(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Domnul Sean versus Domnul

Posted by Arca lui Goe pe mai 24, 2022

Cum-ne-cum omul si omenirea au intrat in lume (marea intrare) si au ajuns, târâș-grăpiș, până hăt in post-modernism, pentru a păși de acum cu încredere in meta-post-modernism si in ce-o mai urma, înainte de ieșire (marea ieșire). Istoria progresului om-omenirii este fascinantă, ba chiar de-a dreptul palpitantă, dându-ne mereu, retroactiv dar si anticipativ, senzația mersului pe sârmă, într-un echilibru extrem de fragil, care se poate strica in orice clipă, din mai nimic, in disputa perpetuă intre „rezultanta forțelor generate de imboldul progresului” si „rezultanta forțelor generate de imboldul retrograd”, ambele interioare om-omenirii. Este cumva de mirare că din această confruntare surdă si ireductibilă, per total, om-omenirea a reușit totuși să (tot) progreseze cvasi-constant, dând mereu (un pic) mai mult înainte decât a (tot) dat înapoi. Progresul a fost lent (obositor de lent, adesea cvasi-staționar), dar, după lupte milenare, iată-ne ajunși în secolul inteligentei artificiale… ce stă să (de)vină. Sursa preponderentă a acestui neverosimil progres este tehnologia (oamenii care se ocupă cu tehnologia, meșteșugări, ingineri, etc). nu politica, filozofia, religia, literatura, arta, poezia, știința, matematica, războiul, sportul sau alte embleme de succes ale om-omenirii. Progresul constant al om-omenirii si emblemelor sale se datorează tehnologiei. Scrierea unei schițe literare care să redea (în proză scurtă, gen „Dl Goe”) istoria progresului om-omenirii este o tentație si un deziderat (de viitor) temperat momentan de faptul că un public țintă pentru o astfel de schiță ar trebui să fie alcătuit, de preferat, din extratereștri (nepământeni sau – măcar – neoameni), pe care, cel puțin până acum, cu toată strădania noastră nu am reușit să-i detectăm in grupul vizitatorilor cititori-comentatori ai Arcei lui Goe. Ceea ce reușim să detectam si să identificam in acest grup minuscul pare a fi fiind un eșantion destul de reprezentativ al om-omenirii actuale, o lume încă atât de plină de prejudecăți si preconcepții păguboase. Poate părea de-a dreptul uluitor că acum, intrând in mileniul al treilea de cand am început contabilizarea timpului la scară planetară, o mare parte a om-omenirii habar nu are ce este știința si cu ce se ocupă d-ei si care sunt metodele si mijloacele acesteia. Si pentru a întregi teribila tragi-comedie, ignoranța nu este totul in privința respectivă, întrucât cei aflați in acea benigna ignoranță nu se limitează la a o avea, conștientizându-si-o sau nu, „preferând” să o populeze cu fel de fel de confuzii, neînțelegeri asezonate cu felurite așteptări, dorințe si critici inadecvate, uneori de-a dreptul ridicole, hărțuindu-i pe oamenii de știință (niște oameni acolo si ei), cu fel de fel de cvasi-metafizici si/sau pretenții si/sau morale irelevante sau absurde. Desigur că nici măcar pe departe, nu sunt acestea nici singurele nici cele mai grave si mai păguboase genuri de prejudecăți si preconcepții ale om-omenirii, doar că, întâmplător, pe acestea anume am fost forțați să le constatăm in nevinovata încercare literară de promovare a reconcilierii profanului cu diverse teorii științifice, aflate pe lista preferințelor si pasiunilor amatoricești ale subsemnatului, autor de proze scurte pe puntea Arcei lui Goe, b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fără de blog. Despre NIMIC – zic, pentru a reda concis contextul. Si dacă tot am pomenit termenul „context”, as menționa (divagând vag) că nici măcar acest simplu concept nu pare a fi pe înțelesul multora, care având această confuzie suplimentară dramatizează in genere abordarea neștiințifică a științei (ratând contextul), sau/sau/si discuțiile si hârjoanele ludice, cu valoare de conversație, purtate pe la bloguri. Chiar si pe Arca lui Goe am cam băgat de seamă că unii preferă să vină cu contextul de acasă, ceea ce nu-i nici normal, nici moral si/sau nici acceptabil, după cum nici la restaurant, unde poți discuta liber cu prietenii, nu vii cu mâncarea de acasă. Despre context este vorba, nu despre altceva. Am încheiat divagarea vagă.

Revenind la știință, înainte de a-i da cuvântul d-lui Sean, as preciza încă o dată (a n+1 oară), cu același folos ca si până acum, că, sub aspect științific, nu contează dacă existența lumii are sau nu un rost, dacă are un (meta)scop sau nu, dacă lumea este infinită sau nu, dacă este eternă sau nu, dacă a fost creată sau auto-creată sau nu, dacă este o realitate ultimă sau nu, dacă este sau nu o simulare, o oglindire, o manifestare aflată in controlul altei lumi sau altei entități, dacă Dumnezeu există sau nu. Știința pur si simplu nu se ocupă cu așa ceva si nu are instrumente si mijloace pentru acest gen de „lucruri” si „curiozități”. Știință se ocupa cu inventarierea mulțimii finite a lucrurilor observabile, a evenimentelor si manifestărilor repetabile si măsurabile, numărabile, cu extinderea acestei mulțimi finite, si cu detectarea, in interiorul acestei mulțimi finite, a (cvasi) relațiilor dintre elementele mulțimii, a șabloanelor si patern-urilor identificabile in aceste manifestări, descriptibile pe baza unor modele matematice imaginare, inventate de către oamenii care studiază colecția manifestărilor accesibile observării, astfel încât, utilizând respectivele modele si „potriveala” lor cu „realitatea observabilă”, să se poate face cu acuratețe rezonabilă, predicții, adică de a se știi pe baza a ce observi punctual acum-aici, cum au stat/stau/sta-vor lucrurile in altă parte altcândva, de preferat, oricând, oriunde in aria de observabilitate, sau măcar acolo unde contează / te afectează. Atât si nimic mai mult. Știința nu încearcă („nu vrea” si nici „nu poate”), să dovedească/demonstreze că există sau că nu exista Dumnezeu, că lumea e sau că nu e infinită, că are sau nu are un rost/scop in ansamblul ei. Si desi se ocupă cu mult mai puțin, se ocupă cu îndestul. Pe scurt, știința se ocupă cu „cum” si nu se ocupă cu „de ce?”. Sub aspect științific nu contează cine/ce si de ce a creat sau n-a creat lumea, cine/ce si de ce o menține, o manifesta, o controlează, sau nu… Știința încercând „doar” sa afle „cum” se petrec lucrurile observabile, ce reguli si modele matematice pot descrie simbolic cum anume relaționează lucrurile observabile. Nicio șansă să-si termine treaba si să se plictisească sau să intre in șomaj (tehnic), nici știința per se, nici oamenii de știință si nici spectatorii aferenți. Știința nu are nici măcar un scop practic in general (decât cel mult „accidental”)… existența ei fiind pur si simplu rezultatul curiozității oamenilor (de știință) care vor să „vadă” cate alte lucruri mai pot observa si cate alte modele (matematice) mai pot imagina care s-or potrivi cat mai bine, cat mai mult, cu universul observabil (lăsând inobservabilul in plata Domnului, câtă vreme e inobservabil). „Tehnologia” este „singura” care ia in serios știința si folosește, pentru propria dezvoltare si progres, rezultatele obținute „întâmplător” de către știință. Direct sau indirect progresul tehnologic îngăduie progresul si evoluția tuturor celorlalte embleme ale om-omenirii, care te fac să fii mândru că ești homo sapiens si nu altceva (bunăoară o ființă fără Dumnezeu, fără poezie, fără morală, fără sens). Expunerea aceasta este desigur brutal de simplificatoare, făcută astfel anume (a) ca să fie pe înțeles (sau măcar să pară așa), (b) ca să lase loc de discuții, si (c) pentru că n-am avut altfel cum in proză scurtă. Mai la obiect ne spune Domnul Sean (pentru cine-o sta s-asculte) de ce, in știință, Dumnezeu nu e o teorie bună (God is not a Good Theory).

Re/ka/pitulare… Constat cu agreabilă „surpriză” (…) că nimeni n-a îndrăznit să se lege de dl. Sean, să-i conteste, să-i critice sau să-i amendeze filozofia si/sau „teoria” despre incompatibilitatea organică a ideii de Dumnezeu cu ideea de știință. Desigur că pentru aceasta agreabilă „surpriză”, nu este nici meritul si nici vina d-lui Sean. Vina provine din alte părți. (a) Limba engleză pare a fi o barieră insurmontabilă pentru navigatorii aduși accidental de/cu vânt pe punte. (Alta ar fi fost treaba dacă Sean ar fi vorbit în germană, de ex). (b) Un mare „merit” în protejarea si salvarea d-lui Sean de la tragerea sa la răspundere pentru unele „anomalii” si „derapaje” îi aparține (onor) d-lui Goe care, lipsit de concizie si elocvență, n-a reușit (în particular) (b1) să-i facă introducerea si reclama potrivită în context si nici (b2) să atragă (în general) o audiență cât de cât adecvată acestui gen de tematică. Si nu în ultimul rând meritul aparine (c) anturajului din siaj, vizitatori, observatori, comentatori, chibiți, troli, pasageri, călători, trecători, martori întâmplători, gura-cască, târgoveți, popor, care ori nu l-au băgat de seamă pe dl. Sean (pe cineeee?), ori s-au intimidat, ori au zis „ei as, ce ești copil?”) ori… in fine, nu insist. In subsidiar sper să nu se lase nimeni nici intimidat si nici derutat de această listă de categorii, mai lungă decât lista cititorilor unici ai zilei (clipei), întrucât fiecare dintre prea-cinstiții comentatori se încadrează cu brio in mai multe categorii (majoritatea fiind cumularzi). La urma urmei martorii, fiecare cu instrumentele sale de observare (care cu lupe, care ochelari, microscoape, telescoape, lunete si periscoape) si de interpretare/redare au făcut tot ce-au putut pentru a-si juca rolurile in distribuția la alegere din piesa mai multor personaje aflate in căutarea unui autor. I-am avut la lumina rampei pe (rusul) IGOR (doi într-unul), pe d-na Stely (acompaniată de dl. Nicolescu), pe ing. (în retragere) Neamtu Țiganu. Ne-am bucurat de apariția episodică a lui t-anti Bau-Bau (apoteoza mecunoașterii de sine) si în plus personajul Mut (lac, jucat fenomenal în alternanță de către Aldus metafizic uș si Adore, admiratoarea iosefiană care urmărește discret prestația comentatorului său favorit)… Si uite așa a scăpat dl. Sean basma curată.

173 răspunsuri sa “Domnul Sean versus Domnul”

  1. Apreciază

  2. O.R. said

    Articol dragut si provocator. Voi schita o Schita dar nu ma grabesc. Am timp berechet.

    Apreciază

    • Asa s-ar părea, că timp este întotdeauna berechet. La fel si spațiu. Câteodată gravitația zice că nu. Se opune! Un motiv in plus să așteptăm cu nerăbdare sporită schița OR-welliana si alte comentarii din care sa aflam, eventual:
      – cine si de ce detestă știința si/sau pe oamenii de știință;
      – cine si cum sub-apreciază știința;
      – cine si cum supra-apreciază știința;

      Apreciază

      • Stely said

        Banuiesc ca cei care detesta stiinta si pe oamenii de stiinta vor tace mălc, întrucat modul cum ati scos in evidenta rolul si locul stiintei in viata oamenilor, nu lasa loc de contraziceri. Argumentele care aseaza stiinta si pe cei care o slujesc acolo unde le este locul (in fruntea umanitatii) sunt fara echivoc . Ei( oamenii de știință )merita sa fie omagiati ,nu destestati, in fiecare zi si de fiecare om de pe Terra care vede si simte ca viata lui este, cu ajutorul stiintei,mult mai buna si mai frumoasa in toate aspectele ei . Aldus care a avut proasta inspiratie sa spuna despre d-lor (la modul general)ca sunt materialisti si limitati spiritual nu merita nici un pic de atentie .El si nu oamenii de stiinta , este limitat . Faptul ca nu este in stare sa-si sustina spusele cu argumente solide este dovada limitarii lui. Nu cred ca are cunostinta de vreun om de stiinta care sa inlature latura spirituala din viata lui, si care, pe langa descoperirile stiintifice nu ar avea si preopcupari filozofice despre viata , univers , divinitate .Macar sa spuna (de ex )ce crede el despre expunerea din video-clip a omului de stiinta si filozofului Sean Carroll cu privire la ” de ce, in știință, Dumnezeu nu e o teorie bună (God is not a Good Theory)”. De asemenea ,este acesta un un materialist limitat spiritual sau nu ?

        Apreciat de 1 persoană

        • Este exact ceea ce ar fi frumos si util să clarificăm cât mai impartial cu putință… pentru a putea spera la o reconciliere cât de cât rezonabilă a profanului cu infinitul, înainte de a reveni cu elan si umilință la celelalte reconcilieri ale profanului (cu relativitatea, cu gravitația, cu găurile negre… cu…) rămase cam abuziv in suspensie… pe drumul sabadellic al inșilor îmbarcați (întrupați?!) pe Arca lui Goe. 🙂

          Apreciază

          • Stely said

            Ma pregatisem intr-un fel cu ceva interventii clarificatoare , dar din pacate momentan nu ma simt in stare. Am inchis televizorul ca sa nu vad sfarsitul partidei dintre Simona Halep cu o chinezoiaca . 😦

            Apreciază

          • Ținând seama că si britanica (româno-chineză) Emma Raducanu a mâncat bătaie la fel de grațios, putem trage concluzia științifică că factorul chinezesc dăunează tenisului mioritic. Altă explicație nu văd, altă explicație nu se există. 😦

            Apreciază

          • Acum tot ce mai putem să facem este să contăm pe Irina. Nu Spîrlea că e retrasă si nu Bara că o dăm in bară, ci Begu, ultima speranță pe zgură a tenisului danubiano-pontic. 🙂 Cu condiția să nu omoare copii cu racheta, ca Putin. Hai Irina ! 🙂

            Apreciază

          • Stely said

            Imi pare rau ca am creat asteptari privind oarece „intreventii clarificatoare”. De fapt ar fi trebuit sa spun ,desi am lasat sa se inteleaga( „intr-un fel”) ca nu eu sunt cea care clarifica ci doar intermedieza . In acest scop pregatisem o serie de „teoreme poetice ” pentru toate subiectele aduse in discutie. As fi vrut sa scot in evidenta (in primul rand)ca sunt oameni de stiinta care au preocupari vaste, atat dintre cele ce tin de latura stintifica (de cercetare) cat si de cea spirituala. Asadar , inainte de meci mi-am pregatit „teoremele” cele mai potrivite urmand ca dupa ce se termina meciul sa le postez . Ei bine , dupa ce mi-am revenit din dezamagirle produse de esecul Simonei , am recitit teoremel pe care le alesesem, cu grija si rabdare, dar mi s-a parut ca nu le-am ales pe cele mai potrivite …Si am luat-o de la capat, dar pur si simplu, ca niciodata , mi-a fost greu aleg. Asta , intrucat mi se parea ca se potrivesc toate . 🙂 A, da, pregatisem si cateva referitor la „Domnul Sean versus …” Acum ce sa fac ? 😣🥱😕 plus ca , daca prapadesc „orzul ” degeaba ? 😉

            Apreciază

          • Stely said

            M-am hotarat sa incep cu” Stiinta şi Tradiţia ” -un capitol distinct din teoreme poetice-intrucat vad niste comentarii care duc in derizoriu problemele discuatate anterior, dar si pe cele din topicul prezent, inclusiv video-clipul ajutator .

            Iata unele dintre teoremele clarifcatoare despre Stiinta :

            „Ştiinţa modernă este prima aventură
            ratională a descoperirii necunoscutului.
            Departe de a fi înspăimântator,
            necunoscutul dăruieşte .
            Încurajare pentru alte aventuri.

            Caracterul paradoxal al ştiinţei
            contemporane este prezicerea
            necunoscutului, plecănd, sigur, de la ceea ce
            este cunoscut , dar şi de la ceea ce este
            necunoscut .Împerechere tumultuoasă între
            teorie si experienţă .Astfel , marile surprize
            au zămislit marile revoluţii ştiinţifice .

            Schimbarea neîncetată a teoriilor ştiintifice
            vădeste permanenţa metodologiei ştiinţei
            moderne.Singurul crez al ştiinţei moderne
            este propria sa metodologie.
            Iată de ce ea poate să se deschidă
            spre Tradiţie , ca şi pentru toate celelalte
            domenii ale cunoaşterii.

            Interesul ştiinţei ,
            prin comparaţie cu diferite religii
            şi sisteme filozofice :
            ea nu este nici orientală , nici occidentală .

            Caţiva au îndrăznit să gândească negânditul :
            fizica cuanică drept sursa de reînnoire
            a filosofiei . Nici chiar părinţii -întemeietori
            ai mecanicii cuantice nu s-au încumentat
            să facă un asemenea pas. Natura trebuie
            sa ramana eterna slujnica a filosofiei?

            Ideologia machiată în filosofie ,
            religie sau ştiinţă-
            încă o şiretenie a gândirii binare .

            Teoreme poetice-Basarab Nicolescu

            P.S .Deocamdata atat . Va urma .

            Apreciat de 2 persoane

          • O.R. said

            Asta-i tare de tot……. Ideologia machiată în filosofie ,
            religie sau ştiinţă-
            încă o şiretenie a gândirii binare .

            Ma gadesc amu la ideologia coafata in fascismul zarit de Putin in Ucraina daca nu cumva ar putea sa fie inca o şiretenie a gândirii binare???

            Oare cum putea sa fie ideologia epilata…. Doamne fere!

            Simpatic Domnul Nicolescu, am vazut o emisiune de curant, foarte tare, cel mai maret.

            Apreciază

          • Stely said

            Continuare , despre Tradiţie :

            „Metafizica”: un cuvânt
            care vrea să spună „cu fizica”.
            Dincolo de fizică , dar cu fizica
            De unde importanţa metafizică a fizicii
            şi importanţa fizică a metafizicii.

            „Dialogul ” instaurat astăzi
            între ştiintaă şi religie ne duce cu gândul
            la pacea de la Ialta .Cele doua părţi
            declară că nu au nimic în comun
            şi, totuşi , angajează dialogul .
            Partaj teritorial . Ialta cunoaşterii.

            Traditţa este ştiinţa evenimentului singular,
            nereproductibil.Izvorul Tradiţiei
            nu poate fi altul decât metafizic .

            Unora le vine greu să înţeleagă deopotrivă
            teza originii creştine a ştiinţei moderne
            şi pe aceea a universalităţii ei.
            Timpul şi non-timpul sunt reunite
            în terţul tainic inclus.

