HUVACA (II)

… Starea narațiunii

1 Aprilie

Mitologic, legendar si exemplar 1 Aprilie este ziua aniversarii nașterii d-lui Goe, menționată ca atare în arhivele Arcei din cală. În mod traditional 1 Aprile este totodată ziua delicată dedicată demascării d-lui Goe, operațiune de care s-au tot ocupat multi voluntari de lungul timpului, iar atunci când voluntarii au obosit, s-au epuizat, extenuat, etc. sau s-au plictisit de-au au ajuns la exasperare, blazare si resemnare, ca să nu rămâie iarăși d-l Goe fără demascare, ne-am ocupat noi personal de această operațiune de carnaval (a se revedea materia din urmă cu prozele de 1 Aprilie, în care l-am demascat pe d-l Goe de nu s-a văzut). Anul acesta nu-i vreo excepție. Tradiția va continua, demascarea va continua, iar legenda se va consolida.

Vom trece mai întâi revistă tentativele de demascare si de demistificare ale altora (voluntarii misionari cu auto-amorsare), iar apoi, în cele din urmă, dacă nu vom încurca borcanele, vom sparge oalele si vom mânca sarmalele, si ne vom demasca noi înșine fără milă, în ideea ca „urma scapă turma„.

PARA-N-Teză: (Recent ni s-a înscenat o demascare-n reluare, sanchi la sticri pe doi, in care sticri s-a deghizat in iepure comisar care sare sa-l someze iarăși pe dl. Daniel Onaca să fie d-l Goe, ceea ce d-lui a refuzat discret, declinând oferta prin ignorare. Bine acuma oferta, după ce că nu era originală (ci un plagiat ordinar), mai era si prematur propusă, fiind avansată mult înainte de 1 Aprile, de către Sticri cel precipitat, specializat in auto-defenestrări precipitate).

Știu că știi dar totuși îmi fac datoria si-ti reamintesc faptul ca la noi, pe Arca lui Goe, 1 Aprilie tine toată luna, până inclusiv pe 31 Aprilie… (nu tot anul, ca-n restul lumii)… un-doi-trei… pleacă lupul după zmei, cine nu e gata l-am dat gata cu lopata!

Bloguri de 1 Aprilie (păcăleala si demascările interpretative vor veni si se vor adeveri în comentarii adăugate ulterior, pe 1 Aprilie):

1. conul Dorin : Jurnale, memorialistică, memorie. (fără zonă de comentarii 😦 ) [va urma]
2. locul unde se pot comenta totuși unele din articolele conului Dorin, de către anonimi bine cunoscuți precum celebrul T-IR. [va urma]
3. Donald Trump, America și Statuia Libertății. – asa zice Radu Mârza: Istoric, iubitor de cărți și de călătorii, de geografie, colecționar de cărți poștale, timbre, bancnote, traducător. [va urma]
4. La Florin un „Doliu” (light). [va urma]
5. la eFicţiune avem un Chestionar: Conţinutul, ritmul şi calitatea vieţii sexuale la menopauză. [nu va mai urma]
6. Ideotei 69 un anonim îi oferă, fără sa se deconspire un trandafir albastru. Drept urmare Ideota 69 schimba foaia… si limba, trecând de la română la italiană. [va urma]
7. Abisurile te arata cu degetul. [si va urma]
8. Simona (Tache nu Halep) vrea o rochie cu buline. Un comentator dezolat (de bine) zice că vrea prea puțin. Lucrurile sunt complicate [va urma]
9. „Simt enorm si vad monstruos” zicea cineva, cândva, undeva. (blogui-m-as si n-am cui). Mofturi! // Este vorba despre scriitorii Maricel si Maricica si despre felul în care autorului îi moare muza.. De ce pana mea… (asta e din Eminescu) … [va urma???]
10. Tony tace, la Renata e liniște de o tai cu bomfaierul (Finis coronat opus), iar la Adore e praf… spulberat uneori de câte o rafala de vânt care aduce fani la Orfani. [va urma, va urma, va urma].

De 1 aprilie vom răsfoi cele 10-12 arce de mai sus si pe cele 10 de mai jos…

Nu am aproape nicio treaba cu Facebook-ul (dar în mare cam am idee cine, ce si cum se întâmplă pe acolo). Nu vreau sa extind discuția in zona FB dar as pomeni doar ca unii dintre bloggeri si cei din siajele lor fie provin din zona FB, fie au migrat si acolo (nesătui de spațiu de etalare si socializare) si se manifestă cu apucături specifice. Înainte de a-ti aduce in atenție câteva eșantioane cu bloguri „în stil FB„, as pomeni în treacăt o mărturisire a lui Sever Voinescu (…) despre relația sa cu FB-ul:

Poate că știți sau nu, de zece ani am părăsit rețeaua Facebook și tot ce aud că se întîmplă acolo mă face să fiu încîntat ca de una dintre cele mai bune decizii ale vieții mele. Tot ce aflu că se petrece în acea „rețea de socializare” (ce socializare!) îmi întărește concluzia că Facebook scoate tot ce e mai rău din oameni, că le stimulează, ca un fel de drog, prostia și impertinența, că, în general, e populat de versiunea cea mai rea a oamenilor și că, în planul lucrurilor care contează în viață (cel puțin în viața mea), este mai degrabă cronofag și toxic. Vorbesc, firește, despre actorii Facebook, despre cei activi, nesățioși să posteze, să se agațe de comentarii și să colporteze (în Facebook se zice „să șeruiască”). În timp, am spus ici-colo, unuia sau altuia, că nu am cont de Facebook. Ei bine, nu puțini dintre amicii care au cont pe Facebook, ba chiar au acolo o viață secundă (sau poate chiar viața principală), s-au simțit imediat datori să mă țină la curent cu ce se mai întîmplă în micul lor salon din marele ospiciu. Ca și cum e de neconceput să nu știu ce mai e pe Facebook, o grămadă de oameni au grijă de mine, nu cumva să rămîn „neinformat”. Astfel, primesc zilnic, pe WhatsApp, capturi ale unor postări de pe Facebook, care mă privesc mai mult sau mai puțin. În proporție covîrșitoare, de nu cumva integral, ceea ce-mi transmit ei sînt înjurături și sudălmi. (text extras de aici)

Bloguri de 1 Aprilie în carnaval (cu păcăleala inclusă):

11. Vrabia are dileme: Eva sau Maria. [va urma]. Dar vrabia are si certitudini: „Luați-i adevărul” (îl da ieftin. Gratis). [va urma]
12. Sticri calcă-n străchini. In multe strachini. Dar cu grație de balerină. De ex. promovează șarlatani: „REMINDERS – NEALE DONALD WALSCH„.
13. Papagigli – un papițoi libidinos care postează poze deocheate cu fete minore, scremându-se să fete versuri deșucheate (atât de scabroase că până nici Poteci-lele de Dor nu le comentează). Ca să mai rupă din monotonie postează si poze cu mâncare vomitată (!!!) si conspiraționisme despre decadența occidentului si măreția lui Putin. Ca sa vezi ce-l excita pe Papy arunca o privire AICI. [va urma]
14. Poteci de dor (si afecțiuni care nu dor) – Realități tăcute (??? – irealități gălăgioase) [va urma]
15. Ecoarata – 20, luate câte una. [va urma?]
16. Oana On-Off – Sâmburi, Prier (foste filozofii la minut)… când public, când privat. [va urma].
17. Benefica Aurelia AlbAtros, inimioare, iconițe, tricolor. Unde ești tu Aurelie? [va urma]
18. Lunea fictiva, Miercurea fără cuvinte, Floare de colt, pe scurt Suzana (un alt fel de Poteci de dor, tot asa ne dureroase). [va urma]
19. VERONICISME & VERONICISME – o-ho-ho! [va urma]
20. Neamțu Țiganu Concediu. [va urma]

Si na acuma, să nu uit, mențiunile speciale: desi nu este vorba de un blog-blog, este totuși o locație în HUVACA unde se manifestă un birlic sub-numit Aldus. Acesta are epifanii la Papagigli (care-i atesta Democratia din Rusia), si multe alte feluri de megalo-fonii, precum oxifonia, microfonia, cacofonia si mai ales rinofonia (că Aldus vorbește pe nas, exclusiv pe nas, unde mai mult s-cobește decât vorbește). De exemplu, când îi cășună d-lui poate scoate AUR pe nas, de la el dintr-o-poziție (ciucită).

La o adică se poate conta si pe alta Entitate.

Si acuma distracția. Urmează 1 Aprilie, luna păcălelilor, luna demascărilor, luna demistificărilor, ziua domnișoarelor, doamnelor si domnilor Goe, ave, vivat, aleluia. … în subsidiar…

Nu uita de: Bancul Zilei | Cinci Minutele Zilei | Poezia Săptămânii | Tema Săptămânii | EXPLICATIE!

Update: Mi s-a părut că de întâi Aprilie nimic n-ar fi mai potrivit, ca farsă, decât un pamflet despre starea narațiunii HUVACA. Farsă serioasă, nu glumă. M-am documentat cu migală, am ales eșantioane reprezentative, toate cu mare potential liric si mai ales tematic, ilustrative, bune ca baza de discuție de 1 Aprilie luna asta, pe care să le si pot propune publicului fără să-mi pară rău că le fac reclamă mascată, gratuită si in/utilă. Spirit anticipativ fiind, mă așteptăm desigur la timiditate, mai bine zis la sfioșenie, din partea titularilor mostrelor special selectate din programul de revelion, dar nu mă așteptam ca oferta propusă să fie tratată cu atâta reținere si parcimonie de către prea-cinstitul cititor citit si unic al Arcei lui Goe, de parcă s-ar fi așteptat ca onor d-l Goe să spargă gheata la fiecare eșantion, iar d-lui cititorul citeț să vie doar mai apoi la copcă, sau să se ducă pe copcă. Noroc cu Renata care s-a dat un pic pe gheată, descoperind o relicvă fosilizată de vrabie pe care s-a apucat s-o împuște cu vorbe de ocară, spre disperarea Aldusului, i-responsabilul nostru cu auto-distribuirea moca in rolul de mamă a răniților si mutilaților si cavaler protector al cauzelor pierdute (ca călăreț fără cap)… in rest iepurisme cât cuprinde. Așadar farsa a eșuat. Dar… mai ales farsa a reușit. Vivat! Zona comentariilor (care pe Arca lui Goe este întotdeauna baza, topicul fiind mai mereu doar un moft), a reușit admirabil să redea starea narațiunii in HUVACA. Mai elocvent de asa nici că se putea. Aferim, dar să nu ne ferim, ci să tot oferim (prilej) căci luna de întâi Aprilie e încă tânără, de-abia la început. Farsa continuă cu alte surprize dintre cele mai imprevizibile. Tu ești mandatat să le livrezi. Știu că poți. Știu ca vrei. Știu ca nu ai cum evita… Dacă-i bal să fie bal, că nu-i bai, nu?