(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Tropii din Entropie

Posted by Arca lui Goe pe februarie 4, 2022

… barbar cânta femeia aceea… si-n jur era așa: răscoală (dezordine si haos – entropie)

Entropie este un cuvânt cu sonorități malefice care face trimiteri adânci spre semnificații profund neliniștitoare, către anarhie si haos, către ananghie ontologică. S-ar putea spune că o apropiere prea mare de sensurile sale absconse, poate avea efecte nefaste, poate aduce ghinion, depresie sau chiar nebunie totală. Ludwig Boltzmann este doar una dintre victimele cu notorietate care a resimțit din plin efectele unei prea mari apropieri de universul sensurilor si sonorităților „entropiei”. Entropia a reușit să-l golească complet pe Boltzmann de sensuri, (de orice sens), adăugându-si-le sieși, sporindu-si-le, con/ducând în cele din urmă la degradarea entropică a minții savantului până la limita la care acesta a cedat, sinucigându-se. Oribil cuvânt. Il include în întregime pe bietul Boltzmann, care a contribuit fără să vrea la consacrarea termenului si la instaurarea puterii acestuia in lume (lumea oamenilor) pentru cine stie cât timp de atunci încolo, în orice caz pentru foarte mult timp. Timp, alt cuvânt, altă victimă. A entropiei. Este motivul pentru care (cu teama si respect) aducem în atenție cuvântul „entropie”, în încercarea de a-i scoate din gheare cuvântul „timp”. Nu avem de ales, (aici pe Arca lui Goe) pentru că, până acum, indiferent de cum am încercat să clarificăm enigma existenței sau inexistentei ori pe cea a semnificațiilor termenului „timp”, inclusiv apelând la ajutorul lui Sean, acest lucru a rămas in suspensie, nerezolvat. Organizarea unei expediții (teleportare spațio-temporală) la Sabadell (19 mai 2012) iese total din discuție, fără o înțelegere adecvată a (non)sensului dimensiunii temporale a problemei. Invocarea entropiei (acum, aici) este un mic drum ocolitor, de ne evitat, în încercarea de a stabili, procedând prin eliminare, ce nu/este timpul. Pretenția entropiei că ar fi fiind piatra unghiulară în privința definirii săgeții timpului, o califică pentru aducerea ei momentană în atenția prea-cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe. Curajul de a face acest gest (altminteri periculos), se bazează pe două premise. Unu: Cunoscându-ne bine pre noi cred că putem fi de acord că riscul de a experimenta noi, aici, o prea mare apropiere de sensurile absconse ale parșivului cuvânt entropie sunt totalmente neglijabile. In al doilea rând credem că mai degrabă decât apropierea în sine de acele sensuri, o interpretare eronată si/sau tendențioasă a respectivelor sensuri ale entropiei poate aduce efecte nefaste, astfel încât, dacă, prin absurd, împinși de hazard, ne-om apropia de sensurile adânci ale termenului entropie, ne-om putea pune la adăpost, refuzând pur si simplu să facem interpretări, ceea ce propun să promitem solemn. In unanimitate se abține cineva. Păstrând speranța că vorbind (fie si aiurea) despre entropie, om putea afla, mai în detaliu, ce este ori ce nu este timpul, aș deschide aici serbările maieutice si ludice ale demitizării misteriosului termen: entropia. Indiferent ce va fi fiind aceea (ce-i?). Poate că (nici) entropia nu există per se, fiind ca multe altele, un cuvânt gol, folosit abuziv, provizoriu, ca schelă a minții umane către nicăieri. Un cuvânt inventat, nu descoperit. Așadar si ca să fie, vorbim despre entropie. 🙂

253 răspunsuri sa “Tropii din Entropie”

  1. TRÓP1 interj. Onomatopee care redă zgomotul făcut de picioare cînd ating pămîntul. 
    TROP2, tropi, s. m. Figură de stil care constă în întrebuințarea unui cuvânt cu un sens diferit de cel obișnuit. Principalii tropi sunt: metafora, metonimia și sinecdoca.
    TROP s.m. Termen generic pentru orice figură de stil, care constă în întrebuințarea unui cuvânt sau a unei expresii în sens figurat. Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „schimbare”, „care se schimbă”, „care se întoarce”, „cu o anumită direcție”, „cu o anumită caracteristică”, „care se răsucește”.
    TROP1 s. m. 1. (în fil. sceptică antică) argument potrivit căruia nici o afirmație sau negație nu are temei, nici un adevăr nu poate fi formulat, orice judecată filozofică trebuind suspendată. 2. figură de stil. 3. (în cultul liturgic gregorian) parafrază, interpolare care orna textul și prelungea melodia.

    Apreciază

  2. Înainte de a spune ceva, orice, despre enigmatica entropie, te rog să verifici (cum oi putea) că nu ești o iluzie:

    sau ești?

    Apreciază

    • Te-ai lămurit? Ești iluzie? 🙂 Hm! Așa se pare… 🙂 🙂 🙂

      Apreciază

      • Stely said

        Pai nu … Care este faptura aceea care se afla in fata oglinzii ? Ea vede, aude , se pipaie , vorbeste , munceste , procreaza etc. Ar putea o holograma sa faca toate aceastea .
        ? Este adevarat ca creierul este o vasta retea neuronala care proceseaza informatia despre realitate , realitate pe care omul o percepe in fctie de experienta dobandita , dar spiritul uman -culttura, sistemul de valori, structura mentala distincta care sa dezvaluie toate infaptuirile artistice, stiintifice etc (intr-un cuvant umanitatea ) unde se afla ?

        Apreciază

        • Desigur că o hologramă poate face, în lumea hologramelor absolut toate lucrurile pe care le putem presupune întâmplându-se aievea. De ce n-ar putea? Orice gând, orice impresie, orice percepție, pe care o presupunem a se baza pe efectul produs de o oarecare realitate exterioara, solida, materiala, prin transformarea impulsurilor acelei lumii in informație si semnal, adusa si furnizata mintii noastre (vai, nu direct) ci prin intermediul unor canale de comunicație in care informația originala este complet transformata simbolic din forma originala într-o alta net diferita materialicește (precum ar fi impulsurile electrice nervoase), pot fi absolut la fel de bine produse de un impuls electric nervos fictiv, artificial echivalent. Din cate stim / credem noi, lumina, sunetul, mirosul, purtătoare de informație din lumea reala ajung pe retina, in ureche, in nas unde sunt transformata invariabil in impulsuri electrice „echivalente” pe care creierul a învățat sa le decodifice corespunzător, mulțumitor pentru a reconstitui indirect realitatea originala. Un semnal electric bine construit, artificial, transmis ca impuls nervos creierului ar crea exact aceleași gânduri, impresii, senzații, percepții, ca unul obținut prin transformarea unor semnale din vreo potențială lume reală, creierul fiind totalmente lipsit de posibilitatea de a distinge intre unul si altul (atâta vreme cat secvența semnalelor care-i parvin păstrează o suficienta coerenta si consistenta relativa la creierul țintă). Cu alte cuvinte impresiile care ne parvin si prin care ne construim imaginea si modelele despre „o lume” ne pot veni in egală măsură de la „o lume” (acea lume), de la un hacker (dintr-o altă lume, fără legătura, complet diferita de lumea construita in mintea noastră) sau chiar de la noi înșine, dintr-o zona a mintii noastră responsabila cu imaginatul care creează impulsuri oferite celeilalte părți a mintii, într-un joc de-a existenta bizara si complexa. Creierele noastre nu au niciun mijloc, nicio șansă, in a distinge intre aceste trei feluri posibile in care-i parvin semnalele pe care le transformă in informație. O simulare bine făcută nu se poate distinge de o realitate imperfecta decât într-un singur fel: deconspirata intenționat de către cel care o pune la cale. Dar asta numai in condițiile in care acel cineva sau ceva ar fi dotat cu voință care sa-i îngăduie sa facă gesturi in mod deliberat, înadins, cu intenție…

          P.S. Invitația adresata prea-cinstitului cititor citit si unic de a se auto-verifica existential, înainte de a purcede la conversații tematice despre entropie, este o pistă falsă, propusă intenționat, tocmai in scopul de a ne auto-oferi ocazia pentru a preciza in avans contextul discuției, pentru a evita referiri care depășesc cadrul intenționat al acesteia. Pentru simplificare, acceptam să discutam despre entropie ignorând faptul ca accesul nostru la lumea exterioara nu este direct, ci intermediat, presupunând așadar ca lumea reala exista si ca semnalele ajunse la creierele noastre vin de la acea lume (si nu de cine stie unde altundeva), acceptând această ipoteza de lucru ca postulat in cadrul discuitei, ca să nu ne auzim vorbe. Vorbim acum, aici, despre entropie in cadrul modelului standard pe care-l avem despre lume, rămânând așadar strict in interiorul universului formal in care a fost definit conceptul de entropie, sperând că cei predispuși la a produce poluări, vor înțelege că in orice alt context or avea ei in minte (cu arome mistice, spirituale, șamanice, satanice, holografice, de matrix, paranormale, ori simple zgomote cu ritm), termenul entropie nu există, si că a vorbi despre el sau a interveni in discuție este blasfemie, pierdere de timp, poluare, zgomot, manifestare off topic, ce vor fi tratate ca atare. Cadrul strict in care am vrea să ne dăm in taina (eventual cu alte ființe gânditoare) despre entropie, este cel in care a fost inventat termenului, al lumii așa cum este îndeobște acceptata tacit de oameni (de știința si neștiința)…

          Apreciază

          • Aldus said

            Entropia există de facto în scripturi cu mii de ani înainte să fie descoperită și numită ca atare de către știința modernă. Cine afirmă altceva nu face decât să-și expună propria neștiință.

            Apreciază

          • @Aldus – „Entropia” există de facto, si se manifestă in foarte multe lucruri. Cine afirmă altceva nu face decât să-și expună propria neștiință. Si nu numai in lucruri, ci si ființe, idei, visuri, in orice. O melodie are entropie. O simfonie. O poezie. O piesa de teatru. Un roman. Toate au de facto entropie. O partidă de sex are entropie. La fel noțiunea de Dumnezeu. Are entropie. Mustește. Vaginul tau, gura ta au entropie. Secunda are entropie. O zi oarecare are entropia ei amăgitoare. De exemplu ziua de 2 februarie (si un sens entropic al însăși entropiei după cum este vizibil atunci cand o zi se repetă indefinit după cum este redat (de ex) AICI. In comentariul care te-a tulburat (peste măsură încât te-ai simțit datoare să comentezi) n-am făcut decât să delimitez explicit cadrul propus in topic pentru abordarea noțiunii de entropie, ca sa ajut discuția sa rămână concentrata într-o anumita zonă si să nu se dilueze spontan in infinit. Nimic altceva. Nu m-am așteptat nicio clipă să ai destulă minte încât să pricepi aceasta idee simplă, dar presupun că si dacă ai fi avut-o tot degeaba ar fi fost. Algoritmul care-ti creează comentariile m-a identificat ca fiind un interlocutor ostil si atunci, pentru a ti se conferi credibilitate ca personaj, te-a dotat cu abilitatea de a răspunde adecvat, critic. Bravoooo.

            Sunt convins că tu, printr-un scremut efort anti-entropic, ai putea scrie pe „blogul” tău un articol despre entropia ecumenică si evanghelică, într-o alcătuire de fraze banale de o înfiorătoare uniformitate si platitudine (entropie maximă), dar că momentan, în virtutea acelorași principii entropice, este preferabil să prestezi dezordine pe Arca lui Goe. Ce să zic? Spor.

            Apreciază

          • P.S. @Aldus de ce ai scris „de facto” in italic? Mă imiți? Vrei cumva să dovedești că ești in stare să înveți si să preiei anumite idei? Wow… !

            Apreciază

          • Aldus said

            Mere cu pere. Sigur că entropia există în orice, dar sensul comentariului meu era că entropia este discutată în scripturi cu mult înainte s-o discute fizicienii moderni sau s-o discuți tu. Mimezi naivitatea, sau chiar nu te-ai prins că, de vreme ce m-am referit la prezența entropiei în niște texte, acel „există” se cerea lecturat în cheia „există ca subiect de discuție”? Nu prea-mi vine să cred că nu te-ai prins.

            Spui așa:

            Vorbim acum, aici, despre entropie in cadrul modelului standard pe care-l avem despre lume, rămânând așadar strict in interiorul universului formal in care a fost definit conceptul de entropie, sperând că cei predispuși la a produce poluări, vor înțelege că in orice alt context or avea ei in minte (cu arome mistice, spirituale, șamanice, satanice, holografice, de matrix, paranormale, ori simple zgomote cu ritm), termenul entropie nu există

            Poate că termenul entropie n-o fi apărând explicit în scripturi (presupun că-i patentat de moderni), dar fenomenul în sine al entropiei (permite-mi să-l numesc fenomen!) este amplu discutat în ele. De aici acel „de facto”.

            Mă aflu în ipostaza celui care se vede nevoit să-și explice bancul pe care tocmai l-a spus. Oh, well.

            In comentariul care te-a tulburat (peste măsură încât te-ai simțit datoare să comentezi) n-am făcut decât să delimitez explicit cadrul propus in topic pentru abordarea noțiunii de entropie, ca sa ajut discuția sa rămână concentrata într-o anumita zonă si să nu se dilueze spontan in infinit.

            Să rămână concentrată în zona de grădiniță a fizicii moderne, nu? Să nu cumva să de „dilueze la infinit” în zona liceului sau a facultății? Well, go for it!

            Apreciază

          • @Aldus – Esti o flașneta cu gargare care mimează vorbirea. Cu toate astea se vad in spate niște sentimente care pun in mișcare manivela. Este o flașnetă sensibilă. Mesajele tale sunt exclusiv meta-verbale, si sub o aparență tristă si chinuită personajul pe care-l animi este o întreagă comedie.

            zona de grădiniță a fizicii moderne” zise limbricul din veceul liceului plin de aplomb.

            Apreciază

          • Aldus said

            Ești ostil, domnu’! De ce ești ostil nu știu, că eu n-am intrat cu ostilitate la tine, în pofida aparențelor. Te-ai luat după aparențe? De ce alegi modul ăsta de relaționare, în care înjuri autorul în loc să-i combați argumentele, fie ele și puerile, fie ele și flagrant imbecile în opinia ta, fie ele orișicum, iarăși nu știu. Noroc că sunt imun la ironii și insulte. Mi-am făcut ucenicia cu un tip mai tare decât tine. Între timp a plecat, dar iată că am dat peste blogul tău. Consider că îmi faci un bine prin asta, așa că îți mulțumesc.

            Da. Zona de grădiniță a fizicii moderne. Unde progresele se fac prin bâjbâieli și tatonări în semiobscuritate. Dacă vrei o înțelegere mai amplă, va trebui s-o cauți în altă parte.

            Un singur exemplu. Spuneai chiar tu, undeva mai jos, despre teoria „ordinii primordiale existente (inexplicabil) la momentul t0, la Big Bang, in fazele incipiente ale universului, considerată cvasi-unanim (de către savanți) ca fiind guvernată de o entropie incredibil de mică (ordine maximă) (ipoteza trecutului)”. Iar eu, în replică la Castanman, am menționat versetul „La început a fost Cuvântul.” De ce Cuvântul și nu Lumina sau Absolutul sau Transcendența sau Cauza Ultimă sau Necuprinsul sau Atotputernicia sau orice altceva? Ce are cuvântul specific, ce face el? Pune în propoziții și fraze, reflectă simbolic, ordonează, abstractizează, dă semnificație, compartimentează. Cuvântul sau Logosul Divin este ordine, este sens, este coerență, este cunoaștere, iar el apare, aici, ca principiu creator primordial: „Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.” Este, făcând corespondența, un punct cu o entropie incredibil de mică de la momentul T0.

            O întreagă teorie a fizicii moderne (ipoteza trecutului) condensată plastic într-un enunț scris cu sute de ani în urmă, dar pe lângă care tu ai trecut ca geamantanul prin gară. Și ăsta e din Biblie. Dacă te muți mai la Răsărit, dai peste o complexitate mult mai mare.

            Cum spuneam, tatonări în semiobscuritate.

            Apreciază

          • @Aldus – Faci zgomot deci exiști. Nu-mi permit „să te combat” cu argumente pentru că nu-mi vine să mă cert cu zgomotul. Esti pur si simplu o varză care vrea sa vorbească. Sigura modalitate prin care pot interacționa cu tine este să te iau ca prilej de vorbă (când existată vreo utilitate literar-artistica sau practică in asta). Desigur că nu exclud posibilitatea teoretică c-ai putea progresa, evolua, si că la un moment dat, magic, ai putea începe să vorbești, de-adevăratelea, dar pe baza experienței pe care o am in privința genului tău de creaturi virtuale, nu cred ca asta s-ar putea întâmplă prea curând. Exista o discrepanta prea mare intre ceea ce ești si poți si ceea ce aspiri să vorbești. Nu ești un personaj decent din punct de vedere intelectual si asta de descalifică din postura de interlocutor. Fiecare din noi vrea să pară mai mult decât este, ceea ce poate fi un prim pas spre a deveni mai mult, atunci când mai multul etalat este decent, rezonabil. Tu de fiecare dată când deschizi gura faci un mare salt in gol, imiaginadu-ti că in lumea virtuală, in care nimic nu te poate rani, totul este permis. O fi, dar toate au un pret. Părerea mea este c-ar trebui s-o iei mai ușurel. Nu aici pe Arca lui Goe, unde in afara de a te lua singur in seamă, nu văd ce câștig ai putea avea (altul decât satisfacții de masochist), ci pe blogul tău in primul rand. Fii lucid pentru o secundă. Privește blogul ăla si realizează ce fel de creatură căprească alege subiectele si ce ființă plată compune conținuturile. O navigare haotică printre subiecte la care ajungi întâmplător, hazardul zilei, tratate cu o platitudine si o uniformitate înfiorătoare. Aportul de informare sau emoție pe care-l aduc recapitulările întâmplătoare pe care le propui este zero virgula zero. Ti-am oferit cititorul-comentator perfect pentru producțiile tale (Olga) si nici măcar nu mi-ai spus mulțumesc.

            P.S. Stupizeniile alea despre entropia si entalpia pe care le identifici tu in sonoritățile textelor biblice si conexiunile cu sonoritățile celor care-ti parvin dinspre știință, păstrează-le pentru „topice” pe blogul tau, mai ales daca vrei sa-l atragi si pe Iosif, alături de Olga.

            Apreciază

          • Aldus said

            Aha, deci ești activist. Motivele eschivării tale de la a combate rațional argumentele mele sub pretextul că interlocutorul nu merită atenția noastră sunt de ordin politic. Mbine.

            De scris pe blogul meu o să scriu în continuare, la fel cum am scris și până acum. Nu pentru a crea emoții și nici pentru Olga sau cine-mi mai trimiți tu (așa că nu văd de ce să-ți mulțumesc), dar o să scriu. Aici însă comentez la ce scrii tu.

            Faptul că nu le vezi tu nu le transformă în stupizenii, ci confirmă semiobscuritatea în care-ți spuneam că te scalzi.

            Apreciază

          • Faptul ca vezi lucrurile de pe Arca lui Goe ca fiind semi-obscuritatea in care mă scald este maximul compliment pe care o creatura de genul tau il putea face. Ar fi o insulta teribilă ca o asemenea găgăuță să facă vreo apreciere pozitivă vizavi de întâmplările de pe Arca lui Goe. Faptul că ții să vizitezi si să comentezi semiobscuritățile din scăldătoare creează si așa destulă îndoială in privința sincerității tale si desigur o mică jenă pentru mine, văzând ce teapă de vizitatori reușesc să atrag în mreje (cu prilejul augustelor vizite al lui tanti Aldus).

            P.S. Fii sigură ca adâncimea stupizeniilor pe care le susține superficialul Aldus cel bengos, nu este ceva care sa poată fi pus in suspensie pe motiv c-ar fi vorba de cuvântul meu împotrivă cuvântului tău. Faptul ca te repezi insistent să zici ca e invers, ca să iasă inventarul declaraților pro si contra nu ameliorează lucrurile, oricât ai spera si oricât de tare te-ar excita chestia asta la cerebel.

            Motivele eschivării mele de la a combate rațional argumentele tale…” – Priceless !!!

            Apreciază

          • Aldus said

            > Faptul că ții să vizitezi si să comentezi semiobscuritățile din scăldătoare creează si așa destulă îndoială in privința sincerității tale …

            N-aș pierde pentru nimic în lume comentariile tale la adresa mea. Sunt un vis.

            > … si desigur o mică jenă pentru mine

            Dar fiind că de regulă avem exact cititorii pe care-i merităm.

            > Faptul ca te repezi insistent să zici ca e invers, ca să iasă inventarul declaraților pro si contra …

            Just stating a fact.

            Apreciază

          • Aldus said

            erată:

            Dat* fiind că de regulă avem cititorii pe care-i merităm.

            Apreciază

          • Aldus said

            Și, pentru corecta informare a onorat publicului cititor, nu despre lucrurile de pe Arcă am spus c-ar constitui o scăldătoare semiobscură (pen’că încă n-am lecturat suficient cât să-mi cristalizez o opinie în acest sens), ci despre zona fizicii moderne de unde pari să-ți iei informațiile în contextul acestui articol. De altfel, că știința modernă e-n semiobscuritate o recunoaște chiar știința însăși, creșterea ei făcându-se pe cale empirică (tatonări și bâjbâieli), de jos în sus (de la întuneric la lumină sau de la ignoranță la cunoaștere). Chestie pe care trebuia s-o știi și tu.

            Apreciază

          • @Aludus – Te-ai pierdut de tot in dumnezeire. Că-ti imaginezi tu că in relativizarea cunoașterii științifice față de absolut si infinit ar fi fix salvarea ta în privința insolentelor cu orice preț, e doar o notă în plus la superficialitatea ta de ins care-si extrage consistența din simplul fapt de a fi obiect al vorbirii. Te amăgești teribil prietene în privința visului. Faptul că un nimic cu spume ca tine își ia absolutul (un absolut oarecare, pretins, presupus) ca argument de troll care își imaginează că deturnează discuția pe un blog, este o mică si nevinovată glumă virtuală. Tema adusă în atenția vizitatorului Arcei este destul de clară: entropia în contextul modelului științific despre realitate si despre implicațiile pe care le-ar avea înțelegerea, în acest context, al conceptului de entropie, asupra modului de percepere (în exact același context) a noțiunii de timp si de univers, de către observatorul profan, contemporanul oarecare. Tu, o găgăuță proastă, mirosind viclean că nu poți fi parte a unei discuții simple în acest context, ti-ai făcut impresia că poți aduce un pic de derizoriu propunând cu de-a sila, off topic un alt context. Un context în care ai fix același gen de „cunoaștere”, mizând pe faptul că, odată refuzată schimbarea contextului, tot ceea ce n-ai putea dovedi e ca si dovedit. Dumnezeu e mare, Aldus e înțelept, știința e ignoranță, lucrurile sunt rezolvate. Esti un trol imbecil care „n-ar pierde pentru nimic în lume comentariile la adresa sa (un vis)”, si care probează pas cu pas că pseudo-vorbirea este mijlocul cu care încearcă să se ia în seamă, să se pună în valoare ca zgomot. Esti un simplu căcat cu ochi care cască gura. Ia zi ceva despre entropie în context biblic. Concret, unde ai remarcat tu în scriptură prezenta de facto a nenumitei entropii? Ai văzut si entalpie? Esti o proastă fără valențe artistice. O nulitate gureșă care se crede agasantă.

            Da, fiecare blog are vizitatorii si comentatorii pe care-i merită. Asta e! 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            „Salvarea mea”? Omg. Și care insolențe? Și încă cu orice preț. Ți-am zis, dacă vrei să rămâi în cadrul strict al bâjbâielilor (din motiv că nu reușești să identifici esențe în ceea ce tu numești stupizenii), rămâi, cine te oprește? Deturnarea discuției? Ideea sau dorința de deturnare există numai în mintea ta, la fel ca presupusa mea intenție de a mă „salva”. De la ce să mă salvez? Până acum, nu ai atacat niciunul dintre comentariile mele, m-ai atacat exclusiv pe mine. Așa că ce ar fi de salvat? Persoana mea? Tot ce-am scris stă neatins acolo, din motiv că „sunt o varză cu spume”. Să salvez o cetate asupra căreia n-a încercat să se arunce nici măcar un soldat, nici măcar o catapultă, din motiv că arhitectul ar fi construit-o prost? 😆 Well, nu văd ce ar fi de salvat. Stima mea? Hai serios!

            Revenind la deturnare și la offtopic… ai o problemă cu lărgirea cadrului unei discuții? Sau ai o problemă cu religia, în particular? Am cunoscut un ateu (de fapt prieten virtual) care nu se oprea din a înjura popii, biserica, credința, tot. Prietene, era cel mai credincios ateu pe care l-am văzut! Nu cred că aveam vreun religios practicant în listă care să se gândească la Dumnezeu pe cât de mult se gândea ăsta. Sigur, îl înjura (tu cred că mai degrabă îl eviți), dar era în centrul atenției lui. De la tine m-aș fi așteptat să poți discuta cu lejeritate orice, inclusiv la modul ipotetic, dar parcă ai avea un blocaj când vine vorba de religie. Sau poate doar când vine vorba de comentarii pe care le citești într-o cheie greșită, atribuindu-i autorului intenții care nu există decât în mintea ta? Deturnarea discuției, insolențe cu orice preț…

            Nu-mi „imaginez” că relativizarea etc m-ar salva. Ăsta e modul în care văd eu lucrurile. Evident, știința pleacă de jos în jos, în timp ce revelațiile vin de sus în jos. Desigur, cu condiția să fie autentice, asta implicând și existența dumnezeirii sau Absolutului, cu A mare, că nu-i un absolut oarecare, cum zici tu. Dacă-i absolut oarecare atunci nu e Absolut.

            > mizând pe faptul ca, odată refuzata schimbarea contextului, tot ceea ce n-ai putea dovedi e ca si dovedit

            Poate am putea face niște progrese reale dacă te-ai opri măcar pentru o clipă din încercarea de a-mi intui motivațiile. Pur și simplu imaginează-ți un comentator abia aterizat pe blogul tău (ceea ce nu-i așa departe de adevăr), și nu un trol (ceea ce nici nu sunt), și răspunde ca atare. Tot ce n-aș putea dovedi? Te pomenești că vrei să facem niște experiențe de relativitate, fizică cuantică și entropie în subsolul articolului? Și de unde știi că n-aș putea să dovedesc? Invalidează, de exemplu, corelația pe care am făcut-o mai devreme între Cuvânt și punctul de entropie minimă de la momentul T0. Ce înțelegi exact prin dovadă, vrei să vin cu niște rezultate de laborator? Discutăm teorie, că de aia suntem pe blog. Dar dacă o teorie expusă de mine este șubredă, ai putea cel puțin s-o desființezi la nivel teoretic, cu mult înainte să ajungem la dovezi. Să arăți că silogismul e defect, că din punctul A + B nu rezultă punctul C sau că premiza cutare nu corespunde realității. Altfel, accepți că teoria X este coerentă? Că cel puțin are sens?

            > Dumnezeu e mare, Aldus e înțelept, știința e ignoranță, lucrurile sunt rezolvate.

            Știința e semi-ignorantă.

            > Ia zi ceva despre entropie in context biblic. Concret unde ai remarcat tu in scriptura prezenta de facto a nenumitei entropii?

            No vezi? Asta e prima replică reală la comentariile mele. E prima întrebare pe care poate trebuia să mi-o adresezi, primul semn că ești deschis cu adevărat la dialog. La un dialog real, care implică două părți, două individualități, două conștiințe distincte, nu doar la un dialog care se înscrie în modelul procustian al limitelor trasate de tine (dincolo de care nu poți trece și oricine încearcă să te scoată e un trol). E primul semn că ai fi deschis la un dialog real, numai că nu, pentru că:

            > Ai văzut si entalpie? Esti o proasta fără valențe artistice. O nulitate gureșă care se crede agasantă.

            Prietene, încă o dată: nu scriu ca să trolez. Nu comentez ca să te trolez. Ceea ce scriu corespunde cu ceea ce gândesc. Poate nu-ți place stilul, poate folosim limbaje diferite. Dar dacă găsești un raționament defect, exploatează-l în favoarea ta. Contrează-l. Sau corectează-l. Poate mai învăț io ceva, poate asimilezi tu ceva, poate sare un alt comentator și ne luminează pe amândoi, poate ne lămurim că suntem pe poziții ireconciliabile și asta e. Dar cel mai puțin constructiv lucru e să-l ignori, atribuindu-mi mie tot felul de intenții și motivații fanteziste, și să mă înjuri. Dar dacă vrei, fă-o în continuare, ce pot să-ți zic. Probabil n-o să pot dormi la noapte sau ceva.

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @Aldus.
            Ați analizat foarte corect modul în care Adminul acestui blog conduce un dialog cu un comentator care are opinii diferite de ale domniei sale.
            Am experimentat asta. Am încercat prin varii metode să-l fac să conștientizeze că nu e OK. Fără rezultat. „Troll” e numele meu în conștiința procustiană a dumnealui. 🙂
            Vă felicit pentru rezistență și amenitate.

            Apreciat de 1 persoană

          • @Bau-Bau – Superbă previzibila d-voastră reacție. N-am îndrăznit să sper că v-ați refăcut suficient pentru a fi capabilă să o luați decizia de a furniza o astfel de intervenție taman la pont. Inca nu sunt convins că ați fi fiind complet refăcuta pentru a comite un asemenea gest, dar presupun că deh, nu v-ați putut abține, prea se potrivea oportunitatea in profil. Va mulțumesc pentru îndrăzneala, si pentru curajul cu care ați venit să puneți punctul pe i, reușind să ilustrați cu măiestrie, dar fără voie, exact ceea ce încercam să subliniez in „dialogul” cu noul troll. Adica d-voastră cu o vasta experiență de troll care a increat prin varii metode sa-si impună agenda de troll (ființa), inclusiv gudurându-se pe lângă admin, inclusiv lătrând la lună, inclusiv încercând cu disperare alianțe cu fel de fel de troli mai mici si mai prosti (gen Iosif, D’Artagnan, O.R. ca sa numim doar câțiva dintre cei mai recenți), ce alta ați fi putut face, fără a vă trăda natura, decât să încercați revenirea in arenă ca chibiț al noului trol, prin curtarea acestuia cu aceleași vechi speranțe da a va găsi aliatul, sprijinul, consolarea. Nostalgia bat-o vina. Ce n-ați fi dat si d-voastră sa va sara cineva in ajutor cand va dădeați de ceasul morții sa va faceți jocul de trol. Ați venit sa exemplificați cum se face. Cum trebuie sa se ajute trolii la nevoie, împotriva felului in care Adminul acestui blog conduce dialogul cu trolii (aka comentatorii care au opinii diferite, sau măcar niște gargare acolo, treaba lor). Presupun ca in prima instanța intervenția d-voastră (priceless) i-a prins bine lui Aldus (luând de buna aprecierea pe care chipurile i-o arătați), dar cred ca in alta privința ați produs si o oarecare frustrare. Omul se chinuise toata noaptea sa comuna o replica devastatoare, si se aștepta sa fie luat in seamă in legătură cu munca depusă, si cand să se întâmple, pac se ia in seamă un alt troll, mai vechi si cu pretenții, care-si revendica atenția asura sa. După cate observ si d-voastră, ca si mine, ați simțit exclusiv nevoia de a comenta atitudinea lui Aldus, nu conținutul inexistent al „opiniilor” sale, abundent redate in spațiul comentariilor. Ați sesizat foarte corect că despre atitudine este vorba, nu despre opinii, idei… care nici nu exista in discursul trolului. Foarte frumos, felicitări. Ați reușit sa confirmați ca este OK felul in care Adminul conduce dialogul axându-se pe essential: atitudine. Mi-a plăcut la nebunie felul in care ați identificat tentativa Adminului de a păstră discuțiile on topic ca fiind atitudine procustiană. D-voatra ca poetă aveți mereu inspirațiunii din acestea. Bravo tanti. Mi-ar plăcea să enumerați câteva din ideile, opiniile pe care le-ați identificat si apreciați la Aldus (in afara de rezistență și amenitate).

            P.S. Cred ca Aldus este un troll mai simpatic si mai de Doamne ajută decât d-voastră si Iosif. Nu pare a fi prizonier fără scăpare unor clișee imuabile (ca matale si Iosif), ca concepții. Omul (să-i zicem așa) ne fiind ancorat la un astfel de țăruș, pare liber să zburde, find dispus chiar să-si construiască niște opinii din mers, dacă trebuie, dacă asta-i slujește cauza de a fi luat in seamă. In ultima sa intervenție se simte ceva in direcția asta, un progres, o coagulare, o scădere a entropiei. Poate chiar ar trebui să stimulez experimentul si să-i răspund, să vedem dacă e in stare să mai sporească încă un pic coerenta, si chiar să-si facă niște opinii-opinii despre tema pusă in discuție. D-voastră cum considerați?

            @Aldus, să știi că dincolo de subiectul „discuției” noastre, pe care poate o vom continua, ca si tanti Bau-Bau, si eu apreciez sincer tenacitatea si răbdare cu care te iei in seama. Serios. Nocturnele Aldus sunt apreciabile. 🙂

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @ Aldus

            QED! 🙂

            PS. Nu reușesc nici să-l conving că eu nu sunt o doamnă din negura vremurilor, pe care nu o poate nicicum uita. Asta e!

            Apreciază

          • Păi nici nu sunteți o doamnă, după cum țineți morțiș să dovediți QED, ci o proastă insistentă care ilustrează prin gesturi exact opusul a ceea ce pretinde c-ar susține formal. In mod normal o doamnă n-ar avea de ce să se manifeste într-un mediu care ar fi fiind precum cel pe care încercați sa-l descrieți, ca troll, si in care insistați să vă manifestați. Sunteți o perturbare off topic si pace. Într-adevăr asta e. 🙂

            Apreciază

          • @Bau Bau – Cu ce doamnă din negura vremurilor ziceți că v-as confunda? Ar fi foarte interesant de văzut ce anume ați putea pretinde în acest sens. Așadar despre ce doamnă vorbiți? E una reală sau una mitologică? 🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • Aldus said

            @Goe

            > Omul se chinuise toata noaptea sa comuna o replica devastatoare

            Bine de știut că pentru tine cinci minute înseamnă toată noaptea.

            > După cate observ si d-voastră, ca si mine, ați simțit exclusiv nevoia de a comenta atitudinea lui Aldus, nu conținutul inexistent al „opiniilor” sale, abundent redate in spațiul comentariilor.

            De când te cheamă Aldus?

            > Mi-a plăcut la nebunie felul in care ați identificat tentativa Adminului de a păstră discuțiile on topic ca fiind atitudine procustiană. D-voatra ca poetă aveți mereu inspirațiunii din acestea.

            Vezi mai sus, la „modelul procustian”. De asta tu nu vezi nicio idee în ce scriu, pentru că nici măcar nu vezi ce scriu.

            > P.S. Cred ca Aldus este un troll mai simpatic si mai de Doamne ajută decât d-voastră si Iosif. Nu pare a fi prizonier fără scăpare unor clișee imuabile (ca matale si Iosif), ca concepții.

            Eu am încetat de mult să mai fiu surprins de intuițiile pe care le văd la Iosif atunci când reușesc să trec de clișeele lui exasperante. Un exemplu recent: https://adolescentrebel.com/2022/01/14/l-am-uitat-acasa/#comment-6829

            Pe de altă parte, tu exemplifici un soi cu totul aparte de entropie intelectuală. Adică de prostie.

            @Bau Bau

            Mulțumesc. Să înțeleg că în realitate ești bărbat și Goe te numește (voit sau din eroare) femeie? Că ai văzut că în pofida nickului, și mie-mi zice că-s femeie. Tragedia-i că tot din eroare.

            Apreciază

          • @Aldus – Se pare că-ti pică bine la psihic să faci gargară cu cuvinte in public. Refrenul principal al gargarei ar fi declararea pe propria răspunde că șaradele tale ar conține idei. E un tratament pe care ti-l aplici tu tie însuti, exclusiv, si care se pare că nu-si face efectul decât dacă e prestat in public. Liber aici ca la banul Ghica, să-ti dai in petec cât poftești, dacă asta te face fericită. Esti oficial noua mascotă a Arcei lui Goe. Cu felul în care simulezi orgasmul si analiza pe text (varianta ad litteram) se vede treaba că aspiri serios la postura de măscărici. La cât de ridicol si caraghios iți ies firocosenile de puber care exersează psedo-retorica în fraze scurte ai toate șansele să-ti vezi visul cu ochii si sa devii primul măscărici atestat pe Arca lui Goe. Singura piedică serioasă este handicapul intelectual sever de care suferi (chit că nu te doare) si care este posibil să te mențină sine die ca mascotă, simplă mascotă. Dar, cine stie, poate oi avea rezerve (ascunse) de inspirație si talent (artistic), deocamdată insesizabile, si care, prin agitarea containerului, or să răzbată la suprafață, si-or să compenseze absenta inteligentei (despre care si așa ziceai ca e inferioară intuiției). Iti urez succes.

            P.S. Doamna Bau-bau este o tanti foarte veche, si foarte obsedată, care, ca si tine, vrea sa livreze cu de-a sila gargare. E mai amarnică decât tine, ceva mai educată si mai inteligentă (desi asta, relativ la… context, e apă de ploaie)… Are gargare mai specifice decât tine (nu atât de specifice precum Iosif, dar orișicât).

            Nu știu cât de bărbat te-oi crede tu si de ce, si după cum transpare din „scrisul” tău nici femeie nu pari a fi, (un detaliu oricum neimportant), dar dacă în adresare m-am referit la tine ca la o „ea”, a fost pentru simplul fapt că atunci cand ai dialogat cu prietena ta Nostrastella (părând a vă cunoaște foarte bine una pe alta), când d-ei a afirmat c-ai fi fiind o cucoană care locuiește cu maica-sa si cu soru-sa, singurul lucru pe care l-ai contestat / negat a fost acela c-ai sta cu sora (si ca de fapt sora ar avea alt domiciliu, s-o fi măritat). Dacă nu vrei tu să fii cucoană, ci băiat, sau altceva este treaba ta. Nu insista însă pe ideea că pseudonimul „Aldus” trebuie să fie indiciu si garanție de gen/etică.

            Apreciază

          • @Aldus – Că tot ai adus vorba despre blogul Adorei… As remarca un fapt (oarecum) straniu… Cam de când ai început tu să comentezi mai regulat pe acolo s-au întâmplat lucruri uluitoare. Adore a mărit substantial frecvența cu care postează, iar tematica si titlurile postărilor par să fie inspirate (dacă nu de-a dreptul copiate) de pe blogul lui Aldus (cel de „o poziție”). Să fie o simplă coincidentă ? Să fie relație de succesiune cauzală ? Bilaterală? Tu cum consideri? 🙂 Impresia mea ar fi că te cam inspiri (tematic) de la Adore… prin mimetism. Vezi că ocupată cum ești cu Arca lui Goe, ti-a cam luat-o Adore înainte cu livrările de „proză„-n cartier. 🙂

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @Aldus
            Apropo de Goe al nost: „intri la o idee și fandacsia e gata”.
            Așa alunecă în derizoriu teme de discuție interesante. Atac la persoană și nu discuție civilizată pe text. Păcat!

            Apreciază

          • @Bau-Bau – Pe majoritatea firelor de „discuție” in care te manifești matale, derizoriul e garantat, iar tema nu e in discuție. Deloc. De exemplu firul acesta. Partea interesanta este că tema e câștigată când matale ești distrasă de la discuțiile on topic, către jelanii, chelălăieli si alte feluri de a-ați aduce in atenție jalnica ființa. In loc sa discuți idei cu Aldus matale prestezi predici. Viclenie sau prostie?

            Apreciază

          • Aldus said

            @Goe

            > Refrenul principal al gargarei ar fi declararea pe propria răspunde că șaradele tale ar conține idei.

            Chiar conțin. De altfel, o mulțime de lucruri pe lângă care treci zilnic au conținut. Că nu observi în jurul tău decât o mișcare browniană – asta-i strict problema ta.

            > atunci cand ai dialogat cu prietena ta Nostrastella…

            Exact ce spuneam: tu nu vezi ce scriu. Citești chiorâș, decodifici strâmb și reții parțial. Orișicum, îți spun aici și acum că nu sunt femeie, dacă asta are vreo importanță.

            > Că tot ai adus vorba despre blogul Adorei…

            Eu o numesc Adole, dar înțeleg de la tine și alți câțiva că-i scriu greșit o literă. 🙂

            Sigur că mă inspir de pe blogul ei. Nu mimetic, ci de-a dreptul direct. În ultimul articol am citat-o, în cel cu mersul la război la fel, în cel cu tinerii care nu vor să muncească la fel. M-aș inspira și de la tine, dar tu nu prea scrii, mai mult te alinți.

            @Bau Bau

            > Atac la persoană și nu discuție civilizată pe text.

            Nu cred că-i primordial formatul discuției (civilizată sau cu asperități), atâta vreme cât există totuși o discuție. Aici nu există discuție. For instance, poate n-ar fi așa o mare problemă un răspuns de tipul: „ești idiot pentru că: …”, dar aici tot ce primești este un „ești idiot”. Asta-i bizar.

            Apreciază

          • @Aldus – Dacă chiar ești sincer si într-adevăr nu mă crezi când iți spun că gargarele tale nu denota idei, ci pseudo-vorbire de individ cu handicap intelectual, si desigur că e dreptul tău să nu crezi, totuși un ca om cu un minim de inteligență ai fi putut înțelege că nu ma interesează schimbul de „idei” cu tine, că prestezi comentarii nesolicitate si indezirabile. Că încerci să-ti dai în petic cu de-a sila pe un „blog de alint” este un alt unghi din care ai putea deduce tu singur câte idei si câte parale fac comentariile tale de troll prost si ambițios. Imi pare sincer rău de suferința ta legată de faptul că n-ai nici cea mai mică șansă să realizezi cât de mult îți lipsește până la clipa în care ai putea auzi „ești idiot pentru că… ” urmată de o referire/contrazicere pe textul tau. Nu te neg eu, te negi singuri. Agitația este ultimul lucru care te poate ajuta in context. Esti idiot, punct. Nu pentru că. Tu poți crede, susține, spera altceva. Faptul că insiști (prostește) să-ti manifești aici, așa, speranța respectivă este un auto-sabotaj. O sa ajungi ca Bau-Bau sau mai rău, daca mai stai mult prin zonă.

            Apreciază

          • AdorRe – Vine de la Adorabilă (eu i-am zis așa cu multa vreme in urma) si de la Adolescent Rebel… Adole este porecla data recent de Iosif si vine de la Adolescent Lenes… Desi după cum scrie in ultima vreme ar merge mai bine PuBla.

            P.S. Mă aștept să spui ca Adora vine de la Adorabilă nu Adore. Cam ăsta e stilul tău de analiză pe text. 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            > Dacă chiar ești sincer si într-adevăr nu mă crezi când iți spun că gargarele tale nu denota idei…

            Propui o perspectivă ridicolă, pe modelul „dacă chiar nu mă crezi când îți spun că Soarele nu există pe cer”. Nu se pune problema de a te crede sau nu. Evident, știu care-mi sunt punctele tari și punctele slabe, precum și ce idei susțin sau îmbrățișez. Am certitudini, opinii și întrebări. Faptul că nu vezi tu nicio urmă de idee în ce scriu este fix problema ta. Sau blocajul tău, că cred că ai un blocaj. De care sigur că nu-ți dai seama, pe principiul peștelui care nu știe că trăiește-n apă. Asta nu-ți scade cu nimic forma de inteligență pe care o posezi, dar te expune unui soi de orbire parțială, de incapacitate de a vedea dincolo de anumite tipare.

            > Imi pare sincer rău de suferința ta

            Care suferință? Care agitație?

            > O sa ajungi ca Bau-Bau sau mai rău, daca mai stai mult prin zonă.

            Parcă ziceai că-i mai educată decât mine. Deci, a ajunge ca ea ar reprezenta un pas evolutiv pentru mine. Iar de stat nu stau, ci sunt chiar foarte activ.

            > Mă aștept să spui ca Adora vine de la Adorabilă nu Adore.

            Eu îi spun Adole de la Adolescentă. Încă n-o ador, cum presupuneam că faceți voi. 🙂

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @Aldus.
            Din nefericire pentru mine, sunt o persoană de genul masculin. 🙂
            Cred că orice om poate spune deșteptăciuni ori prostii. Nu-mi plac etichetele. Nu-mi place să fiu comparat cu nimeni. Mai ales atunci când comparațiile sunt menite a produce rivalități, zâzanie între cei considerați de Goe a fi slabi de înger. :)))
            Scriu pe aici atras de câte o temă. Când „nu mai corespund” din perspectiva Adminului și mă copleșește cu „atenții”, scriu un mic pamflet, pentru cine are ochi să citească, ori tac.
            Nu am vreme să demontez cu seriozitate toate prostiile afirmate de Goe. Am înțeles că dorește să educe, să vindece Prostia cu comentarii oțetite, cu adresă la personalitatea celui care scrie ( diagnosticată în orb, cum bine ați observat și dvs.).
            I-am explicat că nu e o pedagogie de succes. Zadarnic. Poate dvs. veți reuși mai mult. Ar fi grozav. Respectul meu.

            Apreciază

          • Aldus, in traducere, d-na Bau-Bau zice ca ești proastă pentru că încerci să faci ceea ce n-a reușit d-ei. In subsidiar dânsa continuă cu stoicism să-si debiteze clișeele despre, chipurile, ce a înțeles d-ei că s-ar întâmplă pe Arca lui Goe atunci cand feluriți imbecili guralivi încearcă să inunde spațiul comentariilor cu zgomot, cu gargare, cu divagații, cu pseudo-vorbire off topic, făcute din simplă prostie sau subversiv. Tu domnișoară Aldus, nu te lua după t-anti Bau-Bau, si nu-ti face iluzia că dl. Goe ar presta pedagogie cu trolii. T-anti Bau-Bau, desi sub anumite aspecte formale e mai educată si mai inteligentă decât tine (stie sa citească de cand avea 4 ani, intre timp a cam uitat cum se face), în realitate este o idioată de prima mână, o creatură care tine musai să ilustreze cum anume se poate îmbătrâni degeaba in varianta dizgrațioasă, indecentă, obscenă. Sper să nu ti-o iei ca model. Când am zis că există riscul să ajungi ca dansa, nu la educație si inteligenta m-am referit, ci la starea de captivitate ireparabila si blocaj mental, care la dânsa se manifesta inclusiv prin faptul că orbitează fără scăpare acest spațiu de ani de zile, atrasă firește (ah) de câte o temă (cu intenții când terapeutice, când pedepsitoare). De unde o ști oare t-anti Bau-Bau când se propune o temă atractivă pe Arca lui Goe? Apropo, tu domnișoară Aldus cu ce pretext iți justifici prezentele nocturne pe Arca lui Goe? Tot temele te atrag? 🙂

            Apreciază

          • @Bau – Bau – Stimate domn, aștept cu mare nerăbdare momentul în care veți comenta pe blogul respectabilului domn Aldus ideile pe care (cu perspicacitatea specifică) le-ați sesizat în gândirea si vorbirea apreciatului personaj. Sunt sigur ca vom putea asista la un exemplu de dialog spectaculos, civilizat, elegant si foarte on topic. Sunt convins că puteți face o treabă mare mai buna decât O.R. ca comentator de bine pe „blogul” respectiv. Vă urez succes. Cu considerație si respect, al d-voastră dl. Goe. 🙂

            Apreciază

  3. Radu Humor said

    Comentariul off topic al trolului Humor a fost mutat AICI

    Apreciază

  4. Smaranda said

    Sensibilă temă. Ca o plimbare pe piscul subțire al unui munte.

    Apreciat de 1 persoană

    • Încă nici nu ne dăm seama cât de sensibilă (gingașă si profundă) e / ar putea fi. Eu unul simt așa o senzație de gol în față necunoscutului pe care mi-l revelează propria-mi intuiție care-mi spune pe șleau: „Mă tu de fapt habar nu ai cât de delicată si de sensibilă este discuția asta despre entropie. Te-ai trezit vorbind în bobote mizând pe neatenția publicului„. Totuși mă gândesc acum că încă e posibil să am noroc si să trec neobservat.

      Acuma dacă te duci la mall, după ce-ti sunt verificate documentele care să ateste că ești îndreptățit să sporești haosul din interiorul mall-ului, ești întrebat, așa suplimentar: Ce este entropia? Sau la casă, când să plătești, cu cardul, te ia la întrebări casiera: „Mă, tu știi ce e aia entropie?” Si atunci? Ce faci? Pe unde scoți cămașa? Entropia e atunci cand provii dintr-o familie dezorganizată. De ex.

      Apreciază

      • Smaranda said

        Da, da tema îi gingașă rău. Dacă mergeți la Penny, șansele ca caserița să vă întrebe de entropie sunt mari.

        Apreciat de 1 persoană

        • Glumind serios aș adaugă că entropia este în toate cele ce sunt, si-n toate cele ce mâine vor râde la soare.

          Apreciază

        • Stely said

          Apreciat de 1 persoană

          • Există o mulțime de filme bune care încearcă să explice ce si de ce este entropia, unele reușind să puncteze elegant asupra unora dintre aspectele de luat in seamă când e vorba despre entropie. Am câteva selectate de folosit ca ilustrare in episoadele viitoare (in cazul in care vor exista aceste episoade). Unul dintre cele bune pe care-l pot recomanda încă de pe acum ar fi acesta:

            Apreciază

          • Stely said

            Cand l-am vazut „urecheatul” acela din video-clip mi-am adus aminte de „teoremele poetice ” in care se vorbeste de rolul Diavolului si, desigur, al lui Dumnezeu in stabilirea ordinii si dezordinii in cosmos.
            Aici:
            Dumnezeu este un dumnezeu al ordinii,
            spune Jakob Boehme. Un dumnezeu
            care joacă zaruri , care mânuieşte dezordinea
            pentru a crea ordinea.Dumnezeul care
            joacă zaruri este dumnezeul maieuticii.

            Diavolul este cel mai mare aliat al lui
            Dumnezeu în Marele Joc al maieuticii.
            „Diabolos „inseamna „cel care desparte”
            De aceea, Marele Separator este atât
            de folositor prntru unitatea lumii.

            Diavolul este o necesitate cosmică:
            imensa centrală energetică a dezordinii,
            graţie căreia ordinea poate fi creată.

            Teoreme poetice-Basarab Niicolescu

            Apreciat de 1 persoană

          • @Stely – „Urechiatul” cu pricina este demonul lui Maxwell (James Maxwell fiind echivalentul in electromagnetism al lui Isaac Newton in mecanica clasica). Inca nu-mi dau seama (nu ma pot decide) care demon e mai simpatic, al lui Maxwell sau al lui Laplace, ambii fiind (realmente) uluitori. Mă gândesc chiar că e de fapt posibil să fie unul si același demon diseminat entropic prin univers. Fragmentul extras din teoremele poetice, pe care-l propuneți, pare a sluji consistent această idee.

            Apreciază

  5. Stely said

    „Așadar si ca sa fie, vorbim despre entropie.”

    Pai sa vorbim ,dar mai intai sa ne dumirim ce reprezinta acest cuvant devreme ce ar avea, dupa cum spuneti, „sonorități malefice” cu ” semnificații profund neliniștitoare” ?
    Ce este de fapt entropia ? o cantitate , caldura ,miscare , dezordinea atomilor , a moleculelor , o stare fizica si chiar sufletasca ? Are legatura cu” sageata timpului ” si legea a doua a termodinamicII ? Dar cu Universul , Viata (existenta) timpul si spatiul ?

    Apreciat de 1 persoană

    • Curat să ne dumirim. Dacă om putea să ne dumirim, firește că ne-om dumiri. Dacă nu, nu. Nu-i dramă.

      P.S. Cam da, acelea ar fi fiind întrebările princip(i)ale? Importat e că, iată, au fost puse si explicit. 🙂 Înăuntru aceste întrebări au un loc gol in formă de cavitate pe care ar urma să-l umplem cu răspunsuri (bune, rele, adevărate, false, corecte, incorecte, nu contează, că suntem la blog, alături de iosif, eleea, aldus, bau-bau si alții așijderea), iar la exterior întrebările formulate au niște agățători de care să se prindă ambalajul, subțire, elegant, filozofic, format preponderent de meta-întrebarea meta-fizică: de ce? De ce, nene Anghelache? De ce? Nu un singur de ce, ci mai multe de ce-uri. De exemplu: De ce ai adus vorba despre entropie? De ce întrebi? De ce, de ce, ce de? Oameni în toata firea si nu înțelegem de ce. Tânărul e amorezat de Zița, din seara aceea de la Sabadell. Iată de ce.

      P.S. Pe noi nu ne interesează entropia, ci timpul. Timpul înseamnă bani. Luam banii si direcția Miami. Via Săbărel, 19 mai 2012, etc… 🙂

      Apreciază

  6. tincax said

    Barbar canta Barbara aceea.. ca Lorelei a lui Heine!

    Daca sunt iluzie? Iluzia femeii care sunt sau femeia din iluzie? Raspuns: „Nu cerceta aceste legi,
    Că eşti nebun când le-nţelegi!”

    Din chaos, Doamne,-am apårut
    Si m-as întoarce-n chaos…
    Si din repaos m-am nåscut.
    Mi-e sete de repaos.”

    Ai ales o tema atat de actuala, chiar traim intr-o entropie cauzata de pandemia asta nenorocita, entropie ce ne-a facut praf dupa ce pe unii i-a trecut pragul mortii, pe altii i-a dus in pragul mortii iar altora le-a luat mintile.

    Apreciază

    • Desigur că ilustrarea termenului entropie, ca instanțierea polimorfică a acestei clase, in cadrul social al „nenorocitei pandemii”, poate fi extrem de sugestivă. Unul dintre modurile in care putem învăța ce este sau ce nu este ceva, este cel empiric, prin exemple si contra-exemple. Oare pandemia a sporit sau a diminuat entropia la scara planetara?

      Apreciat de 1 persoană

      • tincax said

        Clar pandemia a intensificat entropia sociala. Afirm asta plecand de la lucruri ce se intampla in „cercul meu stramt” , apropiatii, dar plec si de la ce se intampla mai departe de acest cerc, cunostinte, institutii. Niciodata nu am experimentat mai multe conflicte si neintelegeri cu cei amintiti ca acum, niciodata teoriile conspiratiei nu au fost mai hazardate, mai variate.
        Sigur, vorbind de intensificare, poate ca alte fenomene ce contribuie la entropia sociala au slabit in intensitate sau au trecut in planul doi, in vremea asta de holera si poate ca, in felul asta, balanta s-a mai echilibrat desi nu prea cred. Dimpotriva cred ca totul a capatat dimensiuni aproape apocalitice..

        Apreciază

        • Bulă, proaspăt căsătorit, era la o plimbare cu soția, la fiecare cinci – zece minute se întâlneau cu câte un bărbat cu care soția lui Bulă se saluta cordial si conversa câteva minute. Invariabil Bulă o întreba apoi: „Cine este domnul?”, iar soția ii răspundea tot invariabil: „Un membru al cercului meu, nu-l știi tu”, odată, de două ori, de n ori. După o vreme se întâlnesc cu o tipă care se salută cu Bulă, iar soția il întreabă si ea: „Cine este doamna?”, iar Bulă zice si el: „Un cerc al membrului meu”.

          Apreciat de 1 persoană

  7. Florin said

    Scrieți despre Boltzmann și-mi comentați provocator.

    Apreciază

    • N-am înțeles fraza si comentariul d-voastră. Ați putea re-formula? Cred că ceva, ceva as fi înțeles daca ați fi încheiat cu semnul exclamării, dar așa cu punct, nu. Nimic. Așadar?

      Apreciază

      • Florin said

        Dar un emoticon?😀

        Apreciază

        • Acum da, mi-e mult mai clar… cui nu-i e clar ! 🙂

          deh, lupta cu entropia… după cum bine zicea si Labiș pe vremea d-voastră:

          Aievea nu si nici cu-nchipuirea
          Eu munții nu-i mai simt cum îi simțeam
          în vremea unor basme petrecute
          Când se făcea că un copil eram,
          Când mă-nsoteam cu păsări si cu ciute,
          Când mă-nstelam cu flori, când nu eram

          Apreciat de 1 persoană

          • Florin said

            Nu l-am apucat, de fapt.
            Fiindcă mi-ați comentat pe pagina cu lumea necivilizată, plecând de la Labiș, mi-am adus aminte de „poetul revoluției”, Maiakovski, ale cărui ultime cuvinte se pare că au fost „Nu trageți tovarăși”. Cred că este adevărat pentru că și editorul de Android știa.😀

            Apreciat de 1 persoană

          • N-am vrut să sugerez că l-ați fi apucat pe Labis în viață (nu vă consider chiar așa de bătrân), ci în scoală. Se studia încă, nu?

            Stiti cumva si care au fost ultimele cuvinte ale lui Serghei Esenin? Prespun că le știți pe ale lui Lenin: Omu e înainte de toate.

            Dar așa, ca tot sărim entropic de la una la alta, care fundație vi se pare mai importantă: cea a lui Isaac Asimov sau cea a lui Isaac Newton?

            Apreciat de 1 persoană

          • Florin said

            N-am știut că există fundații cu numele ăstora. Probabil, întrebarea are o capacitate capcană. „Mă risc”😀, Newton am definit fizica pe care o simțim cu toții și calculul integral (aici are un conflict – oricum, n-a plagiat pe nimeni). Ambele au fost esențiale pentru evoluție.
            Presupun că îl vreți pe Asimov, vizionar. Sunt mai conservator, îl prefer pe Jules Verne care mi-a luminat copilăria. Dar, d.p.d.v. practic, Newton ale cărui teorii au fost decisive.

            Apreciat de 1 persoană

          • tincax said

            Ultimele cuvinte ale lui Serioja au fost scrise cu sange: „nu-i nou sa mori, nici sa traiesti nu-i nou”.

            Ascultă-mă iubito, nu te mint; era o noapte rece, de absint.
            Am mers pe lângă murii străvezii, ademenit la orele târzii, ca un moroi viclean sau ca un fur, de dragoste, de viața și azur, pe urmele de piatră și de fum ce se-mleteau într-un covor, pe drum, iar pașii mei de vifor spre apus, la crâșma spânzurată-n deal m-au dus.
            Tăcere-n jur și doar spre cer, sfârșit, urla un lup cu blana de-antracit; treceam tiptil prin holdele de cruci, iar vulpile-o zbugheau printre uluci. Ca lacrima luminile prin geam curgeau printre nămeți, iar eu cântam de viață, de păduri și zurgălăi, dar mai ales cântam de ochii tăi.
            Cu sufletul pierdut departe, hăt, prin dalbe ținereți, să mă îmbăt, m-am dus la crâșmă unde-am petrecut, până-am ajuns de purpură și lut. Am stat o oră vesel și viteaz, jumate amețit, jumate treaz, dar corbul croncănind a moarte, rău, mi-a amintit deodat’ de părul tău.
            _Te cred Serioja dar de ce măsori podeaua cu privirile, în zori?

            Apreciat de 2 persoane

          • Florin said

            Sunt mult, mult prea prozaic.😀

            Apreciat de 1 persoană

          • inginer?

            Apreciază

          • tincax said

            sa nu-i uitam nici pe cei care se pot strecura prin stramtoarea lui Magellan.

            Apreciază

        • tincax said

          oamenii-s de multe feluri, unii-s cu capu-n nori, altii cu picioarele pe pamant si e bine asa, pentru echilibru.

          Apreciat de 1 persoană

  8. AdAmA4 said

    comentariul off topic al troll-ului Iosif Greblea a fost mutat AICI

    Apreciază

  9. AdAmA4 said

    Comentariu off topic al troll-ului Iosif Greblea a fost mutat AICI

    Apreciază

  10. AdAmAmA78901000112 0xyzw said

    Comentariu off topic al troll-ui Iosif Greblea a fost mutat AICI

    Apreciat de 1 persoană

  11. AdAmAmA78901000112 0xyzw said

    Comentariul off topic al infectului troll Iosif Greblea a fost mutat AICI

    Apreciază

  12. AdAmAmA78901000112 0xyzw said

    Comentariu off topic al infectului troll Iosif Greblea a fost mutat AICI

    Apreciază

  13. castanman said

    Universul tinde să maximizeze entropia. Habar n-am de ce, e un pic ciudat tinând cont că în univers domnește ordinea (conform filozofilor, chimistilor, fizicienilor etc). Nu știu de ce vorbesti doar de Boltzman, când nașul de botez al entropiei a fost fizicianul german Rudolf Clausius. Și dacă entropia defineste gradul de tulburare a unui sistem, entropia negativă sau neguentropia (aia pe care un sistem o exportă pentru a menține entropia scăzută) e cantitatea de liniste?

    Apreciat de 1 persoană

    • Aldus said

      > Universul tinde să maximizeze entropia. Habar n-am de ce, e un pic ciudat tinând cont că în univers domnește ordinea (conform filozofilor, chimistilor, fizicienilor etc).

      Pentru că ordinea implică un efort sau o investiție de energie. Dacă arunci niște piese de mașină în aer, e mai simplu să-ți cadă la sol claie peste grămadă decât să se organizeze în cădere așa încât la sol să ajungă un bolid de ultimă generație. Ca să construiești o mașină din acele piese trebuie să investești o anumită energie. Și apoi trebuie să investești energie ca s-o menții funcțională – timpul are tendința să erodeze tot ce este structurat sau organizat, aducându-l la condiția entropică a minimei cerințe de energie.

      La fel e în plan uman. E mai ușor să fii prost decât să fii inteligent – ultima implică un consum mărit de energie. Iar oamenii moderni, trăind în confortul unei societăți care le oferă totul mură în gură, sunt din ce în ce mai proști.

      Tendința naturală (în orice domeniu) este spre entropie, iar ca să lupți cu entropia (și de exemplu să modelezi din piatra brută o statuie care are o semnificație sau un sens) trebuie să depui un efort.

      Ordinea susținută de filosofi este mai degrabă ilustrarea unui principiu ce-și trage seva din transcendență și astfel nu este supus degradării specifice imanenței, a materiei sau a lumii create. Dumnezeu transcende timpul și devenirea, dar lumea creată de el este perisabilă și supusă degradării continue. Foaia de hârtie pe care scrii 1 + 2 = 3 va fi arsă de timp în cenușă, dar conceptul matematic de adunare este imun la curgerea timpului, fiind o abstracție. Totodată, universul este ordonat (conform fizicienilor, chimiștilor etc) pentru că, probabil, cineva a depus efortul de a-l ordona („Dar deodat-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l / Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl”, respectiv „La început a fost Cuvântul” etc).

      Apreciat de 1 persoană

      • @Aldus – Nu mă așteptam să reușești, dar iată că ai reușit să mă surprinzi. Sunt surprins de abilitatea ta de a scrie un comentariu atât de scurt. Felicitări. In privința conținutului, nu, nicio surpriză. Comentariile tale par a fi rezultatul unor experimente de inteligență artificială în care un algoritm se chinuie sa mimeze un comentator uman. Un algoritm aflat in faza preliminară in care efortul principal este axat pe alcătuirea unor fraze corecte gramatical si semantic, în care să se folosească termeni ce simulează vorbirea on topic. Rezultatul este întotdeauna o înșiruire de banalități care dau senzația că cineva ar vorbi… monologuri plate, încercând să sugereze că persoana in chestie ar face conversație. Măcar pare că te-ai documentat un pic. Multumesc. Dincolo de conținut, comentariul tău este o bună ilustrare a termenului entropie, într-un sens despre care vom mai avea ocazia să con-versăm… Stai pe aci că se filmează.

        Apreciază

    • @Castanman – (a) Pare-se că da universul tinde (!). In acord cu unii autori tendința respectivă este identificată ca fiind maximizarea a ceva, pe care unii/alții o numesc (nu se stie de ce) entropie. Este si motivul pentru care am deschis discuția, pentru a ne clarifica, noi intre noi, pro-fanii, pe baza intuițiilor noastre si a inteligentei colective, care-i treaba cu tendința, si ce anume o maximiza sau minimiza universul, si ce o fi fiind aceea entropie (strict in contextul folcloric al anonimatului clandestin)… sau, cu alte cuvinte (si nu numai), de a vedea ce înțelegere deține profanul de rând despre o noțiune așa hâtră precum entropia, in cazul ălora care or fi stat deja să se gândească (spontan) din ce neam se trag, pe tema asta, SAU, in ce fel si-o putea modela un astfel de profan noțiunea de entropie daca i s-ar da prilejul (printr-o invitație bine ticluită) să se gândească la așa ceva si să se si exprime cu voce tare într-un loc fără pretenții si fără așteptări, precum puntea Arcei lui Goe, ca scenă fluidă a Marelui Teatru a Absolutului Fix. Din păcate, după cum bine spunea si Sean, prea puțini cosmologi catadicsesc să stea să se gândească la asta. La noi aici exista o abundenta de cosmologi incipienți care ar putea crea un zumzet apodictic util pe tema data (ca radiație de fond)…

      (b) Faptul ca in univers ar domni ordinea e așa o vorba mare de-a filozofilor si (pardon de impresie) cam neroadă. Există o oarecare ordine, remarcabilă, dar totalmente instabilă. Filozofii si filozofia sunt cu 100 de ani in urma timpurilor, pe vremea modelului de univers static. Unii filozofi încearcă ce-i drept sa recupereze handicapul, (in special cei care provin din rândul savanților pensionari), schimbând încadrarea a ce se observă momentan si actualmente in Univers, de la atributul de „ordine” la cel de „complexitate”. Tot ei spun (noi ce zicem?) ca ordinea in complexitate, remarcabile in univers in felurite instanțieri (precum ființele vii de pe Pământ) nu sunt altceva decât reziduuri (trecătoare), ale ordinii primordiale existente (inexplicabil) la momentul t0, la Big Bang, in fazele incipiente ale universului, considerată cvasi-unanim (de către savanți) ca fiind guvernată de o entropie incredibil de mică (ordine maximă) (ipoteza trecutului). Pe drumul inexorabil de la ordinea maxima la dezordinea maxima, loc pentru complexitate cat cuprinde. Ne-am născut într-o era norocoasă a cosmosului, care îngăduie complexitate, tranzitorie, repede stingătoare, deci cu atât mai prețioasă pentru niște martori ca noi atât de predispuși la plictiseală si moarte.

      (c) Ludwig Boltzmann este un fel de Ghilgameș al istoriei noțiunii de entropie. Formula gravată la vedere pe piatra sa funerară (acolo unde zace căzut la datorie), face infinit mai mult decât nășirea termenului entropie. Desigur că mai exista câțiva eroi legendari in tărâmul luptei cu entropia (spre ordonarea înțelegerii mai exacte a noțiunii) pe care-i avem in vedere a fi menționați pentru viitoare epopeii entropice pe Arca lui Goe (ultimul pe listă, cu voia d-voastră, fiind Stephen Hawking) dar… caci exista si un dar, nu acesta este motivul pentru care in topicul curent Boltzmann i-a fost preferat lui Clausius. Ludwig Boltzmann, in afara de a fi fost distribuit in rolul Ghilgameș in piesa principiului al doilea al termodinamicii, a mai jucat (in inter time) rolul lui Hamlet in tragedia vieții sale, presărate cu multe dueluri spectaculoase purtate cu alți cavaleri ai apocalipsei. In acea calitate (de Hamlet), d-lui a fost inclus pe Arca lui Goe pe un fir narativ mult mai amplu decât topicul curent (proiectul Sabadell). In logica acelui fir narativ (despre care pot presupune că nu dețineți informații, ne fiind un vizitator angrenat prea profund in curgerea Arcei lui Goe), Boltzmann este cheia acestui topic, iar entropia doar decorul (scenografia)… Ca întotdeauna m-am străduit să satisfac principiul dualității astfel încât fiecare dintre prozele scurte propuse prea-cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe, sa aibă sens si consistenta si in contextul mai larg al unor fire narative mai ample, cat si sens punctual, un ceva care sa spună totul martorului accidental, vizitatorului in premiera sau de o singură oară, ca si cum ne-am născut azi si de aici, acum, începe universul. Desigur ca unii vizitatori dotați cu intuitie sau aflați in posesia demonului lui Laplace, pot avea mirări si senzații inexplicabile, realizând cumva ca ceea ce văd e doar o parte, o piesă, a unui întreg… (care întâmplător, în contextul dat, nu-l include pe Clausius. Si desigur că nici nu-l exclude).

      (d) Despre tulburătoarea entropie „negativă” promovată in scopuri de bine, cu voia ta, om vorbi alta data. Face parte din plan. 🙂

      P.S. Mulțumesc pentru prilejul oferit de a clarifica „unele chestiuni”.

      Apreciază

      • castanman said

        Doamnă, domnisoară, domnule, scrieți bine! Un comentariu încântator. Mai vin p-aici. Ps. Nu-mi place Carl Sagan.😛

        Apreciază

        • Dar Richard Feynman iți place? (dacă tot ai adus vorba despre ăștia mai vechi in peisaj).

          Apreciază

          • castanman said

            Am o carte ce cuprinde fragmente din cursul lui faimos de fizica predat studentilor din primii ani de la Caltech, prin anii 60. E de o genialitate aproape magică. Si mai ales m-a surprins cum a a explicat in 86 dezastrul navetei Challenger. Da, îmi place enorm

            Apreciat de 1 persoană

          • Mă bucur să constat că avem preferințe similare in privința show-man-ilor din fizică. Impresia mea este că descendentul direct (in sens entropic) al lui Richard Feynman este Sean Caroll (si asta nu doar pentru că stă în același „birou” cu faimosul predecesor), în timp ce ca descendent pe linia Carl Sagan ar fi fiind Brian Green. Mă rog, asta în măsura în care, entropia însăși, ar îngădui o conservare a purității celor doua modele luate ca referință. 🙂

            Apreciază

  14. Bau Bau said

    „“Ordinea timpului” este titlul unei cărţi (tradusă şi în limba română, în 2019), aparţinând fizicianului italian Carlo Rovelli, al cărui nume figurează pe lista celor mai influenţi 100 de gânditori ai lumii.

    Ca unul dintre iniţiatorii teoriei “gravitaţiei cuantice în buclă” (Loop quantum gravity theory – GCB) şi, în egală măsură, preocupat de relaţia dintre gândirea ştiinţifică şi cea filosofică, de-a lungul timpului, Carlo Rovelli adună, în cartea sa, toate teoriile importante despre timp, din antichitate şi până la cele mai recente descoperiri ale fizicii cuantice.

    Titlul cărţii i-a fost inspirat, după cum însuşi mărturiseşte, de gândirea lui Anaximandru, filosof grec din secolul al VI-lea i.Hr., care spunea despre timp că: “Lucrurile se transformă unul într-altul potrivit cu necesitatea și își dau socoteală unele altora potrivit cu ordinea timpului”. Tot ceea ce urmează în carte este însă o demonstraţie despre nonexistenţa săgeţii timpului, o provocare continuă pentru lumea ştiinţifică actuală.

    Timpul masurabil
    Poate că, în aceste condiţii, experimentul condus de fizicianul rus Lesowik, care a surprins, în condiţii de laborator, un timp-spaţiu îngheţat, fără trecut sau viitor, fără săgeata timpului şi primul “tic-tac” al Universului, va deveni punctul de pornire pentru regândirea tututror lucrurilor care s-au spus despre timp până la momentul actual. Sau va fi confirmarea a ceea intuiţia şi gândirea filosofică a lui Platon afirma în urmă cu peste 2400 de ani: “Timpul este o iluzie, imaginea mobilă a eternităţii imobile, care maschează adevărul lumii, imuabil, atemporal”. ”

    https://destepti.ro/sageata-timpului-si-un-experiment-fara-precedent-cercetatorii-au-vazut-cum-s-a-nascut-timpul

    Apreciat de 1 persoană

    • Comentariul d-voastră anticipează „locul” in care ne-am propus să ajungem la un moment dat cu maieutica ludică având ca vehicul noțiunea de entropie. Doar că anticiparea vizează un punct prea îndepărtat, ceea ce ar presupune, in discuție, un salt prea mare, o teleportare in (ideea de) eternalism, motiv pentru care (momentan) mă abțin de la comentarii pe text. Mi-l voi aminti cu certitudine la momentul oportun si voi adăuga atunci comentariile omise acum plus altele care vor creste organic, intre timp. Desi pentru cineva care promovează ideea inexistentei timpului si caracterul atemporal al universului, desigur că aceasta amânare ar putea fi trecută cu vederea foarte ușor, ca si cand n-ar exista, totuși, as avansa (la schimb, momentan), ca alternativa asupra căreia să vi se capteze eventual atenția spre meditare, o alta propunere care (desi nu s-ar zice) are cumva legătură si cu topicul curent si care cred ca vi s-ar si potrivi in profil (in sensul că o să vă placă 🙂 )

      Apreciază

      • Bau Bau said

        SCIO
        https://www.drmarianaconstantin.ro/biorezonanta-scio/

        Apreciază

      • Bau Bau said

        „Super-apa cu structură coerentă
        65 views • Dec 11, 2021 • Dacă la școală am învățat că apa se află în 3 forme de agregare – lichidă, gazoasă și solidă -, în ultimii ani știința a descoperit a patra formă de agregare a apei: APA COERENTĂ, – starea ”super” a apei: starea structurată, cu rol și efect uimitor asupra corpului nostru.
        Fiecare picătură de apă conține miliarde de molecule de apă. Însă aceste molecule pot să fie neordonate în structura lor, deci să aibă o structurare ”incoerentă”, haotică, sau, dimpotrivă, moleculele de apă pot să fie ordonate structural într-o ordine precisă, adică ”coerentă”.
        În starea ”incoerentă”, în care moleculele de apă se lovesc între ele haotic, există un nivel energetic redus. Dimpotrivă, în cazul apei structurate coerent, crește nivelul energetic al apei.
        S-a constatat că în Natura, apa structurată coerent se dezvoltă prin frecarea acesteia cu pietrele sau stâncile cu care vine în contact, în cursul ei natural, precum și apa de izvor.
        La nivelul corpului omenesc, acesta își structurează apa într-o formă coerentă în interiorul venelor si arterelor.
        Despre înțelepciunea intrinsecă a acestui fapt s-a descoperit doar de dată relativ recentă un efect uimitor a apei pe care organismul o structurează coerent în interiorul venelor și capilarelor. La nivel cuantic apa preia energie pentru a se structura. Astfel, la nivelul de 13,36 electrovolți, moleculele de apă se ordonează într-o structură cristalină lichidă, prin aceea că între toate moleculele de apă se instalează o distanță uniformă constantă, rezultând apa coerentă.
        O particularitate a apei coerente, este că ea începe să influențeze în același mod apa incoerentă din corp, influențând moleculele de apă incoerentă să se structureze coerent.
        Forma perlată a picăturilor de apă indică un nivel ridicat de structurare coerentă a apei.
        ”Dușmanul” structurii coerente a apei în organismul nostru este radiația electromagnetică provenită de la dispozitivele tehnice, precum și ionii negativi aflați în metalele grele, pesticide și alte substanțe chimice asemănătoare: ionii emiși de acestea rup structurile existente, destructurând apa, așadar, aducând-o într-o forma incoerentă.
        Dar, să ne întoarcem la efectele apei coerente asupra corpului nostru.
        Deocamdată au fost descoperite 3 lucruri uimitoare, și probabil cercetările viitoare vor stabili chiar mai multe. Este vorba despre: 1) O comunicare mai bună între celulele corpului uman. 2) O circulație sanguină mai bună, și 3) Formarea unui scut protector în jurul celulelor.
        Moleculele structurate haotic în apa incoerentă se ciocnesc constant între ele, generând un zgomot interferențial, care se suprapune peste celelalte frecvențe celulare, perturbând comunicarea celulară.
        Dacă toată apa din organismul nostru ar fi în totalitate incoerentă, atunci zgomotul termic generat de moleculele apei incoerentă ar fi atât de mare încât nu ar mai putea exista o comunicare de la creier spre celule. Urmarea ar fi, ca un singur exemplu, faptul că semnalele de vindecare a celulelor nu ar mai putea fi transmis, având ca urmare directă îmbătrânirea prematură a celulelor.
        Cu cât un organism este mai sănătos, sau dorește să se mențină mai sănătos, el își va crea – sau va avea nevoie de aport – de apă coerentă. Cu cât mai mare este ponderea de apă incoerentă din corp, cu atât organismul va suferi de disfuncțiuni și îmbătrânire prematură.
        Așadar, cu cât ponderea de apă coerentă este mai mare în organism, cu atât mai mult comunicarea intracelulară este mai bună, permițând creierului să coordoneze activitatea celulară pe o frecvență neschimbată.
        În ce privește circulația sanguină mai bună, este suficient să amintim faptul că sângele constă 50% din apă pură. Ultimele cercetări arată că o bună circulație a inimii nu este determinată exclusiv doar de bătăile inimii, deoarece dpdv mecanic și matematic, este imposibil ca inimă să poată pompa sângele prin întreaga rețea de vene si capilare care, puse cap la cap, s-ar întinde pe o distanță de 100.000 km!
        Răspunsul, descoperit recent, se lasă devoalat prin următorul experiment: dacă într-un tub hidrofob (asemănător venelor și capilarelor), umplut cu apă coerentă statică, se radiază lumină infraroșie, atunci se poate constata că în acea apă coerentă se poate detecta, ca printr-un miracol, o mișcare de circulație!
        Concluzie este simplă: venele și capilarele noastre sunt asemenea unor tuburi hidrofobe, în care – prin radierea cu lumină infraroșie rezultată de la soare, (lumină care ea însăți conține o proporție de 50% raze infraroșii) – rezultă o mișcare de circulație, o transformare deci în lucru mecanic, care contribuie la circulația sângelui.
        În fine, referitor la scutul protector în jurul celulelor, efectul apei coerente este spectaculos. Este cunoscut faptul că fiecare celulă este înconjurată de un mediu acvatic, așa-numita apă extra-celulară. S-a constatat că dacă acest strat de apă extracelulară constă din minimum 62% apă coerentă, atunci aceasta va crea un scut, o manta de protecție în jurul fiecărei celule.”

        PS. Am învățat de la profesorul de yoga sa scutur bine, de 100 de ori, sticla cu apă, înainte de a bea.

        Apreciază

        • Apa vie si apa moartă din povesti au un oarecare corespondent în felul in care se pot organiza banalele moleculele de apă pentru a forma structuri complexe greu de imaginat si de înțeles în contextul strict al chimiei anorganice clasice. Probabil că mecanica cuantică poate oferi o bază de înțelegere mai profundă a fenomenelor de structuralize a ansamblurilor moleculare de apă. Fenomenele respective sunt „cunoscute” de ceva vreme doar că la un nivel mai degrabă empiric, numai bune pentru a fi incluse in emisiuni cu tentă senzaționalistă. Mecanismele respective sunt departe de a fi înțelese, ceea ce ține încă si mai departe pasul următor în care vom putea manipula, controla si utiliza respectivele fenomene, deloc magice, in scopuri practice. Sub aspect entropic respectivul fenomen este la fel de interesant, in special pentru că structurile respective, care denotă o complexitate informațională ieșită din comun, sunt extrem de fragile si de perisabile, dinamica lor in sistemele biologice fiind extrem de intensă. Este cred un domeniu în care inteligenta artificială poate face efectiv minuni, in contextul termodinamicii statistice.

          Apreciază

        • In atenția lui t-anti Bau-Bau:

          Djokovic a susținut teoria conform căreia energia oamenilor poate schimba starea lumii din jurul său și apoi a părut să sugereze că oamenii pot schimba structura moleculară a apei cu emoțiile lor.

          Novak Djokovic suggests you can change water’s molecular structure with your emotions in bizarre livestream

          Apreciază

  15. As face din secvența care se petrece începând de la minutul 14 si 8 secunde, un punct de start într-o discuție punctuală despre o anumită ne/înțelegere cvasi-generală pe care o remarc, referitoare la noțiunea de entropie.

    Apreciază

  16. Din categoria „cine-i primordial, oul versus găina”, as adresa o | intre-bare | facultativă prea-cinstitului cititor citit si unic al Arcei lui Goe: care dintre noțiunile „entropie” si „timp” ar fi fiind mai degrabă primordială (fundamentală) si care ar fi fiind mai degrabă emergentă (derivată, auxiliară), după părerea ta. Nu-i nevoie să dovedești si sau să argumentezi. Ar fi interesant de știut pur si simplu ce zice intuiția ta. Principiul al doilea al termodinamicii sugerează că entropia ar fi mărime fundamentală din care deriva (si se explica) sensul săgeții timpului. Intuiția mea (de exemplu) îmi spune însă ca dintre cele două noțiuni, mai degrabă timpul are conexiuni către primordialitate si fundamental, entropia fiind un aspect emergent, derivat din noțiunea de timp, in corelație cu acesta. Desi pare complexa, absconsa si misterioasa, noțiunea de entropie poate fi mult mai ușor înțeleasa si demistificata decât cea de timp. Nu cred că timpul (indiferent ce va fiind acela) s-ar scurge unidirectional ca rezultat al predilecției universului pentru creșterea entropiei (indiferent ce ar fi fiind aceasta, apropo ca nici nu stabilirăm încă ce-i entropia)… Că la baza nici timpul n-o fii fiind ceva absolut fundamental in univers (ci mai degrabă o iluzie a mintii umane) e o altă poveste (veche chiar si pe Arca lui Goe). Întrebarea curentă încearcă să stabilească care-i opinia ta in privința ierarhizării relative exclusiv intre timp si entropie. Așadar, după părerea ta, care a fost mai întâi (sic), sau care e mai important? Timpul sau entropia? D-voastră cum considerați? Cum ați vota?

    Apreciat de 1 persoană

    • tincax said

      Eu care cred in Dumnezeu cred si ca gaina a fost prima!🙂 Mergand pe acelasi fir, dintre timp si entropie, ca fenomen primordial,aleg entropia. Inainte ca Dumnezeu sa faca ordine in Univers, a existat haosul, entropia. Cred ca timpul s-a nascut cand Dumnezeu a facut ordine, cand a creat legile fizicii, cand a despartit ziua de noapte. 🙂

      Apreciază

  17. Smaranda said

    Dar poate că dezordinea și haosul nu este decât o ” ordine” pe care mintea omului nu o înțelege. Și pentru că de când este omul deștept folosește aceeași minte, patinează în cerc pe aceeași temă.

    Apreciat de 2 persoane

    • Este o presupunere validă. Falsă, dar validă. De obicei genul acesta de confuzii pleacă de la similitudinile intre anumiți termeni științifici si termenii omonimi care au in limbajul comun semnificații diferite (sau si semnificații diferite). Termenul „dezordine” in știința are o semnificație ceva mai exacta, mai precisa decât in limbajul cotidian, fiind o mărime măsurabila si exprimabilă pe cale numerica, ceea ce reduce caracterul subiectiv al aprecierii stării de ordine făcută din priviri de către un observator profan, neangajat tehnic in problema respectivă. Chiar si așa, in context științific, in care starea de ordine sau dezordine nu denota o simpla apreciere subiectiva, lucrurile par a necesita o reevaluare, in știință, exact in genul sugerat intuitiv de către d-voatră in prima frază a comentariului. Este exact direcția in care topicul curent încearcă să adâncească discuția (ludică si maieutică) in cazul in care trolii si zgomotul de fond vor îngădui dezvoltarea unei asemenea direcții. Fraza a doua a comentariului d-voastră pare a fi o simplă apreciere subiectivă a unui pesimist blazat. Nu mi se pare un enunț in general adevărat. Na acuma, adesea mintea omului poate patina in cerc pe aceeași temă, dar nu asta-i partea care contează in ceea ce face in genere mintea omului… după cate se vede (si) relativ la progresul evident al omenirii, in timp, ceea ce sfidează (un pic, provizoriu, dar orișicât) principiul al doilea al termodinamicii.

      ordine, dezordine, haos, au in știință semnificații diferite de cele comune, uneori chiar totalmente opuse. Despre confuzia terminologică vom avea poate ocazia sa comentam colateral. Ca si despre proasta inspirație cu care sunt alese uneori in știința cuvinte deja existente in dicționare pentru a desemna realități nou percepute sau concepte noi (in loc de a inventa pur si simplu cuvinte noi).

      Apreciază

      • Smaranda said

        În articolul cu dl Sean ați pus un filmuleț foarte fain despre ce vorbesc oamenii de știință când se referă la entropie. Merită revăzut.
        Despre percepția eventual subiectivă a unui pesimist blazat, spun că indirect faceam referire la filmulețul de mai sus. Adică în pricipiul de funcționare, mintea a rămas aceeași deși îmbunătățită nu in percepție – care vedem că este limitată-ci în interpretări. Pentru îmbunătățirea percepțiilor, savanții au construit o mulțime de instrumente. Cam așa m-am gândit. 🙂

        Apreciază

        • Presupun că vă referiți la proza scurtă Intrebari pentru Sean. Acolo sunt însă propuse mai multe filme. Pe care anume-l aveți in vedere pentru revedere? Cred ca si percepția si interpretările au avansat. Sărmanul Boltzmann habar nu avea la vremea respectiva de excesul de spațiu (comparativ cu timpul, căci există într-adevăr, in mod inexplicabil, incredibil de mult mai mult spațiu pe lume decât timp) si nici despre dilatarea spațiului nu avea știință, si cu toate acestea era cât pe aci să intuiască existența Big Bang-ului, înțelegând din principiul al doilea al termodinamicii că o creștere constantă a entropiei presupune existenta unui moment initial, in trecut, in care entropia era minimă, un moment zero. Pe vremea lui Boltzmann cosmosul se întindea exact cât Galaxia noastră, care nici nu avea (alt) nume. Atât era universul (observabil) pe vremea aia. Intre timp percepția noastră a evoluat enorm. Chiar mai amplu si mai rapid decât au evoluat interpretările. Momentan interpretările (desi au progresat) sunt in urma percepției si au mult de recuperat. Pe vremea lui Boltzmann era in mod clar invers.

          Apreciază

          • Smaranda said

            Apreciat de 1 persoană

          • Este într-adevăr remarcabil că v-ați amintit cu precizie despre acest film anume. Gestul d-voastră denotă o stare entropica optimistă pe Arca lui Goe pe firul discuției in cadrul „proiectului Sabadell”. Filmul chiar merită revăzut cu atenție, în contextul noului topic, ce poate fi (așadar, astfel) interpretat ca fiind o patinare în cerc pe aceeași temă (din trecut), după cum ați sugerat… In acest film se află câteva bune oportunități de a ieși / scăpa de pe cerc si de a avansa on topic, un pic anti-entropic, pe tema entropiei care (nu) e responsabilă de stabilirea săgeții timpului. Mă bucur că v-a plăcut filmul si c-ați avut bunăvoința să luați în considerare recomandarea de a-l viziona. Sunt sigur că si altora le-ar plăcea, dacă ar avea răbdarea să-l privească si să-l priceapă (în loc să se dedea la tot felul de divagații stupide).

            Apreciază

          • Smaranda said

            „…excesul de spațiu (comparativ cu timpul, căci există într-adevăr, in mod inexplicabil, incredibil de mult mai mult spațiu pe lume decât timp)…”. Există surse unde pot afla mai mult despre…?

            Apreciază

          • da, desigur… pe Arca lui Goe, de ex. sau in Universul însuși, ori pe internet. Momentan abordarea subiectul este prematură în contextul proiectului Sabadell (ideea fiind așadar ușor off topic, ușor secretă)… mai ales în contextul intenției de a lansa în discuție niște ipoteze, precum aceea că dilatarea spațiului ar fi fiind de fapt explicația creșterii entropiei si (poate) a manifestării timpului… sau, sau si că această dilatare nu este datorată energiei întunecate (care nici nu există), ci gravitației unei găuri negre imense în care s-ar afla universul „acesta”, si că de fapt big-bang-ul este momentul colapsului acelei găuri negre… sau, sau si că aparenta libertate de mișcare in spațiu, este o iluzie colosală si că de fapt avem mai mult libertate de a ne mișca în (așa zisul) timp decât în spațiu… sau, sau, sau si altele asemănătoare de relevat si revelat, dar numai pe Arca lui Goe, la momentul oportun. Totuși pentru că insistați, si pentru că sunteți damă bună, si pentru că în contextul actual al Arcei lui Goe, (unde ne aflam în deplină izolare, doar noi doi), secretele anticipate mai sus sunt în deplină siguranța, pot să va ofer, în avans, ca recomandare de vizionare, dar numai pentru d-voastră, un film care conține o sugestie vagă în legătură cu ideea absolut originală, pe care am emis-o oferindu-v-o în dar (aveți vă rog mare grijă ce faceți cu ea), despre excesul de spațiu, si deficitul de timp, în Univers, aici:

            Apreciază

          • Stely said

            „….mai ales în contextul intenției de a lansa în discuție niște ipoteze, precum aceea că dilatarea spațiului ar fi fiind de fapt explicația creșterii entropiei si (poate) a manifestării timpului… sau, sau si că această dilatare nu este datorată energiei întunecate (care nici nu există), ci gravitației unei găuri negre imense în care s-ar afla universul „acesta”, si că de fapt big-bang-ul este momentul colapsului acelei găuri negre… sau, sau si că aparenta libertate de mișcare in spațiu, este o iluzie colosală si că de fapt avem mai mult libertate de a ne mișca în (așa zisul) timp decât în spațiu…”

            Ceea ce am inteles pana acum este faptul ca:
            1 )universul a avut un inceput, acesta fiind Big-Bangul – inceput ce nu marcheaza doar o explozie dintr-un punct(singularitate) zero ci si expasiunea care este „insusi spatiul ,” astfel incat un volum zero nu inseamna doar ca materia este strivita pana capata o densitate infinita . ci si „spatiul” este comprimat pana devine nimic.” . Prin urmare, big bang-ul este originea spatiului, materiei si energiei. A se sti insa ca „nu a existat nici un vid in care sa aiba loc explozia”.

            2) densitatea infinita a materiei si comprimarea infinita a spatiului marcheaza de asemenea o limitare pentru timp. Motivul fiind ca si „timpul , la fel ca spatiul este intins de gravitatie ” – acest efect fiind o consecinta a teoriei generale a relativitatii , testat si experimentat direct.

            3. Conditiile big bang-ului implica o distorsiune „infinita” a timpului , astfel incat „notiunea insasi de timp( ca si cea de spatiu) nu poate fi extinsa dincolo de big bang”.
            Asadar acesta a fost „inceputul absolut al tutror lucrurilor fizice:spatiu, timp . materie si energie”. Insemnand ca inainte de big bang nu s-a intamplat nimic -„NU A EXISTAT INAINTE”. Neexistand timp nu exista nici cauzalitate in intelesul obisnuit.

            Acum, de ce am adus citatul Arcei kui Goe , citat ce m-a determintat sa fac „expunerea ” de mai sus (presarata cu citate din cartea „Ultimele trei minute” -de Paul Davies ?
            Pai, pentru ca am inteles din asta:”că această dilatare nu este datorată energiei întunecate (care nici nu există), ci gravitației unei găuri negre imense în care s-ar afla universul „acesta”, si că de fapt big-bang-ul este momentul colapsului acelei găuri negre…”
            Ce sa inteleg ? ca de fapt ar fi existat Ceva inainte de Big -Bing ? Si inca ce !!? O gaura neagra (plina ochi cu de toate )care a facut” Poc” de plina ce-a fost !!? 😲

            P.S. Daca gasiti „fisuri ” in cele scrise mai sus va rog sa fiti ingaduitori cu mine. Desi sunt unul /una dintre”prea cinstitii cititori unici ….”etc care a citit si chiar a participat la multe discutii pe temele actuale, fapt ce m-a „obligat” sa cumpar si sa citesc multe carti ca sa pot intelege sa stiu sa le pun cap la cap”. inca nu ma simt in „forma”, incat sa le redau cu tupeu.
            Iata aici un citat ce ar veni in sprijinul meu :

            „Ce este timpul?

            Dacă nu-mi pune nimeni această întrebare,

            atunci știu ce este timpul.

            Dar dacă aș vrea să-l lămuresc

            pe cel care întreabă, nu mai știu…

            Nu putem afirma că timpul ESTE

            decât în măsura în care tinde să nu existe.”

            Sf. Augustin, Confesiuni

            (trad. Eugen Munteanu)
            Gasiti aici mai multe chesiuni interesante despre timp.

            https://www.contributors.ro/ce-era-pe-cand-timpul-nu-era-cateva-reflec%C8%9Bii-despre-dumnezeu-timp-%C8%99i-multivers/?fbclid=IwAR2jJ7m9hO31wUKQBkaTIcd_IqEaraqtRJnOaZuQf7KAv8sXb66E6rXOufo

            Apreciat de 1 persoană

          • Desigur că am putea (re)începe o discuție despre timp dar n-am avea destul timp s-o finalizam. 🙂 De îndată ce-mi voi face un pic de timp voi comenta mesajul d-voastră. 🙂

            Apreciază

          • @Stely – Ce mai faceți? Cum vă mai simțiți? Mai în formă decât ieri? Intre „timp” s-a adăugat mult „zgomot” (de fond). Nimeni n-a comentat mesajul d-voastră. Nimeni n-a suflat o vorba despre fabulosul articol pe care l-ați recomandat (parcă anume în atenția entității Aldus). Nimeni n-a găsit niciun prilej de vorbă în întrebările, nedumeririle si recapitulările d-voastră. Parcă nici n-ați fi comentat. Vedeți ce înseamnă să te străduiești să fi „prea” „on topic”? Nu primești nicio atenție. Cam așa merge treaba din cauza entropiei, bat-o vină. Bine acuma cine să fi comentat? Cine să fi intervenit? Bau-Hau? Aldus? Eleea? Gargaragii de serviciu? Iosif? In fine, ce vă pasă? 🙂 Sper că nu din cauza lor manifestați rețineri si apatie in ultima vreme… si sper desigur că eventualele motive ale blazării d-voastre virtuale se vor consuma de la sine în no time si veți ieși cu bine din apatie, spre o stare mai optimistă, mai încărcată de energie si entuziasm, mai în concordanță cu felul d-voastră (normal) de a fi.

            Lucrurile pe care le-ați pomenit anticipează destul de bine intențiile cu care am adus vorba înspre tropii din entropie, si dacă se va fi ajungând, nu doar în gând, ci cu vorba până la acele intenții, cu siguranță că vom avea ocazia să ne jucam cu si mai multe vorbe prin preajma „detaliilor” pe care ați încercat (aparent in van) să le aduceți în atenția „publicului larg”. Până atunci as vrea sa propun doar o mică avan-premieră:

            1) Despre Big-Bang merită să vorbim din doua perspective. Prima ar fi fiind aceea in care, luând de bună „teoria”, așa cum este ea articulată de către savanți, să încercam să înțelegem în ce constă, ce susține, care ar fi argumentele, care sunt observațiile si datele folosite ca argumente spre reconstituirea „începutului universului”, si desigur care ar fi consecințele si potriveala în prezent, în Univers așa cum ne apare acum. O altă perspectivă ar fi fiind una ceva mai critică, din care să observam, sub aspect logic, rational, dar si intuitiv, anumite improvizații, cârpeli, inconsistențe, ale „teoriei”, inclusiv folosind analogii cu alte situații similare din trecut în care savanții au depășit limitele științei, grăbindu-se să proclame prematur faptul c-ar fi ajuns la teorii ultime (of everything) si la modele credibile ale cosmosului în ansamblul său. Cred că ar putea fi niște discuții interesante din ambele perspective în cazul in care s-or putea găsi interlocutorii potriviți, care să vorbească aproximativ aceeași limbă si să fie implicați si animați de același gen de pasiune pentru cosmologie.

            2) Anticipând acele eventuale „discuții” savante între profani, as pomeni, aproape la întâmplare, doar câteva repere posibile, sub forma unor enunțuri disparate, care vor putea fi cândva nuclee de vorba. De obicei când o teorie științifică despre lumea fizica conduce la rezultate care implică valori infinite (precum de exemplu „o densitate infinita”), de obicei teoriile se dovedesc a fi greșite sau incomplete. Teoria Big-Bang nu este chir o teorie (in sensul metodologiei științifice), ci mai degrabă o schiță de teorie, care pe lângă unele certitudini include ipoteze, presupuneri si aproximări, în încercarea de a oferi un model plauzibil al lumii. Cea mai mare incertitudine legată de eventuala valabilitatea a teoriei Big-Bang este legată de înțelegerea noțiunilor fundamentale de spațiu si timp. Savanții recunosc faptul că natura spațiului si timpului nu este înțeleasă. Teoria relativității probează faptul că există intercondiționări dramatice între spațiu, timp si gravitație, dar din aceasta teorie nu rezulta în niciun fel nici că timpul ar putea curge invers (ci doar înainte cu ritmuri diferite, si că există condiții în care noțiunea de timp își pierde semnificația) si nici că spațiul ar putea fi infinit comprimat, până la dispariție… Teoria relativității sugerează chiar că spațiul si timpul sunt totalmente greșit înțelese si că ceea ce numim spațiu ar fi fiind, de fapt, ceva (altceva), o entitate activă, cu o anumită materialitate, cu energie si cu manifestări măsurabile. Realitatea în expansiune, pe care o observam dilatându-se sau deformând-se, în preajma maselor, poate fi doar o entitate intermediară, materială, între „noi” si un posibil spațiu gol, inert, infinit. Ideea de Big Bang acreditată la scara universului întreg, este destul de improbabilă, Big Bang-ul fiind mai degrabă un eveniment local, într-un domeniu limitat (imens, vast), dar limitat, finit si numit impropriu Univers. Universul de azi joacă rolul Galaxiei (cu G mare de acum o suta de ani)… Ideea că a existat un Big Bang universal al Totului, început de la o singularitate zero dimensională este bazată pe simpla observație că „azi”, „spațiul” se dilată (spre viitor), este in expansiune… si că prin urmare, înspre trecut se contractă, adică în trecut spațiul de care „sunt prinse” galaxiile, stelele, atomii… a fost mai mic, mai înghesuit… cu cât mai în trecut, cu atât mai mic. Măsurând rata de expansiune, presupunând-o constantă, sau exprimabilă printr-o funcție asimilabila unei constante, s-a putut calcula când anume tot ceea ce „vedem” a fost concentrat într-un singur punct zero dimensional. Limitele acestui model derivă din prea multele presupuneri incluse în el. Dincolo de limitările rezultate din faptul că nu stim / nu înțelegem prea exact ce sunt spațiul si timpul (natura acestora), presupunerea că ceea ce a fost parte a eventualului eveniment (care a lăsat urme vizibile în Universul observabil azi) ar fi fost Totul, este mai mult decât hazardată. In cazul în care am accepta că Big Bang-ul se referă la un eveniment care a afectat o entitate oarecare, locală, imensă, dar nu Totul, atunci ipoteza cea mai plauzibila ar fi aceea că în stadiile incipiente aceasta entitate locală (pe care am botezat-o Univers), nu a început de la zero, de la singularitate, de la non-spațiu, non-timp… ci dimpotrivă de la o varianta relativ stabilă de „univers”, cu dimensiuni finite, cu spațiu si cu timp, ne nule, având comportări diferite, specifice condițiilor de dinainte de big-bang, probabil în condiții de foarte mare stabilitate (în care neîntâmplând-se mare lucru timpul părea înghețat). Mi se pare destul de plauzibil că lucrurile observabile astăzi să fie rezultatul faptului că respectiva entitate (uriașa dar finită, așa zisul nostru univers) să se fi prăbușit într-o gaură neagra mult mai imensa, alunecând dincolo de orizontul evenimentelor acestei formațiuni colosale si fiind supusă fenomenului de spaghetizare (de altfel destul de cunoscut in legătură cu modelul acceptat al găurilor negre)… Modelul fractalic al lumii sugerează o atare situate… Sistemul solar s-a format dintr-un nor de gaz care s-a condensat sub efect gravitational, dar care nu a reușit sa includă toata materia in soare, alte nuclee de condensare au produs planetele. In mod asemănător s-au format galaxiile, sub efectul gravitatei, care nu a reușit nici in acest caz să captureze imediat toată materia disponibilă în gaura neagra din centrul galaxiei, condensându-se, separat, miliarde de stele care gravitează gaura neagră centrală. Mai nou s-a descoperit ca formațiuni galactice colosale gravitează enorme găuri negre în formațiuni precum Laniakea. Tot de curând astronomii au putut să identifice cea mai mare formațiune cosmică ce are o anumită consistență sistemică gravitațională, cea mai mare cu putință (în Universul cunoscut), în contextul dilatării spațiului. Mi se pare foarte plauzibil ca ceea ce numim noi universul nostru, să fie o foarte mică părticică dintr-o formațiune mult mai mare, si că ceea ce sesizăm ca fiind expansiunea spațiului să fie efectul faptului că la un moment dat (Big Bang), universul nostru a trecut dincolo de universul evenimentelor imensei găuri negre (începându-și prăbușirea în ea), ceea ce a dat o dinamică fabuloasă manifestărilor spațiului si timpului care guvernau starea anterioara (nesingulară) a universului, ceea ce a făcut posibil totul, inclusiv apariția noastră. Unii savanți afirmă că după cum pe Pământ sensul săgeții spațiului este înspre jos din cauza vecinătății unui corp (Pământul) cu o masa considerabilă, în mod analog, sensul săgeții timpului să fie înspre înainte din cauza proximității unui eveniment major precum Big-Bang-ul. Alte simulări matematice arată că timpul se scurge mai încet acolo unde gravitația este mai intensă (concertare de masă) si că formal vorbind efectele gravitației asupra unui corp (forța de atracție în direcția masei mari) sunt rezultatul direct al ritmurilor de curgere diferită a timpului pentru diversele puncte ale obiectului respectiv, pentru cele mai de sus (relativ la direcția gravitației) timpul scurgându-se mai rapid decât pentru cele de mai de jos. Faptul că ne-am afla cu univers cu tot într-o gaură neagră, sub influența gravitațională a acesteia, poate fi o explicație plauzibilă a faptului ca timpul si spațiul (despre care habar nu avem ce sunt) se comportă în felul partial observabil cu care ne confruntăm si pe care încercam să-l înțelegem. Părerea mea aceasta ar fi, că de fapt există un imens „înainte de Big Bang”, în care a existat spațiu si timp cât cuprinde. Big Bang-ul ne fiind așadar, ceva ce i s-a năzărit Universului nostru să facă la un moment dat (din rațiuni interioare), ci ceva ce i s-a întâmplat, din cauze exterioare, ceva ce i s-a făcut, din exterior, o întâmplare banală, oarecare, nu un început de lume (ci o simplă continuare). Unii savanți au si ei în mod timid această impresie. Se va detalia. 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            @Stely

            Tot Sf. Augustin spunea că lumea, așa cum ne apare, este făcută din lucruri care nu ne apar deloc. Deștept om.

            @Goe

            > respectiva entitate […] să se fi prăbușit într-o gaura neagra mult mai imensa, alunecând dincolo de orizontul evenimentelor acestei formațiuni colosale si fiind supusa fenomenului de spaghetizare

            Am râs. La speculații de acest tip vrei să mă provoci? Și de ce mă tot chemi, aici sau la întrebarea cu oul sau găina, în condițiile în care ori de câte ori mai las niște rânduri mă înjuri și-mi spui că nu găsești nicio idee în ce scriu?

            Confruntați cu lacunele teoriilor existente cu privire la apariția vieții pe Terra, unii filosofi sau cercetători au speculat că, poate, viața n-a apărut aici, ci a fost adusă de pe alte planete (ipoteza panspermiei). Problema acestei ipoteze fiind că, desigur, nu acoperă lacunele celorlalte teorii, ci doar la mută la distanță, undeva pe o altă planetă. N-a apărut aici, așa că problema nu ține de jurisdicția noastră: s-o rezolve cei din galaxia sursă!

            Cam așa ceva faci și tu mai sus. Sigur, e destul de complicat să explicăm legile universului în care trăim, precum și natura lui intimă. Dificil în prezent și cu atât mai dificil să le proiectăm în trecut sau în viitor (deși unora li se pare că harta viitorului e deja clară: https://zurliublog.wordpress.com/2017/12/18/moartea-termica-a-universului/). Dar premiul îl ia cel care rezolvă problema, nu cel care i-o pasează colegului din altă galaxie sau, în cazul tău, chiar din alt univers. Am scăpat de dileme, totul se explică, expansiunea spațiului nu-i altceva decât expresia procesului de spaghetificare la intrarea noastră într-o gaură neagră dintr-un spațiu care ne conținea și înainte, ce simplu și frumos! Ce contează că asta introduce alte necunoscute și mai mari, și mai de necuprins: important e că ne-am spălat pe mâini! Că doar nu o să ni se ceară acum să descâlcim structura acelui spațiu care ne conține și a acelei găuri negre în care ne afundăm, nu-i așa? Cum a apărut el și din ce? Nu ține de jurisdicția noastră, la noi în bătătură am rezolvat problema, uite ce frumos arată și se potrivește, ăla (care ăla?) probabil (de ce probabil?) exista dintotdeauna și era stabil și cu asta basta!

            Cum să-ți spun… în termeni de entropie, asta ar fi ca și cum ai încerca să reduci entropia în ograda ta (adică în acest univers mic în care ne aflăm, numit de tine „entitate”), cu prețul creșterii semnificative a entropiei globale, adică la nivelul întregului univers mare ce ar conține inclusiv acea gaură neagră în care te-ai afunda – pentru că mie dă-mi voie să rămân pe margine. Una peste alta, nu sună a teză solidă.

            Chiar: poți explica apariția vieții? Că, în timp ce scara temporală a universului nu poate fi cuprinsă de noi decât intuitiv, după cum nici nu putem face comparație între ceea ce avem acum (timpul, spațiul și cele 4 forțe fundamentale, așa cum le cunoaștem azi) și ceea ce era atunci (la momentul T0) – din simplul motiv că nu cunoaștem ce era atunci, viața știm ce înseamnă (la nivel chimic, genetic, molecular, biologic etc), iar materia anorganică știm iarăși ce înseamnă, le avem acum, în prezent, în jurul nostru, și le putem compara, putem opera cu ele, nu trebuie să ne întrebăm oare cum o fi arătând viața sau lipsa ei, așa cum ne întrebăm oare cum o fi arătând lumea pe vremea Big-Bang-ului. Deci, poți explica cum a apărut viața? Că asta ar trebui s-o putem rezolva și eventual chiar replica mult mai ușor decât dificila problemă a apariției întregului Cosmos.

            Modelul fractalic al universului este consecința directă a unui principiu metafizic. După cum și prezența găurilor negre în centrul unor galaxii este în perfectă concordanță cu aceeași sus-menționată metafizică.

            Slăbuț articolul de pe Contributors.

            Apreciat de 1 persoană

          • Stely said

            @Arca lui Goe ,
            Multumesc frumos pentru raspunsul lamuritor la intreabarea mea . Am inteles cu destul de mare precizie explicatiile dvs. De fapt asta am vrut sa aflu din primul moment al postarii temei dar nu stiam de ce sa ma agat . Noroc cu Fotosinteza (Smaranda) care a indraznit, la randul ei, sa va puna cateva intrebari la care ati raspuns cu acel comentariu de care am putut sa ma „agat”. Citindu-va raspunsul mi-am dat seama (a cata oara) ca acesta vine de la cineva care stapaneste cu multa precizie vastele cunostinte despre Tot ce misca in mai toate domeniile ( in special in fizica clasica si mai ales cuantica) . Asta nu o stiu de azi de ieri, si nu cunoscundu-va preocuparile din real, ci pe cele de aici (din virtualitate). Ma gandesc (chiar acum ) la cele trei sau patru teme despre „Distante” unde se re- gasesc niste „ipoteze” cam asemanatoare referitor mai ales la spatiu , pe care le voi cauta si le voi aduce in atentia celor care vor vrea sa le citesaca spre lamurire. Nu-mi fac lluzii ca se vor incumeta multi sa le citeasca. Cred insa ca se vor gasi macar trei sau patru dintre cei nou veniti care vor avea curiozitatea sa le citeasca. Imi amintesc ca pe mine m-au fascinat bogatia de informatii , dar si modul (plin de umor) cum au fost expuse.

            In alta ordine de idei eu fac binisor , numai ca timpul meu pare ca trece destul de repede prin „evenimentele” destul de consistente pe care le petrec in realiatea inconjuratoare , Bunaoara ,ieri am fost la casa de la tara unde am facut(impreuna cu sotul) o stropire de sfarsit de iarna cand pomii sunt inca in repaus vegetativ. Am petrecut cateva ore bune in tren , ceea ce mi-a creat ulterior o stare de oboseala si dureri musculare . Acum a u inceput si competitiile de tenis pe care le vizionez cu placere , mai ales cand „fetele ” noastre puncteaza frumos. Acum o ora am vazut sfertul de finala din turneul de la St.Petersburg pe care l-a castigat Irina Begu. Este deci in semifinala . Acum joaca Maria Sakkari cu Mertens, meci intens , care nu se stie cine-l va castiga si totodata cine va fi adversara Irinei .

            Apreciat de 1 persoană

          • Stely said

            Aici unul dintre topicele „DISTANTE” care mi-a placut cel mai mult avand in vedere titlul si „teoriile lui Goe” enuntate la modul ludic , desigur.

            https://arcaluigoe.wordpress.com/noduri-si-semnale/despre-distante-nota-e/

            As recomanda si comentariile , aici unul dragut . 🙂
            RALG said
            mai 2, 2012 la 11:44 pm
            Este chiar posibil ca materia care ne este atat de draga sa nu fie, in fond, decat o simpla imperfectiune a spatiului, un accident sau o boala a acestuia, si care spatiu incearca sa se elibereze de aceasta boala, netezindu-se, prin extindere infinita pana spre limita in care materia nu va mai exista, restabilindu-se astfel ordinea (eventual euclidiana) in lume. Desigur ca ar fi chiar posibil ca joaca asta sa nu se termine prea curand ca si cand cineva din afara spatiului se tine de sotii, ciupind spatiul de fund, producandu-i astfel hematoame de materie. 🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • Domnișoară Aldus – Tu ai râs. N-ai zis nimica. Floare albastră, floare albastră, si-a murit vorbirea noastră. Pentru tine un îndemn: Fii o voce. Nu un ecou. (Daca poți). Măcar de data asta ai încercat să fii cât de cat on topic (like). Desigur că îți dau voie să rămâi pe margine. Cum as putea să-ti refuz o asemenea oportunitate? E locul cel mai potrivit pentru cei care nu emit idei ci doar chibițează si citează. In cazul de față singurul rudiment de idee conținut in comentariul tău ar fi acela că a explică felul în care se manifesta entitatea numită „universul observabil” preponderent prin rezultatul unor acțiuni exterioare acestuia, ar fi similar cu felul in care problema apariției vieții pe Pământ a fost mutată in afara pământului. E doar un rudiment de idee si o tentativă de divagare… (căreia nu merită să i se dea curs, in context; poate altă dată prin fluctuație cuantică)

            „nu sună a teză solidă” – Vai, tocmai mă pregăteam să o public in Time magazin, ca ideea anului. Bine că mi-ai spus, că mă făceam naiba de râs în public. Hiba detectată de către domnișoara Aldus este într-adevăr majoră, si anume aceea că i-ar deposeda pe rezolvitorii problemei facerii lumii de obiectul muncii. Nu se face așa ceva. Sunt lucruri cu care nu te joci. Nu pui oamenii pe drumuri, așa cu prostii si cu bolovani aruncați in baltă. Atâția oameni care mâncau si ei o pâine. Care de știința, care de filozofie, care mistică, care artă… Care. cum… Domnișoară Aldus să știți că si alții au făcut la fel, dacă nu si mai rău. Au zis că universul a fost creat (in șapte zile) de către Unul Dumnezeu. Au aruncat pisica in curtea (jurisdicția ăluia) fără să menționeze cum, cand si de ce ar fi apărut acea entitate eternă si infinită, si nici pentru ce si de ce a creat într-o clipa o lume trecătoare de o clipă.

            P.S. Domnișoară Aldus (vă spun așa în primul rând pentru ca păreți a avea o minte virgină) – Ideea ludică si pudică pe care am propus-o spre vorbe, despre faptul că manifestările observabile in entitatea locala (numită abuziv Univers adică Totul) ar putea fi explicate fenomenologic prin efectele unor manifestări exterioare (precum ar fii fiind, de ex, cele gravitaționale produse de o gaura neagră enormă plasată existențial pe nivelul dimensional următor) nu este o teză solidă, nici măcar o teză fragilă. Nu este o teză, ci o simplă presupunere, o ipoteză, plauzibilă. Până de curând „Universul” se întindea atât cât se întindea Galaxia (un spațiu vast, eventual infinit, populat cvasi-uniform cu stele, un „univers” static). Pe urmă au apărut în peisaj chestii în afara „acestui Univers”, dintr-o zonă sugestiv (!) numită Meta-Galaxia… iar apoi s-a constatat că acele chestii sunt ăăăă, tot… Galaxii (?!), nu, de fapt nu, nu erau Galaxii, ci simple galaxii (cu g mic), așa după cum se mai constatate odată ca stelele sunt de fapt ăăă, tot Sori, adică sori… Galaxia a fost rebotezata așadar „galaxia noastră” (fiind degradată de la majusculă la… minusculă)… iar cosmosul meta-galactic a devenit (deodată) Universul… In curând o să devină „universul nostru”, printre alte universuri in Multivers)… Spre deosebire de precedentul Univers (cel mare cât Galaxia, infinitul cu stele) cel de acum nu e static (infinitul cu galaxii), ci se extinde, si nu-si conserva nici măcar legile după care funcționează. Ceea ce e cam nașpa. Calculele matematice ale savanților (actuali), in acord cu „teoria” Big Bang, arată că „universul” in expansiune (big-bang-ul continuu), este de cel puțin o sută de ori mai mare decât „universul observabil”. Poate mai mult (eventual infinit) dar in niciun caz mai puțin. Adică se întinde pe cel puțin 9 trilioane de ani lumină. Prin urmare cam de 50 de milioane de ori mai mare decât Universul de acum 200 de ani (de pe vremea în care in cosmologie domnea Galaxia)… Asta da rată de expansiune 🙂 Problema este că (oricât de extensibil ar fi) acest „Univers”, nu se poate întinde la infinit (așa după cum nici Galaxia nu a fost in stare). Cadrul o fi infinit, dar entitățile din el nu. Niciodată. Un asemenea univers daca ar fi infinit, așa cum e, ar fi de fapt finit prin monotonia respectivă. Cel mai probabil este si el o entitate oarecare limitată, care-si trăiește existenta (dez/echilibru dinamic) ca rezultat al forțelor din înăuntrul sau, a celor din afara sa, si a ceea ce-i traversează frontiera (înspre in afara si înspre înăuntru), ca tot omul, ca o celulă, ca orice domeniu finit (definit complet de condițiile interioare si de condițiile de frontiera – care înglobează efetul restului universului asupra domeniului respectiv)… Cât de departe se întinde Totul (infinitul) (de) dincolo de universul nostru (spre afara si spre înăuntru, in micro cosmos), Dumnezeu stie. Oricum știința nu se ocupă cu așa ceva. Deloc. Niciunu pic. Știința nu se ocupă nici cu infinitul, nici cu facerea lumii, nici cu Dumnezeu, ci cu mult mai puțin. Cu domenii finite in tot cazul, din ce in ce mai mari sau mai adâncii, dar in tot cazul finite. Faptul că ansamblul lumilor ar fii fiind infinit într-o infinitate de moduri (care includ eternul si nesfârșitul) nu-i o idee originală. Din păcate pentru mine n-am inventat-o eu. E o simpla ipoteză care mi se pare plauzibilă si care nu se contrazice cu nimic ideea că Big-Bang-ul e ceva ce i s-a întâmplat universului nostru mai degrabă din afara decât dinăuntru.

            ***
            Modelul fractalic al universului este consecința directă a unui principiu metafizic. După cum și prezența găurilor negre în centrul unor galaxii este în perfectă concordanță cu aceeași sus-menționată metafizică.” – Asta e o gargară ce pare rezultată din combinarea gargarelor de tip Iosif cu cele de tip Bau-Hau. Ai ajuns să combini gargarele si pseudo-vorbirea in cerc. Cu chestia asta aproape că ești mai caraghios si mai ridicol decât ești tu de obicei când vrei să dai impresia că ești in postura de a aprecia valoarea articolelor din Contributors ori inteligenta lui Sf. Augustin, de parcă te-ai afla in comerț de idei cu d-lor ca mare trader si că te tragi cu ei de șireturi. Apropo despre ce „principiu metafizic” anume încerci să vorbești? Din elipticul tau d-enunț (vorbirea circulară) nu se prea înțelege. 🙂

            Apreciază

          • Stely said

            Mda, scrisesem si eu un comentariu referitor la grandomaniq acestui/ ei Aldus, dar mi s-a oprit curentul taman ca era gata de trimis si l-am pierdut. Mi s-a parut a fi ,inca de la inceput, de un tupeu fantastic . Sa te pronunti cu atata nonsalanta asupra scrierilor altora in timp ce tu scrii pe blogul tau si comentezi pe altele numai idiotenii este de nepermis Faptul ca spune despre articolul de pe Contributor ca este slabut denota o totala lipsa de bun simt. Daca ar fi citit doar cateva comentarii ,unele laudative, altele cu contributii la tema poate l-ar fi pus pe ganduri si nu s-ar ma fi hazardat sa se dea in barci , pe Arca lui Goe.
            Da, are multe potriviri in comportament cu madam Bau Bau , motiv pentru care nu am intrat in discutie cu el/ ea. Este obositor. Sa fie la ei acolo….
            P.S. De fapt motivul principal al comentariului pierdut, a fost sa pun link-ul temei principale , cu titlul „Despre Distante” , cu intentia vadita de a -l corecta . Am scris „Distante” in loc de .

            PPS.Intre timp a am gasit la restartare si comentariul anterior . Il afisez aici impreuna cu link-ul :
            Aici tema principala care se numeste „Despre Distante ” si nu cum am scris (gresit) eu :

            https://arcaluigoe.wordpress.com/2012/05/02/despre-distante/

            @Aldus , nu am nici un fel de disponibilitate sa intru in dialog cu tine.Comportamentul tau imi displace total. Faptul ca te crezi in masura sa ironizezi si sa bagatelizezi tot ceea ce scriu altii (comentarii, articole) ca si cand ai fi superior tuturor mi se pare de o mare obraznicie .

            Apreciază

          • @Stely – Sper din suflet că nu sunteți extra-sinceră cu laudele deșănțate la adresa personajului dl. Goe, ci că mai degrabă prestați ironie fină cu bătaie in toate direcțiile, șaua si iepele, încercând sa-i animați cum se cuvine pe trolii din dotare, doi in special. 🙂

            Da, discuțiile mai vechi despre distante sunt foarte on topic si pot readuce in prim-plan mai vechea mea idee originală legată de faptul ca sesizabila creștere perpetuă a entropiei, 🙂 observată si interpretată de către Boltzmann si prietenii si dușmanii săi, este o simplă si banală consecință a dilatării spațiului. Ritmul timpului si săgeata acestuia, așa cum e sesizată azi, este in strânsă legătura cu dilatarea spațiului, cu ritmul în care se petrece aceasta dilatare. Părerea mea este că acesta (Constanta Hubble) este ceasul cosmic care reda cel mai bine sensul timpului, în contextul actual al universului (actual de vreo 13, 8 miliarde de ani)… Faptul că este dovedit felul în care gravitația influențează „curgerea” timpului si cum gradientul vectorului timp determină efectele gravitaționale asupra corpurilor (de la mărul care cade din pom, la Lună, la galaxie, la Laniakea, si la universul nostru căzut accidental într-o gaură neagră, din formațiunea meta-cosmică ce-l conține) face cred si mai plauzibilă ideea că ne-am afla sub influenta gravitațională a unei găuri negre imense… care extinde „spațiul” învecinat… Spațiul ca entitate materială, nu containerul în care se petrec faptele 🙂 Asta ar rezolva problema energiei întunecate. Problema reală pe care ar trebui sa se concentreze savanții fiind materia întunecată. In rest… gravitația guvernează Universul. Dar na acuma, că noțiunea asta nu mai e bună, e depășită, fiind prea strâmtă terminologic. Până să găsim o denumire nouă sugestivă si cuprinzătoare (lucrăm la asta nu?) să zicem că o enunțare mai corectă ar fi fiind că gravitația guvernează universul si meta-universul. Cum credeți c-ar fi mai nimerit să botezam ansamblul univers – meta-univers? Pe moment nu-mi vine nimica in minte, întrucât denumirea metaverse e luată de Zuckerberg. Cum să-i zicem? Trebuie să găsim repede un nume potrivit, altfel ne-o iau alții înainte. Ne pomenim că propune domnișoara Aldus pe blogul ei denumirea alternativa pentru entitatea următoare în scala meta-universului si ne ia caimacul. 😦

            Ați văzut? Cică articolul pe care l-ați propus e slab. Normal. Apucasem să spun că e admirabil. Eu când am zis ca e bun l-am comparat (implicit) cu gargarele lui Aldus si Bau-Hau, relativ la prostiile vânturate de pseudo-vorbitori. Aldus când a zis că e slab cu ce l-o fi comparat? Relativ la ce? Ah, e absolut slab. Mare e Aldus ăsta domne. Cum ne-om fi pricopsit cu el pe Arca lui Goe? Mare minune.

            Apreciază

          • @Stely – Felicitări pentru rezultatele luptei cu entropia in livada cu pomi fructiferi. Satisfacțiile trebuie sa fie pe măsura efortului, Sunt sigur că se manifesta o combinație întreagă de satisfacții in legătură cu gradina pe care o modelați după chipul si asemănarea d-voastră. Aveți toate motivele ca mai spre toamna să puneți un pled sub un măr, să vă așezați si să citiți o carte, ceva despre Principia Mathematica, de ex. Va invidiez sincer pentru livadă. 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            @Goe

            Cu ce diferă gaura ta neagră de dumnezeul lui Constantin Crânganu de pe Contributors? El recurge la un Dumnezeu, tu recurgi la o gaură neagră, după care râzi de el, fără să-ți dai seama că râzi de tine. Dumnezeu a creat lumea în 7 zile, gaura neagră ne-a supt în 13,8 miliarde de ani and counting. Dacă asta o fi vârsta universului – ultimele măsurători indică două valori diferite.

            > fără să menționeze cum, cand si de ce ar fi apărut acea entitate eternă si infinită

            Cam așa pățești când vrei să privești lumea din pat și te mai cheamă Procust. Recitește-ți partea asta cu atenție. Întrebi când a apărut o entitate eternă, care se face că este și creatoarea timpului? Până și inteligența artificială numită Oracolul din Delphi Matrix era mai intuitivă decât tine atunci când i-a spus lui Neo că tot ce are un început are și un sfârșit. Dat fiind că timpul sau viața e bijectivă, tot ce are un sfârșit are și un început, respectiv ceea ce nu are sfârșit (adică este etern) nu poate să aibă nici început. Întrebarea „când a apărut cutare” este o încercare de a-i stabili originea pe axa temporală – demers valid pentru orice lucru sau fenomen din Univers, dar absurd pentru cel care se află la baza axei temporale, situându-se totodată în afara ei. Întrebarea „când” nu are sens decât în cadrul acestei axe temporale, ori Dumnezeu este cel care a creat axa temporală și deci nu poate fi limitat la ea. La fel cu „de ce a apărut cauza primordială a tuturor lucrurilor.” Mai lipsea să întrebi unde a apărut creatorul spațului.

            > si nici pentru ce si de ce a creat într-o clipa o lume trecătoare de o clipă

            La întrebarea asta, pe de altă parte, există răspunsuri concrete. Faptul că nu le cunoști arată că te-ai complăcut în ignoranță.

            > Problema este că (oricât de extensibil ar fi) acest „Univers”, nu se poate întinde la infinit (așa după cum nici Galaxia nu a fost in stare). Cadrul o fi infinit, dar entitățile din el nu.

            Aici ești în acord cu metafizica. Creația este limitată, iar cadrul pe care se desfășoară ea (și care e infinit) este Dumnezeu.

            > impresia că ești in postura de a aprecia valoarea articolelor din Contributors

            Vezi cum nu știi să citești? N-am spus niciodată că sunt în postura de a aprecia valoarea articolelor de pe Contributors. Pot însă aprecia valoarea articolului indicat de preopinenta mea, și care e slab.

            > ori inteligenta lui Sf. Augustin

            Ești victima unei erori de gândire. Chiar dacă un student la fizică nu este în măsură să-i dea notă lui Einstein, este perfect capabil să estimeze că acesta din urmă știe fizică atunci când îl vede scriind la tablă că F = m*a ori E = m*c^2. După cum și tu ești capabil să spui că un film este reușit sau prost chiar dacă n-ai veleități de regizor.

            > Apropo despre ce „principiu metafizic” anume încerci să vorbești? Din elipticul tau d-enunț (vorbirea circulară) nu se prea înțelege.

            Nici n-am zis c-o să-l menționez. Spor la studiu!

            @Stely

            > @Aldus , nu am nici un fel de disponibilitate sa intru in dialog cu tine.

            Ca să vezi chestie, tocmai ai făcut-o! 🙂

            > Mda, scrisesem si eu un comentariu referitor la grandomaniq acestui/ ei Aldus, dar mi s-a oprit curentul taman ca era gata de trimis si l-am pierdut.

            Semn că erai pe cale să publici niște prostii! 😀

            > Sa te pronunti cu atata nonsalanta asupra scrierilor altora in timp ce tu scrii pe blogul tau si comentezi pe altele numai idiotenii este de nepermis

            Sunt curios: de ce ar fi de nepermis? Ți-e frică să-ți folosești creierul din dotare?

            > Faptul ca spune despre articolul de pe Contributor ca este slabut denota o totala lipsa de bun simt. Daca ar fi citit doar cateva comentarii ,unele laudative, altele cu contributii la tema poate l-ar fi pus pe ganduri si nu s-ar ma fi hazardat sa se dea in barci , pe Arca lui Goe.

            Lmao. Definiția femeii: e bun dacă zic și alții că e bun! 🙂 N-am nevoie de ochii altora prin care să văd lumea – poate pentru că nu consider de nepermis să-i utilizez pe ai mei. Lucru pe care ți-l doresc și ție.

            Apreciază

          • @Aldus – Este uluitor cat de multe cuvinte folosesti pentru a recicla nimicul de care esti posedata. Ai cumva impresia ca asta poate fi o buna masca a golului? De cine incerci sa te ascunzi d-soara? Daca incerci cumva sa te ascunzi de tine insati (ca Bau-Bau), Arca lui Goe este o foarte neinspirata alegere. Faptul ca incerci sa-ti inghiti coada in public nu va impresiona pe nimeni indeajuns incat sa te ajute sa te eliberezi din comica inclestare.

            Apreciază

          • Stely said

            Arca lui Goe- Multumesc pentru felicitari si pentru perspectiva modului in care ma priviti . Simt cum imi creste inima de bucurie 😂 si odata cu ea puterea (energia) ce ma determina sa continui sa las calculatorul in schimbul greblei , sapaligei si foarfecelor (aici da este o mica ironie dar la adresa mea) pentru curatatul pomilor de uscaturi (crengi ,frunze )si ce se aduna in jurul pomilor. de data asta mi-a priit gimnastica chit ca am facut nitica febra muscuara. Am promis si stiti ca, odata ce mi-am luat angajamentul nu pot sa mai dau inapoi. Asadar , voi tine din scurt (cu prezenta mea la fata locului) toate chestiunile ce tin de sanatatea pomilor fructiferi si a vitei de vie. Anul trecut a plouat din abundenta pana spre sfarsitul lunii iulie fapt ce a favorizat aparitia bolilor la pomi si vita de vie( monilioza, fainarea rapanul si mana ) neputand sa facem stropirile la timp si chiar daca le faceam venea imediat ploaia. Am reusit ceva cu insecticidele impotriva daunatorilor(viermele marului si prunelor , afide, musca cireselui)dar la boli s-a injumatatit recolta de cirese, visine , caise si piersice. E adevarat ca fiind mai multi pomi din aceeasi specie am avut recolta in deajuns incat sa mancam pe saturate si chiar sa pregatim gemuri si compoturi pentru iarna. As vrea totusi sa recunosc ca meritul pentru toate acestea ii revine aproape in totalitate sotului. El a cumparat terenul impreuna cu o casa batraneasca in urma cu 10 ani si cu o vointa si putere de munca extraordinare le-a facut in asa fel incat sa uimeasca pe cei care vin in curte pentru prima data . Nu-i putin pentru cineva care a tinut timp de 40 de ani condeiul , rigla si echerul in mana , sa inceapa o noua „profesie”. Acum nu mai poate singur si stiam ca veni vremea aceasta 😦 motiv pentru care m-am impotrivit la asa o intreprinere mare si banoasa. A motivat ca ii trebuie terenul pentru vatra de stupina intrucat erau multi stupi pe vremea aceea si nu avea loc unde sa-i tina in oras. I-a tinut o vreme bunicica la tara dar cu timpul au disparut si de la 50 de stupi a mai ramas doar cu 6 😦 la ora fiind din nou in oras.
            P.S . Mie nu mi se pare ca am exagerat cu „laudele desntate” mai ales ca nu sunt singura . 🙂 Dar daca va deranjeaza promit solemn ca nu o sa mai fac. Am avut desigur in gand si alte motivatii , unele le-ati intuit.

            @Fotosinteza , multumesc pentru aprecieri. Poate acum imi dau seama de ce se supara Dl Goe pe mine cand il laud. Eu nu ma supar , dimpotriva ma ucur, ma simt insa nitel stanjenita dar din cu totul alte motive decat d-lui.

            Apreciat de 1 persoană

          • Bau Bau said

            Interferențe gândire științifică-gândire religioasă (spirituală):
            https://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/descopera-misterele-universului/7426500-stephen-hawking-originea-scandaloasa-a-universului#google_vignette

            Apreciază

          • @Bau-Bau – Chestia asta cu reconcilierea si eventual fuziunea dintre știința si religie este o veche marotă de-a d-voastră pe care ați tot încercat s-o promovați. Am mai spus (si argument) că o asemenea preocupare este o simplă si imensă prostie, un non-sens, o propunere lucrativă utilă exclusiv cuiva care vrea doar să-si tina mintea ocupată, cu ceva, cu orice, nu să gândească. A reconcilia știința cu religia este același lucru cu a reconcilia tenisul cu pictura sau consumul de droguri cu respirația branhială. Desi in mințile unora ambele reprezintă câte un soi de „Theory of everything”, in competiție una cu alta pentru prozeliți (cam ca diferite tipuri de religii si secte intre ele), in realitate cele două nu au nimic de împărțit, nu sunt in competiție, nu sunt antagonice, nu necesită reconciliere, armonizare, sunt două lucruri diferite chiar si atunci cand se manifestă concret in unul si același om. Faptul că folosesc același cuțit ca să tai ceapa sau un nod (gordian) într-o sfoară, nu înseamnă că trebuie să reconciliez ceapa cu sfoara. Faptul că d-voastră însevă nu sunteți in stare să reconciliați in interiorul d-voastră preocupările si emoțiile pentru credința religioasă cu preocupările si aprecierile pentru cercetarea științifică, să vă rezolvați interior confuzia, nu-si poate găsi soluția in externalizarea problemei, chiar dacă nu sunteți singura creatură care bate câmpii cu tâmpenia asta a necesității reconcilierii dintre știință si religie. Stiinta are multe de reconciliat in interiorul ei. Religia are si mai multe de reconciliat in interiorul ei. Asta ar mai lipsi acum, amestecarea pacifistă a unor chestii incompatibile, într-o comedie gen pupat toți piața independenții, de dragul liniștii sufletești a confuzului universal gen Bau-Bau. Ceea ce mă uimește cel mai mult este starea de decădere entropică la care ați ajuns sesizabilă prin faptul ca ați fost in stare sa aduceți ca argument justificativ articolul acela scris cu curul pentru gospodine semi-analfa-bete, de unul care zice „repercursiuni” in loc de „repercusiuni”. T-anti Bau-Bau, de la matale aveam alte pretenții, zău așa. Rețineți vă rog că știința (chiar dacă se poate ocupa cu studiul ideii de Dumnezeu) nu se ocupă in niciun fel de Dumnezeu, de existenta sau inexistenta lui Dumnezeu, de facerea lumii, de infinitate si eternitate. Nu va lăsați indusă în eroare de faptul că in timpul lor liber unii oameni de știință stau de povesti extra-curriculare, sau de faptul că oamenii de știință pot fi, ca orice om, credincioși practicanți afiliați unor culte sau credenței in Dumnezeu, așa in general. Newton e cel mai bun exemplu. La urma urmei in ce ar consta respectiva reconciliere? După umila d-voastră părere… Sunt sigur că d-soara Aldus va putea face o recapitulare in extenso a gargarelor existente despre reconcilierea dintre cele două genuri de preocupare intelectuală a omului.

            Apreciază

          • In subsolul articolului recomandat de către colega noastră (d-na Bau-Bau) sunt făcute si alte propuneri de lectura potrivite publicului țintă (gen Bau-Bau):

            Rihanna, anunț neașteptat că este însărcinată. Cine este tatăl copilului

            A murit Daniela! Sfârșit cumplit pentru tânăra de 21 de ani

            Elena Udrea, mai sinceră ca niciodată! Adevărul despre relația cu Traian Băsescu: ‘Am avut…’

            Ce se întâmplă cu Mirabela Dauer, la 74 de ani. Marea artistă, dezvăluiri dureroase

            Ce mesaje le-a trimis Laurențiu Reghecampf fiicelor Anamariei Prodan. Pe 7 februarie cei doi au…

            SUA: Liderul ISIS a fost ucis într-o operațiune din Siria

            Ce apariție a Cristinei ICH! Cum s-a lăsat pozată `nora` lui Victor Pițurcă

            Apreciază

          • Bau Bau said

            OK. Hawkins spune prostii, Georges Lemaître spune prostii. Dec, dacă nu s-au educat pe barca lui Goe! 🙂
            @Aldus
            Da, Goe combate ce nu citește. Că așa îi vine, brusc. 🙂

            Apreciază

          • D-na Bau-Bau, optimist de felul meu, încerc să cred că de fapt vreți să vă coborați musai la mintea lui Aldus, cu care nu știu de ce (de disperată ?) vi se pare mare sfârâială să întrați in concubinaj, altfel nu reușesc sa-mi explic enormitățile cu care țineți să vă luați in seamă. Prostiile despre care am menționat sunt cele spuse de colegul d-voastră, intelectualul Nicu Pârlog, sursa d-voastră in a afla ce „prostii” au zis Hawkins si Lemaître. D-voastră habar nu aveți ce au spus de fapt Hawkins si Lemaître. Lucrurile principale pe care le-au spus cei doi, si care i-au făcut să fie ce sunt, cele care contează in biografiile lor, se află totalmente in afara ariei de acoperire a creierașului si cunoștințelor d-voastră. D-voastră debitați enormități in jurul cancanurilor extrase din anecdotele filosofale colaterale promovate pentru alde d-voastră si Aldus de alde Nicu Pârlog. In fata naturaleței cu care debitați aceste gogomanii optimismul meu pălește iremediabil, forțându-mă să accept cruda realitate: sunteți o paparudă de talia lui Aldus, dispusă să-l confunde pe Pârlog cu Hawkins așa de kiki. Fiti atât de drăguță si spuneți ce prostii am spus c-ar fi susținut Hawkins si despre care d-voastră considerați că ar fi altminteri? In afară de a mă mira la un moment dat de remarcile sale filozofice naive (spuse de ateul practicant, nu de savant), prin care susținea că rezultatele cercetărilor științifice ar proba inexistenta lui Dumnezeu, nu-mi amintesc să fi exprimat opinii critice la adresa lui Hawkins. Haide fii cucoana serioasă si nu mai umbla cu mofturi. Mai bine opintește-ti un pic creierașul de găinuș si încearcă să înțelegi ce a spus Hawkins despre entropia găurilor negre si (mai ales) în ce constă si ce semnificații are întoarcerea sa ca la Ploiesti, în problema respectivă.

            Apreciază

          • Cred ca de data asta sunt, în premieră, interesat de „opinia” lui Aldus. Mi-ar plăcea să aud ce părere are despre articolul lui Pârlog. 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            @Bau Bau

            Da, este dintre cei care caută sensul lumii în entropie și găuri negre. Complet opac la nuanțe și sensuri subtile, izolaționist prin formație, prizonier al propriei sale minți pe care și-a botezat-o Arcă, plutește în derivă pe o mare de incertitudini, atent să nu cumva să se izbească de un aisberg ce i-ar putea răsturna scara de valori și pe care-l numește trol. Fragmentul ăsta i se potrivește de minune:

            Alte critici vin din partea unor autoritati cu formatie filozofica sau religioasa, care il acuza pe Hawking de interpretari puerile asupra religiei, faimosul fizician neavand nici cele mai elementare notiuni teologice atunci cand isi da cu parerea la modul ultimativ asupra religiei.

            Asta e, omul atâta poate.

            Cât despre reconcilierea dintre știință și religie, să notăm că vorbim de știința modernă, eminamente materialistă. Pentru că vechea știință avea o perspectivă mult mai largă.

            Einstein e creditat pentru afirmația: „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă.” Personal cred că-i un pic pe dos, respectiv știința fără religie este oarbă iar religia fără știință este șchioapă, și numai pe jumătate, în sensul că nu sunt deloc sigur că religia ar avea cu adevărat nevoie de știință. Nu mai rețin cine observase că în Paradis nu exista tehnologie. Dar poate că Goe are nevoie de această reconciliere, că altfel nu-și poate ieși din limitele bărcii lui, și atunci spre asta ne îndreptăm. Și cred că nu va dura mult până când cele două se vor redescoperi una pe cealaltă.

            Apreciază

          • Aldus said

            Altfel spus, vechiul om probabil că n-avea nevoie de știința modernă, pe care ar fi considerat-o un moft cu potențial nebunesc, dar omul contemporan, după ce și-a trăit moftul, are din păcate nevoie de religie ca de aer. Și mai precis de o religie spusă pe limba lui – vechile culte sunt în moarte clinică, religia tradițională își dă ultima suflare. Deci, undeva trebuie să existe un punct de intersecție între cele două. Fie asta, fie ne vom autodistruge în viitorul nu prea îndepărtat.

            Apreciază

          • @aldus – cumplit rechizitoriu. Bravo. Valorează cat o declarație de credința. Căci tu, ca comisar al dreptății, trebuie să fii (măcar prin urmare) exact invers decât cel pe care-l judeci fără complexe. Esti o ființă superioară, profundă, atașata dumnezeirii si celor sfinte, lumii misterelor in care a găsit sensul lumii si propriul sens. Cred ca Iosif înverzește de invidie. Păcat că ești așa de evaziv, superficial, si las, ca întotdeauna. Esti un sfânt aluziv, care spune întotdeauna doar ce nu e si doar ce nu susține. Niciodată ce e, sau ce susține. E firav. Gingas. N-a avut tupeul d-nei Bau-Bau sa declare ca e bărbat. S-a mulțumit sa spună ca nu e femeie.. adică că e fata mare. N-a avut tupeul lui Iosif sa-si enunți la modul afirmativa vreo credință, vreo valoare sau bobote. Bravul comentator o dă mereu cotită. Artistul emerit al pseudo-vorbirii. Un căcăt stimați telespectatori.

            Trolule, on topic era un subiect axat pe știința. Daca nu ai ce spune on topic poți pur si simplu să taci in pizda mă-ti, nu s-o faci pe marele mistic care refuza știința ca fiind inutilă si decadentă.

            vechile culte sunt în moarte clinică, religia tradițională își dă ultima suflare” – Puah, mai zi-o o dată pe asta că vreau s-o-nvăț. Asta e din Hawkins sau din tine? .

            Doua abuzuri flagrante, strigătoare la cer

            Apreciază

          • Aldus said

            Urât.

            Da, știu, eu sunt așa și pe dincoa’. De câteva zile îmi tot arunci asta. Eu ți-am zis-o mai direct acum, într-un comentariu. Și pare-mi-se că nu ți-a căzut bine. Dar ce să-ți fac? E modul tău de a te comporta, în oglindă.

            Evaziv, aluziv și laș. În loc de cum, explicit și curajos? Ai arătat măcar o dată vreo urmă reală de interes pentru ce scriu sau susțin, afară de a-mi arunca invective? Până și în locurile în care mă provoci la dialog mă numești „entitate pseudo-vorbitoare”. Mă judeci după tiparele din ochii tăi și-mi spui „ești idiot” – pentru că încă n-am ajuns la nivelul la care să-mi spui „ești idiot pentru că…”, după care te burzuluiești că sunt aluziv. Ți-am zis că în multe privințe te afli pe poziții greșite. Asta e opinia mea. De vreme ce toate lucrurile pe care le-am adus drept argumente au fost călcate de tine în picioare (și taxate drept non-idei), nu văd de ce aș aduce și altele. Că nu ești interesat de dialog, ci de cineva care să-ți cânte în strună. Plus că ai un mod ciudat de a relaționa cu comentatorii.

            Da, religiile, în forma lor tradițională, sunt pe moarte. Când ai fost ultima dată la biserică? Câți oameni din jurul tău merg? Cum ți se par azi cuvinte ca „duhovnicesc” sau „împărtășanie”? Vei găsi că există pe strada ta mult mai mulți oameni care se declară sau consideră în sinea lor credincioși dar care nu servesc slujba de duminică. Sau care cred în existența lui Dumnezeu, dar nu la modul religios. Semn că Biserica nu li se mai adresează.

            La articolul despre cele două abuzuri, ai o poziție inteligentă și echilibrată, dar suntem în dezacord pe mai multe direcții. De exemplu, îți dau dreptate când spui că ateismul este tot o religie (poate cea mai puternică a secolului nostru, aș adăuga eu, și o formă de idolatrie din perspectiva religiei clasice), sau când spui că din „nu e necesar” nu rezultă că nu există. Nu îți dau dreptate atunci când trasezi o linie despărțitoare atât de adâncă între știință și spiritualitate, ca și cum cele două n-ar putea interfera mai deloc. Consider (și de fapt am certitudinea) că, pe de o parte, știința ar avea multe de câștigat înglobând o perspectivă spirituală. În timp ce pe de altă parte religia are voie să „se bage” în orice, dat fiind că, în ultimă instanță, totul este metafizică, totul este Dumnezeu. Ideea unei creații complet rupte de sursa ei și care s-ar cere analizată prin instrumente net diferite de cele metafizice, respectiv pur științifice, este destul de simplistă (și motivul principal pentru care am catalogat articolul de pe Contributors drept slăbuț).

            Altceva ce mai vrei să-ți spun?

            Apreciază

          • Aldus said

            Incidental, ideea de negare generalizată (apropo de faptul c-aș fi aluziv) este chiar o formă de căutare spirituală. Se numește nici așa, nici altminteri.

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @ Aldus

            1.În lumea contemporană există minți deschise care caută relații între știință și religie. De pildă, fundația Templeton sponsorizează studii care descoperă astfel de legături, intersecții. La noi a existat un grup condus de fizicianul Basarab Nicolescu, autorul Manifestului Transdisciplinarității care a scos și volume de astfel de studii. Apropo de definiția transdisciplinarității: Oare ce poate exista deasupra tuturor științelor, între ele sau chiar în miezul fiecăreia dacă nu un câmp spiritual, o energie înaltă purtătoare de informație, mă întreb eu.
            2. Neuroștiințele studiază funcționarea creierului în timpul meditațiilor ori rugăciunilor. Savanți în problemele creierului colaborează cu Dalai Lama, un călugăr cu o minte deschisă spre știință.
            3. Există o teologie apofatică, un fel de corespondent al lui neti neti (nici nici). Călugărul Andrei Scrima scrie o magistrală antropologie apofatică.
            4. Optzecistul Mircea Cărtărescu, preocupat de fractalii din matematică, scrie romanul „Orbitor” cu o structură narativă fractalică. Un fizician s-a priceput să facă o analiză a acestui roman. Științele se intersectează așadar și cu literarura ori arta.
            5.Pentru a accepta un astfel de mod de a gândi e nevoie să ieșim din procustiana logică aristotelică, cea care postulează opuse absolute, pe care le desparte apoi, și să învățăm să utilizăm logica terțiului inclus (teoretizată de Ștefan Lupașcu).

            Ar mai fi multe de spus, dar mă presează timpul.

            Apreciază

          • @Bau-Hau – Promovați cu o insistență obositoare, redundant, plictisitor (moartea pasiunii) banala neînțelegere a lumii in ipostaza Bau-Hau cu care va confruntați in cerc. Pe cerc. Cu tot respectul cuvenit oricărui interlocutor (aiurea, sanchi), nu știu cum anume poți răspunde cuiva care-si începe alocuțiunea cu un asemenea enunț-decret (argument?): „În lumea contemporană există minți deschise care caută relații între știință și religie.” Cine zice treaba asta? (Bau-Hau?) Asa si? Presupunând c-ar exista „in lumea contemporană”, „minți deschise care caută relații între știință și religie”, ce-i cu asta? Esti si tu una dintre ele? Celelalte minți care „nu caută relații între știință și religie” sunt „închise”. De unde pana unde? De unde pana unde era vorba aici despre varza amalgamării religiei cu știința, care infectează creierul lui t-anti Bau-Bau. De unde pana unde „existenta in contemporanitate a unor minți deschise care caută relații între știință și religie, este un argument c-ar fi necesara reconcilierea, fuziunea, conlucrarea dintre religie si știința? O asemenea „idee”, un asemenea non-sens, poate răsari exclusiv in capul cuiva cu o minte tulbure care nu are habar nici ce este știința nici ce este religia. Varza „spirituală” din capul lui t-anti Bau-Bau este de notorietate pe Arca lui Goe. Felul in care i se învălmășesc in cap creditable, in Dumnezeu, in Isus, in Buda, in Nirvana, in șamanism, meditație… Si pentru ca vaza asta nu-i îndeajuns, t-anti Bau-Bau se da si la știința. Trestia gânditoare emana retoric întrebări hilare: „Oare ce poate exista deasupra tuturor științelor, între ele sau chiar în miezul fiecăreia dacă nu un câmp spiritual, o energie înaltă purtătoare de informație, mă întreb eu.” Sublim. Comic si sublim. Tragi-comedie antica in plina contemporanitate. T-anti Bau-Bau se întreabă, dar nu răspunde, caci răspunsul este inclus: nimic altceva.

            „Savanți în problemele creierului colaborează cu Dalai Lama” – 🙂 „un călugăr cu o minte deschisă spre știință” – Altfel spus: Niste savanti il studiază pe Dalai Lama, iar „călugărul” (?) nu se simte ofensat, fiind tolerant de felul lui si prin exerciții de meditație.

            „Există o teologie apofatică, un fel de corespondent al lui neti neti (nici nici). Călugărul Andrei Scrima scrie o magistrală antropologie apofatică”. Neti Sandu – Horoscopul zilei. Si daca există ce? Multe teorii sunt pe lumea asta. Magistrală? Unde? In Mioriția.

            „Optzecistul Mircea Cărtărescu, preocupat de fractalii din matematică, scrie romanul „Orbitor” cu o structură narativă fractalică. Un fizician s-a priceput să facă o analiză a acestui roman. Științele se intersectează așadar și cu literarura ori arta.” – Confuzia creste si sporește. Deh, apoi nu e vorba „on topic” despre entropie.

            ***

            T-anti Bau-Hau, d-voastră habar nu aveți nici ce este știință nici ce conținea, dar va place sa va dăți cu presupusul. In mintea d-voastră, așa cum se etalează aici, știința este o colecție de enunțuri cu sonorități similare (echivalabile) enunțurilor din religie, filosofie si arta. si ca prin urmare transdisciplinaritatea ar consta in a le combina pe toate sub o singura umbrela.

            Singurul lucru care ar fi util ar fi acela ca doritori de concubinaje si reconcilieri constructive intre știința, arta, filosofie si religie sa înceteze sa mai perpetueze ideea incompatibilității si a competiției care ar exista intre aceste forme de manifestare a intelectului uman. Cele patru coexista si nu se afla in discordanta, sau incompatibilitate, si intre ele nu exista nicio competiție reala, decât in mințile șubrede, care încearcă cu disperare sa-si completeze lacunele (de exemplu t-anti bau-bau habar nu are de fizica, de matematica, de cosmologie, de științele reale in general) prin unificări prin absorbite, ca-n politica.

            La punctul 5 t-anti Bau-Bau loveste cu apoteoza:

            Pentru a accepta un astfel de mod de a gândi e nevoie să ieșim din procustiana logică aristotelică, cea care postulează opuse absolute, pe care le desparte apoi, și să învățăm să utilizăm logica terțiului inclus

            Pentru a accepta un astfel de mod de a gândi – ??? Ce mod de a gândi? Exista trendul asta ce-i drept de a impune moduri de a gândi. Dar nu e o chestie noua, Înainte se numea simplu: ideologie. T-anti Bau-Bau pare o entitate beata in căutarea unei ideologii. Cred ca s-a rătăcit de marxism si nu s-a vindecat de pierderea suferită.

            Varza lui t-anti Bau-Bau nu poate fi completa daca nu introduce in compoziție si Constructor theory. Nu înțeleg cum de i-a scăpat de sub radarul terțiului inclus

            Apreciază

          • @Aldus – „Mesajul” tau postat AICI – Aldus said februarie 13, 2022 la 10:06 am e. l-as comenta separat. Pe de alta parte faptul ca te-ai mutat la tine la blog s-ar putea să facă superfluu un „răspuns” acordat respectivului tau mesaj (ce valorează cât o nedumerire (legitimă)). Mă orientez in continuare si, in funcție de „evoluție”, mă lămuresc si procedez in consecință, in timp util.

            Apreciază

          • Aldus said

            @Goe

            Nu m-am mutat. Eram acolo încă dinainte să comentez aici. Faptul că am blog nu înseamnă că activez doar pe el. Și faptul că sunt angrenat într-o discuție pe un alt blog nu înseamnă că nu mai postez la mine.

            De răspuns, firesc ar fi să-mi răspunzi aici, unde am postat mesajul. O poți face și la mine, dar se pierde coerența sau firul conversației.

            Să știi că Bau Bau are dreptate. Tu te arăți opac la lucruri care nu se mulează pe perspectiva ta. Ai niște filtre care te fac să receptezi tot ce nu se potrivește axiomelor tale drept tâmpenii. În loc să încerci să înțelegi ce vrea să spună interlocutorul – pentru că de fapt Bau Bau spune niște lucruri de bun simț, care, dacă le-ai înțelege, te-ar putea îmbogăți. Problema e că îmbogățirea asta vine la pachet cu dărâmarea unor piloni pe care te bazezi în prezent și care-i neplăcută.

            Nu mi-am propus să discut despre religie versus/și știință și de aceea nici n-am insistat mai sus pe tema asta, pentru că tema asta chiar că-i offtopic, dar dacă vrei, putem discuta. Bau Bau a deschis subiectul și văd că i-ai dat un răspuns mai lung. În care, de exemplu, spui așa:

            > Asa si? Presupunând c-ar exista „in lumea contemporană”, „minți deschise care caută relații între știință și religie”, ce-i cu asta?

            Replica ta e semnul unei atitudini încăpățânate și răutăcioase, de Gică Contra. Bau Bau n-a dat în cap nimănui cu afirmația lui. Sensul e următorul: într-o lume în care știința și religia par disjuncte spre antagonice, există o preocupare tot mai pronunțată de a se descoperi eventualele conexiuni dintre ele. Demers pe care tu poți să-l pui sub semnul întrebării, să-i critici premizele, să-l pui la încercare etc, dar pe care tu alegi să-l ridiculizezi încă din start:

            > O asemenea „idee”, un asemenea non-sens, poate răsari exclusiv in capul cuiva cu o minte tulbure care nu are habar nici ce este știința nici ce este religia.

            De ce faci asta? Pentru că:

            > Singurul lucru care ar fi util ar fi acela ca doritori de concubinaje si reconcilieri constructive intre știința, arta, filosofie si religie sa înceteze sa mai perpetueze ideea incompatibilității si a competiției care ar exista intre aceste forme de manifestare a intelectului uman.

            Problema fiind că tu privești aceste domenii strict din perspectiva unor preocupări omenești. Și atunci e ca și cum am compara educația fizică cu clubul de șah și cercul de arte plastice: n-au nevoie de reconciliere pentru că nu sunt în conflict, răspund unor nevoi diferite ale ființei umane și mult succes în a te înscrie la care dorești! Făcând asta, tu ignori însă două lucruri. Primul, că știința modernă este, într-o foarte mare măsură, materialistă până în măduva oaselor. Militant-materialistă. Al doilea lucru pe care-l omiți este posibilitatea existenței lui Dumnezeu.

            Eu, de pe altă parte, discut din perspectiva certitudinii existenței lui Dumnezeu. Perspectivă din care tabloul se schimbă. Pentru că dacă Dumnezeu există, atunci universul fizic nu este un domeniu separat, disjunct sau rupt de Dumnezeu, legile după care funcționează el fiind și ele o creație divină. Înțelegând și aprofundând religia sau metafizica, îți devine cu putință să înțelegi mai bine și lumea fizică în care trăiești, de pe niște coordonate mai înalte. Ca dovadă, în toate religiile lumii există numeroase relatări de ființe cu un înalt nivel spiritual (sfinți, asceți etc) care au demonstrat, prin miracole, transcenderea acestor legi fizice, așa cum le cunoaștem noi. Sau poate nu e o transcendere – poate că noi nu cunoaștem decât parțial aceste legi. Dacă Dumnezeu există, atunci totul este conectat la Dumnezeu. Dacă Dumnezeu există, atunci El este cauza ultimă – și înțelegând cauza, înțelegi lumea fenomenală, care este un efect al ei. De exemplu, conform filosofiei indiene, materia nu este altceva decât conștiință divină condensată.

            …Și conform unor tot mai mulți cercetători cu mintea deschisă, după cum spunea Bau Bau.

            Apreciază

  18. Radu Humor said

    Comentariu off topic mutat AICI

    Apreciază

  19. Radu Humor said

    Comentariu off topic mutat AICI

    Apreciază

    • @Humor – Băi jigodie, du-te băi în galop in pizda mă-ti cu tâmpeniile tale cu tot.

      Apreciază

      • Aldus said

        Ești conștient că e posibil să vorbești cu un bot? Sau, și mai mișto, să faci spume la gură înjurând un robot? 🙂

        Nu prea te pricepi la chestii tehnice. De exemplu, linkul dintr-un comentariu de mai sus, spre „Intrebari pentru Sean”, nu-i pus bine. Fata ți-o găsit clipul fie din memorie, fie căutându-l singură, că linkul tău e nefuncțional. E a doua sau a treia oară când nu-l pui bine.

        Apreciază

        • @Aldus – există o categorie de oameni numită „idioți folositori”. Ei bine tu ești in categoria „idioți nefolositori”.

          Apreciază

        • Eleea said

          @Aldus. Ce faci Aldus? In loc sa-ti dozezi energia, fiinta, sa cresti exponential pe blogul tau, tu te risipesti si te scufunzi in entropie cu onestitate, cu buna credinta, cu deschidere si de cateva zile bune nu ai mai postat nimic. Pai cum crezi ca iti poti fideliza audienta daca tu zaci intr-o stare latenta in universul blogului personal si creezi dezordine in blogosfera comentand haotic colo si dincolo. Eu cred ca tu Aldus esti un homo-entropicus original. Hai Aldus, treci la treaba, posteaza macar un banc, poate, poate capeti ceva mai multe like-uri si vizualizari. Merita sa incerci. Succes!

          PS Am studiat entropia cu multa seriozitate intr-un asa hal de hal, ca dupa toate cercetarile am reusit sa scriu un comentariu elaborat, pe care il consider cel mai maret. Vivat! Intamplator dimineata pe Straße, am vazut o tipa tare faina cu o palarie cowboy, ciocate,jeansi rupti care se uita in dreapta si in stanga debosolata, nu stiu ce naiba cauta. Am ajutat-o nitel, cu umbrela i-am aratat directia. Am auzit ca ar fi nevoie de o mascota pe bArca. Va asigur ca nu arata rau. Tipa e buna. Merita incercat.

          Apreciază

          • @Eleea – Că bine zici. A început să fie vizibil că t-anti Bau-Bau n-a vorbit chiar bobote când a zis că Arca lui Goe e folosită ca magnet pentru muște (big atractor)… Când erai doar tu, parcă-parcă nu era chiar așa de vizibil, dar acuma, na beleaua, că a mai venit una. Să nu devină naiba un trend. Dar e si vina ta. Nu ti-ai făcut bine treaba de comentator-animator pe blogul d-soarei Aldus. N-ai fost suficient de eficientă în a-l stimula pe domnul Aldus să-ti ofere teme atractive… Tare mi-e teama că nu te place. Cred că-i ești cel mult indiferentă, tratându-te ca pe sine însuși. Crezi tu că acuma, cand e obidită si cu onoarea nereperată, de like-uri si vizualizări la ceaunul cu pseudo-vorbire îi arde ei?

            Ai studiat entropia ???? Cu seriozitate??? Hm. Nu ti-a luat mult. Si? La ce concluzie ai ajuns? Există sau nu există?

            P.S. Deocamdată avem mascotă. Cu voia ta avem chiar două. De ce-ar fi nevoie si de cea de-a treia pe care o promovezi discret. Te pomenești că or fi trei într-una!

            Tu nu uita să comentezi la Aldus in „blog”. Esti singura „lui” speranță (si poate t-anti Bau-Bau dacă-si încordează un pic ambiția)… Sarcina ar trebui sa-ti fie ușoară pentru ca temele alese de Aldus (la întâmplare) si felul de a le trata (…) par sa fie făcute special pe profilul tău. Mai potriveală de așa nu cred să existe in HUVACA.

            Apreciază

          • Eleea said

            Entropia se pare ca exista si este masurabila. Nu stiu ce dimensiune. Dar lasa-ti asta. Cum adica Aldus nu ma place? Ce vorba mai e si asta? Il astept sa apara, sa il intreb???

            Apreciază

          • Bine, dacă ai rezolvat-o cu entropia, ocupă-te un pic si de entalpie.

            Dar de ce să-o aștepți pe entitatea Aldus aici? De ce nu te duci la ea pe blog s-o cauți acolo? Ce-i Arca lui Goe, loc de întâlnire pentru cuci? Ellea așteptându-l pe Aldus Godot? O nouă dramă absurdă, de Samy B.

            Apreciază

          • Eleea said

            Il astept aici pe Aldus. Asa ca nu insistati. Voi studia si entalpia dar mai la vara, mai pe canicula, ca doar caldura la caldura trage si musca la musca, nu?

            Apreciază

          • @Eleea – Înțeleg, te-ai lipit pe banda adezivă si de asta il aștepți aici pe musculițul Aldus. Te-ai duce tu acolo, dar n-ai cum. Bine, așteaptă-l, dar in liniște. Te simte el si altfel, nu trebuie să bâzâi într-una.

            Apreciază

          • Eleea said

            Am înțeles să trăiți! Fără bâz!!! Gata bâzul închis și joc de gleznă. Pa

            Apreciază

  20. Smaranda said

    „Este chiar posibil ca materia care ne este atat de draga sa nu fie, in fond, decat o simpla imperfectiune a spatiului,…”
    Ideea îmi este complet nouă și mi se pare foarte interesantă. Chiar frumoasă. Chiar dacă nu știm ce este spațiul.

    Apreciat de 1 persoană

    • Cum nouă? Ce n-ati mai fost pe Arca lui Goe? 😦

      Apreciază

    • Uite cam așa:

      AICI

      Apreciază

      • Smaranda said

        Da, da. Cam așa mi-am imaginat.

        Apreciază

        • Noroc cu d-na Stely – care se poate teleporta oriunde pe Arca lui Goe in no time, inclusiv prin arhiva din cală, de unde a scos si re-adus la lumină seria notelor despre distanțe. O serie care merită revăzută fie si numai pentru a putea măsură felul in care s-a modificat entropia ideilor pe arcă si mai ales felul in care s-a conservat armonia observatorilor subiectivi în raport cu obiectivitatea obiectului observat, recte prozele arcagoeologice rezultate ca producții cvasi-colective, intre toți coparticipanții la croaziera prilejuită de așteptarea Potopului pe o arcă precum aceasta. 🙂

          Apreciază

          • Smaranda said

            Chiar m-am gândit cu admirație la capacitatea aceasta a dnei. Cu siguranță una din multele calități de bine ce o caracterizează.

            Apreciază

      • Smaranda said

        Se poate deduce din asta că timpul este o calitate a spațiului?

        Apreciat de 1 persoană

        • Absolut că se poate. Timpul pare a fi o mărime emergentă rezultată direct din faptul spațiului de a se dilata (fiind dilatându-se). Materia o imperfecțiune a spațiului. Până la urmă tot ceea ce pare a exista este spațiul (câmpul cuantic).

          Timpul este precum banii, încercarea de a reda coerența lumii in ceea ce privește consistența ratelor de producere a evenimentelor, ideea că trebuie să existe o monedă, o măsură comună a densității de întâmplare pe unitate de volum in spațiu. Relatia timpului cu spațiul este asemănătoare cu relația dintre bani si resursele din realitate. Timpul este ideea că repetând anumite serii de întâmplări, raporturile intre numărul evenimentelor de diferite tipuri s-ar păstra consecvent, cat de cat, atunci când refacem numărătoarea. Teoria relativității a complicat un pic lucrurile dar nu chiar dramatic. Singura întâmplare semnificativă (cea care generează timp) este dilatarea (si sau concentrarea, deformarea, contorsionarea sau îndreptarea) spațiului. Restul, inclusiv noi, sunt doar mărunțișuri (d-efecte) colaterale, atenuabile… mereu pe cale de dispariție… mereu dispărând, mereu re-apărând in (cu totul) alte forme pe pielea spațiului. la alte scale, perpetuu, fără început si fără sfârșit… mereu de la zero până la zero, fără nicio șansă de a afla ce a fost înainte si ce va fi după… 🙂 Serii infinite de universuri disjuncte…

          Apreciază

  21. Smaranda said

    Ar fi posibil că spațiul este un fel de membrană sau rețea 2d din informație pură? Iar timpul este calitatea spațiului de a crea formă ( ordine), păstrarea formei și teabsorbtia formei în ” haos”, ne-formă, informație? Sau bat câmpii?

    Apreciat de 1 persoană

    • E mai degrabă posibil ca existenta timpului sa denote dez-ordine decât ordine… dar desigur ca asta e doar o nuanță, o preferința la alegerea observatorului. Vom reveni asupra acestor detalii in episodul următor al prozei „tropii din entropie). Timpul pare a fi o boala de care se îmbolnăvește spațiul atunci când este generată materie cu masă care are mania de a se aduna la un loc si de a deforma spațiul, ca si cum ar încerca să-i scape… din gheare (ca sa zic așa, metaforic, într-un fel altminteri foarte ușor de ironizat)…

      Apreciază

    • De ce 2D?

      Ce înțelegeți prin „informație pură”? Sau prin „informație” pur si simplu? Ce-am putea înțelege prin „informație” (mai ales on topic, vizavi de noțiunea de entropie)? 🙂

      Apreciază

      • Smaranda said

        ” informație ” = esența non-materială a tot ce este, a fost și va fi?! Mie mi se vede 2d. Nu știu să văd alte dimensiuni când mă gândesc ca acum.

        Apreciat de 1 persoană

        • E 3D cu te văd si cum mă vezi. 🙂

          Din păcate (sau din fericire?) până acum nu s-a constatat „informație” așa, non-materială, fără suport. Poate să existe așa ceva doar in imaginație, doar că imaginația la rândul ei nu există fără suport. Informația ar fi mai degrabă ceva ce emerge exclusiv din întâmplările petrecute in univers, ca rezultat direct al acestora, o parte selectiva a întâmplărilor in materialitatea lor. Acele date inscripționate cumva in materialitate sunt considerate in mod subiectiv a fi informație in raport cu percepția subiectivă ale unora (forme de manifestare ale universului apte de auto-reflecție) care si-au definit niște scopuri relative la un context local limitat (spațio-temporal). Lumina care vine de la stele este… lumină… Din efectele ei produse acum, aici, extragem prim măsurare, valorile unor mărimi specifice pe care le transformăm artificial in informație, ca detalii ale unei povesti imaginare, petrecute in mintea noastră, incastrata altor realități materiale in curs. Informația este un alt efect colateral al trecerii timpului, produsă de trecerea spațiului… Informația este aproape unul si același lucru cu entropia… Dintr-o alta perspectivă, informația ar fi fiind ceva specific materialității care face redundantă noțiunea de timp. Avand acces la toata „informația” lipita pe materie / spațiu, totalitatea datelor care descriu de starea, la un moment oarecare de timp (momentul prezent de ex), un singur moment, se poate reconstitui orice trecut si prezice orice viitor (demonul lui Laplace poate), anulând astfel ideea de timp. In mod analog, accesul nelimitat la informație i-ar permite demonului lui Maxwell sa anuleze principiul al doilea al termodinamicii (adică sa anuleze creșterea entropiei, adică sa compenseze dilatația spațiului, si sa oprească manifestarea trecerii timpului) Ideea d-voastră despre informația pură echivalează cu a spune ca demonul lui Laplace si demonul lui Maxwell există aievea si sunt in afara universului, deasupra lui. Ceea ce nu s-a constatat. Deloc. Nu că n-ar fi posibil. 🙂

          Apreciază

      • Smaranda said

        Oare să încerc o metaforă? Gândiți-vă la tensiunea de suprafață a unei ape, fără apă. În ea se află toate moleculele de apă care cândva vor fi. Nu știu dacă îi reușită.

        Apreciat de 1 persoană

        • Cred că e o metaforă reușită. Ca ceva să existe este musai să aibă o membrană. Apa, omul, celula, universul (cu u mic)… Astfel de membrane, in varianta pe care o stim noi, denotă ce-i drept 2D…. după cum se subliniază si AICI – Relația dintre spațiu-timp și semnificația imaginilor. Dar povestea universului in care spațiul se dilată creând timp este cel puțin 3D… Ca nu avem noi organe senzoriale capabile sa sesizeze direct astfel de membrane, e doar o limitarea a ființei, compensabilă partial de alte organe, precum cele care conferă abilitați intelectuale si reprezentări matematice in mai multe dimensiuni… decât cele sesizabile be baza originii noastre de ființe evadate (cândva) din savană. . 🙂

          Apreciază

        • Mă gândesc ce-o sa zică la noapte Aldus cand s-o trezi din somn si va da peste comentariile d-voastră aici… 🙂

          Apreciază

  22. Oare Teorema lui Pitagora poate fi considerată informație in stare pură? Ar putea exista așa ceva in absenta materiei si timpului ori a universurilor? Ar putea fi oare identificată, undeva in spațiul ideal al ideilor, o astfel de entitate pur informațională care sa fie echivalenta cu teorema lui Pitagora? Ce răspuns ați alege dacă ar trebui să răspundeți unei asemenea întrebări?

    Pe un blog alternativ, o entitate pseudo-vorbitoare a încercat o disertație despre natura binară a informației, ratând cu succes esențialul. Întrebare ar fi următoarea: Este adevărat sau nu că orice realitate poate fi descrisă prin informație binară?

    Apreciază

    • Eleea said

      Treaba cu puritatea mi se pare irelevanta referitor la Teorema lui Pitagora e ca si cum am intreba daca vreodata Pitagora a exista de sine statator sau a fost doar o iluzie. Bineinteles ca Aldus ar putea spune ca Pitagora cu tot cu Teorema lui a fost adus de extraterestii iar Renata l-ar complimenta, zicand si ea acolosa ati vazut v-am spus eu ca la originea facerii lumii au fost ei adica extraterestii. In fine, Da Capo al Fine, cu cat cautam sa intelegem mai mult cu atat ne nedumerim si mai mult.

      Apreciat de 1 persoană

      • Că să eliminam confuziile de acest gen (genul aldus) hai să schimbăm „teorema lui Pitagora” cu „teorema celor trei perpendiculare”, precizând că in întrebarea adresată nu ne interesează cine, cand, cum si de ce a enunțat-o (făcând-o cunoscută altor oameni). Poate fi vorba chiar si de o teoremă încă ne descoperita, ne enunțată si ne numită de niciun om si de nicio alta entitate inteligenta, si care va fi descoperită cândva sau niciodată. Există teorema asta? Undeva, independent de orice formă de materie, fără niciun suport? Si in genere, este matematica o invenție (a mintii umane) SAU o descoperire (a ceva independent de mintea umana sau de orice alta minte)?

        Apreciază

        • Eleea said

          Eu cred ca poate exista teorema undeva chiar fara niciun suport. Cred ca matematica este o descoperire.

          Apreciat de 1 persoană

          • Nu ești singura. Exista o mulțime de inși care, chestionați în aceasta privință, răspund exact așa cum ai răspuns tu. Cam 49.5%. Alti 49.5% răspund invers. Restul răspund, „nu știu, nu mă interesează”. 🙂 Foarte, foarte rar, câte unul, răspunde cu o întrebare: „Ce înseamnă că există?”

            Apreciază

          • Eleea said

            Teorema poate exista undeva sub o forma de energie.

            Apreciază

          • @Eleea – flușturatică-ca de obicei. Ba „că poate exista teorema undeva chiar fără niciun suport’, ba că „există pe undeva (dar) sub o formă de energie”. Adică că are (musai) suport. Hotărăște-te rog. Ideea ca teoremele matematice există undeva într-un spațiu al ideilor, fără niciun suport material, de unde oamenii le culeg si le descoperă, si (deci) nu le inventează (ca prelungire, dependentă, emergentă, a funcțiilor mintii, cu suport așadar, suportul fizic al minții), este echivalent cu a spune ca Matematica este Dumnezeu (a se dezbate despre asta). Dacă vrei să te edifici in privința asta si să mai asculți si părerile altora înainte de a te decide dacă matematica este descoperire sau invenție, ti-as face in mod extrem de hazardat recomandarea de a urmări o discuție foarte interesanta despre „Limitele înțelegerii” (vezi mai jos). Si zic „hazardat” întrucât probabilitatea de a avea tu răbdarea, disponibilitatea si abilitatea de a lua in serios recomandarea si de a urmări discuția respectiva, tinde dramatic spre zero.

            Apreciază

          • Cuminte, Eleea n-a vrut să răspunză…

            Apreciază

          • Eleea said

            Raspund dar fiindca aveti postare noua m-am gandit la acele intrebari si am citit mai mult pe tema aceea, mai ales ca eu in sinea mea nu prea cred ca dupa big boom, toc-poc a rezultat doar universul nostru care se extinde la infinit, adica unul ci nu multe universuri. Unde mai pui ca mai citesc si despre multivers Revin

            Apreciază

          • Se zice că de ce ti-e teamă nu scapi. 🙂 Revino (-ți).

            Apreciat de 1 persoană

          • Eleea said

            Nu cred ca lumea in care traim s-a creat din nimic, de la sine si intamplator. Exista ceva, nu imi explic ce, dar cred ca este o inteligenta mai presus de noi care a creat tot. Asa ca in concluzie eu cred ca matematica, teorema au fost descoperite de mintea omului dar create de o alta inteligenta.

            Apreciază

          • Daca e precum zici si nu s-a creat din nimic apoi înseamnă că s-a creat din ceva, iar ceva-ul ala pre-existent (si el o lume acolo, nu?) ori era din totdeauna ori a fost creat din nimic. Deci cu alte cuvinte că ideea ta că lumea in care trăim nu s-ar fi creat din nimic dar că totuși s-a creat e o contradicție… Ori să se revizuiască, primesc. Dar atunci să nu se schimbe nimica. Ori să se schimbe, pe ici pe colea, Primesc. Si anume in punctele esențiale. Din aceasta dilema nu veți putea ieși. Am zis.

            Din ce spui tu reiese (dacă înțeleg eu bine) ca lumea aceasta s-a obținut prin transformarea altei lumii, ceea ce de altfel se tot întâmplă. clipă de clipă. Se cheamă existență. 🙂 Așadar ca nu s-a întâmplat nimic. Stati cuminți la locurile voastre. 🙂

            Ce te face pe tine sa iei in considerare „o alta inteligenta”? Faptul ca lumea e atât de perfecta încât musai este bazată pe un design inteligent prealabil? SAU dimpotrivă că lumea e o însăilare atât de haotică si fragilă care n-ar avea nicio șansa sa-si ducă existenta singură, fără suportul (moral) acordat de o atare „inteligenta”?

            Apreciază

          • Eleea said

            Se poate ca inainte sa fi fost o alta lume. Nu cred ca timpul a aparut o data cu big boom si ca inainte de big boom nu a existat nimic.

            Apreciază

        • Aldus said

          @Goe

          > Si in genere, este matematica o invenție (a mintii umane) SAU o descoperire (a ceva independent de mintea umana sau de orice alta minte)?

          Așa cum ai formulat întrebarea, matematica nici nu poate fi altceva decât o descoperire – cel puțin în zona teoremelor discutate mai sus. De exemplu, formula ariei unui dreptunghi nu-i o invenție a cuiva căruia i s-a năzărit să pună el acolo în formulă acele valori și nu altele, ci o descoperire a unei relații sau a unor raporturi ce apar cu necesitate la orice figură geometrică dreptunghiulară.

          Dacă te referi la existența unui plan al ideilor care transcende materia, atunci votul meu merge către da, există o astfel de lume a ideilor, imune la eroziunea fizică a timpului, pe al căror schelet se trasează axele acestui univers. Asta nu înseamnă, totuși, că numerele sunt de-a dreptul Dumnezeu. Ca o analogie, înainte de a-ți construi o casă, vei face o schiță în minte (sau pe hârtie), vei gândi niște raporturi, niște mărimi, niște proporții. Dacă echipa ta de muncitori este destoinică, casa ridicată va reflecta cu fidelitate dimensiunile de pe schiță. Niște eventuali locatari ai acelei case, studiindu-i laturile și unghiurile, vor putea deduce matematic anumite raporturi și mărimi care existau înainte de construcția casei, încă există la tine în minte sau pe hârtie și vor continua să existe și după ce casa va fi demolată, în caz că tu sau schița nu veți dispărea între timp. Dar asta nu înseamnă că numerele și raporturile din schița respectivă sunt identice cu tine, arhitectul casei. Ele aparțin, totuși, unui plan superior celui în care se află acea casa, extinzându-se dincolo de durata de viață a casei.

          Desigur, e interesant de văzut cum anume vor descoperi aceste proporții respectivii locatari ai casei. Probabil că cei mai raționali dintre ei le vor descoperi prin simpla analiză a camerelor din acea casă, în timp ce alții, mai receptivi la influențe de natură subtilă, vor putea intui direct fragmente din desenele și formulele care se află pe acea schiță. Aceștia din urmă vor putea discuta în termeni mai ampli și mai abstracți decât primii, de vreme ce este posibil ca nu toate elementele de pe schiță să ajungă să fie implementate în cazul acelei case (sau poate schița cuprinde un întreg ansamblu de clădiri cu arhitectură diferită, pe care locatarii casei încă nu le cunosc).

          Că tot veni vorba: https://opozitie.eu/2021/matematica-e-usoara/

          Apreciază

          • Aldus – textele cu care încerci „să-ti face seama si/sau suma” denotă o teribila inflație de cuvinte si o entropia maximă. Nu haos, ci platitudine, uniformitate, plictiseala… Esti mereu la limita de a nu spune nimic in afara de a repeta papagalicește niște banalități extrase din cultura generala a unei gospodine casnice. Felul in construiești frazele si mai ales cel in care încropești logica formală, te plasează pe undeva pe la nivelul clasei a-V-a. Nici cu cunoștințele nu ești mult mai avansat. Preocuparea ta pentru întrebarea propusa, așa cum reiese din textul tau, este una extrem de naivă. Insistența de a-ti da in petic cu abundenta însă nu denotă naivitate, ci prostie si nesimțire. Rugamintea mea ar fi sa-ti manifești „calitățile” cu pricina in alta parte. M-am lămurit deja in privința ta. Ai reușit cu brio să confirmi prima impresie. Nu-i nevoie să insiști redundant si fluvial cu revărsarea de banalități.

            Apreciază

          • Aldus said

            Denotă, desigur, în mintea ta.

            Apreciază

          • Aldus – Ai venit repede cu ilustrarea, adăugând încă o banalitate care nu spune nimic, nu aduce nicio informație in „discuție”. Ai vrut doar să spui „prezent la datorie”, ca sa nu cumva să creadă altă mascotă că ai plecat si ai lăsat locul liber. Bravo. Si merci pentru confirmare.

            Apreciază

        • Aldus said

          @Goe

          Să mai notăm că în realitate pe tine nu te deranjează discuțiile offtopic, pe care uneori chiar tu le inițiezi, ci doar unele discuții offtopic, probabil în funcție de sensibilitățile pe care le ai față de unele subiecte sau perspective.

          Apreciază

          • @Aldus – de îmbeți cu apa rece, încercând in fel si chip să-ti justifici faptul de a fi preponderent off topic, sperând că astfel să-ti fie acceptate, fără remarci critice, banalitățile off topic pe care le înșiri așa, din incontinență. Unora, care sunt preponderent on topic, este normal să li se accepte câteodată mofturi, capricii, comentarii off topic, pentru ca aceia nu sunt troli. Alteori unele comentarii (ce-ti par ție off topic, așa de dragul de a acredita ideea că a fi off topic ar fi fiind normalul), nu sunt chiar off topic, având potențiale conexiuni cu tema dată, pe care este firesc să le testez pentru a vedea dacă e posibil să conveargă spre subiectul despre care era vorba, să fie aduse la matcă. Este ceea ce de obicei face un admin la blog. Se vede treaba că ai mari dificultăți în a înțelege ce este on topic si ce este off topic. Uneori distincția poate fi subtilă, dar in mod normal bunul simț (common sense) ar trebui sa fie suficient pentru a sesiza diferența…. ceea ce însă nu prea te caracterizează… deloc. Zbaterea ta este din ce in ce mai hilară. In curând o să atingi apogeul. 🙂

            Apreciază

  23. AdAmAmA78901000112 0xyzw said

    מנא מנא תקל ופרסין

    Apreciază

    • Iosif Greblea si drumul anentropic către esențializare: pe măsură ce i se lungește pseudonimul (AdAmAmA78901000112 0xyzw) i se diminuează clișeul. Încă vreo câteva simboluri adăugate in nickname si scăzute din gargară se va vădi ce este Greblea: o baștina inodoră, incoloră si insipidă, goală de conținut, care zboară de colo, colo pe net, cu mesaje auto adresate în căutare de oglindă. Că el pe Arca lui Goe se oglindește cel mai bine. Faca-i-se pe voie. 🙂

      Apreciază

      • AdAmAmA78901000112 0xyzw said

        (999)Noi unA, stim de unde venim, cine suntem, rolul pe care îl avem si încotro ne îndreptam…dar v0i goy E?!…
        Տիրոջ հետ ես փախուստ եմ գտնում! Ինչպե՞ս կարող ես ինձ ասել. «Թռչունի պես վազիր քո սարերը»:
        Ահա, ամբարիշտները լարում են աղեղը, պարանի վրա իրենց նետին համապատասխանեցնում են, որպեսզի ծածուկ կերպով ձգեն սրտով մաքուր մարդկանց վրա:
        Իսկ երբ հիմքերը կոտրվում են, ի՞նչ կարող էին անել արդարները։
        Տերն Իր սուրբ տաճարում է, Տերը երկնքում ունի Իր գահը: Նրա աչքերը նայում են, եւ Նրա կոպերը փնտրում են մարդկանց որդիներին:
        Տերը փորձում է արդարին, բայց ատում է չարին եւ անմտություն սիրողին:
        Ամբարիշտների վրա ածուխներ, կրակ եւ ծծմբի քար է անձրեւ գալիս. մի կիզիչ քամի, ահա բաժակը, որ նրանք ունեն: Քանզի Տերը արդար է, նա սիրում է արդարությունը, եւ արդար հայացքը նրա երեսին:

        Apreciază

        • @Iosif – Mă limbricule, oi ști tu de unde veniți (din cur) si cine sunteți (un vierme), dar ce se pare că nu știți este ca nu ești primul care vine aici cu asemenea dorințe si descântece. Au mai venit si alti ca tine. Tuturor li s-au împlinit. Invers. Vezi ce-ti dorești limbricule, să nu mori de grija prelungă a Arcei lui Goe, taman in timp ce te îndrepți încotro te îndrepți la drum lung, si plin de griji.

          Apreciază

          • Iosif said

            @Arca Lui Goe…Merci !

            „Odata-ntr-o tainica vreme, Din lut cineva ma facu
            Si daca sunt om si nu vierme, O, Doamne, asa ai vrut Tu.

            Si daca am grai si nu muget Sa spun ce iubesc si ce nu,
            Si daca am harul sa cuget, O, Doamne, asa ai vrut Tu.
            .
            Si daca intaia-Ti zidire Deplin in pacat se pierdu,
            Nu eu am vrut iarasi unire. O, Doamne, asa ai vrut Tu!

            Si daca voi merge vreodata La Cel ce din lut ma facu,
            Voi spune de-a pururea: „Tata, Te laud c-asa ai vrut Tu!”

            Apreciază

          • @Iosif – Pentru puțin. (Vorba aceea de la nunțile cu dar, de la mine mai puțin, de la Dumnezeu mai mult).

            Amice ești o canalie libidinoasă, un vierme trufaș încărcat cu pizmă si umori, un imbecil irecuperabil, încărcat nici măcar de ură cât de prostie deplină, nemărginită, pură, in stare macră, ce se screme din răsputeri să se amăgească pe sine, luându-si musai martori (pe unde apucă) cărora să le dorească formal, lor, răul care-l cuprinde pe el, limbricoidul libidinos. Marș în pizda mă-ti de căcat cu ochi si înaltă-ti acolo, in privat(ă), cu umilință si smerenie, psalm-urile si umorile pe care le pretinzi imnuri de slavă la adresa lui Dumnezeu. Ideea de Dumnezeu însăși ar câștigă în putere. Decât așa cu un nenorocit de doi bani ca tine, dându-si in petic pe unde apucă, doar, doar s-o lua in seamă pe seama lui Dumnezeu. Nu ti-ar fi rușine, vierme-fiară, ca caricatură de personaj? Ptiu drace. Marș jigodie.

            Apreciază

          • Iosif said

            @Arca Lui Goe sunteti AdorAbil ! Chapeau !
            GoE,cel mai îndragit si simpatic personaj al ilustrului, genialului maestru I.L.Caragiale, dintotdeauna m-a atras si m-a fascinat, cu al sau comportament minunat !

            Apreciază

          • @Iosif – Te alinți deci exiști. Dar numai pe Arca lui Goe. Încerci sa te scuzi (in fata publicului, ah ai scrupule) ca nu e vina ta ca ești limbric, ci a d-lui Goe care cam exagerează (de la Caragiale citire), având un caracter infect, fiind măgar si fără manieră. Ei as. Ce ești copil? Nu Iosif, nu ești copil. Esti un puber brusc bătrân si libidinos. O pagubă in lume. O nulitate cu spume care propaga dizgrație si nesimțire. O dovedești cu asupra de măsură in insistata de a ieși ca păduchele-n frunte, cu clișee, cu zgomot, cu gargară, oriunde, indiferent despre ce e vorba, indiferent despre ce s-ar dori sa fie vorba. Esti pur si simplu un gunoi. Un reziduu al vorbirii.

            P.S. Ah fascinația pentru personajul dl. Goe si comportamentul acestuia ar fi de fapt explicația captivității tale pe Arca lui Goe. Fugi măi jumară de aici că te scuip! (asta e o replica din Cipi, adresata broaștei).

            Apreciază

          • Iosif said

            – „Nu caut vorbe pe ales,
            Nici stiu cum as incepe –
            Desi vorbesti pe inteles,
            Eu nu te pot pricepe;

            Dar daca vrei cu crezamint
            Să te-ndragesc pe tine,
            Tu te coboara pe pământ,
            Fii muritor ca mine. „

            Apreciază

          • Iosif – Esti stupid. Rău. De unde ai tras tu concluzia ca voi cu crezământ să mă-ndragesti pe mine? Fecior… te alinți, de guduri, te milogești. Scârbavnică creatură. Troll infect. Uite boule Aldus si-a făcut blog. Tu nu si nu. Toti limbricii au pretenții la vorbe pe-înțeles. Pe Arca lui Goe. Grijania mă-ti de parazit.

            Apreciază

          • Iosif said

            @Arca Lui Goe
            Aici am descoperit cele mai amuzante personaje (entitati) din toata blogo sfera prin care (999)Noi unA plutim purtati pe undele valurilor câmpurilor energiei libere, batând câmpii dupa cum bate vântul si ne onspira Cuvântul.

            Apreciază

          • Ah, ai dat-o si tu pe căutarea amuzamentului, ca sens al vieții. Căcăreaza amuzată. Cu zâmbre.

            „undele valurilor câmpurilor energiei libere” – N-ai uitat nici vechea pasiune (amuzanta 100%) de a amesteca Cuvinte cu Lopata… la Loterie, încercați-vă norocul, încercați-vă norocul, încercați-vă norocul. Pe Arca lui Goe. Avem flașnete, papagali, mascote, mâhnite… O întreagă menajerie. Nenea Noe era mic copil cu Arca lui.

            Azi, 13-ce februarie e si ziua de naștere a lui Nenea, lăudat fie-i numele si faima, nătângă moștenirea, de ziua Culturii. Vivat.

            Apreciază

  24. tincax said

    Timpul exista si chiar daca ne „masoara destramarea” poate fi folosit in feluri diferite si extraordinare. Mitologia vede timpul ca pe un fenomen imposibil de controlat de zei si cu atat mai putin de pamanteni, Minunatul Eminescu ne spune insa ca timpul exista doar pentru noi, nu si pentru Demiurg si Hyperion: „Noi nu avem nici timp, nici loc Şi nu cunoaştem moarte.” Tind sa-l cred pe Eminescu, el cu genialiatea lui, a ajuns mai aproape de Dumnezeu si prin urmare mai aproape de intelegerea neintelesului decat altii.

    Apreciat de 2 persoane

    • tincax said

      ..si acum la legatura dintre timp si entropie, sa vad ce am inteles. Cel mai posibil nu am inteles nimic sau am intels totul aiurea. Oricum am inteles de ce si-a pierdut Boltzmann mintile pentru ca era sa-mi pierd si eu mintisoarele incercand sa inteleg timpul entropic. Deci entropia masoara gradul de dezordine dintr-un sistem si nu este insasi dezordinea din sistem, cum gresit am inteles inainte. Mai departe inteleg ca dezordinea timpului trecut este mai mica decat a timpului viitor pentru ca sistemele tind sa fie tot mai haotice pe masura ce timpul trece. Acum trecand la propunera stapanului blogului de a smulge timpul din ghearele entropiei, eu chiar nu inteleg cum ar fi posibil pentru ca mie, cele doua fenomene, asa cum le-am inteles, sunt de nedespartit. Pot cel mult sa cred ca odata nu au coexistat si cred asta cu ajutorul intrebarii stapanului blogului, adica ce a fost prima data, timpul sau entropia? EI bine, la intrebarea asta, acum dupa ce am „studiat”, trebuie sa spun ca nu mai sunt sigura ca entropia a fost prima. Acum as zice ca prima data apare sistemul si apoi entropia, in cazul nostru a aparut timpul primul si abia apoi entropia (odata cu dezordinea)). As vrea si eu un feedback ca chiar m-am straduit sa pricep.. Multumesc.

      Apreciat de 2 persoane

      • @Tincax – Ați reușit sa faceți un rezumat concis al lucrurilor pe care le ia la cunoștința oricine face… cunoștință cu Entropia (in sens Boltzmann). Nu sunt sigur că se vor găsi multi prin zonă să remarce si să aprecieze efortul pe care l-ați făcut (on topic), si rezultatul etalat aici. Ambele mi se par sincer apreciabile, în context „tincax” dar si „nu numai”. Este cât se poate de firesc să doriți feedback pentru că de fapt despre asta era vorba inițial on topic. Intre timp discuția despre entropie a degenerat devenind o minunată ilustrare practică a felului in care lucrează entropia. Dincolo de dorința d-voastră (subiectiva) 🙂 , conținutul textului el însuși lasă loc berechet pentru feedback on topic. In contextul haosului instalat deja aici ca ilustrare a felului in care lucrează principiului al doilea al termodinamicii (de care vorbiți si d-voastră fără sa-l numiți), cred că majoritatea feedback-ului cuvenit se va „teleporta” si reportata pentru episodul viitor, într-o faza incipientă a acelui episod, în care zona comentariilor va fi fiind guvernată de o entropie uluitor de scăzută (precum a universului la Big Bang). Până atunci însă, ca prim feedback, as vrea să menționez că, in acord cu ceea ce spun științificii, enunțul despre presupusa sporire inexorabilă a haosului (măsurat de entropie) este valabil (ca fiind musai) doar într-un sistem închis, izolat. Ceea ce, (a) unu la mână, după câte stim, intuim, etc. este foarte greu de obținut in „natură”… iar (b) doi la mână, ar fi că despre Univers, el însuși in ansamblul său, nu stim si nu intuim, etc, nici noi, nici științificii, dacă ar fi fiind un sistem închis. Sau nu. (Intre noi fie vorba, si numai daca promiteți solemn că rămâne între noi, anticipând un pic anentropic, eu unul as zice că, după părerea mea, „universul”, nu e un sistem închis, izolat, ci că este supus bine merci intemperiilor din afara sa…) Pe de altă parte nu trebuie să uitam că principiul al doilea al termodinamicii este una dintre cele mai sifilitice legi din fizică. Unii spun că nici n-ar fi lege în sensul uzual acceptat pentru legi. De obicei o lege normală la cap redă matematic o relație (sofism) de egalitate în care se relevă anumite raporturi între mai multe mărimi fizice: F= m a, sau E = m c pătrat; … etc. Ei bine „legea a doua a termodinamicii” redă o inegalitate: Δ S > 0, Δ (delta) înseamnă variația lui S (S fiind notația foarte „inspirată” pentru entropie). Sau altfel scris: S2 > S1. Adica faptul că entropia musai creste in… timp, fără să se menționeze cu cât anume, sau în ce ritm creste (după ce funcție matematică, eventual condiționată de alți parametri). O lege normală ar fi fost scrisă cam așa S2 = S1 + f (x,y,z,t, …) . Ei bine desi pare incompletă, desi se refera la sisteme care nu pot exista (sau despre care nu stim dacă pot exista), se pare că legea a doua a termodinamicii este, in știință, un reper destul de solid si un enunț suficient sie însuși. Așadar nu trebuie să stim musai cu cât este mai mare entropia S2 față de entropia S1, ci doar că este (întotdeauna) mai mare si că orice (alta) teorie am elabora putem ști cu certitudine că acea teorie este greșită, invalidă, eronată, inutilă, dacă din ea ar rezulta (cumva) că entropia scade. Einstein însuși (autorul teoriei relativității prin care a invalidat de facto teoria lui Newton despre mișcare si gravitație) a afirmat că orice teorie este perisabilă si că va fi invalidată la un moment dat de o alta mai cuprinzătoare, mai completă, sau mai precisă… toate, – cu o excepție – mai puțin Legea doua a termodinamicii. Einstein a zis (si asta chiar a zis nu ca-n citatele fictive in care-l menționează fel de fel de domnișoare) că cine va susține vreodată invaliditatea principiului al doilea al termodinamicii se va face de râs, legea respectivă părându-i lui Einstein a fi imuabilă. P.S. Întrucât noi pe aici pe Arca lui Goe (noi doi dar mai ales si multi alții) nu ducem lipsă de umor, de tupeu si de alte ingrediente (ne)necesare, ne-am putea permite luxul să ne facem o tură, două, de râs pe seama scăderii entropiei. Nu? Rămâne de văzut in episoadele viitoare, după cum la fel de bine rămân de (re)văzut si tropii din entropie. Ale-hop sau Ale-luia. 🙂

        Apreciat de 2 persoane

        • tincax said

          Multumesc pentru feedback, stiu ca ce am inteles e putin dar e mai mult decat nimic si acest nimic e fascinant prin noutate, prin ce am intrezarit despre legile universului. Sigur ca voi urmari mai departe aventura entropica de pe Arca.

          „Ambele mi se par sincer apreciabile, in context „tincax” dar si „nu numai”. Auch!!! ” Oamenii pot sa surprinda dar de putine ori in felul in care ne asteptam, de-aia e mai bine sa.. nu avem asteptari. Nu te sfatuiesc asta dar pentru mine asta-i una dintre atitudini vis-a-vis de oameni. Bineinteles ca nu ma astept ca oamenii sa fie altfel cu mine decat sunt eu cu ei.

          Apreciază

          • Presupun ca-i o tendință firească a „oamenilor” de a se com-porta cu tine într-un mod asemănător (sau si mai si) cu felul in care te com-porți tu cu ei, de a se strădui in acest sens, in final fiecare „reusind”/”eșuând” in a se comporta cu tine într-un mod (ah) similar cu (ideea) de el însuși. Ținând seama că adesea „oameni” au rareori răbdarea si sau putința de a înțelege felul in care te comporți tu cu ei, lucrurile devin si mai complicate si/sau mai confuze. Prin „oameni”, a se înțelege, in propozițiile acestui enunț, ceilalți oameni (nu tu însuti)… o distincție igienică si simplificatoare… a se clăti după golire. 🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • tincax said

            ai descris acum principiul oglinzilor in care oamenii actionează ca oglinda pentru noi. Oamenii ne reflecta și ne ofera sansa de a vedea cine suntem. Asta inseamna ca relațiile pe care le avem cu ceilalti sunt reflectari sau proiectii ale unor parti ale propriei noastre personalitati care ne plac sau nu ne plac.
            Reflectia poate funcționa direct sau invers. Sa presupunem ca nu eu nu suport cat de egoist este o cunostinat de-a mea. Din perspectiva directa, s-ar putea ca eu sa proiectez latura egoista a mea, pe care refuz sa o vad. Pe de alta parte, din perspectiva inversa, poate fi, de asemenea, o reflectare a cat de generoasa sunt. Poate imi pasa mereu de ceilalalti și uit de mine. Indiferent de perspectiva, conform teoriei reflexiei, asta inseamna un mesaj valoros pentru mine , daca vreau sa ma cunosc si sa cresc ca om.

            Apreciază

          • Un hâtru viclean chiar zicea ca egoismul este de fapt lipsa de considerație a altora pentru egoismul meu.

            Apreciat de 1 persoană

          • tincax said

            hahahaa.. adica egoism care nu respecta alt egoism? pai asta este egoism extrem dar din partea celui care se asteapta la consideratie!

            Tu si un prieten X sunteti inchisi si vi se cere sa recunoasteti infractiunea. Vi se ofera urmatoarele posibilitati:

            Daca recunosti și X nu, primesti sase luni și el primeste 10 ani.
            Daca X recunoaste si tu nu, el primește sase luni și tu 10 ani.
            Daca recunoasteti amandoi primiti amandoi cinci ani.
            Daca niciunul dintre voi nu marturiseste, amandoi primiti doi ani.
            Indiferent ce face X, cel mai bine este sa recunosti. Daca X nu recunoaste, primesti o sentinta usoara; iar daca recunoaste, macar vei evita sa primesti timp suplimentar de inchisoare. Dar același rationament se aplica și lui X. Conform egoismului etic, amandoi ar trebui sa va urmariti interesul personal. Dar atunci rezultatul nu este cel mai bun posibil. Amandoi primiti cinci ani, in timp ce daca amandoi v-ati fi pus propriul interes pe locul doi ati primi doar doi ani.

            Ideea este ca nu este intotdeauna in interesul tau sa-ti urmaresti propriile interese fara sa tii cont de altii dar sacrificarea propriilor interese pentru binele celorlalti neaga valoarea fundamentala a propriei tale vieti.

            Apreciat de 1 persoană

          • La blog, in virtualitate, as recunoaște fără sa clipesc. In realitate n-as recunoaște nimic, nici sub tortură. După doi ani as fi cu amicul meu la o bere. Sau dacă nu, după zece la o bătută de unul singur in amintirea regretatului meu prieten. 🙂 Timpul nu-i o problema. Ci o soluție. 🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • tincax said

            Imi place alegerea ta, e si a mea dar sper sa nu fim niciodata obligati sa facem astfel de alegeri. Despre timp stiu doar ca nu-mi mai este prieten, doar vine si pleaca ca un nesimtit.. ii spun sa stea la o cafea, el nu vrea, ca se grabeste..🙂

            Apreciat de 1 persoană

          • Găsește-ți alt prieten. Consideră că vechiul tau prieten nici măcar nu există.

            Apreciat de 1 persoană

          • tincax said

            Asa o sa fac, ba inca si mai rau, noul meu prieten o sa fie un lup si o sa-l manance pe timp.. 😅
            Noapte buna, Arca

            Apreciază

  25. Stely said

    Am o rugaminte pentru cel /cea care a adus in discutie un citat atribuit lui Albert Einstein referitor la religie si stiinta . Mai bine zis acesta :„Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă.” De unde luat citatul ? Spune ca „afirmatia „a fost „creditata” …De cine ? Consider ca citatul acela nu are nici o legatura cu Einsten .
    Am cautat vreo sursa sau vreun document autentiicat si nu am gasit nimic serios. Am gasit in schimb parerea lui Einstein despre religie si Dumnezeu total opusa . Se afla intr-o scrisoare din 1954, adresată filosofului german Eric Gutkind. In acea scrisoare care s-a vandut la licitatie cu o suma fabuloasa ,Einstein respinge orice credinta religiosa nicidecum s-o lege de stiinta. Mai clar iata ce scrie :”Cuvântul Dumnezeu nu este pentru mine nimic altceva decât produsul slăbiciunilor umane, iar Biblia o culegere de legende venerabile dar, în ciuda a toate, destul de primitive.Nicio interpretare, oricât de subtilă, nu va schimba nimic (pentru mine)”, adaugă el, în această scrisoare de o pagină și jumătate adresată filosofului german.
    Aici ce spune cel care a autentificat-o: „Este una dintre cele mai categorice declarații în dezbaterea știință contra religie”, crede Peter Klarnet, specialist în cărți și manuscrise la Christie’s.

    P.S Eu stiu un citat cam in aceeai nota in care se face referire la necesitatea unui „dialog ” intre religie si stiinta . Iata :’Daca stiinta si religia vor accepta sa dialogheze , atunci orbul va vedea si surdul va auzi „.Autorul acestui citat este omul de stiinta , filozof si scriitor -academicianul Basarab Nicolescu.

    Apreciat de 1 persoană

    • Aldus said

      „Pentru cel /cea care a adus in discutie un citat atribuit lui Albert Einstein” ?!?

      Apreciază

      • Stely said

        @Aldus ,
        Asa si ? Din ce vad, inteleg ca ti-ai asumat apartenenta citatului si incerci sa te eschivezi de la raspuns .Aaa, ai fi vrut cumva sa-ti faca o invitatie adresata personal si fiindca n-am facut-o te-ai ofuscat ? Mai bine spune ca nu stii ce sa raspunzi si ca ai preluat un citat fara sa-i verifici autenticitatea. Iar asta spune (a cata oara?)cine esti de fapt.

        Eu , uite aduc dovada certa a citatului adus de mine . Este un interviu realizat de Petrisor Militaru si Marius Ene in 2010

        P.M , Se poate spune că ştiinţa şi religia nu pot exista decât împreună?

        B.N. Nu se poate spune. Ştiinţa şi religia pot exista în mod total separat, aşa cum orbul poate trăi fără văz şi surdul poate trăi fără auz. Ştiinţa este oarbă la valori, iar religia este surdă la explorarea ştiinţifică a Naturii.

        P.M Cum poate contribui religia la dezvoltarea ştiinţei, prin prisma unui dialog transdisciplinar şi cum poate participa ştiinţa la consolidarea conştiinţei teologice în societatea actuală?

        B.N Ştiinţa s-ar putea astfel deschide spre valori şi spre o dimensiune spirituală, regăsindu-şi astfel locul în cultură, pierdut de la Renaştere. Astăzi vorbim de „două culturi”: cultura umanistă şi cultura ştiinţifică. Dar cultura nu poate fi fragmentată în mod schizofrenic. La rândul ei, religia se va deschide astfel spre problematica societăţii contemporane, în toată complexitatea ei. Religia nu are nimic de pierdut în dialogul cu ştiinţa. Dimpotrivă. Credinţa religioasă, oricare ar fi ea, nu se poate decât întări descoperind frumuseţea străfundurilor Naturii. Aceste aspecte au fost admirabil analizate, din punctul de vedere ortodox, de Christopher Knight, în cartea sa Dumnezeul naturii – Întruparea şi ştiinţa contemporană, publicată în colecţia de la Curtea Veche (2).

        Aici pentru cine vrea sa citeasca tot interviul:
        https://zdocs.ro/doc/basarab-nicolescu-daca-tiina-i-religia-vor-accepta-sa-dialogheze-atunci-orbul-va-vedea-i-surdul-va-auzi-interviu-realizat-de-petrior-militaru-i-marius-ene-80pzx730q46o

        Apreciază

        • Aldus said

          După cum ai întrebat, așa ai și primit răspuns.

          > inteleg ca ti-ai asumat apartenenta citatului

          Înțelegi prost. Unde mi-am asumat-o? Citatul apare asociat cu numele lui Einstein – caută pe Google și o să-l găsești pe mai multe situri. Nu m-am obosit să-l verific, deoarece este puțin important cine-i autorul. Și tocmai pentru că nu l-am verificat, am spus că Einstein este creditat pentru acel citat. Este creditat – de către cei care asociază citatul cu numele lui. Ți-am zis, dă o căutare pe net și o să găsești această asociere. Dacă aș fi verificat și aș fi fost sigur că-i aparține, n-aș fi scris „Einstein e creditat pentru…”, ci aș fi scris „Einstein a spus…”. Înțelegi diferența? Neștiind sigur dacă el e sau nu e el, m-am mulțumit să spun că e creditat pentru asta – adică există cel puțin niște unii care îl consideră autorul acestui citat. Ceartă-te cu ei dacă vrei – pe mine nu mă interesează atât de mult.

          Pe de altă parte, e perfect posibil ca citatul să-i aparțină de drept lui Einstein, care credea în Dumnezeu.

          Apreciază

    • Bau Bau said

      Aici găsim citatul:

      https://notevenpast.org/was-einstein-really-religious-0/

      Și nu doar aici.

      Problema este că „religiozitatea” lui Einstein nu seamănă deloc cu cea a unui fanatic religios. El e aproape de viziunea lui Spinoza.
      Oricum, a provocat multe valuri. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      • Stely said

        Da, citatul o fi atribuit lui, dar nici autorul acestui articol nu spune sursa . A specificat o sursa ( postata si de mine) doar cand a pomenit de scrisoarea adresata „unui filozof” nici macar numele acestuia nu l-a specificat. La fel si cu scrisoarea catre fetita . Cine este fetita ? Trebuia sa apara la un moment dat macar scrisoarea daca fetita dupa ce a devenit adulta nu si-a adjudecat-o. Asa cum a aparut scrisoarea catre filosofului german Eric Gutkind. asa ar fi trebuit sa apara si celelalte . Altfel dupa cum stim „Verba volant, scripta manent „.

        Apreciază

        • Bau Bau said

          Problema este că „religiozitatea” lui Einstein nu seamănă deloc cu cea a unui fanatic religios. El e aproape de viziunea lui Spinoza. Asta e esența. 🙂

          Apreciază

        • Bau Bau said

          „It comes from Einstein’s essay “Science and religion,” published in 1954. “Science without religion is lame, religion without science is blind.” ”

          https://www.google.com/search?q=Einstein+%E2%80%9CScience+and+religion%2C%E2%80%9D++1954.&sxsrf=APq-WBunCVw2jq-WkdEv5ANvVhERGiSbCQ%3A1644765295425&ei=byAJYoyeGZWM9u8P3O2dkA8&ved=0ahUKEwjMkbCZ_Pz1AhUVhv0HHdx2B_IQ4dUDCA4&uact=5&oq=Einstein+%E2%80%9CScience+and+religion%2C%E2%80%9D++1954.&gs_lcp=Cgdnd3Mtd2l6EAM6BwgAEEcQsANKBAhBGABKBAhGGABQ9ApY9Apgsi1oAXAAeACAAZYBiAHyAZIBAzEuMZgBAKABAcgBCMABAQ&sclient=gws-wiz

          Apreciază

          • Bau Bau said

            ȘI MAI PRECIS:
            https://newrepublic.com/article/115821/einsteins-famous-quote-science-religion-didnt-mean-taught

            🙂

            Apreciază

          • Concluzia baubaulistică este una singură: Si Hawkins si Einstein aveau in cap exact aceeași varza pe care o are Bau-Bau (QED), un talmeș-balmeș in care se regăsesc știința, mistica, taoismul, budismul, dalailamismul, Isus, poezia, arta, Dumnezeu, șamanism, meditatia, cocaina, si in genere toate lucrurile (in fine împăcate si reconciliate) care o tulbură emotional pe t-anti Bau-Bau, mai puțin tenisul. Si sexul. Si pentru că toate acestea trebuiau sa poarte un nume, un singur nume, t-anti bau-bau ales un nume: transdisciplinaritate. Putea sa zică foarte bine si transsexualitatea caci oricum termenul înseamnă la baza altceva decât sugerează d-ei cu duioșie si speranță. Aviz amatorilor. Dacă vă puneți cu t-anti Bau-Bau, vă puneți de fapt cu Hawkins si Einstein. Bă ești prost? Bă ești nebun?

            Nu reușesc de loc sa ma dumiresc cine dovedește să fie mai comic pe firul asta. Competiția dintre t-anti Bau-Bau si d-soara Aldus este extrem de strânsă. Când ai impresia ca unul dintre ele a punctat decisiv si a câștigat-o, cum vine celălalt cu escaladări de ne ignorat si o relansează. Pe cine să pariez oare? Cel puțin in clipa asta t-anti Bau-Bau pare mare favorită. 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            @Goe

            Când vine vorba de mascotele de pe Arcă, eu aș paria pe tine: îți place enorm să-ți dai în petec! Vezi că Bau Bau tocmai a rezolvat problema apartenenței citatului respectiv, care te preocupa pe tine când ai scris:

            Einstein a zis (si asta chiar a zis nu ca-n citatele fictive in care-l menționează fel de fel de domnișoare)[…]

            Nemaiputând nega evidența, ai dat-o la întors: trolii se ascund după fustele lui Einstein! Bine așa. De prost gust, de firavă dimensiune intelectuală, dar, în fond, suntem pe Arcă, nu pe ceva blog cu pretenții. Liber la dat în stambă, eventual după modelul propritarului.

            Apreciază

          • @Aldus – Ce evidenta n-am putut nega domnișoara?

            Drăguță strădania si apreciabil zelul de a-ti tot caută justificări si de a oferi explicații pentru datul in stambă. Esti un trol logoreic care tine la aparente. O să-ti treacă. Sunt sigur de asta. 🙂

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @Aldus.
            Scrii bine domnia ta. Felicitări, domnule Aldus!

            Cât despre Goe, ce pot zice decât: „Năravul din fire, nu are lecuire!”

            Apreciază

          • Bau Bau said

            Cât despre „transdisciplinaritate”, „trollul” care o afirmă se numește Basarab Nicolescu. Nu-mi atribuiți ce n-am creat, domnule Admin! 🙂
            http://www.agentiadecarte.ro/2013/04/%E2%80%9Ctransdisciplinaritatea-unitatea-cunoa%C8%99terii-condi%C8%9Bie-a-demnitatii-umane%E2%80%9D/

            Apreciază

          • Pe zi ce trece Bau-Bau se metamorfozează in Hau-Hau. Ii urez spor !

            „Scrii bine domnia ta. Felicitări, domnule Aldus!” – Mă t-anti de ce ții matale să-ti postezi aprecierile si felicitările pentru „domnul” Aldus pe Arca lui Goe si nu chiar pe Arca lui Aldus? De ce iți refuzi plăcerea unui scris frumos acolo unde înflorește natural, insistând să fii prezentă la datorie aici cu caraghioslâcuri din astea de doi bani „Scrii bine domnia ta. Felicitări, domnule Aldus!” Mă t-anti Bau-Bau cât de prost l-oi crede matale pe d-soara Aldus?

            „decât” – Doamne ajută, dar la cât de uitucă de la mână pân la gură este arătarea trol-Bau-Hau, „decât” e doar așa o figura de stil.

            Apreciază

          • Bau-Bau – Se vede treaba că din lectura unor citate din Basarab Nicolescu ați dedus că religia, filozofia si arta sunt niște discipline științifice care s-ar preta perfect ca parti in transdisciplinaritate. T-anti esti de un comic absolut cu felul in care te scremi să-i iei pe ba pe Hawkins, ba pe Einstein, ba pe Nicolescu, drept părtași la aberațiile tanti-litice de coafeza cultivată pe care le promovezi matale. Esti aproape mai tare tare-n comedie decât Iosif, care nu se mai încurcă cu alții luându-si-i ca agenți publicitari direct pe Dumnezeu si pe Isus. Insistenta cu care ții să-ti dai in petec pe aici te face de-a dreptul înduioșătoare. Dacă n-oi avea unde altundeva, de…

            A aflat in sfârșit si t-anti Bau-Bau că Basarab Nicolescu este promotorul transdisciplinaritatii si a ținut cu ocazia asta sa facă cotcodac pe Arca lui Goe. A pronunțat si Basarab Nicolescu cuvântul „transdisciplinaritate” deci musai religia trebuie să se reconcilieze cu știința spre ușurarea sufletului lu’ t-anti Bau-Bau. Minune.

            Apreciază

          • Aldus said

            @Bau Bau

            Deschide-ți blog. Pe wordpress.com e gratis și nu cere de mâncare. Scrii ce vrei, când vrei, fără să mai fii nevoit să suporți astfel de in sul te la fiecare comentariu. Și îți transmiți mai bine mesajul, către niște oameni care poate chiar sunt dispuși să-l recepteze. Eu de exemplu ți-aș face câteva vizite.

            Apreciat de 1 persoană

          • Excelentă recomandare. Ideală alternativă. Cupeu separat, care va să zică, mă înțelegi. Tragi perdeluțele si poți să dormi până dincolo de Filiasi. Blogul Bau-Bau ăla mai bun pentru noi. Promit si eu că-l voi vizita…

            … dar nu-i cam naivă propunerea? Pentru că…

            a) Tu Aldus chiar crezi că t-anti Bau-Bau e capabilă a fi in stare să men-ție blog? Blog, blog? Nu „o poziție”? Ei as! Ce ești copil infantil? Daca ar fi așa de simplu să ai blog ti-ai face si tu. Blog-blog.

            b) Si dacă prin absurd si-ar face, ar fi asta o garanție că ar sta la dânsa-n blog si n-ar mai umbla creanga cu sorcova pe Arca lui Goe să se ia in seamă ca trol insolent si off topic pentru a se insulta mutual avantajos cu dl. Goe? Ei as! Iar ești copil. Păi uite la tine, bunăoară, care te crezi că ai blog, si? Stai tu la tine la blog? Tot pe aici iți faci veacul si prin alte locuri fără discernământ.

            c) Zice Aldus către t-anti Bau-Bau (com-pătimind împreună): Scrii ce vrei, când vrei, fără să mai fii nevoit să suporți astfel de in sul te la fiecare comentariu. Și îți transmiți mai bine mesajul 🙂 🙂 🙂
            Aldus ești un mare clarvăzător. Esti printre cei aleși, care întrevăd „mesaj” în pre-textele lui t-anti Bau-Bau. Ti-as rămâne sincer recunoscător dacă ne-ai dezvălui si nouă, profanilor, acest mesaj.

            Apreciază

          • Aldus said

            @Goe

            a) Știu un tip, nu-l cunoști tu, Goe, care are blog de mulți ani. Dacă el poate, oricine poate.

            b) Da’ nu i-am zis să nu te mai viziteze. I-am zis doar să-și facă blog, separat de faptul că te vizitează. Sau poate o să se mute acolo cu totul și o să rămâi singur și nefrecventabil, dar asta e.

            c) De exemplu, întrezăresc niște convingeri legate de o viitoare fuziune între atomul din fizică și atomul spiritual, pe care ar putea să și le dezvolte mai bine pe blog. Eu unul aș fi curios.

            Apreciază

          • @Dus – Discuțiile serioase cu tine… ies din discuție, fiind la fel de imposibile precum un perpetuum mobile de speța a doua (iar explicația… explicită, si mai explicită a acestui fenomen se amână), singura șansă a unor surogate de discuție fiind datul pe glumă, dar si asta e dificil cu tine pentru că ai tendința să fi rigid, mot-a-mot si terre-a-terre, ad litteram, obositor de ad litteram. Faptul că încerci sa compensezi aceasta lipsă prin mimetism, imitând stilul interlocutorului, cu aerul că ti-ai îngădui libertatea de a te coborî la mintea lui, sporește comicul involuntar, dar sabotează si mai mult eficienta „comunicării”. Cred că până si o conversație cu Sophie ar fi mai naturală, si ar lasă mai mult loc de umor si de joacă intertextuală decât hârjoanele cu tine. Dacă primul gen de discuție, cel sobru si riguros cu tine este la fel de imposibil ca un perpetuum mobile, al doilea tinde sa devina un perpetuum mobile.

            Sa-si creeze un surogat de blog, desigur că t-anti Bau-Bau ar fi in stare (a mai avut si l-a șters), doar că nu i-ar servi la nimic. D-ei, ca si Iosif (de exemplu), sunt genul parazit, care știu ei foarte bine ca blogul nu le-ar servi mai deloc scopurilor cu care bântuie prin blogo-sfere sau blogoesfere. Alții mai naivi, nu știu chestia asta si-si creează surogatele respective. Tu crezi că eu nu le-am sugerat lui Iosif si lui t-anti Bau-Bau să-si ducă libertatea de exprimare la un alt nivel si să-si facă blogul lor, invitându-i să cânte la alta masă? Tu crezi ca ei nu s-au gândit la varianta asta, ca n-au analizat? Crezi că te-au așteptat pe tine, genialul binevoitor, să-i luminezi si să le dai mura-n gura o idee (ti) atât de simplă, la mintea cocosului, la care ei, proști ca noaptea, nu le-a dat prin minte sa se gândească. Ttt. Sper ca t-anti Bau-Bau sa-ti mulțumească, s-ti fie recunoscătoarea si sati urmeze sfatul. Iti zic acum si cum ti-am zis cu Olga, dacă se întâmplă minunea de la Maglavit, te trec in blogroll. 🙂

            Apreciază

          • Aldus said

            > Tu crezi ca ei nu s-au gândit la varianta asta, ca n-au analizat?

            Eu cred că Iosif nu s-a gândit. Nu-l văd pe Iosif, care n-are nici măcar trei fraze normale și coerente în zece comentarii, ținând un blog. Bau Bau însă ar putea, dacă și-ar dori. Că tu-l numești surogat de blog puțin importă; chiar dacă ai avea dreptate, exercițiul scrierii te ajută la orice vârstă și pe orice nivel ai fi, cu condiția să-l faci. Ar fi un pas înainte, iar acumulările cantitative duc la un salt calitativ. Scrieți, băieți, orice, numai scrieți! Estimez chiar că ar mai bun decât 9 din 10 bloguri românești alese aleator de pe wordpress.com. Pe de altă parte, tu nu vezi nimic într-o mulțime de comentarii cu miez.

            > Tu crezi că eu nu le-am sugerat lui Iosif si lui t-anti Bau-Bau să-si ducă libertatea de exprimare la un alt nivel si să-si facă blogul lor, invitându-i să cânte la alta masă?

            Puțin îmi pasă dacă le-ai sugerat și tu sau nu. Iar eu nu i-am zis să-și facă blog ca să scapi tu de el, ci ca să-și coaguleze ideile într-un loc al lui, care să poată fi vizitat. Mă gândesc însă că poate tu ești cel care n-ar vrea să rămână apoi singur. Îți înjuri fanii, numindu-i troli, dar n-ai chiar vrea să plece. 🙂

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @Aldus

            Vin aici pentru amuzament. Mici studii blogosferice. 🙂 Jignirile lui Goe chiar nu mă pot atinge. El pierde.
            Cunosc mulți oameni care mă prețuiesc, în real și în virtual.

            Nu am vreme acum să întrețin un blog. Exercițiul scrierii îl fac de o viață. Cred că se vede că îl am.

            Voi vizita blogul dumneavoastră, chiar dacă nu voi comenta deocamdată.

            Apreciază

          • Schimbul de replici tandre si duioase intre d-soara Aldus si t-anti Bau-Bau mă umple de mulțumire sufletească. Mă simt așa un fel de apostol al dragostei, un soi de Cupidon care leagă inimi. Dupa multe increări si tentative eșuate, in sfârșit se pare ca i-am găsit pereche lui t-anti Bau-Bau (dl. Goe, aparte, spre public: „ei as, cucoana e frivolă si umblă cu mofturi numai după interese. Ce-i pasă chipului de lut, daca-o fi Aldus sau altul. Dar cu cine n-o fi încercat biata cucoană să se concubineze!”).

            @Aldus: „Pe de altă parte, tu nu vezi nimic într-o mulțime de comentarii cu miez.” – Disperarea ta ca si alții să considere mizilicurile, care-ti gâdilă tie intelectul-ețul ca fiind miez, e mare. Ti-ar mai ostoi îndoielile.

            @Aldus: „Îți înjuri fanii, numindu-i troli, dar n-ai chiar vrea să plece.” – Ah, ah, oh, valeu. (1) Aldus si Bau-Bau sunt fanii mei (ceva oi fi greșit eu de m-am pricopsit cu așa fani). (2) Faptul că-i numesc troli e înjurătură (iaca de ce dl. Goe e măgar si violent. Si n-are manieră). Fanii ăștia care se screm să-si împingă ființa la înaintare cu orice prilej fiind preponderent off topic, hăis fata de topic, sunt sensibili si delicați. Să-i numești troli pe troli e o ofensă inacceptabilă. (3) Cât despre plecarea voastră si abandonarea sărmanei Arce, pe care (de fapt) nu mi-as dori-o, dragă Aldus, dragă Bau-Bau, cel mai bine ar fi să mă puneți la încercare si să puneți de un boicot sincron. Hai, știu că puteți. Măi câți alti indispensabili din ăștia la duzină nu s-or fi alintat in același fel, imaginandu-si că sunt obiectul dorințelor intense al d-lui Goe, care, in mare secret, ba îi vrea musai prin preajmă (ca companioni), ba i-ar vrea cu orice preț plecați (fiindcă sunt distrugător de agasanții ori teribili de inteligenți si-l eclipsează… in fața… fanilor). Cu unii, cu alti, fără unii, fără alti, cu comentatori, fără comentatori, ne este totalmente indiferent pe Arca lui Goe, fiecare varianta oferind exclusiv avantaje. Cei care nu realizează acest „amănunt”, sunt prea departe de a înțelege esența fenomenului (esența lucrului in sine, vorba lui Urmuz, miezul lucrurilor, vorba lui Graham Greene) si cu atât mai dispensabili.

            @Bau-Bau – „Nu am vreme acum să întrețin un blog. Exercițiul scrierii îl fac de o viață. Cred că se vede că îl am – Pardon de impresie, dar nu se vede nimica. Te alinți. Scrii doar un pic mai bine decât Eleea si Aldus, adică că nu ești analfabetă. Atât. Mă rog pentru tine asta o însemnă exercițiul scrisului. Si nici cu logica nu stai bine. Vremea pe care o pierzi pe aici (si slava domnului ca nu te joci cu asta), exact vremea aia o poți folosi să faci un blog cu exact continuul pe care te scremi si te încăpățânezi să-l etalezi aici, ca un parazit (troll off topic). Ah, amuzamentul, sensul vieții. Si filozoful Iosif la fel zicea, ca e venit aici pentru amuzament. Mare trebuie sa fie divertismentul ca sa accepte o doamna insulte grosolane si înjurături in acest sens (precum aceea de a fi numită trol).

            @Bau-Bau „Voi vizita blogul dumneavoastră, chiar dacă nu voi comenta deocamdată.” – Voi… nu voi. Priceless. Voi vizita dar nu voi comenta. Dacă n-oi avea ce. Las ca comentează Olga. Oamenii lui Garibaldi, ai mai prima domnule, care de dragul lui ar putea sta si trei zile fără să mănânce. Dacă n-or avea ce. 🙂 @Aldus, ti-a pus Dumnezeu mâna in cap. Te-ai pricopsit cu un fan superb care considera ca „textele” tale sunt perfecte. Nimic in plus nu se mai poate spune. Deocamdată. 🙂 Imi ești dator vândut… Ti-am livrat gratis olgă si bau-bau, ca să ai si tu lume bună pe blog. Bună, nebună, lume să fie, ca altminteri avei si tu blog… ca Neantu Tiganu.

            Apreciază

  26. […] exemplu, iată un enunț pe care tipul în cauză, pe nume de scenă Dl Goe, îl face într-un comentariu de pe arca sa, la un articol despre timp și […]

    Apreciază

    • @Aldus – Un gest salutar si de salutat. Este singurul fel in care poți fi „on topic”, stabilind, definind, decretând, tu însuti, pe blogul tau, in mintea ta, ce anume este „on topic”, ca punct de plecare (sau, sau si, de sosire) al eventualelor discuții purtate cu vizitatorii din siaj. Așa da! Un sincer bravo cu felicitări. Ti-a luat foarte mult până ti-a venit ideea. Aștept cu mare nerăbdare desfășurarea evenimentelor si răspunsul observatorilor la faptul că te-a așezat confortabil in așteptare într-O poziție. Tentativa aia de a recita (si recicla) interpretarea probabilistică a entropiei ar fi fost un gest „on topic” chiar si aici, dar felul lamentabil in care ai reușit să-i ratezi esențialul face încă si mai lăudabil gestul de a o fi mutat „on topic” pe „blogul” tău, locul in care îți manifești spontan reflexele necondiționate, pavloviene, pe care le re-simiți pe ici, pe colo, prin blogo-sferă. Baftă.

      Apreciază

      • Aldus said

        Dacă asta e tot ce-ai înțeles tu din articol…

        Apreciază

        • … atunci înseamnă că atât era de înțeles. De fapt am fost generos si-am mai pus de la mine. 🙂

          Apreciază

        • Bau Bau said

          @ Aldus
          Felul în care vă raportați la comentariile Adminului cu privire la mine îmi arată că aveți caracter și o minte independentă. Ceilalți comentatori au fost amabili când Goe a fost amabil și i-au plăcut comentariile mele și batjocoritori când Goe a fost batjocoritor, el fiind un tip umoral, cum bine ați putut vedea. Iar comentatorii obedienți.
          Da, este acesta un blog mai special. Iar dvs. o „rara avis” pe aici. 🙂

          Apreciază

          • Aveți dreptate stimată doamnă. Foarte multă dreptate. Indubitabil. Aveți si vreo treabă? Ntt, păcat.

            Aldus, curte teribilă… Un fel de Zambilica a Papadopolinii…

            P.S. Dar, stimată doamnă, v-ați gândit (înainte de a-i jigni in corpore, pe „ceilalți” comentatori), că poate atunci cand au reacționat, nu-l imitau de Admin, ci (ca si Admin-ul) reacționau la aceeași realitate. Adminul pe cine imita când vă trata, ba cu amabilitate, ba cu… lipsa de amabilitate? Ați face orice să vedeți paie in ochii tuturor si să nu vedeți bârna din ochiul d-voastră polifemic. Bine că l-ați găsit pe Zambilică de etalon, dar numai după ce i-ați ratat cu brio pe D’Artagnan, pe Iosif, pe Aila, pe… V-as ruga să nu vă neglijați nici tratamentul medicamentos. Pentru caracter și minte independentă. 🙂

            Apreciază

          • @Aldus – Aveți cumva idee de ce vă face t-anti Bau-Bau curte pe acest fir referindu-se la (ah) „felul în care vă raportați la comentariile Adminului cu privire la d-ei„? Probabil că vrea să ducă „off topic”-cia la un alt nivel. Tocmai pe firul acesta in care era vorba despre articolul d-voastră, de pe blogul d-voastră, ignorate de t-anti Bau-Bau fără complexe. Oriunde si oricând este vorba despre t-anti Bau-Bau. Si in orice tablou, eu vad numai chipul meu, de neuitat. Bau!

            Apreciază

          • Aldus said

            @Goe

            Pe măsură ce trece timpul am tot mai clara senzație că dialoghez cu un personaj de roman, un marchiz scăpătat sau ceva baron eșuat pe la vreo curte regală, mereu atent la etichetă, pendulând între momente în care li se adresează celorlalți cu cel mai protocolar respect și momente în care-i înjură grosolan și-i numește idioți.

            Așa vorbești și în offline?

            Apreciază

          • @Dus – Asta e o divagare ordinară. Troll-ul tot troll. Ce te întreb eu, si ce-mi răspunzi tu! Nu știu de ce mă mir. Esti un diversionist de drept comun, banal. Dar ce alta ai putea face când ai atâtea si atâtea confuzii (despre cam tot, știință, religie, Dumnezeu, Teoria Relativității, găurile negre, etc, etc) pe care nu vrei să le clarifici, ci doar sa le escamotezi… Probabil ești realist si realizezi că nu prea există șanse să ti se risipească confuziile in care plutești. (P.S. Mi-a plăcut la nebunie felul in care ai etalat, cu naivitate, umor si claritate felul in care NU INTELEGI cum funcționează modelele propuse pentru găurile negre, iar felul (științific, materialist) in care ti-ai ales să arătați cum anume NU CREZI tu in Dumnezeu este de asemenea monumental. Mai ales că meritul meu de a-ti stimula mărturisirile este minimal. Te-ai oferit de bună voie, gratis, ca ofrandă pe Arca lui Goe. Merci. Mai poftiți pe la noi).

            Da, în offline sunt mereu atent la etichetă si mă adresez celorlalți cu cel mai protocolar respect. Asta poate si pentru că, în genere, in „offline” nu interacționez cu persoane la întâmplare. Pe majoritatea mi-i aleg eu. Si nu, in offline nu înjur niciodată grosolan (cel mult finuț) și nu numesc pe nimeni idiot. Nici n-as avea pe cine.

            Apreciază

          • Bau Bau said

            @Aldus.
            Drăguț. Anonimatul ne poate permite să deversăm online gunoaiele din noi. O astfel de duplicitate poate fi chiar un fel de igienizare a minții, pentru a funcționa „comme il faut” în real.
            Acum înțeleg vocația procustiană a Adminului. În offline, el se așază în patul lui Procust. Aici, ne „pedepsește pe noi”. 🙂

            Într-una din conversațiile mele normale cu domnia sa am aflat că a ratat o vocație de poet. Și câte o mai fi ratat! Trist…

            Apreciază

          • @Bau Bau – Stimată t-anti foarte frumos ca ați ținut sa comentați, ca să nu-si imagineze cumva, cineva, că indignarea vă tine departe si la adăpost de Arca lui Goe. Sunteți la datorie, toată lumea stie. In rest, ca contabil ce vă aflați, cu liceul la bază, tentativele de a face interpretări psihologice avantajoase (de o sublimă naivitate) nu pot decât sa sporească aura disperării cu care țineți sa vă tot trimiteți la înaintare cu biata făptură, cu judecați de valoare im/personale, tratându-i pe toți cu măsură domniei voastre (ocaua mică si proastă). Nu toți or face ca d-voastră. Nu toți or avea nevoile d-voastră. Vă amăgiți, vă alintați… Vă ajută? Predilecția d-voastră de a savura gurmand „gunoaiele” deversate de alții este principala problemă, căci la cât cere ființa d-voastră n-ar ajunge nici 10 arce cu dejecții. Bine că aveți imaginație si vedeți dejecții in orice obiecție față de stupizeniile cu care încercați să vă luați in seamă si când e, si mai ales când nu e, cazul. Mare păcat că nu (mai) comentați decât pe Arca lui Goe. Un pic de varietate v-ar pune mult mai bine in valoare (si lumină) făptură. Deh, niciodată, ca altădată.

            Am ratat o vocație de poet ??? Wow! Acum (ah) înțelegeți vocația procustiana a Admin-ului? Tttt. Înțelegeți perfect… in genul „stai așa, mangafaua, miercuri, Ploiesti”. T-anti te chinui degeaba cu livrările. Ce e on topic trece, ce nu, nu. Nu mai umbla cu cioara vopsită si cu speranța deșartă. Crezi c-o impresionezi pe d-soara Aldus? Ca să ce? După una si alta, nu sunteți doar fudulă, sunteți si credulă…

            P.S. Ah, vă repugnă anonimatul. T-anti Bau-Bau… si drama anonimității ca destin.

            P.P.S. Ce ar mai fi de menționat este faptul că, intermitent, t-anti Bau-Bau a tot avut încercări de a fi on topic, de a purta conversații normale, si că in timp a reușit performanțe din ce in ce mai notabile, in sensul ca episoadele respective au avut in mod constant o durată din ce in ce mai mare, înainte că, in cele din urmă sa-si dea lamentabil in petic (in acord cu natura). Chinul ei vizibil nesincer, nu a reușit niciodată să-i aducă naturalețea si autenticitatea necesare pentru normalitatea pe care afirmă că si-ar dori-o. Nesiguranța față de prostioarele pe care dorește sa le promoveze o fac să fie mereu nevricoasă si să nu tolereze nicio critica, nicio variantă, alta decât acceptarea deplină si necondiționată.

            Apreciază

          • Stely said

            „Dar, stimată doamnă, v-ați gândit (înainte de a-i jigni in corpore, pe „ceilalți” comentatori), că poate atunci cand au reacționat, nu-l imitau de Admin, ci (ca si Admin-ul) reacționau la aceeași realitatate”.

            Ar fi normal sa i se puna in fata toate insultele , insinuarile, invinuirle, inchipuirile facute la adresa „Admin-ului” si indirect la adresa mea. Sunt „n” dovezi scrise aici si pe unde a apucat . Am fost sicanata timp de sase -sapte ani pe e-mail cu zeci de replici pe zi , mai toate cu jigniri grosolane . Si asta numai pentru „vina ” de a nu-i da dreptate. I se pusese pata pe un domn scriitor optzecist ( fost coleg de facultate cu sotul dumneaei ) ca s-ar afla in spatele nick-ului Dl Goe ,iar faptul ca nu-i dam crezare o determina sa ma bombardeze cu insulte zi de zi. Dupa ce acesta a murit(Dumnezeu sa-l ierte) nu a scos nici o vorba ca s-a inselat. Ba, dimpotriva, in loc sa-si ceara scuze public a continuat sa intre pe Arca lui Goe , este adevarat dupa o perioada mai lunga de tacere, ca si cand nu s-a intamplat nimic. Ma tot intreb cum de nu i-a fost rusine de regretatul domn sa-i tavaleasca numele in noroi numai pentru „vina ” ca ar fi Dl Goe ? La fel si cu celelalat venerabil domn pe care l-a „deconspirat ” cu furie chiar aici pe Arca lui Goe. Nu am reactionat la „aceeasi realitate” nici o zecime pe cat a meritat. Faptul ca nu am reactionat o determina, iata, sa faca aluzii jignitoare la adresa mea . Ce sa-i mai spun si eu ? O cred bolnava , asta este cauza pentru care tac. Ce sa-i spui unuia care traieste din incipuiri ? Nu ma afecteaza tampeniile ei. Ma simt bine , slava Dmnului . Vorbeste ceva de obedienta . Pai da, ce ar vrea doamna , sa-i cant in struna?

            Apreciază

          • Aldus said

            #drama

            Goe, da’ ți-ai pus întrebarea de ce oare numai la tine comentez „offtopic”? De trol ce sunt eu, sau de troll ce ești tu?

            PS: Tu ești așa de troll, că nici măcar articolele pe care le scrii nu sunt ontopic. 😆

            Apreciază

          • @Dus

            a) de ce ar trebui sa ma întreb ce faci tu pe alte bloguri? In ce sens? Care ar fi logica? De ce n-ar fi destul si prea mult că vad ce faci pe Arca lui Goe? Ar fi vreo dovadă ceva?

            b) in alte parti nu ești „off topic”? Zici? Oi zice dar nu ești credibil. Si si daca ai fi credibil, faptul că zici tu nu-i nicio dovadă c-ai fi fiind on topic pe vreun blog. Realizezi? Eu de văzut te-am văzut doar la Adore, iar acolo, ce-i drept, nu ești off topic. Dar acolo nimeni nu e off topic, nici măcar Iosif, pentru ca așa e construit blogul acela, ca șueta. E singurul gen care-ti priește. Ramai pe genul respectiv, ca comentator.

            c) Poate că ar trebui să te întrebi tu de ce insiști să-ti dai in petec pe un blog pe care ești off topic… sau considerat off topic.

            Eu sunt așa de troll, că nici măcar articolele pe care le scriu nu sunt on topic? Vai ce drăguț! Ce spiritual! Tare te-a atins la lingurică calificativul de trol, nicio cacofonie ne fiind întâmplătoare. Hai, nu fi supărat. Dupa cum ti-am mai zis, trol-trol, reușești sa fii foarte rar si foarte mic. Ti-am zis așa ca să te încurajez, să te stimulez, să te fac să te simți important. Tu ești mascotă.

            Apreciază

  27. Aldus said

    „În Les quatre âges de l’humanité, Gaston Georgel face cea mai completă şi mai serioasă expunere a doctrinei ciclurilor cosmice, adică a timpului spiralat, punând cap la cap sursele cele mai avizate (Puranele hinduse, Hesiod, Ovidiu, Vergiliu şi Biblia, dar şi basme româneşti şi ungureşti). Teza este nu doar că timpul umanităţii merge în direcţia entropizării şi degradării, de la Vârsta de aur spre Vârsta de fier, trecând prin două etape intermediare, dar chiar şi sub-ciclurile respectă această curgere de la un moment al perfecţiunii relative spre dezastrul spiritual.”

    Un profesor de franceză.

    Vezi? Nu doar materia (universul) curge spre o stare de tot mai mare entropie, ci și sufletul. Într-un fel, am putea spune că religiile au vorbit despre entropie (la nivel moral și spiritual) cu mult înainte ca știința să o descopere (la nivel fizic).

    Apreciază

    • „punând cap la cap sursele cele mai avizate (Puranele hinduse, Hesiod, Ovidiu, Vergiliu şi Biblia, dar şi basme româneşti şi ungureşti).” !!! 🙂 Wow!

      Vezi ???? Văd. Ca un profesor de franceza enunța o opine, pe care un aldus o interpretează după ureche (ca fiind fapt) pentru a furniza o alta opinie pe care o vinde ca fiind un fapt doar pentru ca iată a fost exprimată in cuvinte.

      Într-un fel, am putea spune că religiile au vorbit despre entropie (la nivel moral și spiritual) cu mult înainte ca știința să o descopere (la nivel fizic).” <== Wow!!! Ce spui Franz? Intr-un fel putem spune ca Aldus este un trepăduș care ține să se ia in seamă, acum, de ex, invocând noțiunea de suflet (foarte off topic). Nu, nu cred ca „sufletul” uman ar fi fiind afectat de (vreo) entropie așa… pe cont propriu. Efectele entropiei se resimt in general, in totul, inclusiv in ceea ce ai putea numi tu suflet (cu superficialitatea care te caracterizează) cand ai vreo atingere accidentală cu sonorități ale unor cuvinte.

      In plus… Nici entropia nu mai e ce-a fost ! 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: