…
Aveţi o temere personală legată de internet?
Nu. Chiar îmi place. Nu prea navighez, însă scriu texte pe iPhone, trimit mailuri şi citesc cam 15 cărţi în acelaşi timp. Ador că le pot avea în buzunar şi că pot să trec de la una la alta doar cu un click.
Vorbeaţi cândva despre „pornografia dezastrelor“, referindu-vă la televiziuni. E aplicabilă şi Internetului?
Scriitorul J. G. Ballard a identificat, în anii ’70, puterea ştirilor despre dezastre de a ucide sentimentele – o numea „moartea afectului“. Din punct de vedere intelectual, internetul este o mare invenţie. Emoţional, însă, lucrurile devin problematice. Interacţiunile sociale pe care le aveam de-a lungul unei zile nu mai sunt astăzi cu oamenii, ci cu ecranele calculatoarelor şi telefoanelor. Asta e o mare pierdere. Reţelele de socializare au înlocuit un simţ real al comunităţii. Şi da, cred că sunt şi ele o formă de pornografie, fiindcă funcţionează pe un principiu al plăcerii la vederea experienţelor celorlalţi. Literatura actuală e plină de replici de genul: „Oh, m-a scos din lista de prieteni de pe Facebook!“ Şi te gândeşti: Poftim? De ce te preocupă atât? Nu e ca şi cum ar fi fost o relaţie reală…
Una dintre cărţile dumneavoastră, „Cucul şi pupăza“ e povestea unei femei căreia începe să îi crească un penis. Când aţi scris-o, v-aţi gândit la felul în care se transformă feminitatea astăzi?
Am scris-o cu atât de mult timp în urmă! Cred că prin anul 1992…
… Fragment dintr-un interviu scriitorul Will Self
(b)Arca lui goE 