(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator și ventrilog al celor fără de blog. Despre NIMIC !

Din când în gând…

Posted by Arca lui Goe pe decembrie 29, 2021

Din când în când, amintiți-vă, nu uitați, să petreceți o oră de pictură, de muzică si poezie…

la Stefania…

… o terapie foarte bună la sfârșit de an.

53 răspunsuri to “Din când în gând…”

  1. neamtu+tiganu said

    Huuups, s-au intilnit tusea cu junghiu, sacu cu petecu, Pat si Patashon, cataraman cu Goie… baga d-alea cu oameni mari, se baga si ei in zeama, cred ca si ei sunt din aia, s-o umezeasca pe secretara. Ha, ha, ha.. .
    Acum trecu pe poze, dee… ei sunt si sensibili, poze kitsch cu natura, mai mult moarta. Ca muzica culeasa din youtube i-a consacrat, da si poiezia.
    Astept poiezii d-ale lui

    mi-e dor de-o pizda ranceda,de tara,
    uitata pe-o prispa-n luna mai…
    as vrea sa suflu-n ea ca intr-un nai,
    dar cineva-a mai cantat la o jumara

    Apreciază

    • Esti previzibil. Un disperat previzibil, caraghios si trist. Dar reușești să fii mult mai comic decât îți închipui dându-te saltimbanc… si confirmand involuntar cât de adânc te-au atins de fapt micile adevăruri oferite tie in dar, gratis… Păcat ca ești atât de limitat intelectual si lipsit de (orice) talent… Mare păcat . Câtă artă se pierde pur si simplu în focul care te macină-n zadar. Rămâne-n seama spectatorului să-si imagineze (cum o știi, cum o putea) cum ar fi sunat un poem adevărat născut din energia ofticii lui Romică, o mahala proastă, care si-a luat-o-n bot.

      P.S. Te cam agiți în van. Categoric e mai tare Iosif. Esti un mizilic si in postura de troll. Dar totuși, da-i-nainte sărmane, poate prinzi locul doi la concurenta cu ORa de smiorcăiala… manifesta-te aici, ca deh, unde altundeva, ești si tu omul cu blog, niciun comentariu…

      Apreciază

      • neamtultiganu said

        Dobitocule, daca te crezi in juriul „romanii au talent”, vei ajunge sa-ti pui streangu daca te uiti in oglinda.

        Poate ai auzit vreodata ca pe linga talent, ca talent au si maimutele, mai exista acel ceva, mult mai important, care se numeste omenie, ceva ce tie iti este complet strain. Fii atent sa nu-ti musti limba, mori in chinuri de propriu-ti venin.

        Apreciat de 1 persoană

        • D-le Neamțu Țiganu, îmi pare sincer râu de suferința pe care cu masochism si exhibitionism ții să ti-o provoci in public. Faptul că dai vina pe mine pentru durerea ta indecentă mi se pare un fapt pur si simplu fistichiu, o notă suplimentară a caracterului tau infect si a lipsei de respect față de tine însuti. Ma rog nu c-ai avea ce să auto-respecți, ca deh, prost ești, gregar, ignar si needucat cât cuprinde, fanfaron, închipuit, nesimțit si tupeist, ce rahat ar fi de respectat la o asemenea căzătura de doi bani? Mai nimic. Tine cont ca nu te-am chemat eu aici. Ai venit singur. Si ai decis singur să zăbovești. Mă întristează că ești atât de tâmpit încât nu realizezi nici măcar pe departe cat de caraghios si de jalnic ești având impresia că poți păcăli, fie si pentru o secundă, pe cineva cu ceva, în legătură cu ceea ce te face sa vii aici. Esti un dobitoc expirat care caută socializare si atenție, fără sa aibă habar cum s-ar putea obține așa ceva altfel decât fiind obscen, primitiv, jigodie de mahala, adică ceea ce ești. Si atunci, pentru că acesta este singurul fel in care-ti poti obține atenția, profitând de faptul ca Arca lui Goe este unul dintre putinele locuri in care sunt lăsate sa se manifeste liber lepădături ca tine, ti-ai inventat pretextul ăsta că s-ar fi luat cineva de tine si că ai venit să pedepsești ofensa. A venit Rromică cu pula-n gura si cu oglinda-n mână, să demaște impostura lui Goe, doar că narcisist cum e o tine invers si se îngrozește de ce vede. Băi amărâtele dacă nu-ti e rușine pentru tine însuti de felul in care ești si te manifești, măcar să-ti fie pentru nepoțica ta. Ea stie ce fel de persoană e bunicul? Când o ții pe genunchi, ce-i spui? Să-i sugă pula lui Mos Craciun? Sau cu ea vorbești in germana? Te-ai cam scos cu limba germană, că de, acolo nu stie nimeni ce fel de limba română vorbești tu, reziduul mahalalelor, si ti-ai trecut mai ușor in umbră teapa, incultura si impostură. Asa că fi bun si scutește-mă de gargarele tale stupide si de pretențiile de onorabilitate. Mars. Nu uita să-i transmiți omagii doamnei si admirația mea pentru anduranță. Iar tu fii atât de bun cu tine si încetează să mai vii pe aici. Încearcă la OR pe blog sau chiar la tine, la „no comments”. Asta daca ești in stare sa accepți un sfat de bine. Si daca nu, tot bine.

          Apreciază

          • neamtu+tiganu said

            Omul e un animal social. D-aia merge la circiumi, d-aia se-nghesuie in orase, in loc sa stea pe vf muntelui, d-aia se da in barci pe bloguri, ca gazda, sau ca musafir. Ca tu, timpitule, d-aia ti-ai tras blog, sa te dai dastept, d-aia te-ai bagat in multe locuri, sa socializezi, sa te laude secretarele si gospodinele.
            Deci a ma acuza ca sunt normal e din putul gindirii goie. Apropos, umblu prin multe locuri virtuale, ma comport asa cum e locul respectiv, cind sunt bloguri de aviatie sunt tehnic, sobru, concentrat, cind sunt de bancuri, rid si spun bancuri s.a.m.d.
            Stii f bine ca sunt inteligent, chiar f inteligent, chiar daca, nu asa, cu virsta, incep sa am sincope.

            Faptul ca te-am injurat mi-a facut f bine, m-am simtit eliberat, chiar se fac cursuri de reducere a stressului prin tipete, injuraturi, box, spart. De altfel o meriti cu virf si indesat!

            Apreciază

          • Foarte drăguț (sau invers) să dai vina pe vârstă. Asta în afară de faptul că comiți, astfel, o discriminare. Maine-poimâine o să dai vina pe copilăria grea si pe originea socială sau etnică. Cel mai urât este însă să mă acuzi pe mine de fapte pe care nu le-am comis, sau de tăinuirea unor lucruri pe care le-as ști si încă foarte bine. Din câte știu eu ești prost, nu inteligent, dovadă chiar si acest comentariu cu care încerci să dregi busuiocul, înșirând banalități firoscoase, cu aerul că ai contrazice zicerile inverse ale altcuiva, încercând să te justifici, să te explici.

            Nu, nu umbli prin chiar atât de multe locuri virtuale, ci doar prin câteva… Ce si de ce-ti imaginezi tu că faci in acele locuri este totalmente irelevant si neinteresant… Relevant este ca din cvasi-infinitatea locurilor în care teoretic ai putea să te manifești, te manifești în doar câteva, așa cum ești tu, nu cum e locul (după cum sugerezi, încercând să plasezi responsabilitatea, vina, în altă parte, oricui altcuiva, dar nu tie). Cum s-au selectat locurile pe care le vizitezi si în care te manifești (pentru că simți o potriveală, o compatibilitate) este rodul întâmplării… multe altele ar fi fost la fel de (ne)potrivite să te dai tu în stambă ca să te simți bine, eliberat, etc. Altele, poate, nu, deloc… Pe Arca lui Goe normal ar fi să păstrezi linia de mijloc, si să te comporți făcând o medie armonică a felului în care te comporți în toate celelalte locuri virtuale. In toate, toate-toate, nu doar în celor pe care, întâmplător le vizitezi si le poluezi cu ființa ta. Fă media asta, că ești inteligent (dacă zici tu) si procedează în consecință. Sau invers, dacă simți nevoia să fii teribilist si să tasezi limitele liberului arbitru. După cum ti-am mai spus, indiferent de cum procedezi, dinspre partea mea, tot bine e. Că si eu sunt la fel de inteligent ca si tine si știu să mă comport cu fiecare vizitator așa cum e vizitatorul.

            … si pentru că mult timp de mă mai hârjoni cu tine anul ăsta nu prea mai e, profit de ocazie să-ti urez în avans un an nou fericit, alături de cei realmente dragi, cu sănătate, înțelepciune, socializare si chiar cu inteligență. Emoțională. Asa să-ti ajute Dumnezeu. Eu nu mă supăr. 🙂

            Apreciază

    • O.R. said

      Iarbă verde, iarbă deasă, iarbă proaspătă de-a noastră,
      Oare iți mai dă fiori?
      Când alergi cu limba scoasă,
      după vrăbii, după ciori.

      Apreciază

    • Oare nu e ciudat că un personaj precum Neamțu Țiganu se grăbește să deschidă intempestiv lista comentariilor la un topic nou cu intenția vădită de a insulta, de a scuipa, de a strica, si se așteaptă în același timp să fie tratat cu omenie. Mare comedie. In general trolii de azi, amețiți de vrăjeala corectitudinii politice, nu se mai mulțumesc cu libertatea de exprimare, cu faptul că nu sunt blocați, cenzurați, banați, interziși (cum poate ar merita). Nu frate, vor musai să-i tratezi omenește, blajin, cu blândețe, cu precauție, că sunt sensibili, gingași, vulnerabili.

      Apreciază

  2. Pentru mult-plănuita si mult-amânata călătorie in piața San Rock din Sabadell pe 19 mai 2012, ar merge cred un mic ocol, tot in 2012, pentru o simpla repetiție generală, de încurajare si pentru a vedea cu ochii Balada Calatorului.

    Apreciază

    • Bau Bau said

      Mulțumesc, Ștefania! La mulți ani domniei tale și blogului!

      Apreciază

      • Firul povestii „Stefania”, țesută din alegerea ilustrativă a unor tablouri, compuneri muzicale si poezii, merge riguros către esențializare. Anul acesta (care stă să se încheie) a propus doar două articole. Probabil că la anul va mai propune unul singur… In mod aparent paradoxal povestea nu-si diminuează farmecul si substanța. „Stefania” rămâne un reper, un personaj, un caracter, care-i oferă spectatorului plăcerea imaginarului, făcându-l pe acesta să-si închipuie aievea felul de a fi al persoanei care migălește respectivele alegeri spre a le oferi gratis privitorilor ca la teatru… Din câte-mi pot imagina eu Stefania este un caracter foarte consistent. Fragil dar consistent si plin de autenticitate. Cred că merită mulțumirile si urările spectatorului.

        Apreciază

        • O.R. said

          Ei, as, m-am fript. De la anu veti vedea 0 postari. Vizibila Stef v-a deveni invizibila Stefy.

          Apreciază

          • Dorințele tale de țoapă denotă deopotrivă prostie si nesimțire.

            O notă proastă merit si eu pentru că am avut atât de mult timp răbdare si optimism cu o paparudă de doi bani, încăpăținându-mă să cred, împotriva evidentei, că e ceva de recuperat din acest rebut. Poate numai cu Calomfirescu să fi avut mai multă răbdare. 😦

            Apreciază

    • Bau Bau said

      Apropo de Sabadell. Aduc și eu pe cineva.

      Apreciat de 2 persoane

  3. Ma întreb (retoric desigur) dacă cele două doamne care au apreciat cu like propunerea de a petrece o ora prin scufundare în pictură-muzică-poezie (închegate uluitor într-un tot, după o rețetă incredibilă, într-un dozaj neașteptat de armonios) știau de mai înainte de blogul Ștefaniei sau se află la prima atingere. Blogul Ștefaniei, apărut pe lume in 2010 (având așadar aceeași „vechime” cu Arca lui Goe) are o istorie specială, dar, dincolo de istorie si astrologie, este o poveste, un basm uluitor, scris fără cuvinte, un roman, un poem, despre Stefania si despre metamorfoză. Sunt sigur că cei care vizitează blogul de pictură-muzică-si-poezie vor admira în egală măsură si povestea de printre rânduri. Este literatură meta-spontană de cea mai bună calitate. Pe final de an, nimic mai potrivit. 🙂

    Apreciază

  4. fotosinteză12 said

    Blogul dnei Ștefania este frumos. Multă muncă și dragoste pentru artă și frumos. Totuși am avut sentimentul de înghesuială. Fiecare tablou în parte este superb dar admiratorul are nevoie, zic eu , de un pic de spațiu ca să îl admire, să găsească detalii, să urmărească linii, forme, emoții. Să respire liniștea și sentimentul autorului.
    Așa toate claie peste grămadă, plus multe floricele și inimoare au avut darul, mai degrabă, să mă bulverseze.
    În altă ordine de idei, mă pregatisem de un foc de tabără cu castane.🙂

    Apreciază

    • Nu mă îndoiesc de faptul că aveți dreptate. Am sesizat si eu ceea ce spuneți d-voastră în ceea ce (țineți să) spuneți, si că există într-adevăr perspective (pasagere) din care lucrurile pot a/părea așa. Probabil că si d-voastră ați sesizat că ponderea acestor detalii (asupra cărora insistați), în ceea ce creează personalitatea locului respectiv (si mecanica motivațiilor si mijloacelor din dotarea persoanei care a construit acel loc), este realmente nesemnificativă, si că altele sunt lucrurile importante care merită sesizate, observate si apreciate la acel blog. Si totuși ați decis să insistați pe invers. Din acest punct de vedere ponderea lucrurilor oglindite în comentariul d-voastră este stricată, defectă, nepotrivită, inadecvată. Probabil că este exclusiv vina Arcei lui Goe, care a reușit să vă facă să credeți (prin cumulul anarhic de ambianță si întâmplare pe care-l găzduiește si întreține) că aceasta ar fi fiind de fapt atitudinea potrivită față de blogul Ștefaniei (care riscă enorm prin simplul fapt de a fi recomandat de dl. Goe, atrăgând astfel atenția în special asupra parților sale criticabile… „Dar afară de acestea vor căta vieții tale să-i găsească pete multe, răutăți si mici scandale – Astea toate te-apropie de dânșii… „ Apropo, blogul Ștefaniei denotă mult mai multa autenticitate, armonie, prilej de încântare, simț artistic, sofisticare si rafinament decât blogul d-voastră (de ex). Nu?

      In altă ordine de idei, felul în care este percepută natura unui loc din univers depinde enorm de viteza cu care ne deplasam prin acel loc. Peisajul vizibil de pe o autostradă pe care de obicei mergem foarte repede, devine de nerecunoscut atunci când împrejurările ne forțează să mergem încet prin acele locuri. Dacă pe blogul Ștefaniei veți porni muzica pe care o propune si veți merge la pas de la o melodie la alta, fără grabă, citind poemele si rămânând secunde întregi în fata fiecărui tablou, observându-l in detaliu, intrând în povestea lui, veți pierde pe drum senzația de înghesuială. Pretz de vreo oră, dacă aveți o oră de „pierdut”. O oră să fi fost amici, să ne iubim în gol… Dacă nu, desigur că puteți defila cu scroll prin imagini, alimentând sentimentul de claie peste grămadă, plus multe floricele și inimioare si bulversare.

      Apreciază

      • Stely said

        Am stat si eu ( pret de vreo ora -doua) pe blogul Stefaniei. Am privit, am ascultat muzica aferenta si am citit cu placere motto-urile si poeziile adecvate . M-au impresionat foarte mult picturile . N-as putea sa spun care mi-a placut mai mult- detaliile , culorile , acuratetea fiecareia, dau viata imaginii:vezi norii care se misca pe cerul albastru, apa care clipoceste in rauletele care trec pe sub podete, printre copaci sau care sta nemiscata , plina cu nuferi, matasea broastei etc .”Campul cu maci „este extraordinar , la fel si „Foisorul din parcul vech”i . Cladirile , cabanutele sunt deosebit de bine lucrate . Ideea ca, desi timpul a trecut peste ele – a se vedea verzeala zidurilor , muschii de pamant asezati pe acoperisul foisorului iti dau senzatia de vesnicie. Nimic nu pare deteriorat de trecerea timpului.
        Sunt convinsa ca doamna Stefania este un artistt plastic consacrat. Trebuie ca picturile acestea , multe la numar, sunt expuse undeva in vreo expozitie . Sunt prea frumoase sa fie expuse doar pe blog si , mai mult,sa nu fie chiar valorificate. Faptul ca sunt expuse pe blog nu inseamna altceva decat dorinta de a fi vazute de cat mai multi iubitori de arta. Pentru asta o felicit si totodata ii multumesc .😇
        P.S. Am citit si cateva topice , dar si niste comentarii de la inceput . Am vazut ca acum sunt inchise . Pacat . Am senzatia ca existenta comentariilor ar fi dat si mai multa viata picturilor.

        PPS. As vrea sa fac o mica precizare privitor la expresia din comentariile neamtului tigan , „secretara lui Goe”ce s-a vrut peiorativa . Uite ce vreau sa spun: cei care nu reusesc sa citeasca printre randuri respectul cuvenit unei persoane deosebite, pentru ce si cum scrie, sunt niste trogloditi. L-am ” citit” pe D-l Goe inca de la inceputul Arcei lui Goe. Am avut si eu niste momente ciudate pe care acum le privesc cu amuzament dar si jena. Ceea ce vreu sa spun este faptul ca nu ma afecteaza deloc asocierea cu „secretara”. Sunt secretare si secratare , langa un om de mare valoare culturala , stiintifica etc. As fi mandra sa fiu secretara (cu adevarat) a d-lui Goe. 😀

        Apreciat de 1 persoană

        • @Stey – Nu aveți cum să fiți secretară (desi vă descurcați excelent in arhiva, la documentare si organizare) pentru că sunteți deja membru fondator pe Arca lui Goe. Culmea ironiei este că până si zgubilicul teribilist Neamțu Țiganu are o oarecare contribuție „fondatoare” in acest sens pe Arca lui Goe (poate chiar mai mult decât are pe blogul lui banal, ne vizitat si ne comentat; mă rog asta ne fiind prea greu).

          P.S. Nu știu daca Stefania este un artist plastic consacrat (inclin sa cred ca nu, întrucât artiștii au o doză necesară de narcisism care-i împiedică să buchisească in promovarea artei altora), dar am certitudinea ca este un mare iubitor de artă, inițiat, cu gust si rafinament. Felul in care-si alege favoriții in materie de pictură, muzică si poezie, îmi pare a fi o captivanta poveste despre anonima Stefania, din lumea largă, într-o falie secreta a universului. Nu știu cum as putea descrie senzația pe care o am gândindu-mă-ma că blogul ei are practic aceeași vechime cu Arca lui Goe, si că in acest răstimp, „a scris”, prin alegeri de tablouri, muzică si poezie o istorie alternativa a felului in care poate răzbate un blog/ger.

          Apreciază

          • Stely said

            Am urmarit mai multe topice cu expunere de picturi pe blogul Stefaniei, dar exista in subsolul acestora numele pictorilor respectivi si datele de nastere (cred). Acestea din urma nu aveau nici o prezentare a autorului , decat o mica semnatura in coltul din dreapta. Am marit putin si mi s-a parut ca este semnatura „Eu ” scrisa caligrafic. Toate acestea m-au facut sa cred ca dumneaei este autoarea. Mi-ar fi placut sa faca o mica prezentare a paginilor cu picturi. Insa imi face impresia ca este foarte timida , ca de altfel si Fotosinteza. Venind vorba de blogul d-mneai sunt unele asemanari cu al Stefaniei. Ma feresc sa fac aprecieri . Se vad insa aceleasi procupari si inclinatii pentru prezentarea frumosului .
            P.S. Imi place foarte mult si blogul domnului Castanman . Cred ca va potriviti in multe privinte. As vrea sa se „incinga” acel foc … As sta cuminte, deoparte, doar sa va citesc (privesc) Poate revine si Nostrastella sa-si ocupe locul in B(arca) .

            Apreciază

      • fotosinteză12 said

        Mi-am exprimat sincer percepția. Da, blogul meu, mă reprezintă: este sărac în emoții, cultură și informație.

        Apreciază

  5. castanman said

    Interesantă propunerea ta cu Stefania. Voi urmări.

    Apreciat de 1 persoană

    • Ștefania si mai ales meta-Ștefania… Nu știu dacă voi nimeri ținta aleasă, dar asta rămâne secundar, importantă fiind intenția si ratare acesteia… Ratând, spectatorii vor înțelege si accepta mai ușor ce ai vrut să spui. Cred. 🙂

      P.S. Presupun că prin intervenția ta începe să i se re-organizeze ordinea de idei d-nei Fotosinteza12. Voi urmări. 🙂

      Apreciază

    • O.R. said

      Mă puteți urmări și pe mine. Bineînțeles că în cazul meu urmărirea trebuie să fie ca-n filme!

      Apreciază

      • castanman said

        Când singuraticul domn R. a ajuns
        din întâmplare în chiar apropierea
        domnișoarei sensibile N., el i-a spus:
        „mă bucur că existați, domnișoară”.
        La tăcerea mirată și indignată a ei, a răspuns:
        „ați fi putut, mă gândesc, să nu existați”.
        Dar imediat, încercând să repare greșeala, a spus,
        și de altfel aceasta-i era și convingerea fermă
        (pe care acum regreta s-o fi pus la-ndoială)
        „vă felicit pentru faptul că existați, domnișoară”.
        Înțelegând (prea târziu) că întrecuse măsura
        și devenise cam cordial, se corectă, cum urmează:
        „vreau să spun, propriu-zis, că de fapt
        mă felicit pe mine pentru faptul că existați”.
        Abia acum domnul R. săvârșise o gafă enormă.
        Cât ai clipi, înțelese că ultima-i frază
        era de un echivoc scandalos, cu subsoluri hibride
        și intențiuni refulate, ba chiar
        de o vanitate absurdă (ca și cum domnișoara
        i-ar datora cât de cât existența),
        că din aceasta reiese un fel autarhic
        și solipsist de a fi, în sfârșit, se făcuse ridicul.
        Schimbându-și cu totul dicțiunea, domnul R. deveni analitic:
        „adică, voiam să constat că sunteți o persoană sensibilă”.
        Formula aceasta avea, evident, un cusur:
        cuvântul „persoană” strecura nu știu ce aluziv, ca și cum,
        domnul R. fiind o persoană, domnișoaara la fel, prin aceasta
        o comunitate ar exista între ei,
        un soi de frăție, de apartenență
        la aceeași familie.
        „Mai bine zis, am constatat cu plăcere obiectul sensibil”.
        Și după o pauză, în care roși:
        „Vreau să zic o idee sensibilă, sau, oricum,
        posibilitatea unei atare idei, sau
        bănuiala (în fond destul de obscură) despre putința,
        în general, a ideii că în principiu
        se poate admite că dacă
        existența e genul suprem și inexistența
        există, atunci inexistența e existență, deci
        nu există și, în consecință…”
        Aici domnișoara sensibilă N., din pricina
        ciudatei purtări a ciudatului domn, deveni
        în ușoara-ncețoșare a serii așa disparentă,
        încât domnul R. a conchis: „Doamne, iată că iarăși vorbesc
        singur pe stradă, probabil că iarăși
        am uitat să iau picăturile”.

        Apreciat de 1 persoană

        • O.R. said

          Din reveriile domnului R, de Mihai Ursachi
          Foarte frumos.
          Multumesc!

          Apreciază

          • @OR – Sper ca începi să-ti faci o idee despre locul in care-ti vei continua ucenicia virtuală începând de la anul. N-as vrea sa te știu lăsată de izbeliște in tara nimănui, dimpotrivă, mi-ar plăcea să te știu la casa ta, pe măsura ta. 🙂

            Apreciază

          • O.R. said

            Niciunde, nu-i pentru mine, mai bine ca pe bArca. Asa că nu mai plec. Na beleaua că rămân. Dar, mă voi reinventa. Voi fi mai tare și mai mare. In creștere exponențială.

            Apreciază

          • Sincer să fiu nu prea cred. Dar mă rog, dacă s-a sculat ambiția pe tine, nimic nu te poate opri să încerci. Te însă anunț oficial că nu ești binevenită si că prezenta ta în aria comentariilor este indezirabilă. Esti o creatură superficială si tupeistă, un troll OR-dinar si vei fi tratată ca atare.

            Apreciază

  6. AdAmAmA789010001120222 0xyzw said

    „O rasă rafinată de poeți și visători, filosofi și conducători.”
    „O rasă înțeleaptă dincolo de timpul lor și în curând să moară înainte de timpul lor.”
    – Un vânător de suflete –
    ShalOM, Ralg-Zurli-Cast-Goe…איינג. אינטלקטואל טרנסצנדנטלי Orient-Express, le voyage d’une légende

    Apreciază

    • Iosif Greblea ești o creatură sărmană, un idiot inofensiv, un spălat pe creier, si totodată un jeg nesimțit, o lepădătură de joasă speță care se chinuie nu atât sa-si câștige mizera-i existentă virtuală, cât să-si umple timpul gol, de parazit, să polueze si să spurce toate locurile in care ajunge adus de vânt. Reacția ta la topicul curent era ușor de anticipat. Deocamdată te invit să încetezi abuzul de a posta off topic, nesolicitat, si de a produce si reproduce zgomote, clișee si alte gunoaie care-ti populează neuronul bolnav. Sfatul meu ar fi sa mergi totodată si să consulți un psihiatru. Impresia mea este ca ești bolnav si instabil. Ar trebui să apelezi la ajutorul unui specialist înainte de a fi prea târziu. In mod categoric nu te îndrepți într-o direcție bună.

      Apreciază

Lasă un comentariu