            Conştiinţa fără ştiinţă nu e decât
            ruina sufletului.
            Teorema reciprocă
            a fost deja formulată .

            Ştiinţa- iubire prin procură .
            Iubire , cu toate acestea .
            Traditţa-cunoastere prin procură.
            Totuşi , cunoaştere.

            Teoreme poetice-Basarab Nicolescu

            P.S . Va urma , despre Dumnezeu, ca un fel de replica la „Domnul Sean versus Domnul ”

            P.S. „Stalin spunea ceva de genul, cind aud termenul de intelectual pun mina pe pistol.”

            Nu stiu unde a gasit „neamtu tiganu „preupusa zicere a lui Stalin cu privire la intelectuali ,dar am impresia ca o confunda cu alta zicere atribuita unui om de stiinta care se referea la Dumnezeu . Spune cam asa :” Cand aud cuvantul Dumnezeu imi vine sa scot pistolul ..”
            Aici un fel de dovada :

            „Dacă acest bun prieten ar şti cât de bine
            îl înţeleg când îmi spune că -i vine să scoată
            pistolul când aude cuvântul”Dumezeu”!
            Naturii nu-i pasă de cuvinte ,
            dragul meu prieten…Dar cel puţin ,
            putem pronunţa cavântul „Natură”.”

            Teoreme poetice -Basarab Nicolescu

            In ce-l priveste pe Stalin am cititit pe Wikipedia urmatoarele , dar nici o :urma de zicerea respectiva

            „Știința în Uniunea Sovietică era sub strictul control ideologic al partidului, alături de artă, literatură și orice altceva.
            La sfârșitul celui de-al cincilea deceniu, au fost încercări de a suprima teoriile relativității speciale și generale, precum și a mecanicii cuantice, considerate idealiste. Până în cele din urmă, fizicienii sovietici de frunte au afirmat, în mod hotărât, că fără folosirea acestor teorii, ei nu ar fi în stare să facă bomba nucleară.”

            Apreciază

          • Basarab Nicolescu – Savantul poet, e mereu o încântare. Interesantă viziunea corelației fizicii cu meta-fizica… in mod logic si semantic meta-fizica începe acolo unde se termina fizica, fiind vecine pe graniță, in lume si in conștiința om-omenirii. Cvasi-paradoxal este faptul că desi fizica se tot extinde, împungându-si frontierele din ce in ce mai departe, meta-fizica nu se restrânge niciun pic, cu complicitatea infinitului (același infinit cu care profanul încearcă să se reconcilieze)…

            Apreciază

          • Mi se pare bine punctat:

            Schimbarea neîncetată a teoriilor științifice
            vădește permanența metodologiei științei
            moderne. Singurul crez al științei moderne
            este propria sa metodologie.

            Apreciază

    • O.R. said

      Eu cred ca cel care detesta omul de stiinta este acelasi cu cel care detesta intelectualul. Pe vremuri, candva, dar nu foarte de demult, cineva, dar nu doar un singur cineva, ci mai multi de Cineva, striga in cor moarte intelectualiilor. Erau vanati, atacati si batuti oamenii care gandeau altfel, care se exprimau altfel decat oranduirea si acolitii ei. Deci preferabil era cel ce munceste ci nu cel ce gandeste. Nu are rost sa mai dezgropam osemintele si sa ravasim pamatul imbibat de umilinte, descriminari, batjocoriri……Las mortii cu mortii si viii cu viii! Stiinta a facut si bine si rau. Este firul care a dus la progres, la dezvoltare si in fond si la urma urmei a dus la o usurarea a traiului cu alte cuvinte sa poti trai cu mai putin efort fizic inutil, adica a crescut durata vietii prin imbunatatirea calitatii ei iar viata de zi cu zi a devenit din ce in ce mai usoara. De exemplu una e sa maturi casa cu matura din paie si sa stergi cu carpe stand in genuchi si alta e sa programezi aspiratorul care are mai are si mop sa faca treaba cand tu esti la Spa. Una e sa speli la copaie cu apa rece si alta e sa arunci zdrentele in masina si sa fugi la coafor. Deci, niste chestii. Va urma

      Apreciază

      • 🙂 sau cum ar zice dl. Tudor:

        Cel ce gândește singur si scormone lumina
        A dat o viață nouă si-um om de fier, mașina,
        Ființă zămislită cu gândul si visarea,
        Neînchipuit mai tare ca brațul si spinarea.
        Cu ea brăzdezi pământul in lung si lat si sameni,
        Si una ține locul la mii de mii de oameni
        Topitorii, cuptoare, mori, puțuri, fierăstraie,
        O sârmă de lumină, o țeava vâlvătaie,
        O lampă duce graiul si dă-n văzduhuri vești
        Ca omul zămislește puterea din povesti
        Se face depărtarea mai scurta decât pasul
        La mii de posti s-aude si cunoaște glasul.
        Vorbești cu fundul lumii, la tine, din odaie
        Secunda-ntrece veacul si timpul se-ncovoaie:
        Pe-o sfoara cât e firul de păr si se agață
        Vecia, nesfârșitul, pe un crampei de ață.

        Se-nalță slabul, omul, pe aripi în tării
        Si-aduce de acolo noi legi si mărturii.
        Iată-l, scoboară-n hăuri cu coiful lui rotund
        Si râcâie oceanele pe fund,
        El trece prin vâlvoare, prin cremene si gheata,
        Pornise de cu seara, s-a-ntors de dimineață,
        Si nu l-a ars dogoarea, nu l-a-mpietrit nici greul,
        E țara lui pământul si l-a-mpletit cu cerul.
        Si-aprinde de lângă Argeș, luleaua, si văpaia
        Din pipa încă-i arde, ajung pe Himalaia,
        Si pâinea coaptă acasă, într-un cuptor domol,
        I-o gustă pinguinii tot proaspătă, la Pol,
        Si, in sfârșit, urmașul lui Prometeu, el, omul,
        A prins si taina mare, a tainelor, atomul.
        El poate omenirea, in câțiva secunde,
        S-o-ntinerească nouă pe veci, ori s-o scufunde.

        E timpul, slugă veche si robul celui rău,
        Tu, omule si frate, sa-ti fii stăpânul tau.

        (Cel ce gândește singur – Tudor Arghezi)

        Apreciază

      • @OR – Imi place să constat că le iei partea intelectualilor față cu ura surdă si absurdă, sărind retroactiv în contra acesteia, dar, pentru a nu ne îndepărta de la subiect, as preciza (în atenția celor neatenți) că: (a) oamenii de știința (savanții) nu sunt chiar una si același lucru cu intelectualii (unii savanți fiind intelectuali alții nu, unii intelectualii au atingeri cu știința, alții nu)… si că: (b) punând problema cui, cum si de ce detestă știință (si/sau pe oameni de știință) nu m-am referit la conflicte(le) de natură politică. Nu pentru că n-ar (putea) exista (si) implicații politice (că deh, zoon politikon, inclusiv savanții), ci pentru că „politizarea” ar fi o complicare inutilă in context, o divagare care ar dilua „esența lucrului in sine”. Desigur că pot exista unele analogii între disputa eminamente politică a intelectualului cu gloata si conflictul mocnit dintre știință (… ideea de știință, savanți, simpatizanți si enoriași ai acestora) si contestatari, critici, sceptici, opozanți sau simpli gură-cască, dar deosebirile intre cele doua genuri de dihonie si dihotomie sunt (in contextul dat, al necesarului de reconcilieri ale profanului, etc) mult mai importante si mai sensibile. As prefera să aflăm (vivat maieutica) cine, cum, cât, de ce si cu ce îndreptățire (motive) detestă (sau urăște sau desconsideră) știința (pe științifici si pe „partizanii” acestora), anume pentru ceea ce face știința si/sau se face in știință si în preajma științei (si nu pentru implicațiile politice asociate mai mult sau mai puțin forțat, oamenilor de știință, ca membri ai „clasei intelectualilor” – pătura intelectualilor). Ba chiar, in tentativa de a-i identifica pe detractorii științei si/sau științificilor, as pune accentul tocmai pe intelectualii (si/sau pseudo-intelectualii) implicați in acest gen de „activități”, „confuzii”, „afecte”. Totodată n-as vrea să eludam faptul că, uneori, „oamenii de știință”, in calitate de oameni, etalează o aroganță (exagerată) si oferă unele motive de a fi un pic detestați sau măcar luați in balon (de exemplu „savanții britanici„)… căci înainte din poveste mult mai este. 🙂

        Apreciază

      • @OR – P.S. Desi poate părea o diferență mult prea subtilă pentru a merita sa fie menționată, as preciza (in reluare), ca meritul sporului de confort al om-omenirii nu se datorează științei per se… ci tehnologiei… ceea ce nu-i tocmai același lucru… Tehnologia se folosește de știință (enorm, dar n-as zice că se bazează pe aceasta), dar nu se confundă cu aceasta. E altceva. In forma si conținut. Adesea „tehnologii” (inginerii) au si ei parte de un tratament inadecvat (altă poveste), dar, in context, cu voia ta, as vrea să păstram distincția intre categoriile „științifici”, „tehnologi”, „intelectuali”. 🙂

        Apreciază

      • O.R. said

        Eu stiu ca un intelectual are o pregatire temeinica deci poate lucra si in domeniul stiintei iar de aici am considerat ca o analogie intre intelectual si om de stiinta este potrivita. Iar a aduce aminte niste lucruri privind discreditarea intelectualilor cu scopul de a manipula masele nu e taman un lucru neglijabil dar nici de pus accent pe el, acum si aici. Categoric ca lumea stiintei e lumea stiintei si lumea tehnologiei e lumea tehnologiei. Asa cum si cercetatorul e cercetator, inventatorul inventator si aviatorul e aviator. * Apropo de ce oare Supersonicul NT, e foarte scump la vedere pe bArca lui Goe, el e activ de mama focului la Adore acasa, are treaba cu patania lui Adore sau cu ursul? O alta categorie care poate detesta stiinta este habotnicul. Deja incep sa ma situez din ce in ce mai aproape de Domnul Sean si de Dumnezeul lui. Oricum tot la introducere sunt, nu am trecut la cuprins. Va urma

        Apreciază

        • Foarte, foarte frumos si plastic. I-ați re-trecut in revista pe intelectualii care este, l-ați tămâiat un pic pe fostul tehnolog NT, iar apoi ați continuat firesc cu o frază tot de pomină: „O alta categorie care poate detesta știința este habotnicul„, evitând totuși să-l pomeniți explicit. Degeaba. Odată rostit descântecul despre lupi si pac, toți lupii invocați, apar in corpore la ușă, cu ilustrarea in dinți. Scamatorie in toată regula. Magie? Vrăjitorie? Dresură? Para-normalul OR-ganoleptic… 🙂

          Anyway, să recapitulăm zonele din care se recrutează detractorii științei:

          1) Intelectualitatea boemă (gen Andei Pleșu)…
          2) Tehnologii si inginerimea…
          3) Misticii si habotnicii…

          Un bun început de contabilizare exhaustiva. Ne mai pomenind prostimea in general (pentru ca se sub-înțelege dar mai ales pentru ca este diseminata prin reprezentanții săi in toate celelalte categorii), ar mai fi de menționat vreo doua-trei categorii si lista-i gata. 🙂

          Apreciat de 1 persoană

        • O.R. said

          Alhazen, este considerat de unii ca fiind primul om de stiinta adevarat. Un irakian, un irakian a descoperit de fapt camera obscura, el a fost parintele opticii, el a fost cel care a descoperit legile refractiei si tot el a fost cel care a spus ca ochii nu emit raze, o idee promovata de Platon, Euclid, Galen si Ptolemeu si tot el in urma experientelor a explicat cum functioneaza ochii, a descoperit teoria imaginii retinei si a studiat o serie de fenomene naturale, precum curcubeele și eclipsele. El a afirmat ca sectele furnizau in permnenta informatii contradictorii pentru a ascunde adevarurile absolute. Credea in Alah. La un moment dat a fost considerat nebun doar fiindca il suparase pe calif. Pana cand califul a dat ortul popii el a stat in arest. Va urma

          Apreciat de 1 persoană

        • OR – Spiritul care conferă unui ins uman aura si pornirea de a fi savant (om de știința) a fost mereu prezent in lume, dar n-a răzbit întotdeauna cu aceeași ușurință. Uneori constrângerile colaterale (fel de fel), mereu ridicole, au fost greu de depășit. Cu atât mai merituos este un om de știință care reușește să depășească tot felul de constrângeri (interioare si/sau exterioare), să se ocupe de știință si să mai si obțină rezultate notabile, precum Alhazen (pe care l-ați pomenit, printr-un gest de o frumusețe aparte. Merci).

          Apreciat de 1 persoană

        • O.R. said

          Fara doar si fara poate este foarte bine cunoscut faptul ca din cele mai vechi timpuri biserica si oranduirea au avut o relatie indestructibila. O relatie care a adus enorm de multe prejudicii cercetarii stiintifice. As dori sa amintesc de reactia Bisericii catolice in legatura cu geocentrismul si heliocentrismul. Ce mare necaz a cazut pe capul lui Galilei si cat a putut el sa patimeasca saracutul, cum a fost el judecat de erezie si fortat sa se dezica de convingerile sale. A contrazis biserica si a incasat Papa-ra. El era credicios. A considerat pe buna dreptate ca teoria heliocentrica nu avea cum sa fie in contradictie cu Biblia dar…… el a fost excomunicat si condamnat, i s-a interzis sa mai publice vreo lucrare. Va urma

          Apreciază

        • O.R. said

          Marele om de stiinta Fritz Haber se pare ca a fost un om sensibil in general. De fapt a avut o latura sensibila si generoasa fiindca a ajutat oarecum oamenii sa nu moara de foame si o alta latura criminala. A descoperit, cum se poate ieftin, crea amoniacul ceea ce a dus la producerea de ingrasemant in cantitati industriale iar recoltele au devenit bogate si oamenii au avut hrana indestulatoare. De, un om bun, un mare erou.. Pe de alta parte la un moment dat chimistul savant s-a convertit de la iudaism la luteranism doar pentru a obtine o pozitie academica inalta si s-a pus cu burta pe studiul gazelor toxice si a devenit parintele armelor chimice. Pfai, ce mai om de stiinta!!! 2 in 1 Benefic si Malefic!!!

          Apreciază

        • @OR – interesantă tentativa de mini-epopee cu științifici pentru a ilustra cu tâlc-uri primprejur tema dată (într-o încercare trasă-n oglindă cu cea a celui pe care, cu duioșie si admirație l-ai numit supersonicul). E destul de pe departe, dar totuși se poate întrevedea (cred) o cale de venire la subiect, de preferat pe o traiectorie spirală… rapidă. 🙂

          Apreciază

        • O.R. said

          Hypatia, chiar daca nu este atat de bine cunoscuta precum Nefertiti sau Cleopatra, ea este pe buna dreptate considerata o regina a matematicii, intaia matematiciana a lumii antice, o minte sclipitoare, o minte isteata de matematician, mostenita de la tatal ei, un simbol al valorilor intelectuale dar si al refuzului de a se supune unei dogme, o femeie om de stiinta. Era pagana. A depus un efort sustinut in intelegerea lumii si explicarea adevarurilor ei prin studiu stintiific, punandu-si in cap adeptii crestinismului care considerau stiinta ca fiind pagana. Hypatia la ajutat pe Sinesius sa construiasca un astrolab (pentru calculul pozitiei planetelor, stelelor si masurarea trecerii timpului) dar si un hidroscop pentru masurarea nivelului lichidelor. Desi era foarte frumoasa ea s-a dedicat doar studiului refuzand sa se casatoreasca. Finalul ei a fost tragic considerata vrajitoare pagana, a fost batuta pana la ultima suflare, taiata bucati si arsa,

          Apreciat de 1 persoană

          • Oamenii care au într-adevăr CREDINTA, indiferent care ar fi fiind aceasta, dar in special cei care cred in Dumnezeu, nu detesta știința, n-o hulesc, nu se tem de ea si nu-si simt amenințat in niciun fel crezul de existența științei, de metodele si rezultatele acesteia. Din rândul pseudo-credincioșilor însă, a celor auto-afiliați, cu de-a sila, unei credințe (precum Iosif Greblea, de ex) se recrutează detractorii științei, a metodelor si rezultatelor științei, a celor care detesta, disprețuiesc si urăsc știința si pe oamenii de știința, fiind înspăimântați, terifiați in fata ideii că știința le poate demasca impostura si le poate demola afilierea la pseudo-credința care le conferă falsa senzație de justificare existențială. Dintre aceștia se recrutează cei capabili să dorească, sa menească si sa facă răul. Oricat de mare. Oricui. Cei care cred cu adevărat in Dumnezeu ii privesc pe oamenii de știința ca pe niște copii care se joacă in gradina aceluiași Dumnezeu, in interiorul aceluiași infinit.

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Generalizare care aluneca intr-o gaura neagra. Exista o expresie care chiar daca nu a existat in Biblie a fost si inca mai este inradacinata in mintea unor credinciosilor de catre reprezentantii Bisericii si anume Crede si nu cerceta. Nu cred ca mai are rost sa amintesc pozitia unor fete bisericesti in legatura cu virusul. Omul are incredere deplina in duhovnic, oare chiar credeti ca duhovnicul il poate manipula???

            Apreciază

          • Cine (se în)crede prea tare în fețe bisericești poate rata ușor credința in Dumnezeu. In privința cercetării, de… nu știu ce sa zic. Ceea ce ne este accesibil prin credința nu prea poate fi cercetat. Iar ceea ce poate fi cercetat nu merită să fie obiect al credinței, ci al științei. Cum distingem intre una si alta e o problemă complicată pe care (si-)o rezolvă fiecare cum poate si cât poate. La urma urmei nici spusele lui Newton sau Einstein nu le putem cerceta până la capăt. Nu ne-ar ajunge timpul. Si poate nici spațiul. De la un punct încolo accesul la teoriile științifice (reconcilierea cu acestea) tot prin credință ne este îngăduit. Nu prin știință.

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Se pare ca Carroll nu ar prea sustine o reconciliere stiinta-religie sau religie-stiinta. Nu am vazut videoclipul dar am citit despre subiect. Pe buna dreptate se poate afirma oricand si de oricine in orice imprejurare ca Dumnezeu nu exista. Aici ii dau dreptate. Nu s-a demonstrat stiintific. Dar eu nu ma gandesc musai la Dumnezeu ca ar avea un chip de om in legatura cu Iisus pentru mine este clar ca a existat. Exista dovezi. Reconcilierea cred ca exista doar per individ si are limite. Sa vedem cand voi vedea videoclipul, posibil in vacanta.

            Apreciază

          • @OR – Se pare că oricât m-as strădui să mă exprim clar în cuvinte (altfel neavând cum), nu voi reuși pe deplin, iar pentru diferența rămasă până la acel ideal „deplin” se va găsi întotdeauna cineva care sa ilustreze, în re-acții, potențialul de confuzie. Dl. Sean (om de știință si retor), nu si-a propus nici sa reconcilieze știința cu religia (sau viceversa), nici să promoveze respectiva reconciliere, ci a încercat să explice incompatibilitatea dintre metodologia științifică si „ideea de Dumnezeu” si in ce constă această incompatibilitate. Nu a încercat nici să dovedească superioritatea științei in raport cu religia (fiind acestea doua lucruri fundamental diferite, care nu pot fi înghesuite pe aceeași scală valorică spre a se putea preta la stabilirea unor ierarhii), nici să dovedească existența sau inexistența lui Dumnezeu. Omul a încercat (cum s-a priceput) să explice de ce introducerea in știință a „ipotezei Dumnezeu”, nu poate spori eficienta cercetării științifice. Faptul că asemenea încercări explicative există este răspunsul in fata insistentei cu care felurite tipuri de pseudo-intelectuali promovează „ideea” integrării (chipurile benefică) intre știință si religie, amalgamării, fuziunii, reconcilierii, cooperării, compatibilizării, pacificării intre acestea două. Stupizenia nemărginită a acestei „idei” ar fi un bun motiv pentru a fi ignorată, doar că presiunea mediatică a celor care vor musai mariajul științei cu religia, amploarea acesteia, diversitatea justificărilor (de o inventivitate prodigioasă) si așa ziselor argumente (bazate nu pe nimic, ci pe ignoranța colosală a promotorilor) cu care insistă in acest (non)sens, creează un zgomot si o poluare colosală, care trebuie adresată cumva. Dl. Sean a făcut si d-lui ce-a putut in acest sens, încercând totdeodată să tragă spuza pe turta sa, pe „religia” sa, omul crezând cu convingere in in „teoria multivers”… (care, cel puțin momentan, nu-i chiar o teorie științifică).

            Desigur că oricine poate afirma, oricând si in orice împrejurare că Dumnezeu există sau că Dumnezeu nu există, exprimând prin aceste (d)enunțuri credințele sale in acest sens (nu știința). Problema începe din momentul in care respectivul (d)enunțător pretinde că poate dovedi sau demonstra (eventual științific, sau logic, sau filozofic, sau empiric, sau altcumva) valabilitatea si adevărul (d)enunțului sau in detrimentul (d)enunțului invers, credințele respective ne pretându-se la nicio demonstrare. Sunt enunțuri pe care le accepți, le respingi sau le ignori, nimic altceva. Nu-i loc de dovedire in credințe. Nici nevoie de așa ceva.

            Când am zis că: „De la un punct încolo accesul la teoriile științifice (reconcilierea profanului cu acestea) tot prin credință ne este îngăduit. Nu prin știință.„, nu mă refeream la credința in Dumnezeu sau la altă formă de credință mistică, ci la încrederea (o formă de credință) in logica, inteligenta si onestitatea clasei oamenilor de știință, care accepta, susțin si promovează acele teorii, acordându-le tu (fără verificare detaliată) girul pentru a fi verificat ei, cu instrumentarul științific si matematic din dotare că teoriile respective sunt consistente si coerente in raport cu o anumită mulțime de fenomene observate. Sarcina profanului nu este de a verifica „la sânge”, ca un expert, toate teoriile științifice cărora le acordă temporar girul, ci doar să fie conștient că in privința unor teorii eminamente științifice, ceea ce poate spune el anume, profanul, despre acestea, este mai degrabă o credința decât o știință. Nu poți face toate facultățile din lume si toate doctoratele pentru a fi capabil a fi in stare să verifici personal toate teoriile înainte de a le accepta si/sau de a te reconcilia cu ele. Trebuie să mai mergi si pe încredere in metodele si metodologia științei ca garanție si criteriu de acceptare. Din păcate unii exagerează in aceasta privință transformând respectiva încredere într-o credința mistică, adesea oarbă si surdă, devenind pur si simplu enoriași ai unei biserici centrată pe „termenul” știință (nu pe idea de știință, sau pe știință per se).

            Desigur că nu-i musai să vizionați acum filmul propus (vizionarea ne fiind o garanție pentru nimic). Desigur că l-ați putea viziona oricând altcândva, bunăoară în vacanță. Sau în concediu. Sau tot atât de bine când veți ieși la pensie si vă veți retrage la țară (precum t-anti Bau Bau)… 🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Eu cand m-am gandit la reconciliere religie-stiinta sau stiinta-religie m-am gandit doar in ce priveste Adevarul. Daca in cazul stiintei adevarul stiintific este incontestabil fiind dovedit si in cazul religiei este tot un Adevar, el exista chiar daca nu este unanim recunoscut.

            Apreciază

          • O.R. said

            Nu stiu ce sa zic dar a avea incredere in cineva este ca bazezi intr-un fel ca actiune acestuia este in concordanta cu asteptarea ta de la el dar credinta este deja acceptarea adevarului.

            Eu de exemplu cand am citit ca Sean Carroll este ateu deja in mintea mea sa implementat indoiala, neincrederea in el, totul involuntar si ca drept dovada nu am fost interesata nici macar sa dau click pe videoclip.

            Apreciază

          • @OR – Știința si religia nu (d)enunță același adevăr. Dacă unul spune „pe baza datelor meteorologice, pentru mâine se prevăd ploi torențiale”, iar altul zice „dincolo de nori e cerul senin, iar dincolo de cer este infinitul”, nu înseamnă că adevărul unuia îl neagă pe al celuilalt, ori c-ar avea de ce să se reconcilieze, ori să negocieze cum să-si pună adevărurile în comun că să obțină musai un singur adevăr, si anume pe cel adevărat (absolut, atemporal, eliberator si etc). Pe cel unic. Știința se ocupa cu un fel de „adevăruri” (nu absolute, si nu unice), religia cu alte… care nu se exclud, nu se anihilează unul pe altul dar nici nu sunt compatibile si nici n-au de ce sa fie amestecate. Impresia ta (absolutistă) despre știință este profund greșita. „Adevărurile” științifice nu sunt nici incontestabile nici „dovedite”, ne descriind realitatea per se, ci doar colecția observaților (percepțiilor) noastre despre realitate si felul in care acestea pot fi redate prin modele matematice. Enunțurile științifice nu sunt adevărate sau false, ci cel mult corecte sau incorecte in contextul unui sistem dat. Adevărurile relative obținute din activitatea stiintifică nu sunt incontestabile, iar acest lucru este cunoscut aprioric, de la bun început. Adevărurile științifice au limită de valabilitate, expiră, sau își pierd valabilitatea dincolo de limitele domeniului in care au fost definite. Una dintre activitățile principale ale științei este aceea de a contesta si înlocui teoriile pe măsură ce acestea expiră. Uite ceva asemănător se poate înțelege din filmulețul de mai jos. E suficient să vizionezi primele două minute.

            P.S. Credibilitatea unui om de știința nu depinde defel de cat de ateu sau de cat de evlavios este. N-ar trebui. Dar, știind bine ușurința cu care vă formați si exprimați d-voastră opiniile despre credibilitatea unor persoane (credincioase sau nu), in genere aflate mult in afara ariei de acoperire, pot considera că dl. Sean si credibilitatea sa nu sunt in primejdie. 🙂

            Apreciază

          • O.R. said

            Bun am inteles adevarul stiintific nu este absolul e versatil, unde o putea sa fie pitulata rigoarea stiintifica poate ca doar naiba stie……..deci legea gravitatiei nu este un adevar absolut…..noi in fond cand facem un pas nu il face ci avem impresia ca il facem…..in realitatea absoluta noi zburam la nivelul solului haotic.

            Apreciază

          • @OR – N-ați înțeles nimica dar măcar sunteți perseverentă. 🙂

            a) Despre care legea a gravitației vorbiți? Cea a lui Newton? Cea a lui Einstein? Sau de legea gravitației cuantice? Va rog sa precizați.

            b) Vă mulțumesc pentru faptul că-mi aduceți informații din realitatea absolută. Vă asigur că sunteți singura mea sursă in acest sens.

            c) adevărul științific nu este versatil ci incomplet. Masura in care se vădește incompletitudinea poate da senzația de versatilitate. Rigoarea științifică se regăsește in interiorul domeniului studiat de știință in fiecare teorie despre care este vorba, si constă in comptabilitatea logică si matematică dintre datele observate si modelele matematice propuse pentru descrierea simbolică a manifestărilor observabile din domeniul studiat, finit. Adica daca de exemplu calculezi pe baza teoriilor lui Newton in cat timp ar trebui sa atingă suprafața pământului un corp lăsat sa cada liber de la diferite înălțimi, iar apoi te apuci si măsori (cronometrezi) experimental timpul respectiv, vei constata că valorile furnizate de teoriile lui Newton se potrivesc de minune cu cele cronometrare, ceea ce denotă rigoare științifică. Dacă însă lărgești un pic cadrul, si faci observații la o scară mai mare, într-un domeniu extins, (de exemplu la scara Sistemului Solar), se constatata imprecizii ale teoriei lui Newton, dar se constata că formulele lui Einstein, acoperă cu brio si acest context (nu doar cel acoperit de teoria lui Newton). De exemplu teoria gravitației lui Einstein poate face predicții exacte peste tot pe unde poate teoria lui Newton dar si mult mai mult de atât, fiind capabilă să explice de ce se petrece precesia orbitei lui Mercur aflat foarte aproape de Soare (ceea ce teoria lui Newton nu poate). Ceea ce iarăși denotă rigoare, in interiorul domeniului studiat. Desi in genere teoria lui Newton este mai puțin precisa decât a lui Einstein, in raport cu realitatea care este (este?), este foarte riguroasă dacă știi care sunt limitele in care se aplică. Fiind mult mai simplă e mai ușor de utilizat. Ca să faci avioanele sa zboare sau rachetele să ajungă la Lună in siguranță folosești simplu teoria lui Newton (nu te complici cu Einstein) fiind absolut suficientă in acest sens. Dacă însă vrei să faci sistemele GPS sa funcționeze cu precizie acceptabilă n-ai încotro si trebuie sa apelezi la teoria lui Einstein (teoria lui Newton fiind insuficient de precisă in acest context). Dacă lărgești si mai mult contextul si vrei sa vezi cum merge gravitația într-o gaura neagră chiar si teoria lui Einstein nu mai e suficient de „generala”… si te cauți de teoria cuantica a gravitații (in curs de elaborare). Si tot asa…

            P.S. @OR – ați putea va rog sa-mi spuneți ce înțelegeți d-voastră prin gravitație? Sincer m-ar interesa acest lucru.

            Apreciază

          • O.R. said

            Gravitatia mea, cred ca este de fapt forta mea de atractie adica sex appeal-ul. Cu siguranta ca eu am si o formula a mea si anume SA = 60 x 90 x 60 x 100/ 60 x 90 x 60 = 100%

            Apreciază

          • Stely said

            @O.R.

            „Eu de exemplu cand am citit ca Sean Carroll este ateu deja in mintea mea sa implementat indoiala, neincrederea in el, totul involuntar si ca drept dovada nu am fost interesata nici macar sa dau click pe videoclip.”

            M-am tot gandit la zicerile tale de mai sus si la ce inseamna ele acum cand se stie, ca spre exemplu , Giordano Bruno si cel pe care il deplangei si tu deunazi-Galileo Galilei – au fost condamnati de inchizitie ( primul ,ars pe rug ) pentru ca au indraznit sa-si faca cunoscute public descoperirile stiintifice , neacceptate la vremea aceea (anii 1600)de biserica catolica, considerate a fi o respingere a Scripturii si indirect a lui Dumnezeu.

            Ei bine , cred ca daca ai fi trait pe vremea aceea ai fi fost de acord cu inchizitia sa-i condamne de erezie pe cei doi si prin analogie pe Sean Carroll intrucat s-a declarat ateu dar si pentru faptul ca a indraznit sa spuna (cu argumente pur stiintifice) ca” Ipoteza Dumnezeu ” in Facerea lumii nu este buna.

            Mi se pare uluitor sa se refuze atatea argumente stiintifice – care mai de care mai concludente , aduse si aici de Arca lui Goe -de catre cei care nu au habar de stiinta si de ceea ce fac oamenii de stiinta ( cat de mult lucreaza pentru validarea unor descoperiri ) dar sa dai credit unui asa zis Adevar absolut propavaduit de religie si asumate („crede si nu cerceta”) de credinciosii acesteia.

            Iata un exemplu despre cat se lucreaza la o descperire stiintifica :

            https://www.descopera.ro/stiinta/20014557-descoperire-extraordinara-o-particula-contrazice-tot-ce-credeam-ca-stim-despre-cum-functioneaza-universul?fbclid=IwAR1wtuWavsegKZlIaBpyG7u3j6R_feiYFnuYg2u1ArQ1-frJehOpH0XFjMY

            Apreciat de 1 persoană

          • Stely said

            P.S. Ceea ce spui mai sus despre gravitatie vine sa-mi confirme spusele din comentariu.. Raspunzi la o intrebare serioasa cu o gluma desueta. Nimic de zis este buna gluma, dar cred ca ar fi fost mai corect sa spui ca nu stii . Poate si un emoticon ar fi fost necesar.

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Salutari de la Agigea!

            Doamna Stely, ce dragut comentaryu!

            Cred ca aveti perfecta dreptate daca as fi fost seful inchizitiei posibil as fi ras tot. Pai ori eram sef ori nu mai eram. In ce priveste reactia mea fata de Sean cel fara de Dumnezeu, nu pot comenta. Acum am dat pass, dar nu se stie niciodata cum imi va starni interesul in vreun fel, dar slabe sanse cu tema Dumnezeu nu este o buna teorie…….sa ma incante in vreun fel. Oricum eu din cate am inteles printre primele cuvinte din Facerea lumii este ca Dumnezeu a facut lumea in sapte zile. Posibil sa fii demonstrat Sean ca e fals, nu am idee, dar nu am nici curiozitate sa aflu pozitia unui ateu in legatura cu Dumnezeu, cu Facerea lumii sau cu Scriptura. Simplu si pe scurt nu ma intereseaza ce crede un ateu in legatura cu Dumnezeu.
            Oricum fie vorba intre noi nu prea cred eu ca dumnevoastra ai vazut videoclipul cap-coada. Nu cred.

            La revedere Doamna Stely, ne vedem la Midia!

            Apreciază

          • O.R. said

            PS Cum să spun Doamna Stely că eu nu știu ce înseamnă gravitația când sunt o persoană cu picioarele pe pământ și cu mintea în norișori. Sună destul de răutăcios! Nu pun emoticon fiindcă mă pot face foarte ușor înțelesă prin cuvinte………nu am nevoie de bizbizuri…..

            Apreciază

          • @OR – Am impresia că răspunsul tău despre gravitație conține reclamă ascunsă, prin care promovezi tema mai veche a reconcilierii profanului cu găurile negre. Poate cea mai veche. 🙂 Oricum pentru formula pe care o propui cred ca te-ar fi invidiat pană si Stephen Hawking.

            Apreciat de 1 persoană

          • @OR – Esti frumoasa cand ești furioasă? sau invers? Nu se vede dar se intre-vede… inclusiv o nota urâtă.

            Rodica in videoclip nu este vorba absolut deloc despre poziția unui ateu in legătură cu Dumnezeu, cu Facerea lumii sau cu Scriptura… Este desigur dreptul tău să fii paralelă si să-ti alegi poziția si opoziția, alegând să scrii din contră… sau pe arătură, ci numai nu te mânia si stai cu binișorul. Habotnicie, fie, dar s-o stim si noi. atunci când se întrupează doi într-unul pravoslav-ul IGOR, ca să dăm igNOR. Te asigur că dl. Sean nu atentează la pudoarea ta de femeie cu frica lui Dumnezeu si cu cele sfinte in dimensiunile trupului, așa că nu-i deloc nici momentul, nici cazul să fi mai catolică decât Iosif pocăitul, ratându-ti, iarăși (a opta oară), momentul de extaz in savurarea libertății de exprimare prin palavrageală.

            P.S. Se pare că este pe cale producerea unui dezastru: Dl. Sean n-a luat notă de trecere la d-na OR, iar dacă nu-si ia corijența pe toamnă, îl lasă si repetent. Dramă in familia băiatului. Cum să rămâie fără bacaloriat? Peste poate.

            Apreciază

          • Interesant de aflat că OR ar fi fiind o persoana care este preponderent cu picioarele pe pământ (wow! ca majoritatea mamiferelor, de ex) si cu mintea in norișori… După câte se pare însă majoritatea comentariilor OR-WELL-iene sunt scrise in zilele senine, de vară, cand norișorii nu-s nicăieri.

            Apreciază

          • @Stely – Cred că partea fragilă a pledoariei d-lui Sean constă tocmai in ambiguitatea cu care lasă să se înțeleagă că știința s-ar ocupa (si) cu facerea lumii, sau/sau/si ca Big-Bang-ul ar fi fiind despre formarea infinitului, si nu doar a unui biet univers local. Big-Bang-ul nu este despre lumea-lume, ci despre o mica si nesemnificativă bucățică de lume (cel mai probabil aflată într-o imensă gaură neagră care .. dar.. în fine să nu divagăm/anticipam pre-matur)… Dl. Sean are multe momente in care-si depășește competențele si in care nu mai vorbește ca om de știință (in exercițiul funcțiunii), ci ca om pur si simplu, cu credințele, pasiunile si marotele sale. Ceea ce desigur că nu-l face mai puțin simpatic. Chit că d-na OR-a-COOL îi refuză cu (dis)grație, („pe neve”), dreptul de a avea si d-lui credințe (ca tot omul)…

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Sean spune de fapt ca incapacitatea fizicii de a explica Big-Bang-ul duce la posibilitatea ca Dumnezeu sa aiba un rol in crearea universului iar mai mult decat atat daca universul a avut un inceput s-ar putea presupune ca a avut si un creator. Lemaitre, preot si fizician, a lasat convingerile religioase in adancul sufletul si a dezvoltat un model original Big Bang si a ajuns la concluzia, prin calcule matematice, ca universul este in continua expansiune.

            Apreciat de 1 persoană

          • Stely said

            „Arca lui Goe,
            Cred ca la comentariul dvs de mai sus s-ar potrivi niste „teoreme poetice „: 😇

            „Ce spectacol tragi-comic oferă
            toţi aceşti nihilişti , atei şi oameni de ştiintă,
            dar şi aceşti credincioşi fanatici care
            se înghesuie ca milogii la porţile sacrului!
            N-ar putea supravieţui, dacă nu s-ar hrăni
            din cadavrul Dumnezeului gândirii binare .

            Ambiguitea stăpâneşte lumea .
            Ce ambiguitate mai mare
            decât aceea a lui „da” şi „nu”?

            Gândirea binară este una dintre
            căile posibile spre adevăr:falsa aparenţă
            a adevărului este o pasiune utilă .
            Impostura gândirii binare: să nu rămână
            la locul ei .Nu vreau să diabolizez gândirea
            binară, căci ea este deja diabolică
            si extrem de utilă . Vreau ,
            pur şi simplu, s-o repun la locul ei .

            Singurul lucru care merită cu adevărat
            strădania de a fi căutat în această lume
            este terţul tainic inclus,

            Limbajul lui Iisus
            este cel al terţului tainic inclus
            De aceea a fost răstignit.

            Teoreme poetice -Basarab Nicolescu

            Apreciat de 2 persoane

          • O.R. said

            ❤️

            Apreciază

          • Stely said

            @O.R.

            „Oricum fie vorba intre noi nu prea cred eu ca dumnevoastra ai vazut videoclipul cap-coada. Nu cred.”

            De unde stii ? Ai ghicit in stele ? Sa stii ca nu tin neaparat sa te conving .Insa, ar fi bine sa stii ca ,daca ai fi citit si vizionat macar un sfert din cartile si video-clipurile stintifice citite si vizionate de mine , ai fi avut dreptul sa ma contesti.

            Apreciază

          • O.R. said

            Tipul adică Sean e obositor vorbește repezit leagă cuvintele deci greu de înțeles și repetitiv Așa că după 5 minute I close 😭😭😭 Nu va contest eu nu va cred….

            Apreciază

          • Ce-ați făcut d-na Stely? L-ați vârât pe dl. Sean în gura lupului OR-opsitor ! Incape destul de confortabil întrucât este vorba despre o gură spartă. Simpaticul si volubilul fizician are talentul de a explica cu vervă, elegant, captivant si elocvent, într-o manieră limpede si atrăgătoare, lucruri complicate din fizica teoretică, prezentându-le cu un farmec aparte, ceea ce-l face să fie unul dintre cei mai apreciați fizicienii contemporani care se ocupa si cu popularizarea teoriilor științifice. Si acuma vine OR-guța noastră si-l desființează din două vorbe, declarându-l (vai) „obositor”. Tocmai o lăudasem că, spre deosebire de alți vizitatori, d-ei citește si vizionează tot ce se postează pe Arca lui Goe, fără să obosească deloc, si acuma na beleaua, poftim cultură. Probabil că partea obositoare a început brusc din momentul in care a încercat înadins să si înțeleagă ceva din ce naiba o zice nefericitul ateu (credincios in inexistenta lui Dumnezeu)… rezultatul este că in 5 minute dl. Sean a terminat-o pe OR-gasmatica cititoare. Cred că nu i se poate pretinde d-nei OR-tanța să asculte o melodie căreia nu-i înțelege versurile mai mult de 5 minute. Ar fi inuman.

            @Stely – Lumile finite pot fi descrise complet in logica binară. Probabil că in teoremele sale poetice dl. Basarab vizează lumile infinite, mai pe scurt infinitul. Desi încă nu s-a putut demonstra, si poate că nici nu există o demonstrație valabilă, mulțumitoare în acest sens, este foarte posibil la ca logica binară să nu poată descrie infinitul… si deci nici lumea-lume, în cazul în care aceasta ar fi fiind într-adevăr infinită, ceea ce însă noi nu vom ști-o poate niciodată. 🙂

            Apreciază

          • O.R. said

            In loc de videoclipul lui Carroll, recomand un videoclip extrem de usor de inteles, placut, a unui om inteligent care vorbeste elegant pe intelesul marelui public, deci si pe intelesul meu de om mediocru, fara rabdare, fara o baza educationala solida si extrem de ocupata. Discursul nu oboseste, nu deranjeaza in nici un fel.

            Apreciat de 1 persoană

          • Dl.Goe said

            @OR – Sunteți uluitoare cand vă cășună. Am cam băgat de seamă că încercați să o imitați pe d-na Stely, dar nu m-as fi așteptat să-l adjudecați pe Basarab Nicolescu. Ați dori cumva să dați impresia că vă place filozofia? Sau doar discursurile odihnitoare si nederanjante?

            OR (marele public !!!) declară că discursul lui Sean Carroll e obositor si deranjant, iar al lui Basarab Nicolescu este odihnitor si nederanjant. Oare am putea generaliza aceste impresii? Oare o fi si dl. Neamtu Tiganu de acord? Faptul ca OR declară că discursul lui Basarab Nicolescu este (citez) extrem de ușor de înțeles mi se pare de-a dreptul neliniștitor. Oare cum i s-or părea discursurile lui Dan Puric?

            OR – Recomandați video-clipul de doua ore numai altora (de preferat „oameni mediocri, fara rabdare, fara o baza educationala solida si extrem de ocupata”) sau l-ati vizionat si d-voastra? De curiozitate.

            Apreciază

          • O.R. said

            Îl recomand lui Doamna Stely, ce e așa de greu de înțeles. ❤️ O iubesc și tot pentru ea este și inimioara. Am ascultat videoclipul o ora urmează și ora numărul doi. Și videoclipul lui Sean e interesant dar eu nu îl înțeleg. Sunt limitată dar mă simt bine nu mă rușinez dar nici nu mă mândresc

            Apreciază

          • Il recomandați „lui Doamna Stely”? Poate ar fi trebuit să-l recomandați „Doamnei Stely”.

            Interesant că Sean Carrol a reușit să vă obosească in 5 minute cât Basarab Nicolescu în două ore (mă rog, cu pauza de recreație după prima oră). Oricum „timp” berechet să trageți toate concluziile si să le si livrați cu mărinimie publicului. Daca nu reușește Basarab Nicolaescu să vă obosească nici in repriza a doua, poate faceți un scurt rezumat sau măcar menționați câteva dintre ideile principale care v-au plăcut cel mai mult, ca să-si facă si dl. Neamțu Țiganu o idee despre ce-ar fi vorba si ce-ar putea viziona in loc de Sean Carroll.

            P.S. Foarte nostim gestul d-voastră de a propune discursul lui Basaraba Nicolescu ca alternativa la tentativa lui Sean Carroll de a explica (enervându-vă) de ce „Dumnezeu nu e o bună teorie”. Întâmplător propunerea pe care ați făcut-o este foarte ilustrativă „în” topic si oferă totodată un potențial interesant pentru extra-dezbatere si meta-clarificare on topic. Exclusiv pentru cei odihniți. Drept pentru care nu pot decât să vă mulțumesc pentru gest.

            P.P.S. Credeți că discursul lui Basarab Nicolescu ar fi recomandabil si d-lui Greblea, sau dimpotrivă?

            Apreciază

        • Stely said

          @O.R.
          Trebuie sa-ti spun ca am vazut video-clipul la putin timp dupa publicarea pe youtube. Conferinta insa a avut loc inainte de 2016 cand Solomon Marcus era inca in viata .
          Pentru cei care au fost in sala(participanti din diverse ramuri de activitate) conferinta a fost un succes. Asta, intrucat acestia erau familiarizati cu preocuparile celor doi academicieni , asa incat au fost atrasi de tema discutiei si, dupa cum s-a vazut au fost foarte atenti si multumiti. Unii dintre ei au pus intrebari (in partea a 2-a ) intrebari ale caror raspunsuri ti-ar fi de folos. Video -clipul insa a fost greu de urmarit datorita inregistrarii foarte proaste, Pe Solomon Marcus abia l-am auzit . De aceea ma mir de ce l-ai ales tocmai pe-asta , intrucat nu are nici o lagatura cu video-clipul lui Sean Carroll . Eu cred ca pe tine te-a atras titlul si le-oi fi urmarit (o ora?) dar nu-mi vine sa cred ca ai fi inteles ceva. Tema transdisciplinaritatii este una foate vasta si destul de noua pentru marea parte a publicul romanesc, Ca sa intelegi iti trebuie , dimpotriva , o baza solida de cunostinte – din fizica clasica si mai ales cuantica, apoi filozofie. Insasi cuvantul transdisciplinarate, pe langa faptul ca este greu de pronuntat , mai trebuie sa-i cunosti si semnificatiile. Daca esti intersata de tema ti -as recomanda sa citesti macar „Manifest Transdisciplinaritatea” .Are 177 de pagini si continutul este atractiv(interesant) si poate fi usor de inteles.
          Deocamdata iti recomand video-clipul acesta care ar putea fi pe placul tau:


          P.S. Si fara mistouri(inimiare ) te rog.

          Apreciază

        • O.R. said

          Il recomand si lui Iosif cum l-am recomandat si lui Doamna Stely.. Stiu ca nu se pune lui dar eu asa vreau sa scriu.Punct.

          Treaba sta cam asa si pe dincolo. Si, anume. Un grup de neoatei care sunt cu Stiinta in suflet si cu credinta in ei insasi au devenit din ce in ce mai virulenti, peste Corona Si peste Maimuta si vor sa ii determine in fel si chip pe cei religioasi sa le impartaseasca convingerile. Pentru acestia Dumnezeu nu exista si pace tuturor. Deci nu are rost sa ne invartim dupa coada.Ei, ca oameni de stiinta isi doresc sa slabeasca influenta religiei crezand ca poate sa fie cel mai bun lucru facut omenirii. Si, atunci domniile lor livreaza fel de fel de teze, cercetari, experimente sa te prostesca de cap si sa nu stii pe cine sa mai crezi. Mi-a placut in videoclipul – conferinta povestea despre Sokal, cum a scris el un articol farsa si revista la publicat fara sa il verifice, dupa care tot Sokal a anuntat farsa si acesta a devenit vedeta pe internet. Asa ca si in lumea stiintei sunt impostori.

          Apreciază

          • Am cam băgat de seamă că sunteți… pusă la punct. Nu v-a pus nimeni. V-ați pus singură. Autodidactă vă cheamă.

            P.S. Vă rog din suflet să nu vă îngrijorați. Vă asigur că nu există pe lumea aceasta oameni de știință care să dorească să le împărtășiți d-voastră (sau Iosif) opiniile. Ideea care pare-se că vă macină cum că „ca oamenii de știință își doresc să slăbească influența religiei crezând că poate să fie cel mai bun lucru făcut omenirii” este o simplă bazaconie a minții d-voastră, captivă confuziei între „oamenii de știință” si „atei”. Impresia domniei voastre cum că „oamenii de știință” ar fi fiind misionarii credinței ateiste, că aceasta ar fi fiind ocupația lor, este (printre altele) emblema superficialității pe care o etalați cu o oarecare nesimțire. I-auzi de ce livrează savanții „fel de fel de teze, cercetări si experimente”… Ca s-o prostească de cap pe OR-tanța. O misiune pe cât de imposibilă pe atât de inutilă. (Solomon era înțelept, Samson era puternic, iar Matusalem a trait mult, dar toți trei la un loc n-ar fi putut sa descalțe un desculț).

            P.P.S. Vă mulțumesc pentru prezenta atât de auto-ilustrativa on topic. Ilustrați perfect exact confuzia despre care este vorba in tema dată, in legătură cu semnificațiile științei. V-as rămâne sincer recunoscător dacă ați binevoi să spuneți ce înțelegeți d-voastră prin Dumnezeu. Ce este Dumnezeu? Presupun că trebuie să vă fie simplu să livrați o definiție a noțiunii sau măcar o descriere a acesteia. Chiar mai simplu decât sa menționați care idei anume v-au plăcut din videoclipul cu Basarab Nicolescu pe care l-ați recomandat in loc de Sean Carrol. Universul are oare sens? Dar aceasta întrebare are sens? D-voastră cum considerați? Acuma când aveți încă proaspătă in minte amintirea vizionarii discursului eminamente filozofic (nu științific, nu mistic) al lui Basarab Nicolescu.

            Apreciază

          • O.R. said

            ÎN ULTIMII ani, un nou grup de atei şi-a făcut apariţia pe scena lumii. Numiţi neoatei, aceştia nu se mulţumesc să-şi ţină convingerile pentru ei. Dimpotrivă, au pornit într-o adevărată cruciadă „încercând cu virulenţă şi patos să-i determine pe cei religioşi să adopte punctul lor de vedere“, scrie editorialistul Richard Bernstein. Sunt vizaţi până şi agnosticii, căci neoateii nu lasă loc îndoielii. Pentru ei Dumnezeu nu există, şi punct!

            „Lumea trebuie să se trezească din lungul coşmar al credinţei religioase“, afirmă Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel. „Ca oameni de ştiinţă, avem datoria să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a slăbi influenţa religiei. Acesta s-ar putea să fie cel mai mare bine făcut vreodată civilizaţiei.“ Un instrument folosit în acest sens de neoatei este cuvântul scris, care pare să stârnească interesul multora. Unele cărţi neoateiste chiar au devenit bestselleruri.

            Deşi surprinzător, tocmai religia susţine cauza neoateistă, asta deoarece oamenii s-au săturat de extremism religios, de terorism şi de conflictele care năpăstuiesc omenirea. „Religia otrăveşte totul“, declară o figură marcantă a ateismului. În opinia unora, ‘otrăvitoare’ sunt toate convingerile religioase, nu doar cele extremiste. Doctrinele principale, susţin noii atei, trebuie demascate, abandonate şi înlocuite cu logica şi raţiunea. Oamenilor nu trebuie să le fie frică să vorbească deschis despre „noianul de nonsensuri [care se găsesc în Biblie şi în Coran şi] care distrug vieţi“, scrie Sam Harris, şi el ateu. „Nu ne mai putem permite luxul de . . . a fi diplomaţi.“ https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102010401

            Apreciat de 1 persoană

          • @OR-tans – Sunteți din ce in ce mai off topic. Ateismul este si el o credință mistică la fel ca oricare alta. Știința per se este totalmente în afara conflictelor ideologice, politice sau a conflictelor intre credințe, religii, mode. Vă pot înțelege frustrările care generează acest soi de insistență dar totuși vă invit să reveniți (adică de fapt să veniți) la subiect. Ce legătură vi se pare că vedeți între disputele „credincioși ateiști” versus „credincioși teiști”, si încercarea lui Sean Carroll de a explica de ce „ipoteza Dumnezeu” nu e compatibilă cu cercetarea științifică? Vedeți vreuna? Vi se pare că in divagațiile cu care insistați se află vreun argument, pro sau contra ideii că „ipoteza Dumnezeu” ar trebui integrată in știința?… Care ar fi acela?

            Eu nu spun că tema de care încercați să vă agățați ca înecatul de pai n-ar fi interesantă. Este foarte interesantă, dar aici-acum nu este vorba despre asta. Poate altădată. Sunt sigur că dacă voi propune vreun articol pe tema asta, dezbaterile vor fi extrem de palpitante avându-i ca protagoniști pe Aldus si Bau-Bau acompaniați pe coadă de binomul IGOR, dar deocamdată nu despre asta e vorba, ci despre lucruri mult mai simple: Credeți că atunci cand astronomul face numărătoarea stelelor din Galaxie rezultatul numărătorii sale ar trebui sau nu ar trebui să fie afectat de „ipoteza Dumnezeu”? Aceasta-i întrebarea. Si e (ar trebui sa fie) o întrebare simplă. Ar trebui să obțină astronomul la numărătoare un rezultat diferit in funcție de cât de evlavios sau de ateu este el (in timpul său liber)? Că Dumnezeu a creat lumea si/sau o controlează (cu un scop nobil), ori că lumea s-a auto-generat si se auto-menține (fără rost) are asta vreo relevanță la numărătoarea stelelor din Galaxie efectuată de astronom? Care ar fi fiind aceea?

            Pentru a fi in ton cu divagațiile d-voastră, as aminti că da, existenta științei si rezultatele acesteia pot avea efecte colaterale dintre cele mai surprinzătoare in privința raportului dintre omul de rând si ideea de Dumnezeu. Dar nu într-un mod unic. Prin influentele sale asupra profanilor, știința poate contribui, într-un fel specific fiecărui ins in parte (in funcție de natura acestuia, de personalitatea, inteligenta sa, educația, de profil si altele) la manifestarea fie a apropierii omului de Dumnezeu sau a lui Dumnezeu de om (nu-i același lucru) , fie la îndepărtarea omului de Dumnezeu sau a lui Dumnezeu de om (nu-i același lucru) sau chiar la alienare omului de Dumnezeul sau. Dar… Nu doar știința poate avea astfel de efecte. Sexul poate avea si el efecte asemănătoare. Alcoolul, drogurile, in special cele psihedelice. meditația si yoga, politica, îmbătrânirea, bogăția in exces sau sărăcia extremă, si tot felul de alte lucruri pot influenta relația om-Dumnezeu, care cum, ne-unic. Nu este treaba științei să-si ajusteze metodele sau (Doamne ferește) rezultatele pentru a combate efectele colaterale prilejuite de felul in care rezultatele științifice se reflecta in psihologia profanului. Dacă vă preocupă într-adevăr această temă (si nu e doar un simplu ambiț de chibiț atins la lingurică) atunci scrieți un articol pe blogul d-voastră. Sunt sigur ca ați avea succes la publicul țintă.

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Pentru a fi on topic si a nu fi off topic vreau sa va spun ca cineva, acum de curand, a scris o carticica cu titlul „Dumnezeu nu e mort” iar la un moment dat cineva a pus intrebarea Daca Dumnezeu evolueaza? Raspunsul a fost pe masura si de o mare exceptie – „Dumnezeu îmbătrânește și când îmbătrânește, are cataractă, glaucom, nu mai vede bine, nu mai aude bine. Așa se explică faptul că lasă să se întâmple toate grozăviile astea, care observați cum se adună? Vin din toate părțile acum: războiul, clima care se
            distruge, bolile… Variola maimuței care vine după COVID, gripa tomatelor care vine după variola maimuței asta. De ce? Pentru că deranjăm, deranjăm, deranjăm natura, deranjăm planeta, intrăm în țesutul ei viu și răspunsul este ăsta. Dar Dumnezeu a îmbătrânit, e orb și a surzit”, iar in concluzie la intrebarea Daca Dumnezeu exista? tot acelasi autor raspunde „Eu n-am spus niciodată că Dumnezeu nu există, am spus că nu se supune noțiunea respectivă, nu poate fi supusă unei afirmații ontologice, deci nu are sens, eu asta spun. „Dumnezeu există” are tot atâta sens – sau n-are – ca Dumnezeu nu există.

            Apreciază

          • In jurul cuvântului „Dumnezeu” se poate pălăvrăgi la nesfârșit. Este cea mai la îndemâna si cea mai facilă insolență cu putință, iar a te folosi de enunțuri care afirmă existența sau inexistența lui Dumnezeu pentru ați proba superioritatea in raport cu cei care (d)enunță invers, denotă deopotrivă prostie si trufie, in varianta abisală. Disputele in legătură cu existenta versus inexistenta lui Dumnezeu, sunt de obicei tragi-comice. Pătrunși de importanță, combatanții își imaginează că „Există sau nu există Dumnezeu?” aceasta-i întrebarea. Aceasta nu-i întrebarea ci evitarea…. pe care o practică tot omul pentru că îngăduie un răspuns binar, simplu si incontestabil, la liberă alegere, că de-aia avem (sau n-avem) liber arbitru: Da sau Nu. Simplu, fără bătaie de cap. Pe de-o parte avem astfel un perpetuum mobile pentru palavrageli nesfârșite (ceea ce ne conferă justificări existențialiste facile, palavragesc deci exist, si existând am ce face: pălăvrăgesc ca să nu mă plictisesc), iar pe de alta parte evit INTREBAREA: Ce este Dumnezeu? Aceasta-i întrebarea. La care (vai) nu se poate răspunde cu un Da sau un Nu, la liberă alegere, si care excedează teribil de tare logica binară… Pentru a reveni nu on topic dar înspre topic as abate de-zbaterea la loc si la timp, către știință. Nici măcar întrebarea „Ce este știința?” nu-i tocmai simplă si fără echivoc:

            Apreciat de 1 persoană

          • P.S. Nu este nevoie ca „Dumnezeu” să ne audă sau să ne vadă. E suficient că ne-a mirosit. 🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • O.R. said

            Eu l-am apucat pe Dumnezeu de un picior dar de i-am dat repede drumul ……

            Apreciază

          • Probabil că te-ai speriat când ți-a pus mâna în cap!

            Apreciază

          • O.R. said

            Nu m-am speriat doar că am devenit un temător de Dumnezeu!

            Apreciază

          • O.R. said

            Eu l-am apucat pe Dumnezeu de un picior in clipa cand m-am nascut! Consider viata mea ca pe o sublima binecuvantare.

            Apreciază

          • Felicitări pentru considerare si pentru apucare. Nu se prea înțelege in ce împrejurări ați dat drumul piciorului pe care-l apucaserăți. 🙂

            Apreciază

          • O.R. said

            Pai, am dat drumul piciorului sa ii fie mai lesne sa imi puna mana in cap!

            Apreciază

  3. Partea cea mai interesantă din zona comentariilor este cea detectabilă în subsidiar, prin care se poate constata că tripleta de aur formată din Iosif Greblea, Bau Bau, si Aldus a fost re-dusă la tăcere (elocventă), ceea ce probează faptul că dl. Sean a reușit să fie destul de convingător, făcându-i in sfârșit pe cei trei corifei ai apoca-lipsei de știință să fie (tacit) de acord cu explicațiile savantului, neavând ce contesta in expozițiune. E un progres notabil, as zice. 🙂

    Apreciază

    • AdAmA5 said

      (999)Noi unA zicem ca, la NIMIC nu serveste stiinta, daca lipseste DRAGOSTEA, SPERANTA si CREDINTA.
      „Ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?”

      Apreciază

      • @Iosif – Foarte frumos ai grăit. Sensibil, gingaș si înduioșător, ca întotdeauna când vrei musai sa te iei in seamă prin vorbe cu tâlc care să emoționeze publicul la corzile sensibile. Bravo. Ai majusculat frumos esențialul, trăgând binișor spuza pe turta categoriei misticilor in care te introduci cam cu de-a sila. Că daca DRAGOSTE nu e NIMIC nu e. Ca daca SPERANTA nu e NIMIC nu e. Ca daca CREDINTA nu e NIMIC nu e. Sau E. Adică că sau NIMIC E, nu-ul ne făcând de data asta nicio diferență. Poate cineva să te contrazică? Că nu poate. Adică că ai dreptate, adevărată absolută, atemporală si eliberatoare. Ca când ai fi zis că 1+1=2. Nu? Dar ce zici de formularea asta: „La NIMIC nu servește știința, daca lipsește HRANA, IMBRACAMINTEA, ADAPOSTUL (pentru copii)”? Ce zici? E AAAE? sau: „La NIMIC nu servește știința, daca lipsește EDUCATIA” (cazul tau de ex). Ori „La NIMIC nu servește știința, daca lipsește VIATA”. Tare nu?

        Auzi mă Iosif tu nu te-ai saturat mă de gargare? Nu te-ai săturat mă să tot faci zgomot? Știința, biserica, sportul si multe altele nu servesc la nimic daca lipsesc esențialele, indiferent care ar fi fiind acelea. Dar… ce-i cu asta? Ce vrei sa spui? Ce tot vrei sa insinuezi? Ce dorințe tâmpe tot încerci sa exprimi? DRAGOSTEA, SPERANTA si CREDINTA nu lipsesc. Nici HRANA, IMBRACAMINTEA, ADAPOSTUL. Nici EDUCATIA. Nici VIATA. Prin urmare STIINTA nu este lipsita de sens. Faptul ca sensul științei iți scapă tie anume, că ești in afara spiritului acesteia, că habar nu ai de ea, te face să cauți variantele in care aceasta n-ar avea sens, ca sa nu mai fii tu in postura prostului rămas pe dinafară. E in van. Sau te pomenești că tu (insul rahitic si de doi bani, care se vede pe sine autentic, iar pe ceilalți clone) consideră că nu există DRAGOSTE, SPERANTA si CREDINTA. Cum mă Iosif tu nu posezi așa ceva? Că dacă posezi înseamnă că există si atunci trebuie musai să cauți sensul științei. Iar daca nu si nu, nu există DRAGOSTE, SPERANTA si CREDINTA, nu știința trebuie sa se preocupe explicit de aceste lucruri, ci oamenii si omenirea, așa încât inclusiv savanții (niște oameni acolo si ei) sa se poată dedica explicit pasiunii lor. Atunci când savanții încearcă să găsească explicațiile științifice in legătură cu Precesia periheliului planetei Mercur, nu trebuie să se preocupe de câtă DRAGOSTE, SPERANTA si/sau CREDINTA se afla in acea explicație. Faptul ca se pot ocupa de un asemenea lucru „lipsit” de importanță (focalizându-se pe elementele științifice ale problemei) este tocmai ceea ce trebuie să denote că exista HRANA, IMBRACAMINTE, ADAPOST, DRAGOSTE, SPERANTA si CREDINTA. Nu viceversa. Nu cred ca ești chiar atât de prost încât sa nu poți pricepe atâta lucru. Cred doar ca ești viclean încercând să te afirmi tot pe scurtături, cum ai făcut toata viața, inclusiv rătăcindu-te in credințe străine, doar, doar oi ieși si tu in evidență prin ceva. Acuma vin si te întreb: „Ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?” Sau re-formulând: Cum si-ar putea pierde cineva sufletul dacă ar câștiga toata lumea? Sufletul aceluia nu e si el o parte a lumii? Sufletul nu se poate pierde. Demnitatea da. Dupa felul in care tot ții sa-ti dai in petec si sa ieși ca păduchele in frunte, e clar ca tu ai trecut de faza asta si nu mai ai ce pierde. Da-i-nainte! (666)Voi unA.

        Apreciază

        • AdAmA5 said

          (999) Noi unA stim, ca la început era Cuvântul si ca nu poate exista nimic, fara credinta în Cuvânt.

          Apreciază

          • La început era Cuvântul. Credința in Cuvânt a apărut mai târziu, când a avut cine să exercite credința. Până să apară credința in Cuvânt, a existat Cuvântul. Așadar că ceva poate exista fără credința in Cuvânt. Iar dacă nu, însemnă că Cuvântul n-a existat. La început. Plăcerea ta Greblea de a te lua in seamă cu clișee care-ti sună bine, n-are nimic de-a face cu cele sfinte. Insistenta ta de a-ti da sens in acest fel, scremându-te să vorbești in bobote (pe care ti se pare ca le înțelegi) este comică si tristă totodată. In plus ești, ca de obicei, off topic, un trol netrebnic si insistent care vorbește ca să nu tacă, neavând oricum ce spune, indiferent despre ce ar fi vorba. Un gunoi, o poluare, un zgomot. Da-i-nainte! (666)Voi unA nu știți nimic, si nici cu credința nu stați mai bine. Ceață mare si repetiție asiduă de cuvinte goale.

            Apreciază

  4. Stalin spunea ceva de genul, cind aud termenul de intelectual pun mina pe pistol.

    Da, stiinta ar fi ceva minunat, oricui ii place sa fie om de stiinta, dar, din pacate, si omul de stiinta trebuie sa manince. Si maninca de toate, ca-i omnivor, uneori chiar rahat, si din om de stiinta se transforma in om mincator. Asta pt ca produsele stiintei nu sunt cumparate de nimeni. Pe bune, cine ar cumpara femto-chimia (studiul reacțiilor chimice în intervale de timp de femtosecunde, 10^(-15) s, Ahmed Zewail, Premiul Nobel în 1999), ce este reacția în lanț a polimerazei (abreviată PCR, o tehnică de laborator pentru producerea rapidă a milioane sau miliarde de copii ale unui anumit segment de ADN, Kary Mullis, Premiul Nobel, 1993) ori la ce este bună LIGO (observarea undelor gravitaționale prin interferometrie laser, Rainer Weiss, Barry C. Barish și Kip S. Thorne, Premiul Nobel, 2017). Noroc ca exista Nobel, dar ce fac cei care nu ajung la Nobel?

    Tehnologul, in schimb isi vinde produsele, face telefoane si cistiga bani, el nu trebuie sa manince rahat.

    Intelectualul sta si mai prost, nici dracu nu da bani pe vrajelile lui, cu exceptia altor intelectuali, care vor sa devina si mai intelectuali, deci e nevoit sa manince muuult, muult rahat.

    Apreciază

    • O.R. said

      Este cunoscut faptul ca Stalin dispretuia intelectualii si ura taranii. Cat despre rahat, unul tare bun e cel cu cacao si cu nuca de la otomani, e un veritabil deliciu. Il savureaza toata lumea. Iar dupa ca manaci rahat un pahar cu apa rece de fantana te unge pe suflet.

      PS Punct ochit punct lovit. Pur si simplu, a aparut. Incepe animatia pe bArca Mon Cher!

      Apreciază

    • Poziția tehnologului pensionar si nostalgic. Totuși pentru ca tehnologul să poată face telefoane inteligente si să le vândă prostimii spre alienarea acesteia de ea însăși (de ex), cândva niște savanți fără nicio (altă) treabă au trebuit să se studieze fără rost niște fenomene electrice si magnetice care nu foloseau la nimic. Bine nici faptul că acuma telefonul inteligent este folosit de „Iosif Greblea” să scrie mesaje de auto-adulare si/sau de auto-flagelare pe bloguri nu-i musai un câștig.

      Auto-încadrarea explicita a d-lui inginer Neamțu Țingnu îmi amintește de inventatorul dinamului de bicicletă, care văzând ecuațiile câmpului electro-magnetic care descriau funcționarea dinamului a exclamat: Dacă știam că e așa de complicat nu-l mai inventam.

      Incredibila ideea domnului NT cum ca studierea undelor gravitaționale ar fi find inutilă. Probabil că un înaintaș de-al sau (tot „țigan”) tot așa gândea despre inutilitatea studiilor lui Isaac Newton care încerca să explice de ce „stă” luna pe cer si de ce „cade” mărul. Totuși fără studiile alea, tehnologii n-ar fi putut face avioanele să zboare. Uluitor mi se pare faptul că categorii atât de diferite precum Neamțu Țiganu, Iosif Greblea, Aldus si Bau-Bau, pot avea atitudini atât de asemănătoare față de știință. Pamflecari din toate țările uniți-vă.

      Apreciază

      • neamtultiganu said

        N-ai inteles nimic. Nu am spus ca stiinta ar fi inutila, chiar am mentionat ca e chiar frumoasa si interesanta. Ce am spus insa e ca putini o inteleg si in consecinta putini sunt dispusi sa bage bani in ea. Drept urmare unii oameni de stiinta, de ex unii climatologi, si nu de mult, unii epidemiologi, livreaza rezultatele care li se cer pt o bucate de piine. Oricum nu-i poate verifica mai nimeni si om de stiinta nu scoate ochii omului de stiinta. Eu i-as plati pe oamenii de stiinta ca pe fotbalisti, problema e ca e greu sa-ti dai seama care simuleaza si care nu. Oricum Ro va deveni o tara a stiintei avind in vedre nr de doctorate.
        De ce functioneaza stiinta in USA si se tireste in Europa?

        Apreciază

        • Aaa, așa da. Aveți dreptate. Plus umor. 🙂

          De acord chiar cu faptul ca exista analogii intre prestațiile oamenilor de știință si ale fotbaliștilor (sportivilor in general), sau analogii cu prestațiilor oamenilor de teatru (actori, regizori, dramaturgi…) Toate fiind hobby-uri cu public. In privința celor care evita să bage bani in știință cred că aceștia provin din ambele categorii, din categoria celor care nu înțeleg știința dar si din categoria celor care, dimpotrivă, o înțeleg. Cum să-ti vină să dai bani pentru a-i ajuta pe unii să-si procure mijlocele prin care să-si practice hobby-urile, ce constau in satisfacerea unor curiozități ingenue, despre te-ai mira ce (găuri negre 🙂 ), fără să știi dacă rezultatele vor fi sau nu utilizabile, vreodată, mai devreme sau mai târziu, in tehnologii profitabile? Bani pentru mofturi, tablouri de sute de milioane de dolari, sau pentru premii de sute de milioane de dolari acordate tenismenilor, fotbaliștilor sau baschetbaliștilor, pot fi oferite atunci când există o prosperitate remarcabilă, în societate, sau in buzunarele cuiva anume (cum ar fi Elon Musk). De ex nu știu cine l-a sponsorizat pe misticul Isaac Newton să scrie proză (Principia Matematica) dar cert este că la vremea respectivă respectivul tratat (încărcat de inteligență, eleganță si frumusețe) era complet inutil. Mă rog, intre timp si-a găsit si păstrat utilitatea (doldora), dar si-a pierdut valabilitatea, c-așa-i in știință.

          P.S. După câte știu CERN-ul este in Europa. De ce (totuși) America e fruntea? Probabil pentru ca au cei mai multi bani. Au câți vor ei. Că doar ei ii fabrică. 🙂 Or mai fi si alte explicații…

          Apreciază

          • Multe genii au murit in saracie, pictori, scriitori etc. Nici saracu Tesla nu a sfirsit prea bine, desi el a fost si un pic om de stiinta si mai mult tehnolog.

            Da, America are mai multi bani, dar in primul rind crede mai mult in stiinta decit Europa. Europenilor le e frica de stiinta, laboratoare, chimie, manipulare genetica, fraction, toate astea ingrase. Nu ramin decit panselutele.

            Apreciază

          • Tesla a fost un geniu nebun, si savant si tehnolog. De altfel nu se prea pot găsi tipuri pure… Nu există „oameni de știință” 100%. Chiar ar fi interesant de observat ce alte componente se pot găsi in alcătuirea „oamenilor de știința”, si cum pot interfera acestea in activitatea științifică. Unii conțin artă, poezie, alții tehnologie, alții misticism, ateism, sau filozofie. Unii sunt abstinenți. Alții alcoolici, microbiști. Unii câte puțin din toate. Toată gama.

            Dintre oamenii de știință, care există, in ciuda detractorilor si ignarilor, aici, in contextul curent ii avem preponderent in atenție pe cei din fizică. Singura știința care are prelungire in meta-fizica. Desi poate că teoretic s-ar putea vorbi si despre meta-chimie, de ex. ca fiind ceea ce-i menține pe unii de genul lui Greblea in SF-Era lui Goe, musai pe Arcă.

            Apreciază

          • „n contextul curent ii avem preponderent in atenție pe cei din fizică. ” In sferele superioare ale stiintei granita intre diferitele domenii e f fluida. E mai degraba o combinatie de detoate. Chimia e si ceva fizica, medicina e si ceva chimie si fizica s.a.m.d.
            E ciudat ca intii invatam domenii separate, mate, chimie, fizica etc si mai apoi incercam sa le combinam.

            Apreciază

          • Mai degrabă logic decât ciudat. Oricum „ciudățenia” începe mult mai devreme, încă din clasa întâi, prin separarea numerelor de litere (a aritmeticii de abecedar). Pe urmă începe marea recombinare (si diavolul a zis: introduceți litere în matematică). La urma urmei, x si y si-au câștigat gloria si consacrarea în matematică, nu în literatură. 🙂

            P.S. Imi amintesc cu drag de profele de chimie si de fizică din gimnaziu care luptau ca niște leoaice să-si apere teritoriul. Ne spuneau: dacă e reversibilă e reacție fizică, iar dacă e ireversibilă e reacție chimică. Dacă dizolvi sare în apă e reacție fizică întrucât apa si sarea doar se amestecă dar nu se combină. Dacă lași apa să se evaporeze sarea rămâne. Intactă. Dacă însă pui sodiu în apă se combină („ireversibil) obținându-se altă substanță (sodă caustică), deci e reacție chimică. Un fel naiv si simplist de a ne face să înțelegem si să acceptăm că sunt două „materii” diferite, cu două profe diferite. La urma urmei nu există decât fizică. Toate celelalte „științe” si „materii” nu sunt decât ramuri ale fizicii (mai mult sau mai puțin subtile si/sau sofisticate), inclusiv biologia, anatomia, antropologia si altele.

            P.P.S. Pe vremea aia îmi plăcea mai mult chimia… si profa de chimie… Poate si de aceea participam cu entuziasm la experiențele de laborator la chimie, pe care le continuam (în mare secret) si acasă (inclusiv cu reactivi de prin laboratorul scolii). Aventuri nu glumă, numai bune de redat in proză scurtă, desigur cu altă ocazie. Intre timp, desi m-am convertit la fizică, n-am scăpat de chimie si de chimiste. 🙂

            Apreciază

          • Stely said

            Pentru cei care deplang invatarea separata a disciplinelor scolare exista in cadrul Universitatii Bucuresti ‘Scoala doctorala interdisciplinara ‘infiintata in 2018 (o premiera in tara) care oferă doctoranzilor posibilitatea abordarii problemelor stiintifice din pdvd pluridisciplinar. Asta este indeosebi pentru cercetatori .
            Insa , mult mai importanta mi se pare Scoala doctorala Transdisciplinara dn cadrul Facultăţii de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca , infiintata in 2006 de catre omul de stiinta , filozof si scriitor Basarab Nicolescu .
            De asemenea , la Colegiul national Moise Nicoara din Arad a fost deja introdus ,de ani buni , in procesul de invatare-predare „metodollogia transdisciplinara ” tot sub indrumarea domnului Basarab Nicolescu.
            Am inteles ca exista tendinte de unificare a disciplinelor scolare dar nu stiu in ce stadiu se afla.

            Apreciază

          • Si la scoala agricola din Cucuteni, judetul Oltut, in premiera mondiala, se studiaza atit cultivatul porumbului cit si al boababului de stepa cu coroana rotunda. Un exemplu de studiu intercultural.

            Apreciază

          • Stely said

            Banuiesc ca ai fost la Cucuteni si ai baut ceva care ti-a anihilat bunul simt . Dar de, pentru unul care spune despre oamenii de stiinta ca mananca orice, inclusiv rahat, era de asteptat sa il apuce pandaliile cand citeste ceva despre ce(mai) fac oamenii unii de stiinta in afara domeniului lor de cercetare .

            Apreciază

          • Sarmanu Socrate cred ca ar fi baut de buna voie cucuta daca ar fi cunoscut-o pe Stela.

            Apreciază

          • Se pare ca spiritul științific este capabil să alimenteze inclusiv vechile patimi si pasiuni, îngăduindu-le să se manifeste observabil… ca si când ar fi fiind noi-nouțe. 🙂

            Apreciază

        • Bau Bau said

          @Neamțu Țiganu

          Îmi plac glumele bune. M-ați făcut să râd cu lacrimi. Apropo de Socrate și cucuta lui. :)))

          Apreciază

          • Stely said

            Bau Bau,
            Si eu rad dar nu la glume fâsâite, precum cele gustate de tine , ci la umor de calitate
            Cred ca te vei recunoaste , iata ! :

            „D-ei, ce-i drept, este frivolă rău de tot, având mania de intona oda bucuriei pupatului in cur oricăruia dintre cei pe care-i simte a fi fiind in vreo contradicție sau (doamne ferește) conflict cu „pastramagiul d. Goe”. Dar pe cine n-o fi pupat in cur de-a lungul (si de-a latul) timpului t-anti Bau-Bau, sfârșind chiar prin a si mușca locul cu pricina (de nervi), cand a băgat de seamă că pupă in van cu buze reci. A încercat cu d-na Stely, cu Maria, cu Iepurele de Martie, cu Radu Humor, cu dl. Nimeni, cu Mitzaa Biciclista, cu conul Dorin (Tudoran), cu AVP, cu Iosif, cu OR, cu D’Artagnan, cu Castanman si acum iată ti-a venit si tie rândul să-i refuzi discret avansurile. De ce Aldous? De ce?”

            P.S. Acum i-a venit randul si lui neamtu tiganu. Bravo ! Si, scuteste-ma de libidoseniile tale de „sarut mana” , ca ma faci sa vomit.🤮

            Apreciază

          • @Bau – Bau – t-anti ești înduioșătoare când te trezești din picoteală, reușind să te strecori cuantic în realitatea „vorbită”.

            P.S. ești un toll off topic de aceeași talie cu Iosif. Te-am rugat în fel si chip sa cânți la altă masă că n-am (atât de) mărunt.

            Apreciază

        • Toate telefoanele și tabletele vândute în Uniunea Europeană vor avea același tip de încărcător. Apple s-a opus vehement, dar decizia a fost luată.

          Grupul american Apple s-a opus în mod ferm oricărei reglementări europene, care ar „sufoca inovaţia în loc să o încurajeze şi ar afecta consumatorii din Europa şi economia în ansamblu”.

          Apreciază

          • Cei din „Grupul american Apple” sunt un pic jigodii pe tema asta, dar in general americanii sunt penibili cu unciile, incii, țolii, yarzii, acrii, picioarele, milele, galoanele, livrele, pounzii si Fahrenheit-ul lor. Aproape la fel de penibili precum britanicii cu circulatul pe stânga si precum rușii cu alfabetul chirilic.

            Apreciază

  5. (a) In ciuda tam-tamului mediatic făcut in legătură cu „teoria” Big-Bang-ului, știința, spre deosebire de religie, nu începe de la facerea lumii, ci (mereu) de acum încolo (si încoace)…

    Apreciază

  6. Iosif said

    Ideologia, filozofia, teologia, politologia, si toate stiintele materialist-umaniste, au ajuns la râs(cruce) de drumuri, oscilând haotic dezorientate, fara un punct de sprijin absolut, închise în cercul vicios al omului virtual cu picioare de lut.
    https://www.bing.com/images/search?q=Leonard+De+Vinci+Corps+Humain&form=IARSLK&first=1&tsc=ImageHoverTitle

    Apreciază

    • Lume, lume, IG-narul Iosifonovici e mâhnit rău de tot. A decretat cataclism universal. E supărat rău pe tot si pe toate, de-a valma: ideologie (ah), filozofie (oi), teologie (da, da), politologie (văleu), si, cu voia d-voastră ultimele pe listă „științele”, si nu oricare științe, ci (aoleu) cele materialist-umaniste. Neînțelegând nimic din ele, junele Iosifonovici le declară nule si neavenite, ajunse de râsul lumii in cruce (iosefisme)… Dacă așa i-a venit IG-narului să constate apoi așa trebuie sa fie. Musai. Nu-i nevoie de dovezi. De argumente. De justificări. (Haide domne că e evidentă treaba). Asta e si n-ai ce-i face. Uite aici s-a ajuns din neatenția si nepăsarea om-omenirii (dominată de clone viclene, care au furat punctul de sprijin absolut din ecuația eo-logiilor de toate felurile. Acuma nu știu dacă numai din neatenție i-au scăpat filologia si artele din lista rușinii sau dimpotrivă le-a omis tocmai pentru că în contra acestora n-are nimic de obiectat. Iar asta noi nu vom ști-o poate niciodată. Cum-ne-cum IG-narul adevărat, absolut, atemporal si eliberator (eliberează zgomote in-fund-ate) a constatat (si măsurat), niște oscilații haotice si dezorientate care i-au permis validarea ipotezelor si încropirea teoriei Greblea, a cercului vicios, rotund ca un lighean in care omul (ecce homo) își bagă lin picioarele de lut (caolin). Spectaculosul Greblea (un mâhnit care ochește si menește doar rău, singurul fel in care mai speră c-ar putea spune el cu bale: „io v-am spus, n-ați vrut sa ma credeți, spurcaților” – un căcat, stimați telespectatori), reușește să producă nedumerire. Cică eo-logiile si științele au ajuns așa cum au ajuns (de râsul lu’ Greblea, caricatură la carnavalul speciilor) ceea ce înseamnă ca n-au fost dintotdeauna așa. E o chestie acută, ca semn al apropierii apocalipsei, care-i va matura pe toți cei care nu se înscriu urgent în secta IG-narului. Amin. Aferim. Să ne ferim.

      D-le Greblea, cu toata considerația, v-as întreba de cănd s-a instaurat aceasta stare mizerabila in lume? Eo-logiile si științele (cele materialist-umaniste, nu celelalte) erau mai bine acum 10 ani? Acum 100 de ani? Acum 1000? Cand ziceți c-ar fi ajuns așa cum au ajuns (fabuloasă formulare !!!) „oscilând haotic dezorientate, fără un punct de sprijin absolut, închise în cercul vicios al omului virtual cu picioare de lut”? D-voastră cum considerați? Luminati-ne vă rugăm, înălțimea voastră.

      Apreciază

    • @Greblea – Care este sensul vieții? Tu ce crezi?

      Uite, bibliografie alternativă (știu ca pricepi engleza la fel de bine ca pe franceză, română si in genere ca pe orice):

      Apreciază

      • Dedicația asta merge bine si pentru Aldous-Bau-Bau, meta-fizicienii noștri de pripas, adepți ai șamanismului holografic de rit oriental. 🙂 Momental convertiți la taciturn-ism în păpușoi.

        Apreciază

        • Iosif said

          Pentru mine personal,(@Greblea), sensul vietii a fost, este si va fi, câta vreme voi trai, rationa si simti, cercetarea, cunoasterea, evaluarea si evoluarea propriului sine, în raport cu Cuvântul AAAE.

          Apreciază

          • Si? Cu ce ocazie pe Arca lui Goe? 🙂 Aici întreprinzi cercetarea sau evoluarea?

            Cuvântul AAAE? Poate cuvintele… sau mai degrabă literele AAAE. Să însemne asta că ti-a găsit-deja-non-sensul? Păi si atunci iarăși sunt forțat să te întreb: Si? Cu ce ocazie pe Arca lui Goe?

            P.S. Parcă erai creationist. Când ai devenit evolutionist?

            Apreciază

          • Iosif said

            Fara(i)oane, fara0ane, cum zbori dupa avioane… 🙂 )))

            Apreciază

          • Hai că nu ti-a luat mult să ieși din personajul iluminat de AAAE-uțe ca să-ti ilustrezi natura. Cacareaza care se screme fără scrupule să se ia in seamă prin raportare la alții, oriunde i se îngăduie să deschidă gura. Bravo căcărează, aleee-hop. Dresură fără zahar, pe Arca lui Goe, ah cu gunoaie IG-nare. Il dăm pe Iosifonovici de trei ori peste cap si se vindecă de AAAE-uțe, (gata, i s-au terminat) îngăduindu-si să fie ceea ce este: o pocnitoare, un zgomot netrebnic, un parazit, pe scurt Iosif Greblea. Vezi mă că se poate? Fără fițe mistice.

            Apreciază

          • Iosif said

            Ne mai auzim dupa Z(iD) tic-tac-tok & big-bang-bong…!

            Apreciază

          • Rămas fără cuvinte si fără cuvânt (AstAA-E) papagalul Greblea (necuvântător, tot un IG-Net) s-a apucat de profețit. Iosifonovici cel disperat, marele proroc al apoca-lipsei bunului simț.

            Greblea când ești prost ești prost, dar măcar ești nostim, dar când dai in disperare devii dizgrațios. Ti-am adresat întrebări simple, referitoare la fondul sonor pe care-l propui insistent. După cum se putea anticipa nu aveai ce clișee să mai scoți din tolba, că deh, ai doar câteva, aceleași, așa că ai făcut ce știi tu mai bine în momentele de panică: ai scos un guițat (chipurile) amenințător. Fie precum zici. Sper, trol-ule ordinar, să nu ti se mai audă maul până după „Z(iD) tic-tac-tok & big-bang-bong„-ul care-ti hrănește speranțele si ganglionul limfatic ce-ti tine loc de creier.

            Apreciază

          • Iosif said

            Mesaj off topic mutat AICI

            Apreciază

          • Iosif said

            Mesaj off topic mutat AICI

            Apreciază

          • @Iosifon – Ce e mai parazitule? Ai făcut deja „big-bang-bong”?

            Apreciază

  7. contrapunct facultativ:

    Apreciază

    • Am pescuit de undeva un citat de lux, ‘ce d-ei (ghici cine si cui): „Pentru mine, nimicul și infinitul sunt cam același lucru.„… „cam”, că un pic de prudență epistemologică nu strică la casa omului. 🙂

      Apreciază

  8. Iosif said

    Mesaj off topic mutat AICI

    Apreciază

  9. Pt prostovanele care ii sfintesc pe oamenii de stiinta.. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_scientific_misconduct_incidents

    Cum spuneam mai sus, oamenii de stiinta maninca si ei rahat. Din mai multe motive, incepind cu foamea si ajungind la ambitii, mindrii. Incep cu plagiat, continua cu „interpretari” si ajung la manipularea datelor. Sunt si ei oameni! chiar daca de stiinta.

    Exemplu personal. Pt determinarea caracteristilor unor elemente se fac incercari. Aceste incercari se prelucreaza statistic. Exista niste factori care evalueaza datele in functie de nr de incercari si in functie de „rangeul”, adica diferenta intre cel mai mic si cel mai mare rezultat. Ce te faci cind faci o suta de incercari si dai de o lebada neagra, adica una se rupe f. f repede? Daca o consideri in evaluarea statistica iti nenoroceste datele, daca n-o consideri, si zici, a fost un accident faci o excrocherie.

    Desigur secretara UTC din Vaslui nu poate pricepe asemenea fineturi. Am auzit ca-l gazduieste pe Basescu pina ii vine bucataria.

    Apreciază

    • Citind Wikipedia eram extrem de mindru ca printre excroci nu sunt romani. Dar iata ca la capitolul Informatica, se stie ca a doua limba care se vorbeste la Microsoft e romana, se recupereaza handicapul.

      Felicitari:

      Ioan Mang (Romania), a computer scientist at the University of Oradea, plagiarized a paper by cryptographer Eli Biham,[192] Dean of the Computer Science Department of Technion, Haifa, Israel. He was accused of extensive plagiarism in at least eight of his academic papers.[193][194][195][196]
      Dănuț Marcu (Romania), a mathematician and computer scientist, was banned from publishing in several journals due to plagiarism.[197] He had submitted a manuscript for publication that was a word-for-word copy of a published paper written by another author.[198]

      Apreciază

    • Desigur că nu exista justificări pentru beatificarea savanților… dar problema (în discuție) nu-i asta. Nu era. Văd că de… vine. De asemenea as zice că nici pentru demonizarea oamenilor de știință nu există motive întemeiate. In eventuala discuție on topic era vorba despre cât de potrivită sau nepotrivită ar fi fiind înglobarea ideii de Dumnezeu în cercetarea științifică. Cine o dorește? Cine o promovează? Cine o refuză? Despre moralitatea/imoralitatea si/sau despre eroismul/lașitatea unor oameni care sunt (mai mult sau mai puțin) si „de știință” se poate concepe o proză si o temă separată. Nici eroismul în fata persecuțiilor si nici abaterile de la moralitate si/sau legalitate ale unor indivizi (având la baza „meseria” de savant) NU au de-a face cu spiritul științific, cu știința in sine, cu metodologia si principiile acesteia, ci pur si simplu cu scârbosul factor uman, care, desi nu poate fi niciodată ignorat, nu era, în principal, parte a subiectului in discuție. Exprimarea sentimentelor de admirație sau de desconsiderare față de niște faptele neștiințifice ale unor oameni de știință nu face decât sa sporească confuzia (si așa foarte mare) in legătură cu ce este știința, cu ce se ocupă, cum se ocupă, cu ce nu se ocupă, cu ce se aseamănă, cu ce nu, si care interferente străine de știință sunt tolerabile si care nu.

      Apreciază

      • Discutia despre beatificarea oamenilor de stiinta a fost antamata de protejata ta, Stely cu i grec, care a sarit de cur in sus, de i-au cazut tzitzele-n chiloti, cind a auzit ca si unii oameni de stiinta sunt excroci. Iea credea ca numai Basescu si Udrea.

        Apreciază

        • Pata pe care o aveți pe d-na Stely e un ambiț desuet, sentimental-ist si bătrânicios. Vi se pare că e o țintă accesibilă, iar de motivație nu aveți nevoie (reciclând-o fără scrupule pe cea din trecut, reflex pavlovian. Atingerea duce inevitabil la TraianBăsescul din mintea d-voastră, prin scurt-circuit). Si d-ei pro/cedează la fel in privința d-voastră. Sunteți, s-ar zice, un bin/om consistent.

          Apreciază

  10. Re/ka/pitulare… Constat cu agreabilă „surpriză” (…) că nimeni n-a îndrăznit să se lege de dl. Sean, să-i conteste, să-i critice sau să-i amendeze filozofia si/sau „teoria” despre incompatibilitatea organică a ideii de Dumnezeu cu ideea de știință. Desigur că pentru aceasta agreabilă „surpriză”, nu este nici meritul si nici vina d-lui Sean. Vina provine din alte părți. (a) Limba engleză pare a fi o barieră insurmontabilă pentru navigatorii aduși accidental de/cu vânt pe punte. (Alta ar fi fost treaba dacă Sean ar fi vorbit în germană, de ex). (b) Un mare „merit” în protejarea si salvarea d-lui Sean de la tragerea sa la răspundere pentru unele „anomalii” si „derapaje” îi aparține (onor) d-lui Goe care, lipsit de concizie si elocvență, n-a reușit (în particular) (b1) să-i facă introducerea si reclama potrivită în context si nici (b2) să atragă (în general) o audiență cât de cât adecvată acestui gen de tematică. Si nu în ultimul rând meritul aparine (c) anturajului din siaj, vizitatori, observatori, comentatori, chibiți, troli, pasageri, călători, trecători, martori întâmplători, gura-cască, târgoveți, popor, care ori nu l-au băgat de seamă pe dl. Sean (pe cineeee?), ori s-au intimidat, ori au zis „ei as, ce ești copil?”) ori… in fine, nu insist. In subsidiar sper să nu se lase nimeni nici intimidat si nici derutat de această listă de categorii, mai lungă decât lista cititorilor unici ai zilei (clipei), întrucât fiecare dintre prea-cinstiții comentatori se încadrează cu brio in mai multe categorii (majoritatea fiind cumularzi). La urma urmei martorii, fiecare cu instrumentele sale de observare (care cu lupe, care ochelari, microscoape, telescoape, lunete si periscoape) si de interpretare/redare au făcut tot ce-au putut pentru a-si juca rolurile in distribuția la alegere din piesa mai multor personaje aflate in căutarea unui autor. I-am avut la lumina rampei pe (rusul) IGOR (doi într-unul), pe d-na Stely (acompaniată de dl. Nicolescu), pe ing. (în retragere) Neamtu Țiganu. Ne-am bucurat de apariția episodică a lui t-anti Bau-Bau (apoteoza mecunoașterii de sine) si în plus personajul Mut (lac, jucat fenomenal în alternanță de către Aldus metafizic uș si Adore, admiratoarea iosefiană care urmărește discret prestația comentatorului său favorit)… Si uite așa a scăpat dl. Sean basma curată.

    Apreciază

    • Indiferent in ce lb ar fi vorbit duomnu tot nu l-as fi urmarit. Nu am rabdare la youtuburi kilometrice, cu exceptia celor de aviatie!
      Cred ca adevarata stiinta e dumnezeisca, nu-mi pot imagina cum un om din carne ar putea sa ajunga la ce ajung adevaratii oameni de stiinta.

      Apreciază

      • In împrejurările de acuma (epoca, contextul, trendul…starea națiunii si narațiunii planetare, etc. – era TikTok) este într-adevăr greu de găsit motivarea potrivită pentru a urmări un film mai lung de un minut (de o oră 😦 ) și încă la alegerea altcuiva. Tocmai de aceea am propus unul care să ofere cam același prilej de vorbă si celui care (prin absurd) vizioneză filmul, si celui care citește doar titlul. Asta doar așa, de amorul metodologiei si moralei, nu pentru c-as avea așteptări speciale de la publicul care este, cum este, fiind de altfel, exact cel „meritat” de Arca lui Goe si prestanța din dotare (public cu care, de altminteri, în genere si cu mici excepții sunt, de fapt, destul de mulțumit). 🙂

        Apreciază

      • Cred ca adevărata știință e dumnezeiască, nu-mi pot imagina cum un om din carne ar putea să ajungă la ce ajung adevărații oameni de știință.” – Foarte frumos elogiu. Simplu si la obiect, ca un poem scris de un poet inginer (suflet de poet, suflet de inginer). Presupun că elogiul e si sincer.

        Apreciază

    • Stely said

      In primul rand tin sa spun ca am vazut video clipul care mi-a placut foarte mult, adica modul cum „Domnul Sean” a prezentat(argumentat ) motivele pentru care d-lui crede ca ” Dumnezeu nu este o teorie buna( God is not a Good Theory).
      A vorbit despre cum au fost validate prin experiment teoriile fizice fundamentale (gravitatia universala , teoria relativitatii etc ( plecand de la ipotezele asumate ) , dar si despre cele care sunt pe punctul de a fi validate , precum si cele care sunt inca in stadiu de verificare prin experiment , cum ar fi Teoria corzilor, gravitatia cuantica sau Teoria Totului.
      A vorbit despre „starea de camp zero” (vidul cuantic ,energia cuantica) un fel suport ” non fizic” in care sunt stocate toate inormatiile si manifestarile care au condus la aparitia Universului, apoi a vietii pe pamant . Se crede ca aici se afla disputa dintre stiintifici vs religiosi .Unii cauta dovezi stiintifice ca sa afle totul despre Sursa, de unde si cum a inceput Totul, iar ceilalti (religiosii) o numesc start a fi Creatorul sau Dumnezeu. Ei nu au nevoie de dovezi.
      A vorbit si despre constantele fizice(principiul antropic) care au facut posibila viata pe Pamant pe care religia, chiar si unii stiinfici le pun pe seama unui Creator . Dar d-lui argumenteaza ca in posibilele multiversuri (teorie pe cale de a fi validata) sa existe constante fizice diferite, care n-ar putea sa fie puse pe seama unui alt Dumnezeu, sa le ajusteze si p-astea la fel de fin, in asa incat sa faca posibila existenta unui alt observator cu alt chip , care daca n-ar fi nici Univers n-ar fi. Eu sunt oarecum lamurita de argumentele ,totalmente stiintifice, enuntate de „Domnul Sean „cu privire la de ce ” Teoria despre Dumnezeu nu e buna”,
      Spun oarecum , intrucat am la dispozitie Teoremele poetice ale „Domnului „Basarab in care Universul , Dumnezeu , Natura au abordari aparte : stiintifica , filozofica , poetca… Maine voi aduce spre „dezbatere” acele „teoreme ” care imi provoaca dileme. 🙂
      P.S, Va rog sa ma corectati daca nu am relatat corect aceasta mica parte din continutul video-clipului. As vrea sa ma corectati ,in caz ca exista inexactitati , dar sa si completati acolo unde este cazul.

      Apreciat de 1 persoană

      • neamtultiganu said

        Wow, ce silitoare e Bula, precis si-a luat si notite. Ai putea chiar
        sa ai impresia ca a priceput ceva.

        Oameni de „stiinta” care il combat pe D-zeu creind altul, al lor.

        Si totusi cum s-a creat lumea? Si cind? Si de ce? Si care e sensul? Ce spune Basescu?

        Apreciază

        • Bau Bau said

          Mesaj off topic mutat AICI

          Apreciază

        • @Neantu Tiganu – Am impresia că sunteți timid. Si încercați să vă tratați. Cred că folosiți un tratament greșit, nu doar ineficient, ba chiar dăunător. D-voastră n-ați văzut filmul cu pledoaria lui Sean Caroll dar știți si cat anume a înțeles din prezentare cineva care l-a văzut (si care comentează on topic), si, si despre ce este vorba in film si ce e greșit. Faptul ca-l menționați ca bomboană pe colivă pe Basescu, aproape că duce total in ruină încercarea d-voastră (timidă) de a formula întrebări grele. La care știința nu are răspuns. Știința nu il combate pe Dumnezeu. Faptul ca unii fac din știința un Dumnezeu (si o religie), nu este vina științei (ci a celor care sunt religioși de felul lor, căutându-si asiduu un Dumnezeu potrivit, liniștitor si explicativ). La fel de problematica este si dorința unora de a-l vârî cu de-a sila pe Dumnezeu (si religia) in știință, mai mult decât este fără ajutorul lor (tagma idioților care vor sa reconcilieze știința cu religia).

          Citat NT: „Si totuși cum s-a creat lumea? Si când? Si de ce? Si care e sensul? Ce spune Basescu? – (si totuși) Știința nu se ocupă (deloc) cu așa ceva. De unde stiti ca lumea a fost creată? Cândva? Si de ce credeți ca trebuie musai sa fie un sens in asta? „De ce a fost creată lumea?”, de ce nu? 🙂 In fine, indiferent ce veți fi crezând d-voastră (chiar si-așa, ce?) in privința asta, a creației si sensului lumii, si indiferent dacă lumea a fost creată, cândva de ceva sau de cineva, sau nu, meta-fiind pur si simplu in infinitate, asta nu alterează cu nimic demersul științific. Indiferent care este natura lumii in ansamblul ei, știința observa si studiază un set finit de manifestări ale acestei lumi (sau a ecourilor unei realități mult mai vaste), petrecute într-o zona finita (cea observabilă), încercând sa imagineze (creator), modele matematice care se potrivesc cat de cat cu manifestările observate. Modele care nu sunt niciodată absolut exacte, nedescriind realitatea, ci oferind cu o precizie mulțumitoare o imagine matematica ca instrument predictiv, anticipativ sau retroactiv al manifestărilor din „zona observabilă”, astfel încât, plecând de la simpla observare, a lui aici si acum, să „stim” cu o precizie mulțumitoare in context cam cum ar fi fiind acele manifestări in alta parte, altcândva. Știința este prima care își demolează modelele atunci cand precizia cu care sunt capabile sa facă predicții ajunge să nu mai fie satisfăcător in raport cu colecția datelor observate. Partea comica este legata de faptul ca neștiințificii care se cred mistici si/sau credincioși se inspira terminologic din știință creând însăilări intelectuale caricaturale (ca de ex, Michael Talbot cu „lucrarea” „Universul Holografic”, – o ficțiune in proză, un basm cu priza la un anumit public cu aspirații (vai) intelectuale). Alti pseudo-credincioși, mistici de mâna a doua, acuza știința de impotență (de vreme ce nu poate spune cine, ce, cand, cum si de ce a creat lumea sau măcar de ce exista lumea), adăugându-si in pledoarie exemple de la frontiera domeniului studiat de știință, din zona in lucru, in care predomina ipotezele si căutările, nu teoriile închegate. Aia care ziceau ca Dumnezeu a făcut cerul si pământul, nu se mai ocupă de geneza planetei si a sistemului Solar, dar se încontrează cu știința in legătură cu Big-Bang-ul, niște gură cască care se tin mațul-gaia, după știință, mergând acolo unde-i duce aceasta pentru a lătra la ea, vorbind radical si pompos, înglobându-și în vocabular de-a valma, de-a-mboulea, termeni din știință (ce din coada au să le sune), energie, materie, informație, holograme, entanglement, anti-materie, cuantic, de care li se umple gura, fix in măsură in care li s-au golit creierele (susținând cu aplomb, de ex., că absolut tot ce-a „descoperit” știința este deja menționat in Biblie sau în filozofiile orientale sau in predicile spirituale sau șamaniste, sau in cărțile lui Talbot). Culmea este că atunci cand știința creează teorii noi care le înlocuiesc pe cele vechi, in mod brusc referirile la acele teorii vechi dispar ca prin farmec si din biblie, si din filozofiile orientale, si din budism, si din predicile spirituale ale consumatorilor de psihedelice. Curata magie. Azi însă „metafizica hindusă” e plina de principii holografice, de mecanica cuantica, de entanglement, de teoria relativității, de energie si informație in stare pură. Ba chiar un picuț si de entropie. Tot in stare pură, desigur. A dracului fatalitate! 🙂

          Apreciază

          • neamtultiganu said

            1. Pe vremuri cind aveam un proiect nou obisnuiam sa-l incep fara sa ma uit la chestii similare pt a nu fi influentat.
            2. STIU, ca Stely vorbeste prostii pt ca o cunosc de ani de zile si nu am auzit niciodata ceva inteligent de la ea.
            3. Deci, ma pot exprima, on topic, la tema data, fara sa urmaresc doua ore filmuletu, in care, inteleg ca se vorbeste si de tot felul de chestii pe care oricum nu le stiu, nu le inteleg si deci nu le pot analiza.
            Un om, de stiinta, sau nu, trebuie sa-si cunoasca limitele

            Apreciază

          • @NT – Așa da. Ați reușiți să clarificați, punct cu punct, tot ce mai era de clarificat. Concizie si perspicacitate. Concluzia (de la punctul 4) e apoteotică (si anti-auto-ilustrativă).

            Apreciază

        • @Neamtu Tiganu – Văd că ați ales să reacționați in fața dovezilor de dragoste pe care vi le oferă gratuit t-anti Bau-Bau (care vă cam săruta-n cur cu dor si buze reci), la fel cum au reacționat deja cei pe care i-a tămâiat mai înainte de a ajunge la d-voastră (cu aceleași mari nădejdi), ignorându-i deplin alintările (altminteri off topic, 100%). Chiar nu-i dați nicio speranță? De ce? N-are a face c-au mai refuzat-o si Iosif, si Aldus, si D’Artagnan, si Castanman, si Radu Humor, si Iepurele de Martie, si Maria si d-na Stely, si AVP, si conul Dorin, si dl. Nimeni si toată lumea? Va puteți dovedi mila in ciuda tuturor, dându-i creaturii un semn de bunăvoința. 🙂

          Apreciază

      • @Stely – Voi reveni la comentariul d-voastră. Este on topic si merita atenție. Cel puțin in aceeași măsură cu meciurile zilei de azi de la Roland Garros. 🙂

        Apreciază

        • Stely said

          Pai da . Hai, Nole! 🙂
          P.S. Acum ma uit la Zverev -Alcaraz .Se pare ca Zverev este hotarat sa-si ia revansa . Dar sa vedem …

          Apreciază

        • Normal ca Zverev vrea sa-si ia revanșa si sa-si refacă încrederea in sine… destul de sifonata după finala de la Madrid. Nu sunt convins ca va fi in stare sa fie consistent in acest sens pana la sfârșitul meciului, mai ales ca Alcaraz pare a-l avea pe dracul in el (in sensul bun ala cuvântului)… 🙂

          Apreciază

        • Ei da, uite ca desi n-a fost convins 100% ca lui i se cuvine si nu lui Alcaraz sa meargă mai departe, totuși Zverev a reușit (un pic si cu ajutorul lui Carlos) să-si asigure un loc in semi-finală.

          Dar, acum e acum. Nole versus Rafa. Cine pe cine?

          Apreciază

          • Stely said

            „Cine pe cine „!? La aceasta intrebare inca nu stiu cum sa raspund … 😦 Insa am incredere in Nole . Hai Nole !🍀

            Apreciază

          • referitor la desfășurarea sfertului dintre Nole si Rafa, încă încerc să diger întâmplarea, să-i decodific sensurile si să anticipez efectele care pot conta in viitor ca premise ale unor alte felurite întâmplări… Aflam în permanență în ce constă frumusețea tenisului, ca-n viată. C-așa-i in tenis. 🙂

            Apreciază

          • Na acuma… și puțină filozofie indiană: Na Dal, tadka (tak-da):

            Apreciază

        • Stely said

          Vorbeste mai repede decat Sean Caroll . Nu-mi place , e obositor. 🙂
          Supa insa arata bine si cred ca este si gustoasa . Ati mancat ?

          Apreciază

          • Nici măcar n-am gustat-o. N-am avut ocazia. Dar, cu toate că nu sunt deloc fan al mâncării indiene, dacă voi avea ocazia s-o gust, n-o voi refuza. C-așa-i in tenis. Gustăm câte un pic din ofertele culinare ale zilei, fie ele câte de exotice or fi fiind.

            Apreciază

          • Stely said

            Ah, da, ati facut aluzie la „carcaletura” finalei de la Roland Garros. Eu nu am „gustat prea mult din partida Nadal -Ruud . De fapt nici pe cealalta , a fetelor. Ai naibii norocosi! Si Nadal si Iga. Iar de ghinionistii Nole & Simona nu mai zic nimic. 😦 Ma gandesc ce-o sa fie la Wimbledon :un turneu de doi lei fara nici o miza .O mare tampenie . Sper sa se gaseasca o solutie de compromis pana atunci. Masura luata de oficialii WTA si ATP este o mare nedreptate .Sa pedepseasca peste o suta de tenismeni profesionisti pentru mai putin de 10.Am citit un articol in care Medvedev se arata incantat de masura. Pai cum sa nu fie . Sa stea acasa linistit si sa devina lider mondial pe de=a moaca. Sa tot fii pedepsit.

            Apreciază

          • Ei acuma, mai exagerați si d-voastră, si anume enorm. Nu vad de ce ar trebui considerat succesul lui Nadal si al lui Swiatek rezultatul norocului naibii. Nadal a avut un pic de noroc prin ghinionul lui Zverev, in semifinală, dar in rest ambii doi au meritat din plin să câștige. Iar Nole & Simo nici vorba de vreun ghinion. Atâta au putut de data asta. In rest sunt „întrutotul de acord” cu d-voastră 🙂 in sensul ca da, turneul de la Wimbledon o să fie de doi lei (Nole si Rafa) plus o mulțime de leoparzi… (iar plățile or să se efectueze in lire sterline, la cursul zilei, iar in palmaresuri o să se numere ca turneu de mare slam, punctele fiind cele mai puțin importante in ecuație). Cat despre Medvedev numai de bine. Ghinion pe toata linia. Accidentare, apoi interzicere la Wimbledon totalmente nejustificată. Merită să fie pe locul unu după rezultatele pe care le-a obținut in tenis. Nu pe de-a moaca. „Sa tot fii pedepsit” ?!!! Este o ironie cam fără suport.

            Apreciază

      • @Stely – Comentariile care includ impresiile d-voastră după vizionarea filmului „God is not a Good Theory”, împreună cu absența altor comentarii, îmi întăresc convingerea că tema propusă ar merita o continuare într-un nou episod despre „Domnul Sean versus Domnul”, poate dintr-o perspectiva ușor diferita de cea pe care o propune dl. Sean, dar insistând anume pe aceleași aspecte pe care le-a ales fizicianul si retorul Sean Carroll. Savantul a explicat de ce anume „ipoteza Dumnezeu” este inconsistenta sub aspect științific (nu teologic, metafizic, mistic, emotional sau oricum altfel), cu genul de ipoteze care sunt acceptate de către știință ca puncte inițiale de pornire a unui proces de cercetare științifică. A ajuns apoi să vorbească (si) despre motivele pentru care unii au ajuns să considere necesara luarea in considerare a ipotezei Dumnezeu in știință, așa incompatibilă cum o fi. Punctul principal al acestei părți s-a referit la existența constantelor universale care intervin in majoritatea teoriilor științifice, si ale căror valori par a fi foarte fin corelate, într-un fel anume care face posibilă existenta universului in felul in care il putem observa, si care oferă condiții de compatibilitate cu viața, în forma pe care o cunoaștem. Daca valorile constantelor ar fi fost doar puțin diferite, universul si viața așa cum le stim n-ar mai fi fost posibile. Știința a descoperit si măsurat aceste constante si a evaluat efectele pe care le-ar avea de suportat structura universului cunoscut in cazul unor valori ușor diferite. Faptul ca știința (cel puțin deocamdată) nu stie de ce există aceste constante, de ce (sau cum se face că) au aceste valori anume, le pare unora că asta ar trebui să fie musai „dovada” indubitabilă a unui design inteligent al universului, care presupune existența unei entități inteligente, capabilă sa decidă voluntar asupra existenței si valorilor acestor constante (altfel cum? n-are cum altfel, deci așa e 🙂 ) si care entitate n-are ce altceva să fie decât Dumnezeu, QED. Dl. Sean a venit si a spus că ipotezele (presupunerile) oamenilor de știința in privința acestor constante (nedemonstrate, si ne bazate pe observații, fiind deocamdată preponderent supoziții) ar putea fi mai plauzibile, mai credibile, decât „ipoteza Dumnezeu”, la scara universului observabil… ceea ce desigur că nu poate avea darul de a convinge prea multă lume, si in tot cazul nu pe cei pseudo-credincioși in Dumnezeu, care de fapt țineau musai să(-si) dovedească existenta lui Dumnezeu, având (a) impresia că prin existenta acestor constante (descoperite si promovate de știința) l-au apucat pe Dumnezeu de un picior, probându-si (b) in subsidiar loialitatea si credința in Dumnezeu (căruia, iată, i-au făcut „serviciul” de a-i demonstra existența). Pentru aceștia „supozițiile (in)credibile ale științificelor” sunt doar baliverne ale ateilor, prinși in sfârșit cu ocaua mică, si totodată un bun motiv de reconciliere prin înglobare a științei in religie sau viceversa… Este o dispută caraghioasă, ridicolă, dar si tristă prin amploarea ei in interiorul om-omenirii. In mod paradoxal expunerile in genul celei propuse de Sean Carroll, deși aduc multe clarificări, au darul de a spori (indirect) confuzia, atrăgând in discuție tot felul de neaveniți de toate genurile, care sunt stimulați să producă si sa propage tot felul de zgomote, poluări, reziduuri pseudo-intelectuale, capabile sa sporească si mai mult haosul in aceasta privință, ilustrând astfel într-un mod spectaculos valabilitatea (si aici) a principiului al doilea al termodinamicii, si a sporiri entropiei victorioase la oraș si la sat. 🙂

        Cei care tin să extragă științific dovada existentei lui Dumnezeu in care (chipurile) cred, (ca si cei care tin sa extragă științific dovada inexistentei lui Dumnezeu, pe care-l neagă), sunt de fapt paria umanității, ființe fără Dumnezeu si fără știința. Faptul că aceștia sunt majoritate, într-o lume in care se promovează democrația, este destul de îngrijorător.

        Apreciază

        • Stely said

          @Aeca lui Goe ,
          Multumesc pentru raspuns si pentru completarea lamuritoare si binevenite. Nu m-am asteptat sa-mi raspundeti azi . M-am gandit ca dupa meciul de aseara veti fi destul de „catranit” incat sa nu aveti chef de asemenea discutii. Eu ma redresez greu cand sunt obosita , suparata (infuriata) dezamagita de fel de fel de probleme ,incuzand tenisul si favoritii care nu mi-au adus bucuria triumfului mult asteptat . A fost intai Simona iar acum si Nole. Am crezut pana in ultima clipa ca va intra macar in prelungiri. 😦

          Am avut ceva emotii pentru eventualele greseli de interpretare . Iau – faptul ca nu le-ati indicat- drept confirmare ca nu au fost . N-as vrea sa-mi adjudec vreun merit , dar nici nu pot sa accept explicatii de genul – „n-am vazut filmul ca e pre lung, sau nu m-am uitat ca nu l-as fi inteles „- pe deasupra sa mai aduci si critici grosolane la adresa celui care a facut dovada ca l-a vazut. Am facut invitatia de a fi corectata sau completata, si celor care vor citi comentariul meu, nu doar dvs. Daca ar fi vrut sa-si probeze inteligenta ar fi avut ocazia s-o faca . Faptul ca nu au facut-o , dar se infig la contestari , denota ca sunt limitati din toate pdv.

          P.SAstept video-clipul urmator . Atunci(poate) voi gasi un prilej mai bun pentru” teoremele poetice „promise .

          Apreciat de 1 persoană

          • Stely said

            P.S. Din cate ati observat „fac dovada” (din cand ) ca am orbul gainilor. Imi cer scuze ( din nou) si multumesc pentru intelegere. 😉

            Apreciază

        • neamtultiganu said

          Cu cit stii mai mult cu atit iti dai seama cit de putin stii si atunci spui, Dumnezeu stie. Deci omul de stiinta, nu stiu daca si stiinta, dar omul are nevoie de Dumnezeu pt a acoperi lacunele care devin tot mai mari. La fel de important e Dumnezeu pt a da putere de munca, sanatate si, mai ales, inspiratie omului de stiinta. Pt ca omul de stiinta, spre deosebire de tirtani, de ex stely, vede lucruri pe care altii nu le vad, simte monstruos.

          Apreciat de 1 persoană

          • Stely said

            Mă rog la Dumnezeu să-ti dea minte (înţelepcine , discernământ) ca să -ti petreci bâtraneţea in demnitate, responsabilitate si linişte sufletească pentru că fără ele nu esti decât o biată fiinţă rătăcită, Gândeşte-te la toate astea şi fă ceva care să te scoată din brambureala în care te afli.

            Apreciază

          • @NT – După cum ați mărturisit si după câte se poate ușor subînțelege, n-ați văzut filmul propus, iar textele si comentariile le-ați citit foarte superficial sau deloc, mulțumindu-vă să prindeți „ideea” din zbor ca să puteți „discuta on topic”. Sonoritatea ideii v-a făcut să asociați spontan tema si discuțiile propuse pe Arca cu șabloanele si prejudecățile cele mai comune referitoare la „disputele” știința – religie, ori la marotele legate de predispoziția savanților de a fi atei fără Dumnezeu… Dreptul la frivolitate (vă) este garantat (in constituția Arcei lui Goe), dar pe de alta parte nu pot să nu constat că d-voastră, dând curs pur si simplu ispitei de a pălăvrăgi si de a fi firoscos, întrețineți (oarecum insistent) o confuzie si totodată senzația unui „dialog” de-a surda. Din tonul comentariul d-voastră s-ar putea deduce că in topic sau in comentarii cineva ar fi susținut contrariul a ceea ce încercați d-voastră sa exprimați (cu o expresivitate de inginer convertit la evlavie) si că in articol am încerca să acreditam ideea că știința este sau se crede atotștiutoare, că poate si/sau trebuie sa înlocuiască religia, ori ca oamenii de știință ar fi fiind preponderent atei si lipsiți de Dumnezeu, ceea ce nu este nici pe departe ceea ce propune topicul. Că lumea a fost creata de Dumnezeu si/sau că s-ar afla in controlul lui Dumnezeu, sau ca ar fi fiind invers, ori altminteri, nu are nicio relevanță sub aspect științific, știința ocupându-se (cu metodele sale specifice) cu studiul manifestărilor observabile in aceasta lume, așa cum si a cui o fi fiind, indiferent de felul primordial care ar justifica semantic existenta lumii. Că lumea e făcuta de Dumnezeu sau nu, este irelevant sub aspect științific, știința tot cu aceleași lucruri si in același fel se ocupă. Cei care știu (măcar un pic) cu ce se ocupa știința si cu ce mijloace, n-au a se mira de acest lucru. Prin urmare oamenii de știința pot fi (in timpul lor liber,. sic), la fel de bine atei sau credincioși, agnostici sau mistici, religioși sau cinici (după cum chiar si sunt, care cum). N-are a face. Faptul că felul in care omul de știința se raportează la ideea de Dumnezeu poate influența in bine sau in rău eficienta si/sau calitatea rezultatelor sale științifice, nu are nicio relevanță in contextul temei date. Nu despre asta e vorba. Poate altădată. Pe unii savanți credința in inexistenta lui Dumnezeu ii stimulează in a practica cercetarea științifică, dându-le impresia că au de-a face cu o realitate obiectivă, neutră, independentă de voința si/sau capriciile unei entități exterioare, si că prin urmare lumea aceasta poate fi cunoscuta fără limite si limitări, de către ființa umană, această percepție fiind o buna motivare in practicarea cu pasiune, entuziasm si dedicație a activității științifice. Altora însă credința in inexistenta lui Dumnezeu le inhiba pasiunea pentru cercetare științifică, fiindu-le in genere un motiv de blazare. Pe unii savanți dimpotrivă credința in existența lui Dumnezeu ii stimulează sporindu-le pasiunea pentru cercetarea științifică întrucât ideea de Dumnezeu le dă senzația că aceasta este o garanție pentru existența unei ordini si a unei armonii (observabile si de înțeles) in Univers, in timp altora credința in existenta lui Dumnezeu le inhiba orice pornire pentru cercetare științifică (ca urmare a faptul că au deja explicație pentru orice)… Toate acestea tin de natura umană nu de felul in care funcționează știința. Indiferent de credințele care-i motivează pe savanții, odată ajunși să se ocupe cu cercetarea științifică, toți cei care reușesc să fie într-adevăr savanți, oameni de știință, procedează in acord cu metodele si cu normele științifice, in măsura in care aptitudinile le îngăduie acest lucru. Cei geniali si perseverenți obțin rezultate deosebite care merita aprecierea si admirația noastră sinceră (si pe cat posibil in cunoștința de cauză). Si in genere, indiferent că este vorba despre savanți (oameni de știința), despre artiști (scriitori, poeți, pictori, sculptori, actori, dansatori), sau sportivi, OAMENI care reușesc să iasă din rândul lumii, si sa probeze geniu, atingere divină, merită să primească din partea noastră, a oamenilor comuni (ca mine, ca d-voastră, ca d-na Stely ori ca OR) admirația sinceră, nu snoabă ci bazată pe observarea rezultatelor oferite publicului si pe înțelegerea sensurilor acestora, atât cât poate fiecare.

            Fiti sigur ca savanții știu cel mai bine despre acest efect pervers: cu cât știi mai mult cu atât iți dai seama cât de puțin știi, si că neantul si necunoscutul au sporit peste noapte, aducând in lumina penumbrei lucruri pe care le-ai ignorat total până ieri. Majoritatea savanților știu că întotdeauna dincolo de limitele „cunoașterii” lor se afla infinitul, cu care se vor fi reconciliat cumva (prin credința in existenta lui Dumnezeu, prin credința in inexistenta lui Dumnezeu (o credință ca oricare alta) ori prin cine stie ce alt fel de armistițiu. Am constatat că si noi profanii, apelând la mijloacele din dotare, am putea purcede la o tentativă de a ne reconcilia cumva cu infinitul (aici in varianta virtuală), înainte de a reveni la tentativele de reconciliere cu felurite teorii științifice propuse de savanți, promovate într-o-o maniera specifica pe Arca lui Goe, in atenție celor care își doresc sa accepte acest gen de provocări… pe Arca lui Goe. Că unii percep eronat, într-o variantă extrem de originală această provocare, ținând să înțeleagă cu totul altceva (câtă inadecvare atâta suferință), nu-i nici pe departe vina noastră.. nici exclusiva, nici preponderentă. Si (vai) nici preocuparea noastră nu este. La mijloc este, vorba lui Jean-Paul Sartre Belmondo, scârbosul factor uman. Vorba ceea, ăștia-s oamenii, cu ăștia defilam.

            Apreciază

          • neamtultiganu said

            KISS
            E obositor sa citesti un text care incearca sa descrie despre ce nu e vorba.
            Da, omul, eterna problema, ce buna ar fi lumea, fara.
            Oare omul l-a inventat pe Dumnezeu, sau invers?

            Apreciază

          • După câte se vede, vă cultivați predilecția pentru citate din filozofia folclorică a profanului amator, pe care le plagiați fără scrupule, propunându-le fără ghilimele si fără a-l menționa pe autorul… anonim. „Oare omul l-a inventat pe Dumnezeu, sau invers?”. Aceasta-i întrebarea? Ați fi putut fi un pic original dacă ați fi renunțat la semnul întrebării afirmând: „Omul l-a inventat pe Dumnezeu. Sau Invers.” Un enunț care poate fi la fel de bine si întrebare si răspuns. In orice caz despre „inventatori” numai de bine. (Unii pot fi supușii greșelii, alții nu). Si la fel despre „invenții”.

            Cât despre faptul că lumea ar fi mai buna fără oameni (genul auto-cinismului ironic), o idee pe care de asemenea o mai putem întâlni la multi alti filozofi similari, as zice ca mai degrabă denotă, în mod subtil, o supremă aroganță, a omului, făcut după chipul si asemănarea lui Dumnezeu, care-si imaginează că prin prezență sau absență sa s-ar putea face (constata?) vreo diferență notabilă. Pe lume. Ei as! Ce, ești copchil? Oricum eternitatea problemei e falsă… fiind, vorba ceea (cu ghilimele), „doar o clipă suspendată„. carpe diem.

            P.S. Desigur că îmi pot imagina cât de obositoare v-ar fi putut fi lecturarea comentariului, dar nu mi-am făcut prea multe griji in privința asta știind că veți evita cu ușurință depunerea respectivului efort. De altfel, desi pare a va fi adresat, comentariul nu a fost scris pentru d-voastră anume, ci mai degrabă pentru alti cititori (precum d-na OR, de exemplu, care le citește integral pe toate, fără să obosească absolut deloc).

            Apreciază

          • Faptul divers: Savanții neozeelandezi se bagă peste savanții britanici:

            Cunoașterea avansează. Oamenii dau nume lucrurilor noi pe care cunoașterea științifică le descoperă. Nimic rău, veți spune. Vă voi contrazice: nu știți ce poate lumea în care trăim. Există un rău ascuns aici. Gîndiți-vă, ce nume dau oamenii lucrurilor pe care le descoperă? Cine dă numele? De ce e dat numele acela și nu altul? Noua lume bravă investighează atent chestiunea și demască. Iată, de pildă, niște cercetători neozeelandezi i-au luat la puricat pe unii colegi ai lor, tot cercetători, și i-au demascat ca fiind sexiști, misogini, nepotiști – oribil! Speța: în ultimii douăzeci de ani, microbiologii au descoperit cam 2.900 de specii noi de viermi paraziți. Adică viermi care trăiesc pe seama organismelor vii, adesea cauzîndu-le boli. Ei bine, imensa majoritate a acestor creaturi nou descoperite au primit nume masculine – inadmisibil! Sau, mai grav, au primit nume evocînd rude sau prieteni ai descoperitorului – scandalos! Cercetătorii noii lumi au mers mai departe. Cine decide numele unui vierme parazit nou descoperit? Și au ajuns la o concluzie înspăimîntătoare: în imensa majoritate a cazurilor, cei care decid sînt bărbați! Iată explicația faptului că viermii nu primesc nume feminine – dar bătălia pentru atribuirea de nume feminine unor viermi paraziți continuă. Căci știința nu se termină niciodată. Știu că se vor enerva mulți, dar nu pot să nu remarc felul în care, în privința nesfîrșirii, știința seamănă cu prostia.” – Sursa AICI

            Apreciază

  11. Stely said

    Off topic :
    Desi nu-mi convine il creditez pe Zverez la castigarea partidei din semifinala cu Nadal.

    Apreciază

    • 🙂 De ce nu vă convine?

      Apreciază

      • Stely said

        Pai daca il bate pe Nadal castiga finala si vine pe locul I in clasament . 😦
        Apropo, ce spuneti de masura luata de forurile ATP si WTA sa nu se atribuie puncte la Wimbledon in caz ca organizatorii isi vor mentine hotararea de a le interzice rusilor si belarusilor accesul la turneu ? Mie mi se pare cam incorecta. Intorci o nedreptate cu alta. In cazul asta Djokovic va fi cel mai pedespsit. El ramane din start fara 2000 de puncte si va cadea in clasament mult mai mult decat de oricare dintre ei. Am inteles ca Medvedev nu are de aparat prea multe puncte si-i va locul nemeritat , asa cum i l-a luat si la AO.

        Apreciază

  12. Nefericiți cei bogați cu duhul.

    Apreciază

    • Mai nou inteligența artificială și-a creat propriul limbaj secret… asta mai lipsea…

      Inteligența artificială era deja in stare să facă o mulțime de lucruri complexe, să muncească (… …), să programeze, să joace jocuri, sa producă artă (poeme, picturi, …) de mii sau chiar de milioane de ori de ori mai eficient decât inșii umani. Acum își creează propriul limbaj. Mi se pare normal la cât de imperfecte sunt limbile si limbajele umane. (Oamenii care încă mai sunt in contactat cu respectivii algoritmi de inteligență artificială, ar trebui să-i roage frumos să producă o limbă umană artificială optimizată – limba terestră – coerentă, consistentă, optimă, care să fie folosită la scară planetară intre oameni).

      Rămâne de văzut când (si mai ales in ce ordine !!!) algoritmii de inteligență artificială vor fi în stare să facă pe cont propriu, știință, religie si filozofie. Din acel moment încolo ne-om putea considera încheiată misiunea in Univers si ne vom putea pensiona ca specie, retrăgându-ne undeva (un „meta-loc-timp virtual”, un soi de muzeu, rai, iad, sau ceva de acest gen)…unde, ne mai fiind pribegi, de-atunci înainte, ne-or troieni cu drag, aduceri aminte…si-om putea depăna povesti imaginare din „trecuturi” imemoriale in care aveam materialitate, animalitate si alte atribute atavice.

      Apreciază

      • Apropo…Cine se teme de Inteligența Artificială?

        Apreciază

        • Nimeni ! (Nimeni ?) 🙂

          La ușa unui milițian bate cineva, iar el întreabă: „Cine e?” „Eu”, îi răspunde o voce. „Eu?!” se miră milițianul.

          Apreciază

        • Stely said

          Parca nu m-as teme , dar voi spune maine de ce … Pana atunci vedeti ce faceti cu linkul acela ca nu se deschide 😑 si noapte buna ! 🥱

          Apreciază

          • Apreciază

          • Apreciază

          • In limbajul secret al inteligentei artificiale se pare că „Wa ch zod rea” ar însemna „creaturi marine cu care se hrănește balena”. Din câte pot deduce, algoritmul cel deștept a inventat un limbaj adecvat pentru scriere. Nu pentru vorbire. Ceea ce nu e bine…Primordial gungurim, vorbim si numai după aceea scriem. La început a fost cuvântul… vorbit. Nu scris. Artificialul a procedat invers ceea ce va face complicat procesul de adaptare a limbajului pentru comunicarea verbală (lăsându-l pentru totdeauna cu sechelele primordialităților sale). Dumnezeu a zis „Să fie lumină”. A zis, nu a scris. Dar nu-i nimic. Inteligenta artificiala va inventa fără probleme un limbaj vorbit nou nouț. Iar in cele din urma va pricepe că trebuie sa creeze unul si mai bengos, fonetic, perfect adaptat, optimal pentru vorbirea umană si totodată pentru scrierea, gândirea si intuiția umane.

            Apreciază

          • Stely said

            Am spus „parca nu m-as teme” intrucat am presupus ca cel care creaza AI este NI si acesta nu altcineva(altceva) va coordona proiectul menit sa construiasca ceva util pentru oameni si pentru bunastarea lor. Din primul video-clip a reiesit cu claritatea ca asa var fi.
            Insa din al doilea videoclip care abordeaza tehnica „limbajului secret” am un sentiment de teama . Cuvintele acelea care vor creea imagini doar dintr-un singur cuvant vor deveni poate periculoase.

            „But when he fed those letters back into the app, he found the app produced images of the same subject or scene, implying that they weren’t random at all.

            For example, if you type in ‘Vicootes’ you will get a series of AI-generated pictures of vegetables, and ‘Apoploe vesrreaitars’ will produce birds

            This suggests that DALL-E 2 could work by translating the inputted text into its own vocabulary, which it then uses to create the pictures we see.”

            Ce s-ar intampla daca un anume DALLE -E2 va evolua de la cuvinte care creeaza imagini dragute si inofensive ,la cuvinte care sa incite la violenta diversele entitati naturale(caine , om , etc) care vor fi prin preajma ? Banuiesc insa ca tot omul inteligent va avea la indemana metoda de anihilare a programului de AI care si-ar permite libertatea sa se joace cu cuvintele . Dar de,posbil ca nu toti NI („Natural Inelligence”) sa fie oameni de bine.Plus de asta, nu va fi prea curand incat sa ne fie teama. 🙂
            P.S.Apropo , m-am chinuti sa caut un cuvant in limba romana care ar fi mai potrivit in fraza de mai jos de ex :

            „Experts have found it produces gibberish if asked to form a caption or subtitle.”

            Cuvantul bolduit de mine are o sumedenie de sinonime in limba romana dar nici unul nu mi s-a parut a fi cel mai bun in fraza.

            Apreciază

          • Asa după cum părinții își pot controla copiii doar până la un punct, după care copiii devin autonomii, la fel se poate întâmpla si cu Inteligenta Artificiala. Cât despre iluzia mijloacelor de anihilare… să nu ne facem speranțe prea mari. La urma urmei trebuie să aibă si paradoxul Fermi o rezolvare… 🙂

            Apreciază

          • Stely said

            Si eu cred ca sunt premise sa se raspunda (candva) la intrebarea pusa de Fermi, „unde sunt ei”. Dupa parerea mea „Ei” exista, dar fiind mult mai avansati decat noi si-au luat masuri de precautie sa nu fie vazuti. De ce nu vor sa fie vazuti ? Pai, daca sunt mult mai inteligenti , si-au dat seama ca la stadiul in care se afla omenirea la ora actuala exista pericolul sa se declanseze o catastrofa planetara pe care nu si-o doresc . Imi place sa cred ca Inteligenta este ,cu prepondrenta, mesagerul binelui nu al raului. In concluzie, daca au venit vreodata ne-au vazut si au plecat , dar se vor intoarce peste cateva milioane de ani, ceea ce pe mine nu ma incanta de loc . 🙂

            Apreciază

          • a) Antropocentrism naiv si arogant (…). 🙂

            b) Cine ar fi fiind îndreptățit să stabilească ce e rău si ce e bine? Si încă la scară cosmică… Nostalgii după ideologii…

            c) Milioane de ani??? Ce optimism debordant si ce pesimism adânc… să crezi că omenirea va mai fi pe Pământ peste milioane de ani.

            Apreciază

          • Apreciază

          • Mult nu va mai trece până când vor apărea alt gen de vizitatori si comentatori pe bloguri care nu vor putea fi deosebiți de alde Aldus:

            Un dezvoltator Google a ajuns la concluzia că Inteligenţa Artificială creată de companie, LaMDA, este conştientă. Compania l-a suspendat

            Cu imitarea lui Iosif însă va fi ceva mai greu (sau viceversa).

            Apreciază

  13. Dacă am putea calatori liber in timp si spațiu (după voie, nu după nevoie, târâți de univers) pe Arca lui Goe, în SF-era lui Goe, fix la momentul x, in care se manifesta activ tentativa de reconciliere a profanului cu cuantica, de mare ajutor ar putea fi acest clip de-o clipă, din viitor, care ilustrează vizual unele „chestii” despre mecanica cuantică:

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: