Carne
Posted by Arca lui Goe pe iunie 21, 2011
Amintiri despre viitor
Creşterea numărului populaţiei generează o problemă serioasă: criza alimentară. Cercetătorii japonezi au găsit soluţia salvatoare: creează fripturi comestibile din fecale umane.
Mitsuyuki Ikeda, cercetător la laboratorul Okayama, a obţinut carne bazată pe proteine din excremente umane, potrivit news.yahoo.com.
Cercetătorii au extras acele proteine şi au creat o friptură artificială, care conţine 63% proteine, 25% carbohidraţi, 3% lipide şi 9% minerale. Carnea are culoare roşie, datorită unui colorant alimentar, este apoi aromată cu proteină de soia şi chiar are gust de vită.
Studiile arată că industria ambalării produselor din carne este răspunzătoare pentru 18% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Profesorul Ikeda este conştient de bariera psihologică peste care trebuie să treacă pentru că oamenii nu vor să accepte că mâncarea lor este fabricată din fecalele proprii sau ale semenilor, însă speră ca în timp şi acest aspect să fie rezolvat, în favoarea unor motive mult mai logice: responsabilitatea faţă de mediul înconjurător, costul şi faptul că are calorii mai puţine.
Sursa:
Creşterea numărului populaţiei generează o problemă serioasă: criza alimentară. Cercetătorii japonezi au găsit soluţia salvatoare: creează fripturi comestibile din fecale umane.
Mitsuyuki Ikeda, cercetător la laboratorul Okayama, a obţinut carne bazată pe proteine din excremente umane, potrivit news.yahoo.com.
Cercetătorii au extras acele proteine şi au creat o friptură artificială, care conţine 63% proteine, 25% carbohidraţi, 3% lipide şi 9% minerale. Carnea are culoare roşie, datorită unui colorant alimentar, este apoi aromată cu proteină de soia şi chiar are gust de vită.
Studiile arată că industria ambalării produselor din carne este răspunzătoare pentru 18% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Profesorul Ikeda este conştient de bariera psihologică peste care trebuie să treacă pentru că oamenii nu vor să accepte că mâncarea lor este fabricată din fecalele proprii sau ale semenilor, însă speră ca în timp şi acest aspect să fie rezolvat, în favoarea unor motive mult mai logice: responsabilitatea faţă de mediul înconjurător, costul şi faptul că are calorii mai puţine.
Sursa materiei prime: AICI.
Update: Omenirea este pe cale sa inlocuiasca economia liniara cu cea circulara, transformandu-se pe sine intr-un soi de perpetuum mobile cu combustie strict interna. Nu doar problema alimentatiei a fost rezolvata ci si cea a apei potabile. Iata ca urina este reciclata pentru a recupera apa de consum (AICI), astfel incat viitorul e luminos. Nu mai trebuie decat sa se renunte la prejudecati si sa fie folosita judicios materia organica bogata in nutrienti din corpurile celor care mor. Se pot face niste biscuiti excelenti (am vazut intr-un film)… nu doar sapun. Ceea ce se pierde in procesul de reciclare papa-pipi-caca-biscuiti (din cauza ca de… randamentul nu poate fi 100%) se poate recupera prin incurjarea eutanasierii asistate precoce si uite asa omenirea isi castiga incet, incet indepententa in raport cu resursele planetei. Ura.
(b)Arca lui goE 
neamtu tiganu said
nea Goe, uit un blog care cred ca merita http://paulmelian.de
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
pardon http://paulmelian.de/blog/
ApreciazăApreciază
rongo said
– Care-i problema, tatae?
– Nu ştiu, ce să mai mănânc, doctore, că nu mă mai cac.
– Căcat.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
????? Vai Rongo!
ApreciazăApreciază
Kibby said
vai dle Rongo, cu cacatu atit de-aproape de deliciosii mici, vaaaii
hihihi
ApreciazăApreciază
rongo said
V-aţi făcut o părere, dacă nu greşită, despre mine, cel puţin incompletă. Sigur, ţineţi la miştocăreală?
ApreciazăApreciază
Polichinelle said
@ Rongo
Pentru a ne scuti de o amplă caznă portretistică, ne puteţi da măcar un indiciu despre cum ar trebui să vă închipuim?
Să înţeleg că cei oripilaţi sunt defecţi. Dacă vă găsesc un ins extravagant scindat, cu o falcă în eter şi cu una în latrină, iar nu e bine, e inadecvat. Ar fi culmea să pendulaţi între harfă şi vidanj.
Presupun că nici tipul hieraticului de rect nu sunteţi…..
Prin urmare, ce soi de interlocutor sunteţi?
Salutations distinguées,
Polichinelle
ApreciazăApreciază
rongo said
Homo sum, nihil humani a me alienum puto: Lucretio.
ApreciazăApreciază
Polichinelle said
Menschliches, Allzumenschliches… (Nietzsche)
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Polichinelle – Nu stiu daca veti fi reusit sau nu sa-l atingingeti pe dl.Rongo cu replica d-voastra dar cu siguranta va pot spune ca ati reusit sa-l enervati pe flegmaticul Askimet. Ati descoperit se pare combinatia soc de simboluri fonemice care-l fac sa trimita spontan in spa(s)m un mesaj nevinovat. Nici nu stiti dintre ce fel de „texte” v-am recuperat mesajul…
ApreciazăApreciază
rongo said
Numai să nu confundăm interdicţia cu inexprimabilul. Vulgaritatea e mai totdeauna dublată de gândirea vulgară, prin intransigenţa faţă de retorica elevată, refuzând-o şi, astfel, blocându-şi tocmai şansa de a replica subtilităţilor – „transcendente”, pentru ea – manipulării şi oprimării. Vulgaritatea e un fel de rachiu ameţitor – obstrucţionist – interdictiv, în definitiv. Cu alte cuvinte, anti-interdictiva frusteţe agravează, adâncind, din limbaj în gândire, interdicţia. Limbajul vulgar nu slăbeşte cătuşele oprimării, ci le strânge mai tare. A, dacă, dublat de cel elevat, are acces la auto-reflexivitate…
Nici vorbitorul sclifosit nu stă mai bine, căci exclusivismul e intransigenţă – cenzură, în cele din urmă. Sârma ghimpată poate fi şi de argint.
Dezideratul simplităţii nu-i realizabil fără complicat de inexprimabila transgresare, atât de preţiozitate, cât şi de vulgaritate, prin stăpânire.
ApreciazăApreciază
arcaluigoe said
@Rongo – Indraznesc (din suflet) sa sper ca nu aderati total (ca marca pe scrisoarea) la teoria propusa in mesajul trimis la 2011/06/22 at 9:03 A.M. si adresat d-lui Polichinelle. Mesajul cu pricina, incumba prin incubare germenul totalitarismului netranscendent. Mesajele celorlalti (meta-mesajele y compris) si nu doar limbajul (vocabularul y compris) sunt (cumva) oprimante, constrangatoare, intransigente prin simplul fapt al existentei lor. Nu numai cele care sunt orientate ferm impotriva noastra (a convingerilor ori sentimentelor noastre ori chiar a fiintei) si in care se incearca des-fiintarea noastra prin contra-zicere, ci si cele in care ni se canta in struna (lin sau fals, nu conteaza) sunt oprimante si constrangatoare, orientate impotriva unei stari anterioare pe care am incercat sa o consfiintim prin cuvantul nostru anterior (despre care vom fi sperat ca este ultimul cuvant, ca vom fi avut ultimul cuvant). Orice mesaj ulterior (just sau nu), adugat de catre un post-vorbitor, denota faptul ca mesajul propus anterior (de catre noi ca, vai, ante-vorbitori) este gresit sau incomplet, ceea ce este, in cele din urma, ofensator, oprimant, constrangator… Dar toate aceste „constrangeri-oprimante”, interioare exprimarii libere, sunt acceptabile, trebuie sa fie, in orice DIALOG inclusiv sau mai ales in cele polemice. Atata vreme cat nu suntem cenzurati si ni se ingaduie dreptul la replica (dreptul de a „oprima” inapoi) si cata vreme replicile noastre nu determina alte reactii decat cele verbale ne aflam pe taramul libertatii. Aceasta libertate incepe sa se termine atunci cand incercam sa incriminam felul de a vorbi (vulgaritatea sau sclifoseala) interlocutorului, ignorandu-i mesajul (sau absenta mesajului). Vulgar sau sclifosit, ori decent pana la banal, un mesaj gol de continut ar trebui desigur respins. Prin ignorare. Nu altminteri.Celorlalte mesaje trebuie sa le acordam libertatea de a curge in forma care-i este comoda, familiara, potrivita vorbitorului, acceptat ca interlocutor. Si apoi, d-le Rongo, chiar de ar fi altminteri si ar fi just si „democratic” sa denuntam „vulgaritatea si sclifoseala”, cine e indreptatit sa spune unde incep acestea? D-voastra? Moderatorul? Opinia publica? Sau ar trebui votat…
ApreciazăApreciază
Polichinelle said
@ dl. Goe
m-aţi emoţionat până la ţâpuritură… vă mulţumesc că aţi plonjat munificent în cloacă – pardon! într-un latent meniu creofor – pentru a-mi mântui replica de brunuri asasine… 🙂
ApreciazăApreciază
rongo said
Toate ingineriile sociale totalitare au mizat pe efectul obedient amplificator al vandalismului verbal şi material, încurajându-l chiar, şi nu atât ca proces defulator de calmare, cât ca mijloc de auto-demoralizare prin vectorul de autodistrugere activat. Când am folosit, într-una din discuţiile anterioare, oximoronul „temniţa libertăţii”, gândul mi-a pornit din această idee. Nu-mi permit să fiu vulgar, chiar dacă interlocutorul asta aşteaptă, fiindcă atentez la starea mea spirituală, înainte de toate; chiar dacă-mi stânjenesc partenerul de dialog prin limbajul meu politicos, îl ajut să-şi însuşească sentimentul respectului de sine şi, mai ales, prin abilităţile expresive ale discursului elaborat, să constate,de facto, şi disponibilităţile acestuia de străpungere, nuanţare, clarificare,….. de contra/atacare a perfidiei tehnicilor de manipulare atât de sofisticate. Nu-i suficient să nu stânjeneşti altuia libertatea, pentru a te socoti liber, ci trebuie să-l şi ajuţi să nu şi-o zădărnicească.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Rongo – Cu acest „ajutor” pe care ar trebui sa-l acordam altora (unora) pentru a nu-si zadarnici ei insisi libertatea lor si, pe cale de consecinta, abilitatea de a ne socoti noi insine liberi, cred ca intram fie in poezie fie in ceata. Este adevarat ca totalitarismele se bazeaza (se pot baza) pe „vandalism verbal” dar se bazeaza mai ales pe „denunt” si „cenzura”. In aceasta ordine. Sa denuntam asadar „vulgaritatea” ca sa putem apoi denunta si ofili liber si „pretiozitatile” ce denota decadenta si putreziciune, instrumentul prin care „aristocratia” (incapabila de transgresare) umileste „poporul”. Denuntul fiind primul pas spre interzicere. Asta imi pare un mod uneori inteligent dar injust de a evita o discutie „la obiect”. Frustul verbal si/sau rafinamentul verbal in exces, vulgaritatea si pedanteria deopotriva, ar trebui sa fie ultimele lucruri pe lista celor care ne stanjenesc (libertatea ?!) si ultimele care ar trebui sa ne preocupe, mai ales in spatiile virtuale, dominate de deplin-pseudo-anonimat. V-as intreba cum ii sa-i alegem (dintre foarte multi care au nevoie) pe cei carora sa le acordam acel ajutor necesar in contra zadarnicirii libertatii lor. Nu cred ca ne putem considera „misionari” ai acestei cauze daca „ii ajutam” doar pe cei care intra intamplator in atingere cu noi, pentru a ne contra-zice. Si deloc pe ceilalti. Dupa cum am observat…
ApreciazăApreciază
rongo said
„vulgaritatea şi pedanteria……ultimele care ar trebuie să ne preocupe, mai ales în spaţiile virtuale…”, când comunicare este exclusiv verbală? Cum, „ultimile”, în mizda păsii ?
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Rongo – 🙂 🙂 – Dorind sa fiti convingator prin a-mi arata cat de neconvingatoare pot fi (ar trebui sa fie) ultimile ultimative din mizda pă-si, ati reusit sa ma convingeti de contrariul. Daca mai era nevoie. Sper ca si pe d-voastra. La fel.
P.S. Sa inteleg si ca insinuati cumva ca comunicarea exclusiv verbala ar fi un soi de… pleonasm logic? Si ca d-voastra nu cunoasteti si nu acceptati alte genuri de (non)comunicare? Sunt in mare incurcatura.
P.P.S. Voiam sa zic doar ca anonimatul adanc in care ne aflam ar trebui sa fie o proteza suficient de eficienta in efortul nostru constant (sper) de a nu lua lucrurile comunicate verbal la un mod prea personal. De reusita acestui prim pas depind si succesul eficientei comunicarii si satisfactiile aferente diverismentului inclus in joc. Acest joc. Pe calculator.
ApreciazăApreciază
rongo said
Vă ridicasem, dle. Goe, o minge de bombă la fileu. Anonimul e, de fapt anonimi: copilul care şi-a pierdut maul, adolescentul, tânărul şi, pe rând, personalităţile maturizării noastre. Sau, pentru a înlătura echivocul, rând pe rând, oamenii de silex, de piatră neşlefuită şi/sau şlefuită, de bronz şi de fier, care, prin omenire, cucăie în fiecare, dacă aproximăm, că fiecărei vârste îi corespunde o mentalitate. De ce să promovăm numai fiinţa tribală, a cărei trivialitate vine din visceralismul extra/cosanginar, celorlalte lăsându-le pumnul vârât de triumfalistul raţionalism, pentru care istoria este o ladă de gunoi, în gură ? Egalitatea/demintatea oamenilor vine din cea a culturilor. Şi dv. – sunt convins – că-l ţineţi pe Lao Tse în aceeaşi cinste cu Kant.
Dle. Kibby, n-aţi auzit că „cine vorbeşte, se mărturiseşte”? Cu dv. sunteţi în conflict, nu cu mine.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Dupa estimarile mele extrem de aproximative eficienta/randamentul comunicarii dintre Dl.Rongo si Dl.Goe este in jur de 20% cu o marja de eroare de circa 40%. Asadar n-aveam cum, decat cel mult din intamplare, sa profit de bomba oferita la fileu. Am cam bagat eu de seama ca vorbim ca surzii. M-am bucurat insa sa constat (scuze pentru sasafonie) ca suntem genul de surd care n-aude dar le potriveste. Pe telefonul fara fir. Rezultatul fiind nostim pe alocuri.
Mi-ar placea sa aud mai multe despre cum vedeti d-voastra idea ca „Egalitatea/demintatea oamenilor vine din cea a culturilor”.
ApreciazăApreciază
Kibby said
da, dle Rongo starea de conflict cu mine – reala – face parte din banalul proces al cautarii de sine. eu si alti miliarde de anonimi banuiesc, nu vad vreo problema speciala aici
aceasta stare nu ma impiedica sa ma situez in dezacord cu asertiile domniei-voastre pe un subiect dat si nici nu ma impiedica sa va savurez umorul.
apoi, daca e reala, va urez succes in misiunea dvs.
Cheers!
ApreciazăApreciază
rongo said
Vă cer scuze, că nu pot râmăne pe metereze, dar intru-n măcel, cu infernul unui grătar a trei chile de mici, bere, şmecheri căcălău şi mândre gagici. Dacă-s teafăr, mâine vin la raport.
A la votre!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Eeeeee! Da’ ce? E duminica? Pofta buna, sete buna si… toate cele bune, cerute de abundenta celor mentionate. Sunt convins ca petrecerea va afecta imperceptibil (deci decisiv) felul in care va fi sa continuati idea.
ApreciazăApreciază
Kibby said
ei pe toti dracii din iad, dar si cind glumiti sinteti serios dle Rongo??
va cer umile scuze daca am gresit
ApreciazăApreciază
rongo said
Nici cea mai dură sudalmă nu mă supără, fiindcă, pricepându-mă să-i răspund cu supra măsură, o dau pe glumă. Aveţi întrucîtva dreptate: când mă surprind serios, mă umflă râsul.
ApreciazăApreciază
neamtu tiganu said
Umoru romanesc se bazeaza pe sex, umoru nemtesc pe fecale, mie nu-mi place umoru nemtesc!
ApreciazăApreciază
Doina Popescu-Brăila said
De acum înainte trebuie să te gândeşti de două ori dacă te duci la un botez ori un parastas organizat de persoane responsabile şi prietenoase cu mediul, că s-ar putea să te trezeşti cu un căcat în farfurie! 😛
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Cred ca in curand va exista si varianta pentru vegetarieni. De la vegetariani, pentru vegetarieni. 🙂
ApreciazăApreciază
rongo said
Dna. Doina, vreţi să spuneţi c-am ajuns la unipartidismul ecologist ?
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Omenirea este pe cale sa inlocuiasca economia liniara cu cea circulara, transformandu-se pe sine intr-un soi de perpetuum mobile cu combustie strict interna. Nu doar problema alimentatiei a fost rezolvata ci si cea a apei potabile. Iata ca urina este reciclata pentru a recupera apa de consum (AICI), astfel incat viitorul e luminos. Nu mai trebuie decat sa se renunte la prejudecati si sa fie folosita judicios materia organica bogata in nutrienti din corpurile celor care mor. Se pot face niste biscuiti excelenti (am vazut intr-un film)… nu doar sapun. Ceea ce se pierde in procesul de reciclare papa-pipi-caca-biscuiti (din cauza ca de… randamentul nu poate fi 100%) se poate recupera prin incurjarea eutanasierii asistate precoce si uite asa omenirea isi castiga incet, incet indepententa in raport cu resursele planetei. Ura.
ApreciazăApreciază
rongo said
Am văzut filmul care bate viaţa.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Si viata bate viata. Cica c’est la vie.
ApreciazăApreciază
Doina Popescu-Brăila said
@Rongo
Dna nu-i cu mine. Sunt doar eu, Doina.
În naivitatea mea credeam că ecologist înseamnă să iubeşti şi să aperi apele, pădurile, aerul şi ecosistemele.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Nici Rongo nu-i cu d-voastra. A plecat la petrecere cu mici si gagici.
P.S. Eu credeam ca ecologist se cel care studiaza ecologia. La japonezi se pare ca ecologist e cel care studiaza fiziologia. 🙂 Si mai si (ex)trage invatamintele care decurg din ea.
ApreciazăApreciază
Polichinelle said
@ Rongo
eu nu vă cerusem să vă justificaţi – doct – micul episod scatograf, ci doar să lămuriţi, pentru curioşi, constanta de taifas (virtual) a obrazului domniei voastre…
cât despre scabrozităţi, sifilisuri şi sictireli – mă înclin în faţa celor ce reuşesc să adulmece – cu ele cu tot – copleşitoarea discreţie a unui zeu.
Polichinelle
ApreciazăApreciază
rongo said
Dragule,
nu numai că blogurile şi forumurile sunt oglinzi adevărate, ci-s vii. Revistele literar-culturale în care public nu au retur, sfera preocupărilor obligându-mă să-mi adaptez continuu discursul tocmai socotind că transcendenţa nu-i înafară; e incendenţă, e ” între”. Între cuvintele metaforei – ca intuiţie verbală – inclusă terţiului, nu exclusă.
ApreciazăApreciază
Kibby said
ei,ei dle Rongo dar sinteti excesiv in rationament – o variatiune pe aceeasi tema am intilnit la dilema unde este importanta nu ideea ci persoana care o transmite. Faceti si dvs un pas elaborat in “zona” si spuneti ca important nu e ideea ci felul in care se formuleaza pt ca formularea ar modela continutul insasi.
Cu tot respectul, acesta e un (alt) exces, va lipseste „calauza”, vreau sa zic senina acceptare-care-nu-mai-necesita-talpa-pusa-propriei-vanitati
hmmm, dar n-as vrea sa fiu nici eu excesiv 🙂
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
@Kibby – Vai dar ce v-ati ingalbenit 😉 pe topicul asta… Cred insa ca, asa galben (de soare) cum va aflati, aveti mare dreptate. De doua ori. Intai ca intr-adevar, asa este, (inclusiv la Dilema) se incearca in mod discret si insidios acreditatrea ideii ca imortanta persoanei care d-enunta un text precum si forma in care este d-enuntat textul exced importanta continutului acestuia pana la a-l anula sau chiar pana la a-l intoarce pe dos. Si doi la mana, si aveti iarasi dreptate, asta nu e nici frumos nici sanatos.
In cele din urma, pe dl.Goe nu l-ar deranja foarte tare aceste tentative, sortite oricum esecului (pentru ca s-a obisnuit cu ele, ca dracul cu tamâia 🙂 ) dar ceea ce ma deranjeaza cu asupra de masura este usurinta cu care promotorii respectivei acreditari ne(deonto)logice accepta pierderea meta-mesajului inclus in „forma” cu care vine „continutul”.
ApreciazăApreciază
rongo said
Cu „…formularea ar modela conţinutul însuşi.” l-aţi citat pe Wittgenstein, din Caietul albastru, dle.Kibby. O călăuză!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Si Henri Wald sustine la fel. Ceea ce denota bune sanse de concordanta cu realitatea (Ce este realitatea?) Tocmai de aceea ar trebui sa nu ofilim „formele” ci sa le citim. Nu? In favoarea meta-comunicarii. Trebuie sa recunoasteti ca ceea ce se intampla aici si in toate locurile similare este intr-o mult mai mare masura meta-comunicare decat comunicare. Ordinara.
ApreciazăApreciază
Serafina Dafinescu said
Asta nu e drept. Adică din kk se face carne, iar din pi-pi doar apa? Ar trebui sa se reunească savanţii şi să scoată măcar bere, bruna sau blonda dacă nu chiar vin rubiniu, dulce si aromat ca să meargă cu carnea de miel japoneză.
ApreciazăApreciază
AnaAyana said
asta-i bună, după ce că s-au strofocat savanții, marea mi-ar fi mirarea să vină cu alte noutăți: stop joc, totul e toxic!! ne retragem cuvintele!
ApreciazăApreciază
AnaAyana said
Soluția: un petic de pământ, o mănă de semințe, apă și .. spor la lucru. Grădina proprie și personală, cu sperietoare de ciori, cu tot ce trebuie 🙂 De aici poate și un lanț de magazine, hehe.
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Pare foarte simplu! Cred totusi ca mult mai usor s-ar intoarce Adam si Eva in Paradis decat homo sapiens la sapa.
ApreciazăApreciază
Doina Popescu-Brăila said
În copilărie aveam o mică solă de căpşuni în curte şi în fiecare primăvară amenajam o sperietoare de ciori. Într-un an un ţigan a sărit gardul şi a furat şi căpşunile şi beţele şi capotul galben cu dunguliţe negre din dotarea sperietoarei.
ApreciazăApreciază
arcaluigoe said
Ecologie in integrum!
P.S. Corect ar fi fost sa ziceti un cetatean de etnie rroma.
ApreciazăApreciază
Doina Popescu-Brăila said
Ţiganii îşi revendică denumirea istorică de ţigan. Mădălin Voicu susţine că nu există rromi ci doar ţigani.
Şi pe de altă parte, dacă balaoacheşul era cetăţean nu-mi fura căpşunile şi sperietoarea de ciori.
P.S. Chizdaromă! Poftim! Sunteţi mulţumit? Asta-i culmea corectitudinii politice!
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
Cocoana, sa ma pardon de impresie, dar eu bag seama ca numai v-ati facut sperante degeaba. Acuma daca ati pus sperietoare de atras ciorile de… Daca sperietoarea trage cu ochiul si face fasoane vezi bine ca bagabontii de etnie indo-europeana atâta asteapta. 🙂
P.S. Sper ca nu veti crede ca am vrut pentru ca sa va fac un atac. Asa era poezia.
P.P.S. Asta cu Chizdaroma ca culme a corectitudinii politice cred ca poate concura cu succes o definitie deja faimoasa (apropo de topicul pe care ne aflam) a corectidudinii politice:
Corectitudinea politică este o doctrină, cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, şi promovată rapid de mainstream media (mass-media oficiala) lipsita de scrupule, care susţine afirmaţia cum că este întru-totul posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată.
ApreciazăApreciază
Doina Popescu-Brăila said
Ce coincidenţă! Eu abia m-am întors de la petrecerea cu mici şi gagici mici… 😛
ApreciazăApreciază
Dl.Goe said
O fi fost aceeasi petrecere!
ApreciazăApreciază