(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Archive for decembrie 2021

La multi ani!

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 31, 2021

Happy Sf. Vasile !

Posted in Arcaluigoeologie | 35 Comments »

An nou fericit!

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 31, 2021

Au mai rămas puține ore până când anul acesta își închide complet cercul.
Pentru mine toate aceste douăsprezece luni, ale acestui an, sunt cu adevărat de neuitat.
Ele mi-au adus modificări substanțiale în viața mea, am crescut în caracterul meu personal, mi-am redefinit complet viața și convingerile.

Vreau să vă mulțumesc,  vouă oamenilor minunați,  pe care v-am cunoscut  aici  în această lume virtuală,   vouă dragi mei  prieteni,  vechi și noi,  pentru bunătatea și afecțiunea pe care voi mi-ați arătat-o prin cuvintele voastre şi prin vizitele voastre din ultimul an, aici, în colțișorul meu drag.

Pentru noul an, îmi doresc ca viața mea să abunde în simplitate și să fiu atât de puternic încât să pot crea trasee prin munții grei ai vieții.

Vouă, dragii mei, vă doresc ca în noul an să aveți, TIMP!
Vreau să vă deschideți larg  brațele, încât să permiteţi timpului să vi se stabilească în inimile voastre, pentru a vă putea bucura de cât mai multe momente de bucurie alături de cei dragi ai voştrii.
Vă doresc să aveţi  timp  pentru a simţi aerul proaspăt al dimineţilor sau să simţiţi roua de pe firul fraged al ierbii cum vă răcoreşte picioarele.
Să aveţi timp să vedeţi păsările în zborul lor lin, încât să le puteţi observa perfeţiunea unică a fiecărei aripi  ce-o flutură uşor în zbor,  să se poată alătura  altor surori ale lor, formând stoluri, înălţându-se spre cerul albastru.
Să aveţi timp de linişte şi relaxare, încât să vă puteţi auzi vocea interioară care vă ghidează în viaţă.

Să aveţi timp şi posibilitatea de-a gusta sarea din mare şi-a vă putea bucura de gustul dulce de pe pământ.
Să aveţi timp să mirosiţi parfumul vieţii de zi cu zi, chiar dacă uneori are mirosul dulce-amar al dezamăgirilor, dar să puteţi savura aroma împlinirilor.
Să aveţi timp pentru a cunoaşte valoarea vieţii.

Vă doresc să puteţi vedea  curcubeul colorat al vieţii voastre şi toate posibilităţile devenirii voastre, cât şi inestimabila valoare a cine sunteţi cu adevărat.

Vă doresc să aveţi  capacitatea de a lua tristeţea şi-a o ţese într-un coş de speranţă, să puteţi ştii că puterea se dezvoltă prin adversitate, iar caracterul este construit cucerind frica şi depăşind obstacole. Să învăţaţi să acceptaţi înfrângerea ca o treaptă pe scara succesului.

Vă doresc să aveţi  înţelepciunea de-a vă recunoaşte succesul şi să ştiţi că aceasta poate veni chiar dacă sunt momente când trebuie să traversezi văi adânci, până să ajungi în vârf.

Vă doresc să aveţi  rabdare, pentru a vă aştepta rândul spre reuşită, pentru că nu întotdeauna totul decurge după voia noastră.

Vă doresc, prosperitate, dar să ştiţi că nu întotdeauna ea vine în forma materială şi vă doresc să aveţi intuiţia de-a vă bucura de alte bogăţii cu care se încarcă sufletul vostru.

Vă doresc să aveţi  credintă, nu numai în vremuri de criză sau   în vremurile grele şi să ştiţi că întotdeauna sunteţi iubiţi,  în fiecare moment şi în orice situaţie.

Vă doresc să aveţi milă,  pentru greşelile voastre şi, iertare, pentru  greşelile altora.
Vă doresc să fiţi  recunoscători, şi să-i apreciaţi pe cei din jurul vostru şi tot ceea ce vă este oferite în dar în această viaţă.

Vă doresc să aveţi  dragostea  în viaţa voastră,  s-o oferiţi şi s-o primiţi.
Vă doresc să aveţi o  inimă generoasă   şi  sufletul plin de, compasiune şi intenţii bune.
Vă doresc să aveţi multe momente de  fericire! E important să aveţi bucurii, pentru că bucuria nu este doar un sentiment, ci o condiţie a existenţei.
Mai mult decât atât, vă doresc multă sanatate şi pace, care întrec orice confort.

Vă doresc tuturor:

An nou fericit!

La mulţi ani!

Cântec de anul nou:

Cântec de anul nou !

Posted in Arcaluigoeologie | 16 Comments »

Arca lui Goe

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 30, 2021

Arca lui Goe este locul (si timpul) în care eu (supremul) aduc (din neantul potențialităților) în lumina (sau în penumbra) cuvintelor, imaginilor si/sau sunetelor, câte ceva, sau pe cineva, pe alese, din orice-mi trăsnește mie prin minte, în special când mă joc de-a liberul arbitru. Este un drept al meu câștigat prin faptul că am fost primul care a scris proză si a comentat aici, (ba chiar am botezat locul în acest fel), si că atunci când am venit eu pe aceste meleaguri nu se mai afla nimeni, niciun trib, nici geto-dacii, nici agatârșii, nici aztecii, mayașii, incașii sau pieile roșii… Există atestări documentare si arheologice în acest sens. De la tine, în cazul în care vizitezi locul (ceea ce vă doresc si d-voastră) mă aștept să taci siderat, mut de uimire, de admirație, de revoltă, de plăcere, de scârbă, sau din multe alte sentimente mai mult sau mai puțin adânci pe care ti le produce vizita. Mut ca o lebădă, ca Issabela, ca Polichinelle sau ca o rebeliune minerală, încât să se audă cum se izbesc de geamuri razele de lună. De la cei exagerat de extrovertiți (caci inevitabil exista-vor si din aceștia) mă aștept să comenteze pe text, on topic, cu adăugiri, completări, corecții, ziceri si contraziceri, transformându-se așadar in contributori, co-autori, constructori ai prozei respective propuse spre sfâșiere si mistuire, iar de la cei sensibili si ușor emoționabili mă aștept să descrie în proze si să partajeze cu publicul emoțiile cu care s-au încărcat accidental în timpul vizitei, ca si când cele văzute pe Arca lui Goe ar fi fiind sursa acelor emoții (indiferent care ar fi fiind natura acelor emoții). Cei dotați cu inteligență (inclusiv emoțională) si/sau măcar cu perspicacitate si intuiție, vor ști că procedând astfel li se va ivi ocazia de a-si promova interesele, ființa, făptura, importanța, textele si pre-textele. Întrucât ne aflăm într-o „țară” liberă (Arca lui Goe este monarhie constituțională), desigur că se pot manifesta si ceilalți, cei necuprinși in opisul de mai sus, trolii, vagabonzii, paraziții, loazele, rebuturile, nebunii, barbarii, vandalii, obsedații, sau milogii, pomanagii, veniți să-si facă reclamă gratis, să se distreze pe cont propriu, să-si etaleze nesolicitat si să-si vândă importanța de sine, clișeele, marotele, spaimele, insultele, injuriile si umorile… în orb, la plezneală, off topic, cu oiștea-n gard si cu nuca-n perete. Se pot manifesta dar… prezența lor (deși tolerată) nu este dorită. Dimpotrivă. Singurul lucru pe care trebuie să-l aibă în vedere când își solicită intempestiv dreptul la abuz si abundență, prin invocarea libertății de exprimare, este acela că si dl. Goe este pe lista celor care au drept de exprimare la fel de deplin. Restul sunt vorbe. Sau tăcere. Vorba amicului Will. La mulți ani de Ziua Republicii.

In ton si în semi-ton ce am menționat în proza de mai sus recomand un text despre faptul că Nimic din ce se întâmplă după vârsta de doișpe ani nu mai contează…

Posted in Arcaluigoeologie | 76 Comments »

Din când în gând…

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 29, 2021

Din când în când, amintiți-vă, nu uitați, să petreceți o oră de pictură, de muzică si poezie…

la Stefania…

… o terapie foarte bună la sfârșit de an.

Posted in Arcaluigoeologie | 53 Comments »

Sărbători la blog (IV)

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 26, 2021

Pe 25 Decembrie, în afara de Isus din Nazaret născut la Bethleem (cunoscut ca Isus Christos), s-a mai născut, în urmă cu 379 de ani, un alt personaj la fel de importat, si anume Isaac din Woolsthorpe, cunoscut ca Sir Isaac Newton. A avut preocupări teologice și istorice despre care el însuși era uneori înclinat să le considere drept activitatea lui principală. Totuși în timpul său liber Omul s-a ocupat cu fizica, matematica si astronomia, punând bazele unei religii fundamentale care dăinuie si astăzi: Mecanica Clasică, având la temelie biblia intitulată: „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica„, evanghelia după Isaac, prin care se consfințește ideea mistică a relației transcendentale dintre natura lumii si matematică. Este încă si astăzi una dintre cele mai răspândite religii de pe planetă cu un număr impresionat de enoriași, adepți si simpatizanți. Desi nu include Geneza si Apocalipsa, biblia lui Newton (care înglobează si evangheliile lui Galileo Galilei), este o apoteoza a spiritului uman ce oferă revelații mistice remarcabile despre gravitație, legile fundamentale ale mecanicii (clasice) si calculul infinitezimal. De parca asta n-ar fi fost mai mut decât suficient pentru instaurarea confortabila si incontestabila a lui Isaac in postura de Mesia al Omenirii, Omul a mai reușit si o alta bagatelă, oferind din prea-plinul său de inteligentă, perspicacitate, intuiție si genialitate, soluția calculării numărului pi cu oricâte zecimale, punând capăt epopeilor profane al micilor matematicieni de dinaintea sa, care-si risipeau zeci de ani din viață pentru a mai adăugă câteva zecimale în precizia cu care era calculat misteriosul factor divin pi. Chiar si dacă doar asta ar fi fost contribuția sa la mistica si metafizica umanități Sir Isaac Newton, prin acest dar al său, ar fi fost îndreptățit să fie celebrat cu fast pe 25 Decembrie, atunci cand Mos Craciun aduce cadouri copiilor cuminți si cu minte. Este tocmai ceea ce propunem în secțiunea „Sărbători la blog.” Congratulations sir, well done! La multi ani Sir Isaac Newton.

  • Următoarele cuvinte ale lui Newton, au fost rostite cu puțin timp înaintea morții sale: „Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea”.

Nature and nature’s law lay hid in night; God said „Let Newton be” an all was light. / Natura și legile naturii stăteau ascunse în noapte si Dumnezeu a spus „Să fie Newton” și totul a fost lumină.

mărul, fructul universal al (păcatului) cunoașterii

Posted in Arcaluigoeologie | 99 Comments »

Crăciun fericit !

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 24, 2021

La multi ani !

Omenirea întreagă este o poveste, oamenii povești și ei, totul și toate sunt povești, iar între acestea, povestea Crăciunului este una dintre cele mai frumoase și mai minunate povești, care se depană an de an, sporind taina cea mare a tuturor poveștilor. Se poate ca universul poveste să fie infinit și poveștile să fie multe, multe, încât niciodată nu le vom putea cuprinde pe toate, dar totuși poveștile care pot avea înțeles pentru noi, colecția poveștilor care ne cuprind, nu este infinită. Sunt pe lume mai puține povești decât combinațiile care se pot face cu un pachet de cărți de joc (52!). Este și acesta un motiv să veghem cu atenție și îngăduință poveștile importante și drumul lor prin lume și le transmitem mai departe celorlalte povești, fiecare unică și irepetabilă, ca mine, ca tine, ca oricine. Ai grijă, și dragoste, și milă de, și încredere în povestea care ești, tu însuți, și-n povestea Crăciunului tău din interior, pe care o porți pretutindeni pe lume. De Craciun e timpul să lași povestea ta să stea de taină cu poveștile celorlalți care te compun, ca să vezi pe unde a mai ajuns prin lume Crăciunul, Isus din Nazaret, Moș Crăciun, Magii, tu și copiii tăi. Craciun fericit! …

Posted in Arcaluigoeologie | 21 Comments »

Sărbători la blog (III)

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 19, 2021

Vin niște sărbători. Cum procedam? (Nu uita că ești la „blog”!)

… (a)                        … (b)                          …  (c)

Cum vă sună? Depinde (enorm) de intonație. Să intonăm așadar.

Luna cadourilor este ticsită de sărbători. Si nu este vorba „doar” de sarbatorile de… iarnă… Mos Nicolae, Mos Crăciun, Crăciun, Sf. Stefan, Sf. Revelion, ci si de multe alte sărbători pagâne, 1 Decembrie (Ziua Natională), 21 Decembrie (Solstitiu, noaptea cea mai lungă), 22 Decembrie (ziua revolutiei), 25 Decembrie (ziua ole-ole, Ceausescu nu mai e, executarea lui Ody si Siny), si (desigur) 30 Decembrie, ziua Republicii (mareată vatră). Sărbători pe alese, pentru toate gusturile… si pentru toate felurile de nostalgii… Ce facem? Le celebram? Cum rămâne cu 22 Decembrie? Ce celebrăm de fapt pe 22? Tu ce celebrezi? Pentru cei care mai avem nelamuriri, dubii, propun discutii si maieutică. Punct de plecare: un film de 30 de ani dat pe repede în (numai) trei ore. Merită re/văzut la ceas aniversar, în noaptea cea mai lungă a anului. Vizionare placută si inspiratie în exprimarea cu claritate si limpezime a nelamuririlor de după revolutie si cădere. A fost sau n-a fost?

Posted in Arcaluigoeologie | 121 Comments »

Sărbători la blog (II)

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 16, 2021

Vin niște sărbători. Cum procedam? (Nu uita că ești la „blog”!)

… (a)                        … (b)                          …  (c)

Cum vă sună? Depinde (enorm) de intonație. Să intonăm așadar.

Știți desigur imaginile acelea animate în care o pisică (sau o balerină) face o piruetă perpetuă, rotindu-se la nesfârșit pe ecran. Spectatorului i se cere să spună în ce sens se rotește imaginea, de la stânga la dreapta sau invers, în sensul acelor de ceas sau viceversa. In mod aparent bizar unii sunt convinși că în mod evident pisica (sau balerina) se rotește de la stânga la dreapta, iar alții sunt convinși 100% că e fix invers. Ba, cu puțin antrenament, si insistând cu privitul la imaginea mișcătoare unii ajung sa o vadă rotindu-se invers decât văzuseră la început, cei avansați ajungând să-si poată regla ușor, în mod controlat, felul de a privi imaginea mișcătoare încât să o vadă rotindu-se ba spre dreapta, ba spre stânga, desi nimic anume nu se schimba in felul in care sunt generate seturile de imagini care au darul de a simula mișcarea de rotație, cadrele respective repetându-se strict riguros într-unul si același fel. Despre genul acela de iluzii optice numai de bine. O senzație asemănătoare am avut recitind propoziția: „Vin niște sărbători„. Cum adică, „niște sărbători”? „Niște”? In funcție de cum sunt auzite aceste trei cuvinte gândul ne poate duce fie spre conotații minimaliste, spre zeflemea, emoții superficiale, sau chiar blasfemie, fie, dimpotrivă, spre ceva ce presupune, in intenție, importantă, amplitudine, emoții intense, respect. Vine Crăciunul! Ah sau oh? Adică vine iarăși Crăciunul să ne forțeze să ieșim din dulcea rutină a zilelor, să neglijam orice alte treburi importante, să lăsăm baltă orice preocupări, proiecte, urgente, ca să intram in febra pregătirilor, să alegam ca demenții după cumpărături, cadouri, idei, să facem curățenie din temelii (desi casa e curată), să muncim dublu, pentru a fi forțați apoi să ne îmbuibăm, să facem inevitabil excese, alimentare si emoționale, să ne ieșim din matcă, fiindcă vin domne niște sărbători, veșnicul brad, veșnicul Mos, veșnica pomenire… Chestii care să ne țină ocupați si să ne dea impresii … Sau… viceversa, vine iarăși Crăciunul, să ne scoată din apatie si rutină, din inertia tembelă a zilelor pierdute cu detalii si mărunțișuri, vine Crăciunul să ne aducă un pic pace si liniște, de relaxare si emoție, să ne facă să vedem iarăși lucrurile importante, să ne dea răgazul de a ne conecta iarăși cu cei dragi, să ne gândim la ei si să ne scufundam in bucuria de a căuta si de a face cadouri, surprize, pregătiri, prăjituri… pentru că domnule vin niște sărbători ca dar de la Dumnezeu… Acasă nu putem adopta decât o singură atitudine, ori e albă, ori e neagră…

La blog însă… din vorbe, putem proceda cvasi-simultan in toate variantele de abordare cu putință… Ceea ce o să si facem… 🙂 Putem să fim pioși, nostalgici, emotivi, putem da din casă si putem partaja cu ceilalți bucuriile sărbătorilor de Craciun, taina lui Isus si a magilor calatori, dărnicia lui Mos Craciun, amintirile de altă dată, ale noastre personale sau pe cele din poveștile altora, cu steaua sus răsare, ale moșilor si strămoșilor, dușilor de pe cea lume, sau putem să fim ironici cu clișeele, cu „chiciurile”, cu excesul de comercial si de cabotinism, putem face misto de Fuego si de-al său împodobește mamă bradul, sau putem zâmbi șugubăț mânzește de cât de desuet si uzat a devenit Hrușcă. Putem să luăm partea unora sau altora in războaiele fratricide dintre Isus din Nazaret si Mos Craciun, sau, sau, sau si… Soarta unei „glume” depinde nu atât de gura care o spune cât de urechea care o ascultă, de ce vrea ea să audă. Si, după câte se cam stie, la blog orice vorbă e… o glumă. Putem chiar trage cu urechea la alte zvonuri care re-dau starea „Crăciunului” la scara planetei, așa cum a ajuns ea, pestriță, împinsă de la spate, printre stele, roiuri, galaxii, in Laniakea… „Vin niște sărbători„. Cum îți sună?

De luat aminte si de bârfit, engross si en detail:

  1. Nu există că „Moş Crăciun nu există”. O dieceză italiană a prezentat scuze publice după ce un episcop le-a spus copiilor că Moş Crăciun e o invenţie

2. Elanul prostului, zelul birocratului şi lichidarea lui Moş Crăciun

3. ADEVĂRUL DESPRE MOȘ CRĂCIUN (ah, adevărul, dar, vorba lui Pilat din Pont, „Ce este adevărul?”

4. Atac la Moş Crăciun: incorect politic, rasist, şovin

5. Adevărul despre Moş Crăciun. A fost un zeu păgân venerat de daci şi nu avea nicio legătură cu cadourile

6. De ce se tem unii români că UE vrea să le ia Crăciunul? Baconschi: „Soluția cea mai bună e cea de bun simț: să ne urăm unii altora cele bune, de sărbătorile fiecăruia, fără atâtea scrupule ”politic corecte”.

7. Anunțul de ultimă oră al lui Moș Crăciun. Ce se întâmplă cu cadourile

8. Adevărul despre Crăciun

Posted in Arcaluigoeologie | 34 Comments »

Sărbători la blog (I)

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 8, 2021

Vin niște sărbători. Cum procedam? (Nu uita că ești la „blog”!)

… (a)                        … (b)                          …  (c)

Cum vă sună? Depinde (enorm) de intonație. Să intonăm așadar.

Desigur că „niște sărbători” vor fi vedeta prozei scurte care urmează, în care niște autori anonimi (…) au încercat (încearcă și vor încerca) să descopere împreună  (pas cu pas) cea mai bună rețetă de abordare a unor „niște sărbători”, la „blog”, și să propună un manual de utilizare a magiei Crăciunului (spoiler, asta e sărbătoarea) în contextul virtual, imaginar, ireal, al universului de la blog. Abecedarul Crăciunului la Blog. Desigur că la blog și în genere în lumea virtuală nu exista niciun crăciun, nicio sărbătoare și nimic anume de celebrat cu fast sau mai auster. E doar o închipuire. O prefacere. Crăciunul, sărbătorile, magia, atâta cat sunt, sunt acasă, în familie, în realitate, pe strada ta, la tine la țară. Lumea virtuală a blogurilor destinată manifestărilor (mai mult sau mai puțin) anonime și clandestine este un univers paralel, închipuit, o lume artificială, în care personajele au libertatea de a se juca de-a orice, inclusiv de-a Crăciunul. Dacă vor. Dacă nu, nu. Nu-i musai. Nu-i ca-n realitatea-realitate. Așadar prima dilemă de rezolvat ar fi dacă (si) anul acesta (am ajuns deja în decembrie !!!) ne vom (mai) juca, sau nu, de-a Crăciunul la blog. Putem să ne vedem în continuare de fanteziile obișnuite, de hârjoanele obișnuite, în acord cu logica interioară a acestui univers eminamente imaginar, ori putem chiar intra într-o scurtă vacanță la blog (de iarnă, până dincolo de Filiași, dincolo de sărbători, de Crăciun, de anul nou, de sf. Stefan, de sf. Vasile, de sf. Ion), sau, dimpotrivă, dacă tot suntem contaminați (sau nu?), cum-ne-cum, de febra sărbătorilor, de depresia sărbătorilor și/sau de spiritul Crăciunului, în lumea de dincolo, în viețile noastre cele de fiecare zi și noapte de noapte, am putea să împrumutam un pic din energia, fantezia si/sau rutina persoanelor care ne anima personajul, și să jucăm și aici aceeași piesă. Niște măști, aceeași piesă. Așa ar fi convenabil, confortabil, firesc. Vorba aia, abc, vin niște sărbători. Cum procedam? (Nu uita că ești la „blog”!). Că până acuma așa am procedat în fiecare an la blog, așa s-a pomenit (din moși-strămoși). E tradiție deja. 😊 Bă, mai serbăm, și aci, sau nu? Aceasta-i întrebarea? Nu. Acesta e răspunsul. Punem așadar într-o mică paranteză expediția de la Sabadell și studiul profund/profan al călătoriilor inițiatice făcute de alții, schimbam puțin cadrul, muzica, decorurile, ambianța, luminile, ne dăm de trei-patru ori peste cap, ca să intram în atmosferă, și punem de-o lună cadourilor la blog – floarea artificială de la butoniera anonimilor consacrați, deja, ce suntem, declarând deschise festivitățile de celebrare a tuturor sărbătorilor Crăciunului (sunt mai multe), a sfinților și Anului Nou. Aduce fiecare ce poate, din ce-i prisosește pe-acasă, prin minte, sau prin suflet. S-or găsi unii cu suflet. 😊  și pentru că acțiunea se petrece la blog, din când în când pe ecran apare (fantomatic) o (b)Arcă, (b)Arca săracului care n-are lotca lui. Floarea mea de plastic s-a ofilit pentru că am uitat să mă prefac că o stropesc !

(si cu asta am acoperit punctul (c) din ABC-dar-ul pre-facerilor de sărbători. Să vedem cum ne-om descurca cu punctele (a) și (b). Va urma. Vor urma alte dileme… Contez pe OR-ganizarea colectivă.  Si, pentru a intra puțin în ambianța unui cămin primitor, si a iernilor de altădată, să adăugăm un pic de poezie dintr-o mică strofă de demult:  

„De lustră tata-i spânzurat.
În sobă arde mama.
Copiii gâtul si-au tăiat.

Cu lama.”

De obicei, conform tradiției, în preajma Crăciunului, invocând si evocând spiritul acestuia, se practică, inclusiv pe bloguri stilul emoționant (gen „fetița cu chibriturile”). Un eșantion ilustrativ, mustind de emoții poate fi savurat AICI. Este o lectură pe care o recomandam cu căldură dar si prudență, deopotrivă celor cu suflete sensibile si delicate, cât si celor care au un acut simt al ridicolului si al umorului involuntar. Celor care poseda in exces oricare dintre aceste atribute ale firii le sugeram sa ignore cu detașare recomandarea noastră in favoarea oricăror altor lecturi de sezon.

Posted in Arcaluigoeologie | 177 Comments »

3 cu 3

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 1, 2021

…trei călătorii de poveste ale unor aventurieri aproximativi, și alte trei călătorii (posibile)… ale noastre către miezurile și sensurile acestor lecții… ne înțelese, de înțeles… totul fiind, așa după cum se (cam) stie, altfel… Așadar, meandrele Sabadell-ului. Nu eu șerpuiesc, zise șarpele, drumul șerpuiește.

Posted in Arcaluigoeologie | 227 Comments »

 
%d blogeri au apreciat: