(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

X. Despre cei nestiuti

X. Despre CEI NESTIUTI – TVR1 / 27.03.2011

Pagina in asteptarea unui moment de inspiratiune! 😉


X.Despre cei nestuti – TVR 1 – 20.03.2011


IX. Despre calomnie – TVR 1 – 20.03.2011


VIII. Cum vorbim – TVR 1 – 13.03.2011


VII. Despre IUBIRE – TVR 1 – 06.03.2011


VI. Despre MIRACOLUL INTALNIRII – TVR 1 – 27.02.2011


V. Despre FRICA (si HERTA!) – TVR 1 – 20.02.2011


IV. Despre CARTI si CITIT – TVR 1 – 13.02.2011


III. Despre URA si INVIDIE – TVR 1 – 06.02.2011


II. Despre PROSTIE – vast domeniu! – TVR 1 – 30.01.2011


I. Despre SPERANTA – TVR 1 – 23.01.2011


UPDATE: Comentariul d-lui Goe.

Cei stiuti despre cei nestiuti. Se stiu ei bine care. 🙂

Platon si Aristotel (cei stiuti) au dedicat unul dintre dialogurile cordiale de duminica omagierii eroului necunoscut.

Opozitia „persoane cu consacrare publica” versus „personaje cu consacrare anonima” (sic) fiind una dintre temele majore pe mica (b)Arca a sarmanului Goe, a indus anumite asteptari vizavi de tema aleasa pentru dezbatere de catre Platon si Aristotel (doi anonimi), din motive de vecinatate… ideologica. Avertismentul plasat strategic de catre celebrul domn Polichinelle in legatura cu felul in care va fi fost atins in discutie fenomenul forumist, cu ironie, anxietate, plictiseala si mila, de catre Platon, a sporit agnoasele inainte de vizionarea emisiunii. Am fost pregatit moral sa infrunt perspectiva unei viziuni critice teribile vizavi de fenomenul forumist (care desigur le-ar fi stat celor doi realizatori la indemana, dintr-o perspectiva bine aleasa), greu de demontat sau de eludat.

M-am trezit insa in fata unei emisiuni cu un suflu scazator. Am constatat ca realizatorii au avut de infruntat inca din start un handicap major: propria notorietate. Faptul de a fi atat de neanonimi (nanonimi) i-a facut sa opteze actoriceste pentru (sau sa se complaca intr-)un soi timiditate jucata, destinata sa menajeze orgoliile celor plasati (si astfel) la celalalt pol, ale celorlalti, ale nepublicilor. Din pacate talentele actoricesti ale celor doi antici nu i-au ajutat sa fie foarte convingatori in interpretarea unor partituri atat de sfioase si deci de grele. Chiar ma gandeam ca in emisiunea respectiva, rolurile lui Platon si Aristotel ar fi trebuit interpretate nu de Platon si Aristotel ci de Jack Nicholson si Al Pacino pentru a reda naturaletea pierduta prin excesiva considerare a perceptiei perceptiei publicului vizavi de ei insisi.

Induiosatoare intrucâtva năzuinţa candida si râvna secreta a celor stiuţi, spre luminarea unui liman la care să se poata constata, inclusiv retroactiv, ca se bucura, daca nu unanim macar majoritar, de apreciere, recunoastere si mai ales de acceptare. N-ai fi ghicit ca o asemenea aspiraţii pot avea aceeasi forma, culoare, intensitate si persistenta ca si la anonimi. In fond domniile lor au facut emisiunea chiar in acest scop, de a proba fara tăgadă ca nu sunt niste elitisti exclusivisti, incapabil de sesiza si aprecia binele comun, diluat in mase mari, amorfe, de umani anonimi. Ci dimpotriva. Rezultatul a fost contradictoriu, iar emisiunea una plina de confuzii sau macar de amanunte cu mare potential de a crea confuzie.

As lasa la o parte miezul odios al emisiunii (adica in forma de oda), in care a fost cantat imnul celor nestiuti care men/ţin lumea, nelasand-o sa se destrame. Si l-as lasa la o parte întâi pentru ca esenţele aromatice ale acestui miez nu bat cu (b)Arca sub aspect logic, ideologic si deontologic si apoi pentru că spectacolul in sine a avut ceva inalţător si neverosimil in sine (n-as putea spune exact ce), greu de comentat fara a strica efectul… Tema partii de mijloc a emisiunii a continut, pare-mi-se o singura confuzie potentiala. S-a vorbit despre forte care conserva lumea anihiland cu tenacitate, dar fara glorie, fortele distructive, eroziunea, degradarea, in contrapondere cu fortele care trag/imping(!?) lumea inainte, asadar intre fortele care impiedica regresul si cele care asigura progresul. Confuzia creata este legata de asocieri facute (incorect dupa parerea mea) intre [eforturile de conservatoare a lumii] si [multimea anonimilor] si intre [eforturile de progres] si [multimea persoanelor cu recunoastere publică]. E o discutie cu un potential prea mare pentru a o strica aici, unde ne ocupam de amanunte mai putin importante dar, eventual, mai spectaculoase.

Intr-o maniera discreta dar consistenta debutul si sfarsitul emisiunii au asigurat impreuna sfericitate in abordarea problemei celor nestiuti, inchizand miezul bun (nu-i asa?) al problemei, intr-un ambalaj care sa reflecte elocvent, adica bine, raul si abjectia anonimatului. Ca din intamplare discutia despre anonimi si anonimat a fost deschisa cu referiri la Sodoma si Gomora (in care nu se vor fi gasit nici macar 10 buni) si a fost incheiata cu o pomenirea in cheie negativa a forumurilor si forumistilor. Confuzia intre „a defini” si „a denumi”, definirea versus denumirea animalelor de catre Adam (facuta cu uimitoare usurinta de catre Aristotel) a capatat o replica pe masura prin confuzia facuta de catre Platon intre „pseudonim” si „absenta identitatii”. Pe acest tarâm este mult si bine de comentat in texte care ar rima bine cu ambianta (b)Arcei si cu dreptul la replica. In functie de pre/dispozitii ulterioare (sic) voi adauga eventual alte clarificari in legatura cu inconsitentele pe care le-am remarcat in felul in care cei stiuţi i-au bârfit pe cei neştiuţi in absenta acestora din urma. Despre care se spune ca vor fi ce dintâi. In orasul asta de gogomani… etc etc…

Un link f. util

21 răspunsuri to “X. Despre cei nestiuti”

  1. Serafina Dafinescu said

    Domnule Goe ati pus mai demult pe blog o ghicitoare pe care inca n-a dezlegat-o nimeni, dupa cate stiu eu: „ghici ce are o fata mare cand e mica si mica cand e mare?” Puteti sa dati raspunsul?

    • Dl.Goe said

      Distanta dintre sâni! 🙂

      • Domnul Goe, glumeşte ca de obicei şi bine face că glumeşte.
        Răspunsul este : candoarea. 🙂

        Bon. Asta este părerea mea. Nu înseamnă că ce spun eu, are valoare de răspuns ultimativ.

        • Serafina Dafinescu said

          Doua raspunsuri trup si suflet. 😉

  2. Radu Humor said

    Interesant cum dintre toti anonimii, nestiutii singurii blamati sunt cei care-si permit sa le-o spuna de la obraz acestor „fiare elitiste”, a caror ureche se apleaca doar spre accepte si laude, ca celorlalti care indraznesc sa-i mai si critice, sau le-o spuna verde in fata, le este rezervata o altfel de aplecare in urma careia elitistul insfaca o piatra pe care o arunca in directia necunoscuta, dar enervanta a anonimului, dupa ei „singuratic, nevorbit, neluat in seama” ( intre ei chiar cred ca n-au evitat si forma de jignire suprema „nefu..ut”) ce vor sa-si dea un chip !
    Le-as reaminti domnilor, ca nu numai ca vor, dar orice anonim chiar are un chip virtual format din holograma gandurilor, spuselor scrise si ideilor pe care le apara sau le condamna la care tine la fel de mult ca la propria identitate fizica si intelectuala, pe care o aseaza in vitrina lumii, spre vedere, de fiecare data !
    Chiar cei care scriu, posteaza sau comenteaza la comanda, afisand in vitrina idei care nu le apartin, sau cu care nu sunt de acord, involuntar se arata lumii, fara a-si da seama, asa cum sunt ei ( mizerabili, fara caracter, oameni de nimic!) .

    P.S. Ma intreb daca pana la urma nu-i mai bine ca titlul postarii si al emisiunii :
    „Despre cei nestiuti…”,
    nu-i mai bine sa fie putin modificat, cum a facut cineva cred ca nu involunatr :
    „Despre cele nestiute…”
    si sa-ti aduca aminte ca nu sti, sau n-ai aflat inca poanta la un banc, programul de guvernare boccian, sau ce-a vrut sa spuna domnul Dorin Tudoran cu acel exceptional articol, care a starnit schelaituri printre javrele puterii 😉

  3. arcaluigoe said

    …Intr-o maniera discreta dar consistenta debutul si sfarsitul emisiunii au asigurat sfericitate in abordarea problemei celor nestiuti, inchizand miezul bun (nu-i asa?) al problemei, intr-un ambalaj care sa reflecte elocvent, adica bine, raul si abjectia anonimatului. Ca din intamplare discutia despre anonimi si anonimat a fost deschisa cu referiri la Sodoma si Gomora (in care nu se vor fi gasit nici macar 10 buni) si a fost incheiata cu o pomenirea in cheie negativa a forumurilor si forumistilor. Confuzia intre „a defini” si „a denumi”, definirea versus denumirea animalelor de catre Adam (facuta cu uimitoare usurinta de catre Aristotel) a capatat o replica pe masura prin confuzia facuta de catre Platon intre „pseudonim” si „absenta identitatii”. Pe acest tarâm este mult si bine de comentat in texte care ar rima bine cu ambianta (b)Arcei si cu dreptul la replica. In functie de pre/dispozitii ulterioare (sic) voi adauga eventual alte clarificari in legatura cu inconsitentele pe care le-am remarcat in felul in care cei stiuţi i-au bârfit pe cei neştiuţi in absenta acestora din urma. Despre care se spune ca vor fi ce dintâi. In orasul asta de gogomani… etc etc…

    • Kibby said

      vai dar cit scepticism dle Goe…
      nu stiu despre domni greci morti in antichitate insa as paria ca nu acordati prezumtii de nevinovatie persoanelor in viata 🙂

      PS as vrea sa salut prezenta concisa, lucida si cutezatoare (ca o sedila sub „i”) a dlui Radu H la Dilema. la articolul despre crin, fireste

      • Dl.Goe said

        Cam aveti si d-voastra dreptate, ca dl.Goe nu opereaza cu prezumtii ci exclusiv cu certitudini. Dar despre ce vinovatii ar fi vorba?

        P.S. Profit de ocaziune sa va adresez cateva intrebari intime si indecente. Daca-mi amintesc eu bine, Aristotel a avansat ipoteza ca anonimii care comenteaza in subsolurile articolelor publicate la lumina (lumina din lumina) ar scrie sub presiunea unui ego inflamat (ceea ce desigur concorda destul de bine cu realitatea, fara insa a se deosebi prin asta de alti scriitori) dar ca, in mod inexplicabil, prefera sa-si traiasca gloria clipei in mod solitar si ca aleg, (citez) „scrasnind din dinti”, sa semneze cu un pseudonim (literar / literal).

        Intrebari:

        a) Ati putea sa confirmati faptul ca atunci cand semnati „Kibbi” scrasniti dn dinti si suferiti?

        b) Vi-l puteti imagina pe anonimul Polichnelle suferind, atunci cand in loc sa semneze in clar decide sa foloseasca un nickname?

        c) Credeti ca sugestia aluziva dar consistenta facuta de Platon si Aristotel cum ca ar fi preferabil ca forumistii (fel de fel de forumisti) sa nu stea (citez) „cu patura-n cap” ci sa semneze in clar cu numele din buletin, ar putea avea vreo noima cat de mica?

        d) Credeti ca forumistii chiar ar putea fi considerati anonimi in sensul acceptat al termenului?

        e) Credeti ca in afara unor deosebiri de forma exista vreo deosebire de fond, esentiala, intre ansamblurile autor-text ale celor care publica articole sau comentarii (la ziar, pe bloguri, in subsoluri) semnandu-le in clar si ale celor care folosesc pseudonime?

        f) Intrebare compusa: Le sunt autorii articolelor publicate si semnate mai putin anonimi forumistilor decat le sunt forumistii d-lor? Le confera semnatura o identitate mai consistenta comparativ cu forumistii anonimi? In ce masura? Faptul unui text de a fi semnat in clar sau cu pseudonim influentreaza decisiv cantitatea de informatie continuta in mesajul acestuia, si cunoasterea persoanei autorului? In ce sens?

        Multumesc anticipat!

        Alaturi de bibliografia obligatorie pe baza careia sa poata fi formulate raspunsuri pertinente intrebarilor de mai sus, imi ingadui sa adaug listei subintelese, o lectura facultativa care poate ajuta enorm procesul de nuantare AICI – Opera sau viața.

        • Polichinelle said

          b) Vi-l puteti imagina pe anonimul Polichnelle suferind, atunci cand in loc sa semneze in clar decide sa foloseasca un nickname?

          Pot să răspund ŞI eu?

          Da, Polichinelle agonizează euforic sub fiecare iscălitură „Polichinelle” fiindcă e convins că fiecare nickname e un debuşeu de ADEVĂR. Lacan (psihanalistul) avea o vorbă: “La vérité ne fait surface que dans l’univers de la fiction.” Prin urmare, ceea ce eu, un cetăţean oarecare, anodin şi previzibl, fac sub pseudonim e să fiu OBIECTIV sincer, adică să mă expun jucându-mă de-a mascarada…

        • arcaluigoe said

          Va multumesc pentru raspuns. Sper ca-mi veti ingadui(!) o glosa: presupun ca agonia repetabila care insoteste gestul artistului cand semneaza „polichinelle” (un pseudonim foarte interesant…de altfel) nu doar ca n-ar putea fi transformata in extaz dar nici n-ar fi ameliorata prin recurs la o identitate de tip evidenta populatiei. Prin urmare esenta suferintei masochiste prezenta la nasterea fiecarei polichinote nu este determinata de caracterul pseudo-anonim al gestului ci rezida in chiar caraterul provizoriu, atat de de volatil al accesului pe care-l intermediaza spre adevar, adevarul invocat (astfel). De altfel cred ca am mai avut in trecut o atingere pe tema adevarului nascut din predispozitia spre sinceritate indusa de utilizarea pseudonimelor. Din pacate insa, avantajul oferit in aceasta privnta de un pseudonim, este perisabil. Foarte perisabil. „Polichinell” nu mai este surogatul unei identitatii, devenind incet, incet, o identitate, o entitate consistenta si identificabila, fenomen similar cu cele de care vor fi fost atinsi toti prea permanentii forumisti. In curand Polichinelle va fi fortat sa plateasca acestei identitati pretul fix (fix acelasi) pe care-l plateste orice autor care semneaza cu numele dn buletin: abandonul OBIECTIVITATII in dauna unei noi nuante de SUBIECTIV, cel polichinellian. Va trebui sa aveti in vedere noi masti in viitor, fiecare valorand cat o napârlire, pentru erele in care pseudonimul Polichinelle nu va mai putea fi in niciun fel sa fie considerat marca vreunei anonimitati. Depinde numai de d-voastra felul in care veti reusi sa economisiti, fara a fi zgârcit, rezervele interioare de anonimitate ale foarte interesantului prim nickname pe care vi l-ati ales intr-un moment de inspiratiune, garant al unor potentialitati cu siguranta mult peste ceea ce v-a sugerat, in acel moment primordial, zona constiena a inteligentei d-voastra.

  4. Serafina Dafinescu said

    Domnule Goe am impresia ca incurajati travestitii 🙂

    • Dl.Goe said

      Desigur. Si d-voastra acuma. De-ale carnavalului.

  5. Polichinelle said

    @ (arcalui)goe

    Vă mulţumesc pentru mulţumiri.

    Polichinelle nu are cum să devină o identitate, un ingredient de comunitate (fie el şi reperul flamboaiant al escapadelor…). Polichinelle e o rană volubilă, un abis dandy, un surplus cu joben…

    De aceea, Polichinelle nu poate fi trădat: el e “inavuabilul ostentativ”, capitalul meu de smoală fosforescentă. E “secretul meu de tarabă”. Polichinelle sunt chiar EU: nu o dihanie de dincolo de portretul obştesc, nu o nebuloasă zvăpăiată ce transcende buletinul, ci acel impas, acea imposibilitate ce sabotează în permanenţă tentativele buletinului meu de a deveni rotund, suveran, monolit.

    • Dl.Goe said

      Dar nu e vorba de nicio „tradare” a lui Polichinelle. E o simpla problema de… varsta, de trecerea timpului. Fara a fi deconspirat „Polichinelle”, sub acest pseudo-nume, nume, re-nume, se va consacra ca entitate de sine statatoare. Daca va trai, desigur. Daca va muri tanar sau daca va fi conservat criogenic, nu. Traind insa, manifestandu-se, va avea nevoie nu de o masaca inlocuitoare ci de una de pus pe deasupra, care sa mascheze masca, care mascheaza masca etc… fiecare nou strat adaugat valorind, cum spuneam, cât o napârlire. Se va intampla atunci cand Polichinelle va fi fortat sa renunte la sinceritate si obiectivitate de dragul consistentei cu sine insusi. Nedumerirea d-voastra este un semn de inocenta. In mod indubitabil, Polichinelle sunteti chiar d-voastra insiva (in ciuda confuziilor gen Razvan Georgescu). Dar va veni vremea când pentru a ramne d-voastra insiva va trebui sa-i puneti d-lui Polichinelle o masca, in drumul catre adevar, si care (ca orice masca) va fi capabila (ca bonus) sa intermedieze intalniri altminteri imposibile. Masca e omul. Nu?

  6. Dl.Goe said

    @Serafina Dafinescu, @Polichinelle – V-a placut emisiunea despre cei nestiuti?

    • Polichinelle said

      Da, fiindca pe parcursul ei m-am gandit la Isabelle Adjani

      • Dl.Goe said

        Tot timpul? Interesant! Probabil ca ati abandonat-o pe Isabelle atunci cand a venit vorba despre forumisti.

  7. Radu Humor said

    „Se va intampla atunci cand Polichinelle va fi fortat sa renunte la sinceritate si obiectivitate de dragul consistentei cu sine insusi”
    Mi se pare o enormitate cognitiva mai mare decat orice ineptie obisnuita !
    La care unii ajung dupa ce ratacesc aiurea prin analize inutile si nicicui folositoare !

    P.S. Boc de exemplu ar trebui sa foloseasca anonimatul pentru a spune sincer ce gandeste despre Basescu, pe cand acesta daca ar cadea in anoniumat n-ar mai avea puterea sa se ridice si sa-l faca praf pe anonimul de Boc asa cum o face cu (cica 😉 ) premierul Boc sau cu alti anonimi
    ajunsi ministri sau presedinti (e) de alte incaperi, decat alea de hotel, sau alte budoare,unde si-au faurit false identitati, folosite acum pentru a distruge nu anonimi, ci sarmane identitati
    nominale si sociale :mrgreen:

    P.S. Daca si anonimul de Polichinelle a reusit sa-si atraga mania unor dilematici pentru ceea ce razbate de sub crusta interventiilor sale, ar trebui sa ne dam seama ce s-ar fi intamplat daca s-ar fi stiut ca-i D.H sau R.G ?! 😉
    Eu unul inclin sa cred ca ar fi fost atacat tot de niste dilematici, de data aceasta insa sub anonimat 🙄

    • Dl.Goe said

      @Radu Humor – Dragul meu domn Radu Humor, va multumesc din suflet pentru interventie. O ilustrare mai perfecta, mai rotunda a enuntului invocat nu s-ar fi putut gasi nici prin cautari asidui si sistematice. Iata insa ca exemplul practic, clar, elocvent vine spontan, de la cel intotdeauna gata sa risipeasca incoerentele aparente ale teoriilor d-lui Goe. Pai d-le Radu Humor, dv. exact asta faceti pentru a putea spune mereu si mereu acelasi lucru, pervertiti ori eludati orice adevar, orice realitate, pentru a produce texte egale cu ele insele si cu Radu Humor, consecvent imaginii pe care d-voastra insiva o aveti despre sine, ca entitate creata lent prin vorbire pe net. Parerea d-voastra despre orice este aproiric cunoscuta sau usor de anticipat de oricine are (ne)sansa sa fie in raza acestor pareri. Prin asta rostul vorbirii d-voastre muzicale (numai refren) este doar zgomotul, zumzetul (o justificare existentiala la fel de buna ca oricare alta). Ca sa puteti enunta ceva nou, esentialmente nou si sa va puteti exprima sincer despre ceva anume, singura sansa ar fi sa va schimbati identitatea sau, daca nu, sa va sinucideti imediat ce veti fi realizat si recunoscut ca va ocupati in fapt cu ajustarea realitatii spre chipul, asemanarea si spre confortul mental al entitatii Dumnezeu Radu Humor. Dar nu va nelinistiti. Veti muri la adanci batraneti, senin, stiindu-va in posesia adevarului. Unic. Va multumesc inca o data, si va astept oricand veti simti nevoia sa va dati ca exemplu crud. Daruind vei capata. Despre limitele comunicarii. Nu-i asa ca Basescu e un securist imputit iar jidanii incearca sa ne inrobeasca? Hai fiti sincer. Si obiectiv. Independent de emblema identitatii: radu_humor, internaut.

      • Radu Humor said

        Ma bucur ca macar in subconstient pastrati o bruma de obiectivitate, dar mai ales pentru ca nici nu va puteti imagina cat de adanc sunteti cand iesiti la suprafata sa mai prindeti o gura de aer-apa spre a mai dilua pelinul , ce altfel risca sa va sufoce!
        Si-apoi ar fi pacat sa ramana unul ca Basescu, fara unul ca dvs, care faceti cat doi de Abalaru de exemplu ( ca nu l-ati mai dat, nici amintit cam de mult !), sau trei de Stefan Barna si cu Csibi patru(ped) .

        N-are rost sa va taiati doar ca maioneza, cand puteti s-o faceti pana la capat si imprejur (daca n-a facut-o altul ;-)) , spre a va dovedi atasamentul si supusenia pentru cei adusi de fiecare data in discutie cand ramaneti uneori fara argumente si alteori fara bani 🙄 !

        • arcaluigoe said

          Ce dragut! Eu pe d-voastra ma bazez. Faceti si donatii in numerar? N-am stiut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: