(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Posts Tagged ‘Adrian Marino’

Arca lui Noica

Posted by Arca lui Goe pe februarie 16, 2013

646x404

Ca profani putem detecta o multime de aspecte cuantice cu care ar trebui sa ne reconciliem. Banalul experimnt din SF-era lui Goe fiind in asteptate (din motive cat se poate de profane, neimportante) as aminti (in intertime) ca mereu au existat felurite potopuri (potoape de ape) care au stat sa scufunde fel de fel de castele de carti de joc ale mintilor multor oameni cuminti, care si-au construit si ei, ca si noi, Noe, Goe etc, cate o arca cu care sa infrunte potopul. Ca profani nu putem invata chiar totul de la ei atunci cand ne construim (b)Arcele cu care sa infruntam potopurile potentiale si ploile meteorice, din cauza barierei cuantice dintre profan si sacru, dar ceva, ceva am putea intelege, si chiar am putea sa ne reconciliem cu felul partial de a intelege arcele altora atat de contra-intuitive sub aura lor legendara. Gabriel Andreescu, autorul cărţii ”Cărturari, opozanţi şi documente – Manipularea Arhivei Securităţii” ofera in lucrarea sa o perspectiva care ne poate apropia sau ne poate indeparta de reconcilierea profanului cu istoria cuantica si cu personajele legendare care au populat-o: Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Alexandru Paleologu, Mihnea Berindei, Mihai Botez şi Nicolae Breban, printre altii. Riscurile si le asuma fiecare profan in parte pe drumurle reconcilierilor sale.

Puncte de intrarea in perspectiva propusa pentru a privi re/conciliator si profan Arca lui Noica (ale carei vestigii s-ar gasi pe muntele Ararat de la Paltinis, ce blog de succes ar fi fost Jurnalul gasit acolo daca ar fi existat blogosfera de la Babilon pe vremea aceea) se gasesc AICI si AICI, intr-un articicol de critic, de critic al unui proiectant de Arca, aflat sarmanul (sarmanul Noica) intr-o serie de situatii critice, valorand poate mai mult decat un potop: Critica criticii I si II. Dosarul lui Constantin Noica.

„S-a întâmplat ceva curios în ţara aceasta. Caragiale şi-a pierdut subiectele de inspiraţie. S-a creat, în speţă, o Românie în care nu mai e posibil Caragiale. E ceva regretabil pentru el, dar e bine pentru ţară“ – CN

„Gabriel Andreescu are dreptate să vadă în Noica cel mai eficient agent de influenţă dintre toţi intelectualii români din regimul comunist, suferind de «complexul Stockholm», al ostaticului care empatizează cu torţionarii.” – NM

Posted in Parerea lui Goe | Etichetat: , , , , , , , | 27 Comments »

 
%d blogeri au apreciat: