Pre-ambul: Pentru ca intamplator si momental nu avem nicio tragere de inima pentru a compune in cuvinte scrise povestile de nimic pe care le avem in cap (nimicul germinativ, dativ si asa mai departe, (in)vocativ chiar, Nimicule, Bibicule!…), ne-am gandit sa executam niste trageri de timp. Cu ceva vreme in urma, publicul (nostru) larg (cum se spune in limbaj microbistic), format, ex-clusiv, din prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe (care se poate confunda liber, dar nuuumai din greseala, cu dl.Goe) a fost cândva informat aluziv despre iminenta producerii unor proze scurte, dar grele, la rubrica povestilor de nimic. Nu le-am uitat. Dospesc inca. Dar intrucat, intre timp, iminenta cu pricina si-a mai pierdut din actualitate (din motive partial independente de vointa noastra sau mai bine zis a lipsei noastre de vointa), si (pre)simtind o stare de dezertare a-larmanta (Vasile Roaita se pregateste sa traga sirena, pe malul Siretului, unde Venea omoara pe Siret), vin (vorba vine ca vin, ca nu vin de nicaieri fiind deja aici) sa va adresez o intrebare (doua) si sa va propun o tema de meditatie, inevitabila, de altminteri. Am incheiat pre-ambulul.
Ist-ambul. Ce ati zice sa nu se (mai) plateasca amenzi si sa nu se (mai) aplice nicio pedeapsa pentru incalcarea regulilor de circulatie rutiera? Adica sa existe regulile respective, dar sa fie facultative. Daca ai chef sa treci pe rosu, sa treci pe rosu, daca ai chef sa mergi cu viteza (cu orcice viteza), sa mergi cu viteza, sa nu semnalizezi, sa nu dai prioritate, ma rog, libertate aproape absoluta. Haide, ia-ma in serios (nu-ti imagina ca glumesc propunand teribilisme desarte) si nici nu te panica (in caz ca ma iei in serios). Serios. Ce-ar fi? Singura constarangere ar trebui sa fie ca, in cazul in care se produce un accident din cauza ca un sofer a preferat sa nu respecte o regula de circulatie, asigurarea sa nu plateasca nimic, si intreaga responsabilitate (financiara) sa cada in seama soferului cu pricina (reparatii auto, cheltuieli medicale, inmormantari, pensie alimentara, daune, etc)… Si in cazul in care soferul nu poate plati atunci sa fie condamnat la munca fortata sau inchisoare pe viata. Cred ca ar fi mai putin haos in trafic. Oricum si in conditiile legale actuale sunt o multime de „soferi” care procedeaza exact asa cum am propus mai sus si care (tot asa) nu suporta niciun fel de consecinte. Noi n-am propus decat „legalizarea” a ceea ce in mare masura se si intampla. Ceva similar cu legalizarea prostitutiei (care si aceea se amana tot aiurea)… Amenzile si punctele care pica doar pe capul unora (pentru ca, de exemplu, nu poarta centura de siguranta si/sau de castitate) sunt in mod evident un abuz. In fine, nu insist, pentru ca sunt constient ca propunerea noastra este prea revolutionara pentru a putea fi inteleasa si acceptata (macar formal) in toata splendoarea ei, dar mai ales nu insist pentru ca oricum, in curand, regulile si regulamentele de circulatie rutiera precum si amenzile aferente vor deveni obsolete. Masinile se vor conduce singure, unele se conduc deja (si poate chiar vor respecta regulile), soferii vor disparea, iar legislatia rutiera se va schimba din temelii. Juristii vor avea mult de lucru pentru a propune legile care vor fi folosite in rezolvarea litigiilor si problemelor rezultate din accidentele rutiere in care sunt implicate vehiculele care se conduc singure. Tu, prea-cinstite ce zici? Cum consideri? Te-ai lasa (se)dus de o masina care se conduce singura? Te urci si zici: „Du-ma acasa mai masina, du-ma la casuta mea, da’ repede ca ma asteapta nevasta cu masa pusa (aiurea-n tramvai)”. Si ea draguta (Mercedes) te duce. Cine ar trebui sa plateasca amenda daca masina ta depaseste viteza legala sau daca clacsoneaza, de nebuna, in zona in care clac-sonatul este interzis?
Post-ambul. Si am-bulantele se vor conduce singure si vor avea voie sa incalce toate regulile de circulatie, pentru a ajunge degrab la locul accidentului. Si sa vezi dis-tractie.
(b)Arca lui goE 