Porti si ferestre

Gates & Windows

O stire cancan a venit sa tulbure apatia care se instalase peste palaneta odata cu prelungita pandemie: Bill si Melinda Gates divorteaza. La orice ne-am fi putut astepta dar la asa ceva ba. Bezos da, normal, dar Gates? Bill Gates? Se pare ca l-au ajuns blestemele adeptilor teoriei conspiratiilor sau ale virusului Corona ca razbunare pentru sustinerea producerii si administrarii vaccinului. Anyway este foarte posibil ca pandemia in sine sa fi avut un rol decisiv in surprinzatoarea decizie luata de cei doi. Multi au fost afectati la psihic din cauza izolarii in spatii mici, iar bogatii nu fac exceptie. Care anume au fost faptele sau picatura care a umplut paharul unuia dintre cei doi (sau ambilor) soti, dupa o casnicie de 27 de ani, facandu-i sa iasa prin Ferestre si sa tranteasca Poartile, noi nu vom sti-o poate niciodata, dar o putem specula in fel si chip. De altfel ipotezele n-au intarziat sa apara. Cert este ca Bill Geates va iesi din top 10 al celor mai bogati ai planetei, saracind. Ma rog nu va deveni intr-atat de sarac precum Ion Tiriac (de ex) dar oricum nu va mai fi ce-a fost. In tot cazul intamplarea este o noua dovada a faptului ca oamenii sunt ciudati.

Pentru Gates & Windows ar merge niste Doors:

Misu St. Popescu vrea sa divorteze. Lung prilej de vorbe si de ipoteze! Unii spun ca Misu singur e de vina, Ca la ei in casa n-a fost zi senina. Ca nu poate nimeni sa-i mai intre-n voie Si-a avut norocul de-a gasit pe Zoe, Care-i rabda toate de cand l-a luat. Ca desigur alta nu l-ar fi rabdat Nici macar o luna, insa biata fata Este bunatatea personificata Ca-nainte Zoe pana nu-l luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cand era flacau… Goldman de la Credit… Guta Popandau, Angrosist de vinuri, — o partida rara Si cu care Misu nici nu se compara — Toti cu situatii si destul de “bine”, Refuzati de dansa, ca sa ia… pe cine! Ca saraca Zoe cand l-a cunoscut Era fara slujba si dator vandut. Ca de-atunci incoace ea zadarnic spera, Ca el n-are-n casa nici o maniera, Nu respecta seara orele de masa, Rareori cu leafa nimereste-acasa, Frecventeaza cele mai de jos localuri Si se tine noaptea numai de scandaluri… Dar mai e un lucru mai fenomenal: Misu St. Popescu este imoral! Parca ea nu stie ca, de-acum un an, Dumnealui se tine cu madam Varlan? O caricatura… un chibrit… o aia Cu piciorul mare si c-un par cat claia, O mahalagioaica… Afectata… rea, — De se mira lumea: ce-a gasit la ea? Altii spun ca totusi nu-i de vina el, Ca din contra, Misu e un sot model, Insa ea, Popeasca, este o ingrata. C-ar fi stat si-acuma tot nemaritata, Daca din pacate nu s-ar fi gasit Un neghiob ca Misu, un imbrobodit… C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se dusese la un var de-al lui Care-avea la dansii casa cu chirie. Ca vorbeau adesea la bucatarie, Mai cu seama ziua cand trecea la masa. Ca duduca Zoe scutura prin casa Si — nu zice nimeni ca era bigota — Insa frantuzeste nu stia o iota ! Ca gasind odata niste carti franceze, A rugat pe Misu “s-o initieze”… (Promitea fetita !) Tot asa mereu, Azi o sarutare, maine… mai stiu eu? Ba cu frantuzeasca, ba cu scuturatul, Pana cand la urma a-ncurcat baiatul!… Toate astea insa la un loc denota C-a luat-o goala, fara nici o dota. Trei perechi de case? Stie Dumnezeu… Trei perechi de mofturi! — N-o spun numai eu. Intrebati pe Lambru, pe madam Palade (O persoana-n varsta, foarte cumsecade) Si pe toata lumea care-o cunostea, C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea… El putea desigur altfel sa se-nsoare, — Dar in loc sa-i fie recunoscatoare, Sa-l respecte-n casa si sa-l menajeze, Dumneaei, din contra, tine sa dicteze! Misu nu e liber nici macar un pas, Toata lumea vede ca l-a dus de nas. Dar in schimb, fireste, ea, de la-nceput Fara nici o jena a facut ce-a vrut.

Seara, cand o cauti, pleaca la cucoane, Ziua se ocupa numai cu romane, Iar bucatareasa (c-au schimbat femeia) Are tot pe mana, pana cand si cheia De la magazie si de la dulap, — Care va sa zica si-a facut de cap. Altii spun ca Zoe, la madam Lipan, A-ntalnit pe unu, Iorgu Damian, — Flutur de saloane, mare puslama. Ca-ntre ei desigur exista ceva, Fiindca ea-ntr-o clipa de sinceritate A scapat o vorba la madam Stamate: “Ah, ma chere, ce nobil si distins baiet!…” Iar madam Stamate n-a tinut secret, Si-i destul sa afle cateva persoane… Tot atunci, se vede, una din cocoane I-a facut pesemne lui o anonima Unde iscalise doar atat: „Cu stima…” Si-i scria acolo — spun din auzite — Ca „madam Popescu prea se compromite…” Dar el n-a citit-o, nefiind francata. Si-a trecut si asta. In sfarsit, odata Trebuind sa plece Misu la Vaslui Pentru niste case, — un amic de-al lui, Unul de la Banca, l-a pornit cu sila Sa ia trenul numai pana la Chitila Si sa stea acolo tocmai timpul strict, Ca sa-i poata prinde in flagrant delict… Ca venind Popescu si vazand lumina, A intrat in curte tocmai prin gradina Si batand la usa care da-n salon, Cineva din casa i-a strigat: “Pardon!” Zoe sta de vorba, nici nu s-astepta (Ca era devreme… zece si ceva) Si crezand ca-i mâta sau vrun alt ecou, Cand vazu ca-i Misu, a ramas tablou, El paru deodata foarte incantat. — Ma iertati — le zise — ca v-am deranjat!… Puse-apoi paltonul peste geamantan Si venind cu-ncetul catre Damian Care sta sa plece, zise: — “Buna seara. (Damian atuncea s-a facut ca ceara.) Nu mai stati de vorba? Poate ca ti-e somn… Te grabesti prea tare, mult stimate domn!” Si zicand acestea cu o voce calma, Vru sa-l ia de guler si sa-i dea o palma. — “Domnule Popescu… nene! stai un pic… Pe parola noastra ca n-a fost nimic!… Damian, saracul, nu stia ce zice, — Dar gasind la urma un moment propice, Cand vazu ca treaba tot mai rau se-ncurca, A fugit… Iar sotii se certara furca. Ea-l lua cu bine, nu-l scotea din “draga”, Socotind ca astfel va putea s-o dreaga, Dar la urma urmei, ca sa-l deie gata, A-nceput sa faca ea pe suparata. Ca odinioara l-a iubit un pic, Dar nu-l cunoscuse chiar asa mojic… Si-ntorcand o clipa capul indarat, I-a strigat din usa: — “Te-ai prostit di tat!…” Toate astea insa n-au nici un temei, Ca nu stie nimeni ce-a fost intre ei. Vineri toata lumea a putut sa-i vada Amandoi alaturi, brat la brat, pe strada… Ei, si stiti, aseara, dupa ce-a stat ploaia, Ce-a aflat Tantica de la Procopoaia Cand s-a dus sa-i ceara un model de sort?… Ca madam Popescu nu mai da divort.