Astazi 16 Aprilie, este ziua de nastere a lui Charlie Chaplin, ingerul nascut de Inviere si dus candva, intr-o zi de Craciun, de Nasterea Domnului. As fi vrut sa scriu, cu acest prilej, cate ceva despre Charlot si despre filmele acestui erou, a carui ruda saraca (foarte saraca) ma simt uneori, cu umila aroganta. Sunt filme pe care le-am vazut de nenumarate ori si ale caror replici le stiu pe dinafara. Adica pe de rost. Am in minte fragmente ale unei pledoarii (inutile de altfel) prin care sa justific de ce mi se pare ca „Luminile Orasului” este cel mai bun film al lui Chaplin si unul dintre cele mai bune filme ale tuturor timpurilor. Mi-ar placea sa aduc vorba despre mijloacele prin care maestrul (un fel de Caragiale cu aparat de filmat) a reusit sa-si asigure o incredibila libertate de exprimare… Un univers aproape infinit. N-am azi ragazul de a cauta poarta potrivita spre locul potrivit. Voi incerca saptamana care vine sa pescuiesc, din afara, unele amanunte, instantanee de pastrat pe (b)Arca, din oceanul senzatiilor adunate adulmecîndu-i capodoperele mute. Sper sa fiu norocos. Pana atunci, celor care cred sau celor care nu cred in destin, in zodii si horoscop, celor subtili si celor categorici, le-as aminti ca tot in aprilie ii comemoram nasterea si-i aniversam moartea unui alt mare tragi-comic: Adolf Hitler. Nascut in acelasi an cu Chaplin, la distanta de doar 4 zile, micul Adolf a impartit cu acesta aceeasi configuratie astrala, aceleasi premise ale debutului, aceeasi zodie si dupa horoscopul chinezesc si dupa cel (zis) european cu micul Charlie. Poate ca din acest motiv destinele le-au fost foarte asemanatoare (dincolo de unele deosebiri, nelegate de ursite) ba chiar li s-au atins pe alocuri, la mustata. Si nu numai.
 |
 |
 |
 |
Intrucat n-as vrea sa conteze cineva (oricine) prea tare pe faptul ca voi avea saptamana viitoare mai mult noroc la pescuit (…) decat a avut varul meu Santiago, va vând de pe acuma un pont: un excelent restaurant pescaresc, la care lucreaza un chef profesionist, se gaseste AICI.
Update: Felul in care un barbat vorbeste, felul in care se imbraca, felul in care isi cladeste succesul, eventual financiar, cariera, opera, capodopera, pot spune multe despre el si despre valoarea sa, dar nimic nu poate oferi o imagine mai clara si mai realistica despre cate paralale face un barbat decat ceea ce se oglindeste in femeile care l-au iubit sau la care a avut succes. Marele artist Charlie Chaplin are acoperire in aur si in aceasta privinta. Iata numai cateva dintre multele femei importante din viata sa:
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Update:
O mie de neamuri, plecate, domoale,
Te cauta-n ceruri, in vis, in pamant,
Ascuns te-au gasit in cuvant.
Sfarama cuvantul: cuvintele-s goale.
In felul sau marele Chaplin era un mic dictator. Autoritar si capricios ca regizor, perfectionist si meticulos, repetand la nesfarsit scenele, pana ajungeau la perfectiunea ceruta, Charlie Chaplin lasa putin spatiu de miscare si democratie „subalternilor” sai, vazuti ca simple instrumente tehnice necesare desavarsirii capodoperelor sale. De altfel foarte putini isi pot aminti, luati pe nepregatite, vreunul dintre celelalte nume trecute pe genericele atat de popularelor sale filme.
 |
Directed by Charlie Chaplin Produced by Charlie Chaplin Written by Charlie Chaplin Starring Charlie Chaplin Music by Charles Chaplin Editing by Charlie Chaplin |
Maretia succesului, precum perfectiunea cubului decapitat al lui Nichita, este data uneori de ceea ce este smuls intregului. Chaplin a avut multe femei dar nu pe toate. Detaliul prezent prin absenta se reflecta foarte bine si-n imaginea uneia dintre femeile pe care Chaplin nu le-a avut si pe care a trebuit sa o inventeze. Necunoscuta oarba, anonima incapabila sa-si vada valoarea, o oarecare Virginia, si nicio alta, trebuia sa fie veriga de legatura intre fictiune si realitate, ca parte de neinlocuit in procesul de intrupare a perfectiunii numita „City lights”.
 |
 |
 |
 |
(b)Arca lui goE 