Fidel pana-n panzele albe unor principii ferme, un gânditor mare si (post)modern, soussigné Seban Foarţă, un geniu nativ al calmburului si vorbei rasucite cu ciucuri, un elevat si elegant provincial, boem cu dispensa, eroic, s-a saturat si a spus NU! Asa NU mai merge. A decis voluntar sa abandoneze peste noapte o cariera intelectuala stralucita, acompaniata de un succes la public (he-he) henorm (si succesul si publicul), la o revista de mare prestigiu, unde isi împărţea si împărăţea gloria cu somitaţi in materie de notorietate si abonament la posteritate, dintr-un motiv simplu şi devastator: imperfectiunea lumii. La acea revista scria, printre zeci, un individ infam care-i lua aerul Gânditorului (unul Sever Voinescu). In apararea unui principiu, dupa o lupta surda cu eul, eroul nostru (un goe) decide sa se sacrifice pe sine oferind ca ofranda (hau-hau d-le Plesu) demisia sa. Un con-citatin se ofera sa-i ofere adapost, gazduire si vizibilizare. La con-citadin personajul infam e banat. Prin urmare aerul inteleptului aflat in gâlcevi cu imperfectiunea lumii este in siguranta. Si aerisirea continuaaaaaa. Insa foarte putin.
Si, unde credeti ca gaseste de cuviinta eroul-martir al inconcubinarii sa se aciueze pentru a continua firesc sa se exprime pe sine? La con-citadin, unul Dorin Tudoran pre numele sau. Ceea ce ar putea parea firesc intre consateni sa imparta acelasi “sait”. Nu? Sau nu. Adica sa pleci de la o revistuţă-prostuţă in care nimeni (nu) iţi intelegea poantele lexico-itelectualo-petrecareţe, repetate pâna la pitrocire, in baza la motivul fara rezon ca ai putea fi perceput ca conlucrator cu unul pe care-l detestai sincer, si vii unde? La unul care a concubinat bine mersi, ca coleg, de pagina, si fara greţuri, cu Ion Cristoiu, Valerian Stan si alte “ciurucuri literare” pe care le detesta “foarte profund” si abitir, inclusiv pe poetul Mircea, până in clipa tragica in care Camelia a binevoit sa-l dea afara si sa-i zdrobeasca cariera de conţopist-jurnalist de la perceptie (caci de atunci nici ca si-a mai revenit) adicatelea si recte la unul care nu-ti impartaseste principiul de baza (pretextul de…). Ca sa ce?
Ca sa ce? Ei, acuma “ca sa ce?”. Oameni in toata firea si nu pricepem “ca sa ce”. Tanarul Foarţă e amorezat de Ziţa. Oplosit ca-classic in viata pe blogul con-citatind, omul are doua ţeluri: sa produca-capodopera si sa zdrobeasca voluptos, fara mila si alte sentimente, contestatari anonimi, din aceia fara opera, fara personalitate, fara identitate, “pliznoţi” pe care-i poti ucide fara teama si fara remuscari. Prima victima a arţăgosului clasic repede vărsătoriu de sange anonim este „nea lucidul” care calcă in capcana intinsa viclean in potecă de catre maestrul Foarţă. Iata faptele:
serban foarta – June 14, 2011 at 10:50 -#20
Nea Lucide,
nu mă supăr pe ‘mneata – parol! – dacă-mi spui (că te văz om cetit, nu glumă) de cine e acest distih ilar: “Când sunt mai puţin lucid/ Parcă-mi vine să-l ucid.”
Lucid – June 14, 2011 at 19:40 – #22
S F: maestre, profund tushat ca v-atzi s-foartza-t inspirandu-va doua versuri-doua. Din pacate, scroafa productziunii culturale rrrominikesti e lesinata in cotetz. Noroc de florin salam ca asa ne mai cunoaste si Parisu’ hartistii.
Şerban Foarţă – June 14, 2011 at 21:23 – #23
Nea Lucide,
cele două versuri au fost confecţionate, în scop strict umoristic, pe vremuri (şi anume în noiembrie 1943), de G. Călinescu. – V. Rima plină, in Cronicile optimistului, EL, Bucureşti, 1964, p. 55. Dacă vrei să-i zici merci, “tuşat” cum eşti, – scrie-i la Bellu!
In încheiere, domnu’ Anonimeni, un sfat cu totul prietenesc: nu te mai străfloca (v. DEX, s.v.) să pari hazos, întrucât, congenital, eşti nesărat!
-=========
Cu cata voluptate il trimite Marele Sfoarta pe micul lucidu la Belu si cum i se mai umple gura cand ii zice nefericitului pseudonimic „domnu’ Anonimeni”.
Incurajat de aceasta victore de etapa, mareţul Foarţă, luptă şi dă-i cu mărunţeii in paralel cu promovarea capodoperei parodice in genul inca neconsacrat al epigramei in metru academic. De Ziua lui Bloomsday (sic), omul care l-a descifrat pe James Joyce cu o usurinta pe care pana si genialul Padina (Ulise de la Corabia) ar invidia-o (daca ar citi romane de Joyce), publica un super-poem interlingual in care-l reda pe Joyce, recompus din cioburi, publicului extra-fin, format din anonimi rasati, de pe blogul Certo-Cra-Tia lui Dorin. Bun. Incantată pana la extaz, o doamna, care frizeaza anonimatul fiind joviala si boema in acord cu standardele locului, se prezinta urgent cu un compliment si cu o critica. Complimentul este adresat maestrului, iar critica unor mizerabili care n-au gustat (nefiind capabili a fi in stare de elevare) fabula-oda.
I-auzi ce zice o doama daca nu, nu:
Daca_nu_nu – June 17, 2011 at 17:16 #7
„E şi spin şi petunie…”
Hmmm…
Joysorrow…
Şi-i joi.
Şi-i „la mijloc de iunie”…
Şi-i „etern”…
Aoleo!!! E ETEEEEEEERN??? Adică peren? Adică e veşnic şi pentru toţi aidoma?! Şi la fel…
– Chelner, ce vin ne recomanzi pentru 20 de ani de la căsătorie?
– Depinde, domnule… Vreţi să sărbătoriţi sau să uitaţi?
Daca_nu_nu – June 17, 2011 at 17:30 #8
Meditaţie (confuză) a unei naive cititoare de bloguri:
Să mă ierte Dumnezeu, că nu vreau să-mi fac păcate, dar văd că nu se mai poate omul bucura de nimic: de-o poezie, de-un cântec, de-un… tablou, de-o… poveste a cuiva, fără să năvălească unul-altul cu bocancii… Aici avem o poezie. Dacă şi la poezie mai umblăm cu strâmbe, apoi chiar ne-om duce surgun dracului pomană… Asta apropo de numerele-alea de telefon de mai sus, sau ce Dumnezeu or fi fiind ele, că aichiuuri nu le-oi putea zice…
Dar, fatalitate. A dracului fatalitate. Odata ce a livrat capodopera, mintea maestrului (si si a margaretei) este calibrata pe omorârea fara teama, fara preget, a jigodiilor anonime. Desi a fost in stare sa-i inteleaga proza lul Joyce, omul de la Timisoara, n-a fost in stare sa interpreteze lauda unei nefericite doamne cu vaste studii de pedagogie, care in loc sa semneze dracului in clar si sa zica pre sleau „Maestre esti mare, numai d-voastra va puteati gandi la asa ceva”, se apuca de metaforuţe nicknimice. Efectul este devastator. Identificand dusmanul (sari coniţa ca varsa masina si s-aprinde) mister Sfoarţă, dă un ragnet de lupta si se repede sa o faca pe doamna, proasta, pre versuri care sa-i probeze da-da-ismul, urmuzian tot, si si cunoasterea lumii si a esentei lucrului in sine. I-auzi cum o besteleste galantul Serban pe imprudenta doamna):
Şerban Foarţă – June 17, 2011 at 20:41 -#9
FABULĂ
Cică un Dacă_nu_nu
Ducea lipsă de IQ;
Şi-a rugat pe Dumnezeu
Să îi dea şi lui de-un leu.
Dumnezeul cel peren
Juca zaruri cu antren,
Neştiind că Einstein nu
I-acordase-acest atu.
„Sfinte Duh! O, Sfinte Duh!
Strigă el de prin văzduh –
Aibi, de ăsta, grijă tu
Dacă vrei, – dacă nu, nu!”
Sfântul Duh exclamă: „Minte,
Dacă nu ai dinainte,
C-ai chiulit când se dădu,
N-am de unde-ţi da IQ!”
MORALA
Poşirca sau ţâşpoaca.
Frumoasa fabula. De şic. Nu zic nu.
Trezit din visare, apropitarul blogului asirguipsit cu moderare, care conta pe con-citatinul fara Dileme mai ceva decat pe Liviu Anton Esei de la Iasi, intru promovarea blogului sau, trimite repede o depesa f.f. urgenta miso-ginului din eroare. Urmeaza un schimb de telegrame de mai mare dragul, o bijuterie de umor si umori pe care o consemnez cu ne/vinovata placere pe (b)Arca:
Şerban Foarţă -June 18, 2011 at 00:47 – #9
Draga Dorin,
aflu, cu stupoare, dintr-un mesaj al tău, că cel/cea care semnează dacă_nu_nu va fi vrut să-mi facă un compliment, chiar un elogiu, – înţeles anapoda de mine. Regret enorm malentendu-ul şi, dacă nu e prea tarziu (iar tehnic, cu putinţă), te rog să ştergi degrabă riposta-mi urmuziană. Sau să postezi, în ETEEEEERNITATE,
palinodia mea pe facebook!
Îmi rezerv, totuşi, dreptul să constat că scrisul ăsta (de pe bloguri) cu aer vag conspirativ şi în doi peri, ca şi recursul la tot felul de pitoreşti pseudonime (nu totdeauna inspirate), e de natură, după cum se vede, să ducă la stupide pocinoage.
Cu mari păreri de rău,
Şerban
Dorin Tudoran – June 18, 2011 at 01:35 – #10
@Serban Foarta, Vina imi apartine integral.
Am sters “riposta urmuziana” si, bazandu-ma pe intelegerea colegilor de forum, am sters si citeva comentarii starnite de malentendu-ul cu pricina.
mihai rogobete – June 18, 2011 at 10:05 – #11
Prea proteguitor sunteţi, dom’ Tudoran; inteligenţa umorului cu care ne încântă Dacă-nu-nu ar fi parfumat forumul cu – sunt sigur – bucuria hârjoanei “sub formă continuată”. Nu-mi retrag zbenguiala din siajul jucăricii dlui. Foarţă.
Daca_nu_nu – June 18, 2011 at 20:43 – #13
Nu. Vina a fost a mea! Eu am greşit în primul rând, pentru că eu, după ce m-am încărcat negativ în altă parte, unde eram acuzată de tot soiul de grozăvii, dintre care cea mai urâtă a fost aceea că „predau” studenţilor „metoda folosirii degetului în răsfoirea dicţionarului”. Inventatoarea acestei noi „metode de învăţământ”, doamna Văran – pentru că despre domnia-sa este vorba – prinzând ideea că mai am de învăţat o grămadă de lucruri (spre deosebire de dumneaei, care nu mai are nimic de învăţat) s-a considerat îndreptăţită să mă apeleze cu dublul epitet „candidă şi inocentă cititoare de bloguri”. Noroc că lecturile domniei-sale sunt mai bogate, deci omenirea nu va avea de suferit în urma ignoranţei mele. În fine, nu vă mai plicisesc eu cu amănunte. Pe scurt: nu i-am mai răspuns, dar au început să apară varii comentarii semnate diferit, iar eu am serioase motive să cred că autorul lor este unul şi acelaşi cu respectiva doamnă. Mă duc, zic. Mă duc la poezia Maestrului Şerban Foarţă, că nu se poate discuta cu femeia aceasta.
Şi-am venit. Am recitit poezia şi-am scris primul comentariu, din care se vede că eram într-o dispoziţie foarte bună. Şi mi-au picat ochii pe comentariul dlui Tudoran… Atunci am văzut negru. Să scrie cineva sub diverse nick-name-uri, am mai văzut chiar aici, doar ne aducem cu toţii aminte; şi eu mai semnam cu tot soiul de nume prin subsolul diverselor publicaţii, până am rămas la acesta. Dar să scrie cineva sub diverse IP-uri, asta întrecea orice imaginaţie… Şi-atunci, la nervi, recunosc, m-am lansat în al doilea comentariu.
Dorin Tudoran – June 18, 2011 at 20:51 – #14
@Daca_nu_nu
Sa fim noi sanatosi, ca nu moare nimeni dintr-un malentendu.
Cat despre doamna de care pomeniti, uitati-o: papagalii, asemeni celorlalte pasari, pier pe limba lor.
Daca_nu_nu – June 18, 2011 at 21:04 -#15
De unde era să ştie Maestrul Şerban Foarţă pe unde-am umblat eu şi cu cine m-am sfădit? Omul şi-a apărat poezia. Şi pe bună dreptate! În locul Domniei-Sale, aş fi făcut exact la fel! Cine ar fi procedat altfel?
Îmi pare rău numai că n-am salvat-o. Recunosc, am fost zdrobită, pentru că n-am avut nici măcar o fărâmiţă de intenţie cârcotaşă. Or, să răneşti o poezie, vai!, acesta-i păcat la cer strigătoriu, după mintea mea. Că mintea mea, în ciuda multor gafe şi prostii pe care le produce, mai judecă din când în când şi limpede. E drept, că nu întotdeauna, şi-aici avea dreptate Poetul, reuşind să fie mare şi de data aceasta, prinzând în câteva cuvinte o temă care-a reuşit să răscolească milenii de poezie: „…nu uita, că doamna are minte scurtă, haine lungi…”. Smerit mă-nchin şi trag nădejde de-ngopare a nedoritei neînţelegeri.
Articuluşul cel de price nu e exclus să fi fost stârnit de vreo intenţie de postumă provocare a celui ce avea în plan să ne dea bătăi de cap vreme de câteva veacuri (trei la număr, cum citim în primul comentariu).
-=========
Realizand probabil ca nu este inca pregatit sa dea piept cu anonimatul, lasandu-l de izbeliste pe a-micul Tudoran, la a-nanghie, a-nonimul Serban Foarţă, despre care satistic vorbind n-a auzit nimeni, si despre care peste 30 de ani (o clipa) nu se va fi auzit niciodata, dispare anticipat si neanuntat, de pe blog, lasand poemele grele, propuse in contumacie de catre poetul convalescent Tudoran, la mana comentatorilor fara op. Intors din boala, conul Dorin incearca sa-l intoarca si pe marele maestru al ciucurilor cu o oda aniversara. Nu-nvie morţii. E-n zadar copile. Ba chiar pulseaza in contra inimicilor comuni numindu-i, fara urma de diplomatie, pe ministrul de externe T. Baconschi si pe reputatul deputat S. Voinescu, lichele patentate. Dar stii? Asa, san-fason:
Dorin Tudoran – July 15, 2011 at 04:23 – #5
@fumuresc, Zis-am eu ca a fost Baconschi? Spuneam “sub-monitori”, adicatelea, mai multi.
Confirm, cel cu numaratul e Voinescu – “apud Serban Foarta” trimite direct la Voinescu.
Confirm, dl ministru este Baconschi.
Confirm, cu totul nediplomatic: doua lichele patentate.
Adica sa vii tu, a carui singura contributie in politica dâmboviţeană a fost cea de consilier de partid si de stat al securistului pur D.Voiculescu, si sa-i numesti „lichele patentate” pe doi intelectuali, care implicandu-se in politica sunt categoric peste nivelul politicianului obisnuit in Romania, nu se poate chema decat intr-un singur fel: tupeu de mofluz.
|
Zona in constructie.
Atentie cad bolovani.
Cica niste semna-tari
Erau frate foarte tari
Si-au rugat pe Dumnezeu
Sa le dea un panaceu
Dumnezeu cel minunat
Era insă ocupat
Si in loc de panaceu
Le-a dat câte un sufleu.
- zahariarobert spune:
sâmbătă, 18 iunie 2011 la 4
@dl goe Vezi ca Socrate nu studiat logica si nici gramatica asta insa nu l-a impiedicat sa devina parintele filozofiei.
Vezi ca Isus nu a studiat nici el asa ceva si totusi a devenit cel mai mare profet al tuturor timpurilor.
Vezi ca Einstein nu a studiat logica si gramatica
Vezi ca Buddha la fel nu a studiat si totusi e uramt si ascultat si astazi de milioane de oamenii.
Cine a inventat logica si gramatica au fost aceia care nu puteau intelege si aveau nevoie de o definitie mai clara de niste ochelari cu duioptri foarte mari pentru creier.:))
Eu nu am un blog de gramatica sau logica eu am blog despre autocunoastere si “filozofie”
- zahariarobert spune:
sâmbătă, 18 iunie 2011 la 3
@ DL GOE(Sau “Dumnezeu” ) )Va rog sa-mi cititi blogul (www.viatalamicroscop.com) si o sa observa-ti ca tot ce scriu vine din ignoranta si din strafundurile mintii mele,sunt ganduri si ideii proprii curate neinfluentate sau corupte,spre deosebire de dumnevoastra care postati numai preluari, reamke-uri si ideii ale altora,spre deosebire de dvs eu nu sunt un stereotip eu sunt original(cel putin eu asa cred).
- zahariarobert spune:
sâmbătă, 18 iunie 2011 la 1
Din aceasta cauza stagneaza lumea si se impotmoloste pentru caunii oamenii se cred mai destepti nu vor sa asimileze sau sa imparatseasca nu vor sa colaboreze ci doar sa se simta mai importanti si sa-si dovedeasca lor insusi ca sunt mai buni.
Asata se obsverva prin faptul ca in loc sa discutam si sa ajungem la o otiune clara si comuna colaborand am ajuns sa ne certam,contrazicem.
Asta este problema omenirii de la inceputuri, unii oamenii nu vor sa accepta ca poate si altii au dreptate ,nu vor sa accepte ca poate exista altii mai inteligeni ca ei de la care au ce invata astfel progresand impreuna,nu vor sa creada ca toti oamenii sunt la fel si fiecare putem invata unii de la altii,si in loc sa ajute si i9nvete nu fac decat sa se inchida intr-o lume a lor unde ei sunt “Dumnezei”.
- zahariarobert spune:
sâmbătă, 18 iunie 2011 la 4
Logica si gramatica mea e foarte buna numai ca dvs nu o intelegeti pentru ca Iq dvs nu va lasa.Domnule am sa incetez a va mai lua in considerare si am sa va arunc in groapa ignorantei pentru ca defapt dvs faceti parte ditre cei care nu vor deveni nimic,din restul,eu unul in prim rand nu sunt agramat pentru astfel n-as fi putut sa termin o facultate,faptul ca scriu asa cum scriu nu este lipsa de gramatica este licenta,scriu asa pentru ca nu am timp de detalii de gen,pe mine ma interseaza esenta ideea in sine.
Daca aceti ceva de corectat cu privinta la felul cum scriu va rog sa trimiteti la rubrica de comment de pe postul meu impreuna cu explicatii,altfel va rog sa nu-mi mai raspundeti si sa-mi sustineti revolta egoista.
|
M-am întrebat de multe ori ce-i apropie pe oameni…
Pe Liviu Antonesei l-am văzut o singură dată,
la un simpozion pe teme de educație.
Pe Dorin Tudoran nu l-am văzut niciodată,
cum niciodată nu i-am văzut pe Șerban Foarță,
pe Vasile Gogea,
pe Nicolae Prelipceanu,
pe George Tudor-InimaRea,
pe Gheorghe Câmpeanu,
pe Mara,
pe No Name,
pe Shadow,
(n.b. , Sierra)
si pe toți prietenii de pe aici…
Cu toate acestea, cu toate că nu ne știm,
nu ne cunoaștem,
ne-am găsit!
Oamenii se găsesc: da, oamenii care gândesc – cât de cât!!! – la fel, se găsesc…
Unii se găsesc pentru PUTERE.
Alții -NU.
Acești „alții” se găsesc pentru împreună-gândire!!!
Deeci???…
Iata care va sa zica ce inseamna un poet / o poetesa. Lucruri multe (enorm de multe) spuse in cuvinte (atât de) putine. Poemul de mai sus si de mai alaturi a aparut pe blogul Cerocratia fara inså så stârneascå, vai, toate ecourile necesara si fara sa capete in capete intreaga atentie, pe care o merita cu prisosinta si pe care autoarea anonima o spera plina de sentiment, un sentiment ascuns neglijent in dublul „ee” din „deeci”-ul atât de final si atât de intrebator. De trei ori intrebator si de trei ori in suspans… Deeci???… Deci nimic. Care va sa zica creatie divina. Doama Daca Nunu a creat ceva (arta) din Nimic. Un nimic destul de mic daca stai sa te gandesti. Daca nu, nu.
Acest poem ar merita sa fie introdus in programa scolara a universului virtual al anonimatului clandestin si sa fie subiect obligatoriu la BAC in fiecare an. Candidati sa stabileasca mereu (si mereu) ce ne invata pe noi acest poem. Acest poem, in care infinitul incape destul de bine, cu larghetze, ca si vesnicia nascuta la tara, tara d-nei Daca Nunu, autoare unica a acestei superbe elegii a nimicului fara ecou, ne invata ca… Buun!
Exista persoane care sub-relationeaza in rea-li-tate. Pe cale de consecinta, importanta de sine nu se in/tâmplå. Si nu se intampla exclusiv din cauza anturajului local (localul de la Corabia, de la Iasi, de la Focsani, n-are a face, tot bomba ordinara, bufet de garå). Si atunci? Ce facem noi atunci? Atunci noi ne urcam frumusel in trenul personal, deghizati in personagii anonime (de ex. d-na Daca Nunu) si facem blatul aiurea (pr)in hyperspatiul virtual al anonimatului clandestin. Acolo, inevitabil, gasim prieteni care „gândesc” la fel. Blatisti si ei. Ne grupam si ne validam, implinindu-ne ceea ce ne mai lipsea.
In poemul manifest, in care deeci d-na Daca Nunu le cere oficial prietenia ilustrilor colegi de intentii, insirati in ordinea prestantei, importantei si a obligatiilor (con-textuale), este vorba despre un gen anume de anturaj politic. Se poate observa ca d-na Daca Nunu ii omite accidental din pomelnic pe d-ni Sierra si pe Neamtzu Tziganu, dar ii omite in mod intentionat si pe neprietenii dl.Lucidul, dl.Andrei I., si pe altii. Cele doua omisiuni s-ar compensa bine una pe alta si ar scuti-o pe d-na Daca Nunu de prejudicii la imaginea virtuala. Apoteoticul pre-final prin care dânsa certifica (si personal) faptul ca grupul moflujilor adunati pe Certocratia pe criterii strict politice (care bârfesc nu gândesc) nu aspira la nicio felie de cascaval (pe care de altfel nici nu le-a oferit-o nimeni) multumindu-se cu dulceatza negândirii-mpreuna (prin care se valideaza atat de reciproc si atat de iluzoriu), i-ar putea aduce chiar un plus la imagine. Pânå si riscantul fel in care d-na-si forteaza in final norocul intreband la plezneala „Deeci???…” n-ar putea stirbi prestigiul rezultat din autoratul unui asemenea admirabil poem in proze, gnoze si nevroze… Dar… Cu psihicul nu te pui. Acesta este marcat intotdeauna, irevocabil, de acte ratate. Desi il vizionase intr-un trecut neimemorial, pe viu, pe foarte viu, pe nearatosul dl.Gogea, d-na Daca Nunu il trece pe acesta, in mod abuziv, la sectiunea „nevazuti”, intr-o incercare ratata de a uita nearatosul. Este momentul in care blajinul d.Gogea (Vasile), suparat ca a fost picat pe locul patru, desi dânsul, la cat de inalt este chiar si de langa podium ar fi mai vizibil spre sala decat „bondocul” S.Foarta pus chiar si pe prima pozitie a podiumului, ii strica anodinei d-ne Daca Nunu, tot efectul artistic, introducand-o cu naduf la sectiunea „ultravizibililor” printr-un contra-poem:
Vasile Gogea– November 7, 2012 at 09:36 – #32
@Daca_nu_nu
Ei, Doamna Marcela!
Nu ştiu ceilalţi…
dar noi doi am avut o plăcută întîlnire,
mai anul trecut, chiar la Alba Iulia!
Habemus documenta (furnizate chiar de Domnia Vostră) :
http://vasilegogea.wordpress.com/2011/05/06/cu-editura-eikon-la-alba-iulia-tirgul-de-carte-alba-transilvana/.
În rest, aveţi dreptate:
unii se “găsesc”, alţii se… “adună”!
La capatul linck-ul oferit cu generozitate de catre sf. Gogea, blajinul turbat, nefe-ricitei d-na Daca Nunu, identificata exhaustiv cu o oarecare identificabila doamna Marcela Ciortea, lector doctor la Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia, traducător din Plotin şi comentator al lui Anselmus, i se rapeste ca prin minune si fara mila tot sexapilul si charmul anonimatului semi-clandestin (n-avea bilet dar era pe mana cu Nasul), in care se ascundea discret si explicatia sub/relationarii din rea-li-tate. Vizionand link-ul cu pricina, mizerabilul misogin selectiv Neamtzu Tziganu, se razbuna si dansul fara scrupule, tot pe Cerocratia, cu largul concurs al moderatorului, referindu-se mârsav la poza Marcelei (vezi mesajul, aoleu, #69). Desigur ca responsabilitata legala-i revine in totalitate moderatorului anesteziat, dar, totusi, moralmente dânsul nu-i vinovat. Dupa ce l-a cenzurat pe Florin Iaru (un alt mare gânditor nedreptatit de catre miniona d-na Ciortea (Marcela), a se vedea mesajul #66 😯 ptiu drace), domnia sa nu-si putea permite sa-l cenzureze si pe blajinul d.Gogea (o fi din Blaj). Nu se facea. Si uite asa se nasc situatiile imposibile ca urmare a actelor ratate de catre doamne uituce, chiar talentate si capabile de poeme admirabile precum cel prezentat mai sus si mai alaturi.
Si pentru ca actiunea filmului se petrece intr-un sat de plescari, din cand in cand, pe ecran, apare o barca. Barca saracului care n-are lotca lui, n-are gasca lui, n-are locului lui (pe Cerocratia, desi ar râvni) si care citeste cu sfintenie, in liniste, Arca lui Goe. Totusi atunci cand vorbeste, vorbele d-nei Marcela Ciortea le-ntareste:
AVP Says:
8 noiembrie 2012 la 12:26
Buna ziua, CMM.
Recentu tau pretin, goe al lu mboe securistrigoe, tocmai misia asta o are p-acilisa : de a pazi ca nu cumva Dorin Tudoran, Andrei Plesu, AVP et aliis ejusdem farinae sa capete vreo autoritate fie si formala, dar nasoala, si sa dea dreaq tovii si baietii comandanti in boala, riscand sa ramana cu salvatoru urmator – asa cum l-au crescut & programat ei haat demultisor – in poala si facandu-se de ris la onor alegator, in pericol de a prefera un independent autentic si nesantajabil, din civilu bobor… oops. De aceea, goe si alti baietzei de la Manastirea Strigoe au primit sarcina nu doar de a-i decredibiliza pe toti disidentii or rezistentii de altcandva cu prezente in hyperspa, ci si de a le toca nervii toata ziulica, spre a nu mai putea face astia si altceva decat sa se holbeze la ce-au mai zis goe, humor si altii asemenea, tavalindu-i non-stop prin troaca in care te scalzi actualmente si domnia ta, precum si prin prezente diurne la gaura din spa… oops. In troaca lu goe strigoe au existat pana mai alaltarea nu mai putin de 15 topicuri dedicate lu mandea, cu insulte, calomnii, ironii ca pentru mortii vii si alte texte d-astea, cica cilibii & candrii, care te-au nebunit pe tine, ca si pe alti copii, de-ai dat in mintea olimoxii… Dixtractie placuta, mey, in raiu pt purcei
* * *
P.S. Daca nu stiti ce este aceea CMM, nu va nelinistiti prea tare. N-ati pierdut nimic (in context).