezeu Omul, si celelalte 🙂 ) mini-variatiuni pe aceeasi tema… Si chiar despre asta sa vrea sa pomenesc (acum la spartul targului, pe acest topic dominat, in comentariile de pana acum, de multe zgomote de fond), despre o variatiune, vizavi de sonoritatile enigmatice asociate sensurilor cuvintelor pitrocite (pe) aci: God, Goe, Goe-the poet… De care cu totii am (cam) auzit si la care cu totii ne (cam) pricepem. Poate insă ca nu chiar toti am auzit (si ne-om pricepe) la un cuvant din aceeasi familie cu cele pe care tocmai le-am repetat a „n”-a oara, si anume, doamnelor si domnilor, Cuvântul Gödel (care-l combina destul de bine pe God cu Goe), si de care mi-a amintit (culmea-culmilor) cel mai lisit de sens zgomor de fond de pe Arca lui Goe, produs de cea mai recenta mascota (actualmnte in retragere), si anume d-na Adriana (glumesc nu?) care, dorindu-si sa fie musai malitioasă, zeflemitoare, vexatoare si diminuatoare, l-a numit pe dl.Goe, Go-el (un diminutiv drăgălas), a carui sonoritate nu avea cum să nu mă ducă cu gândul la cuvantul Gödel, desi cu siguranta că nu aceasta va fi fost intentia marinimoasei noastre mascote. „Cuvântul Gödel” poate fi desigur titulatura unei „noi” proze scurte, foarte, foarte consistentă (despre anumite inconsistente, înfricoșătoare prin implicațiile lor ultime), având (însă) potential de a crea discuții, dezbateri, vorbe, palavre, taine si/sau (măcar) zgomote (de fond) (intru ilustrarea, concretizarea si promovarea conceptului abstract al libertății de exprimare in spatiile virtuale ale anonimatului clandestin si amator), dar numai si numai pe Arca lui Goe. Întrucât dl. Iosif (veriga slaba) nu mai este prezent la apelul nominal (auto-evacuându-se in cele din urma, consolat de ideea ca i se va fi găsit un înlocuitor pe măsură – surogatul Adriana), pot presupune ca majoritatea martorilor Arcei lui Goe sunt (fi-vor) oarecum familiarizați cu sonoritatea acestui groaznic si înfricoșător cuvânt. Așadar, doamnelor, domnișoarelor si domnilor, vă oferim cuvântul: Gödel. Să-l savurați cu plăcere.

    Apreciază

  34. Stely said

    Gödel (cuvantul) si Omul :

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: