(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator și ventrilog al celor fără de blog. Despre NIMIC !

Archive for 8 decembrie 2021

Sărbători la blog (I)

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 8, 2021

Vin niște sărbători. Cum procedam? (Nu uita că ești la „blog”!)

… (a)                        … (b)                          …  (c)

Cum vă sună? Depinde (enorm) de intonație. Să intonăm așadar.

Desigur că „niște sărbători” vor fi vedeta prozei scurte care urmează, în care niște autori anonimi (…) au încercat (încearcă și vor încerca) să descopere împreună  (pas cu pas) cea mai bună rețetă de abordare a unor „niște sărbători”, la „blog”, și să propună un manual de utilizare a magiei Crăciunului (spoiler, asta e sărbătoarea) în contextul virtual, imaginar, ireal, al universului de la blog. Abecedarul Crăciunului la Blog. Desigur că la blog și în genere în lumea virtuală nu exista niciun crăciun, nicio sărbătoare și nimic anume de celebrat cu fast sau mai auster. E doar o închipuire. O prefacere. Crăciunul, sărbătorile, magia, atâta cat sunt, sunt acasă, în familie, în realitate, pe strada ta, la tine la țară. Lumea virtuală a blogurilor destinată manifestărilor (mai mult sau mai puțin) anonime și clandestine este un univers paralel, închipuit, o lume artificială, în care personajele au libertatea de a se juca de-a orice, inclusiv de-a Crăciunul. Dacă vor. Dacă nu, nu. Nu-i musai. Nu-i ca-n realitatea-realitate. Așadar prima dilemă de rezolvat ar fi dacă (si) anul acesta (am ajuns deja în decembrie !!!) ne vom (mai) juca, sau nu, de-a Crăciunul la blog. Putem să ne vedem în continuare de fanteziile obișnuite, de hârjoanele obișnuite, în acord cu logica interioară a acestui univers eminamente imaginar, ori putem chiar intra într-o scurtă vacanță la blog (de iarnă, până dincolo de Filiași, dincolo de sărbători, de Crăciun, de anul nou, de sf. Stefan, de sf. Vasile, de sf. Ion), sau, dimpotrivă, dacă tot suntem contaminați (sau nu?), cum-ne-cum, de febra sărbătorilor, de depresia sărbătorilor și/sau de spiritul Crăciunului, în lumea de dincolo, în viețile noastre cele de fiecare zi și noapte de noapte, am putea să împrumutam un pic din energia, fantezia si/sau rutina persoanelor care ne anima personajul, și să jucăm și aici aceeași piesă. Niște măști, aceeași piesă. Așa ar fi convenabil, confortabil, firesc. Vorba aia, abc, vin niște sărbători. Cum procedam? (Nu uita că ești la „blog”!). Că până acuma așa am procedat în fiecare an la blog, așa s-a pomenit (din moși-strămoși). E tradiție deja. 😊 Bă, mai serbăm, și aci, sau nu? Aceasta-i întrebarea? Nu. Acesta e răspunsul. Punem așadar într-o mică paranteză expediția de la Sabadell și studiul profund/profan al călătoriilor inițiatice făcute de alții, schimbam puțin cadrul, muzica, decorurile, ambianța, luminile, ne dăm de trei-patru ori peste cap, ca să intram în atmosferă, și punem de-o lună cadourilor la blog – floarea artificială de la butoniera anonimilor consacrați, deja, ce suntem, declarând deschise festivitățile de celebrare a tuturor sărbătorilor Crăciunului (sunt mai multe), a sfinților și Anului Nou. Aduce fiecare ce poate, din ce-i prisosește pe-acasă, prin minte, sau prin suflet. S-or găsi unii cu suflet. 😊  și pentru că acțiunea se petrece la blog, din când în când pe ecran apare (fantomatic) o (b)Arcă, (b)Arca săracului care n-are lotca lui. Floarea mea de plastic s-a ofilit pentru că am uitat să mă prefac că o stropesc !

(si cu asta am acoperit punctul (c) din ABC-dar-ul pre-facerilor de sărbători. Să vedem cum ne-om descurca cu punctele (a) și (b). Va urma. Vor urma alte dileme… Contez pe OR-ganizarea colectivă.  Si, pentru a intra puțin în ambianța unui cămin primitor, si a iernilor de altădată, să adăugăm un pic de poezie dintr-o mică strofă de demult:  

„De lustră tata-i spânzurat.
În sobă arde mama.
Copiii gâtul si-au tăiat.

Cu lama.”

De obicei, conform tradiției, în preajma Crăciunului, invocând si evocând spiritul acestuia, se practică, inclusiv pe bloguri stilul emoționant (gen „fetița cu chibriturile”). Un eșantion ilustrativ, mustind de emoții poate fi savurat AICI. Este o lectură pe care o recomandam cu căldură dar si prudență, deopotrivă celor cu suflete sensibile si delicate, cât si celor care au un acut simt al ridicolului si al umorului involuntar. Celor care poseda in exces oricare dintre aceste atribute ale firii le sugeram sa ignore cu detașare recomandarea noastră in favoarea oricăror altor lecturi de sezon.

Posted in Arcaluigoeologie | 177 Comments »