(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Sfinxul si Babele (I)

Posted by Arca lui Goe pe iunie 25, 2022

După ce-am ascultat, ca de obicei, cursul indicelui Dow Jones la bursa din New York, am întins mâna spre bibliotecă și, în haosul ei, am nimerit peste Singur pe lume, al lui Hector Malot, cine știe cum rătăcită acolo, în raftul cu „polițiste”; orice bibliotecă inteligentă are instinctele și mesajele ei; m-am supus și vreo două zile nu am lăsat cartea din mână; m-a luat cu duioșie, dacă mai există asemenea vorbă riscantă.” (Radu Cosașu).

Am citit „Singur pe lume” de trei ori. Prima data singur, în copilăria mea. Apoi cu fiica mea, în copilăria ei, seara la culcare. Iar a treia ora, recent, cu fiul meu. Tot seara la culcare. De trei ori „Singur pe lume”, negând așadar singurătatea. O dată, de două ori, de trei ori. Adjudecat. Mi-am amintit acest lucru pentru că de vreo săptămâna tot încerc (în za-dar) să găsesc răgazul de a reda solitar pe Arca lui Goe câteva gânduri răzlețe despre noul solipsism ce ne paște si despre noul fel de a fi singuri pe lume (prin univers). Să le împărtășesc așadar cu prea-cinstitul cititor citit si unic, făcându-le de rușine, anulându-le esența prin punerea lor în comun cu… (alții) (cu cine?)… Crezi că-i simplu să descrii altora solipsismul si solitudinea si să mai fi si convingător, coerent si consistent? Să-i iei de martori. Să-i pui de față. In aceeași oală. De (mai) e (vreun) sens într-asta. Că nu e? Este unul dintre (ne) cazurile bizare în care pentru a te putea considera convingător nu trebuie să convingi pe nimeni, ci dimpotrivă. Uite încep: Cică am fi singuri pe lume. Toți la un loc si fiecare-n parte. Unu-i omul. Una-i omenirea. Singurule. Singuro. Ai cuvântul sau… nu (va urma)

18 răspunsuri sa “Sfinxul si Babele (I)”

  1. Singuratatea alergatorului de cursa lunga, singuratatea marilor orase, ne nastem si murim singuri, singuratatea poate fi o inchisoare, inchisi in propria piele.
    Nu cred ca e prea sensibil sa le citesti o asemenea carte copiilor la culcare!

    Apreciază

    • Când ești tu cu tine nu prea ai cum să fii singur, fiind deja un grup, iar faptul că vă tine companie si trupul (aparent captiv în propria-i piele) anulează divina înălțătoarea senzație a adâncii singurătăți. („Adâncul poate tot ce-naltul nu-îngăduie niciunui om”). Uneori putem face confuzii, luând plictiseala drept singurătate…. si/sau ne-singurătatea o garanție (sau o speranță) în contra plictiselii. Lasciate ogni speranza…

      P.S. In acest topic „despre” singurătate, solitudine si solipsism (pe lume) este mai degrabă vorba de-spre viceversa, în încercarea de a desluși cine strică domnule echilibrul perfect al unei sublime clipe de singurătate. Ce miraj al nimicului capătă glas pentru a ne da replică? Calomfirescule, d-voastră sunteți acela? Singurul care a acceptat să primească si să aibă cuvântul. Se pregătește anti-vorbitorul. Să-i dăm cuvântul? Musai! Dar numai celor cu certificat de singurătate, pentru a-si face auto-critica si pentru a-si lua angajamentul de a respecta cu strictețe ordinea de zi. 🙂

      P.P.S. Nu vă lăsați păcălit de titlul înșelător al romanului lui Hector Malot. In carte eroul poveștii nu este aproape în nicio clipă singur pe lume. La urma urmei de unde atâta lux si exclusivism? Pe lume. 🙂

      Apreciază

      • E chestie de definitie, cum ba te batu ala? Ma batu ba, ca ei erau doi, iar eu eram singur cu frate-miu.
        Se poate spune ca singuratatea e atunci cind esti tu cu tine, sau cu nefasta. Ce sens are sa spuni singuri noi doi?!

        În matematică , o singularitate este în general un punct, o valoare sau un caz în care un anumit obiect matematic nu este bine definit sau se află în tranziție. Prin urmare, acest termen poate avea semnificații foarte diferite în funcție de context.

        Apreciază

        • Stely said

          Sau… dimpotriva :

          Apreciază

        • Să nu divagam în confuzii si capcane terminologice. Singularitatea-i o singurătate, dar nu-i si invers. Singurătatea nu-i musai nici singulară, nici singularitate. Relatia nu e bijectivă. Cel puțin până când o inventa vreun înalt areopag noțiunea de singurătate matematică. In plus că digresiunea propusă nu-i musai necesară in context, relativitatea semnificației si conotațiilor termenului (de desființat prin vorbă: solitudinea, e deja țândări), oferind suficientă flexibilitate pentru hârjoane si (d)efecte ludice.

          Presupun că mai toată lumea a citit (cu sufletul la gură) romanul lui Gabriel García Marquez: Un Veac de Singurătate. Desigur că persoanele de față se exclud. De la sine (die, deo). Altminteri as întreba (așa ca să mă aflu în treabă): Câtă singurătate credeți că conține Melchiade? 0% ? 100% ?

          Apreciază

      • Stely said

        Pai da :

        Apreciază

        • Păi da?

          Apreciază

          • Stely said

            Pai da … un exemplu de singuratete pe care nu as vrea s-o” gust „. Mai bine „in doi ” cu bune si cu rele decat singur/a . Pe de alta parte exista si”dor de singuratate „. Totul este s-o gestionezi cum trebuie .

            Apreciază

          • @Stely – Singurătatea are multe fețe, iar uneori este mult mai subtilă decât „viața de cuplu in doi”. Singurătatea unui gest, individual, singurătatea emiterii sau susținerii unei idei, unui loc, fapt, personaj, toate sunt sau denotă singurătăți, exact in genul celui ilustrat muzical si pe care ziceți ca n-ați vrea să le gustați. Ei as. Adesea le savurați, le devorați. De exemplu, ca sa dăm numai un exemplu, în postura de prea-cinstit cititor citit si unic al Arcei lui Goe (sau a altor Arce si Corăbii) ați fost mereu singură, destul de singură (nu in doi)… Vorba ceea, viața e complicată si are multe aspecte (si planuri), in care singurătatea se strecoară sau e adusă (cu de-a sila de bună voie)…

            Apreciază

          • Pe de altă parte ați fost mereu extrem de sensibilă si temătoare în fața perspectivei alunecării în singurătatea Arcei, preferând adesea să jucați rolul animatoarei care provoacă, atrage si aduce public. Pentru asta ați renunțat de multe ori la orice criterii de selectivitate încercând sa smulgeți reacții de la te-ai mira cine, inclusiv de la zgomote (gen Bau-Bau, Aldus sau chiar IGOR)… Faptul că i-am lecuit pe Bau-Bau, Aldus si chiar pe IGOR de comentat aiurea-n tramvai făcându-i să-și țină gura, nu-i un fapt care să sporească singurătatea si/sau solitudinea pe Arcă, ci dimpotrivă. 🙂

            Apreciază

          • Stely said

            „… în postura de prea-cinstit cititor citit si unic al Arcei lui Goe (sau a altor Arce si Corăbii) ați fost mereu singură, destul de singură (nu in doi)…”
            Vazut de mine am fost singura aici(acasa) in fata calculatorului ,dar cand citesc sau comentez pe Arca lui Goe nu ma simt singura.Numai faptul ca intru de vreo cateva ori pe zi stiu(intuiesc) ca sunt si altii ca mine .E adevarat ca fac tot posibilul sa comentez, chiar daca risc sa provoc reactii contradictorii , asta intrucat am sentimentul acela de care spuneti , anume ca Arca va avea soarta altor b(Arce )si Corabii care au intrat la fund, si nu vreau. Prn urmare, „Sa nu mori Darie, sa nu mori „.
            Este adevarat ca am facut niste zgomote de starneala a unor reactii de la „te miri cine” dar pe langa motivul invocat de dvs am simtit ca trebuie sa reactionez si eu( din cand in cand )stiind totusi ca are altcineva „grija” de ei . 🙂

            Apropo , cu cine va uitati la tenis ? Eu cu dvs. 🙂 Asadar, hai ai nostri ! ✨🎈🎉☘

            Apreciază

          • La Londra plouă. Nicio noutate.

            Eu la tenis mă uit cu Novak. El singur, eu singur. E un sport individual. 🙂

            Apreciază

      • Stely said

        Sau asta:

        Apreciază

  2. Guvernul de stînga aflat acum la putere în Spania a introdus în Parlament un proiect de lege cu privire la relația companiilor cu clienții în care se impune tuturor societăților care livrează servicii către public să asigure relații cu clienții prin oameni în carne și oase, nu prin roboți. Astfel, dacă clientul sună compania și cere expres să vorbească cu un om, nu cu o mașină, societatea este obligată să-i dea legătura cu un om. Furnizorii de utilități, Internet și televiziune prin cablu sînt obligați să asigure acest serviciu 24/24, 365 de zile pe an. Ceilalți furnizori de servicii, doar în timpul orelor de program. Salut entuziast această lege, o doresc și în România – vorbesc ca unul care a cheltuit timp, nervi și bani (multe apeluri de acest gen sînt taxate) vorbind pînă la limita exasperării cu roboți. Știu că sîntem mulți. Scrieți parlamentarului dumneavoastră, dați exemplul spaniol! (S. V.)

    Apreciază

  3. E atâta liniste încât îmi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună. Probabil că Sfinxul si Babele, intruchipând tăcerea deplină, în varianta minerală, urmaresc impasibili, într-un silentium total, partidele de la Wimbledon.

    Apreciază

  4. Fiind pauză de recreatie cu vedere spre Wimbledon s-ar preta poz(n)e. Prima, intitulată…

    doi mici cu gura mare:

    Apreciază

  5. si tot re-creativ, o foto-ghicitoare:

    Apreciază

  6. AdAmAmA78901000112 0xyzw said

    😊😄😂🤣😅

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: