(b)Arca lui goE

b-Log anonim, amator si ventrilog al celor fara de blog. Despre NIMIC

Intrebari neesentiale dar cu potential…?!?

Posted by arcaluigoe pe Iulie 31, 2013

Era de facut o recapitulare.

Se facea ca era de facut o recapitulare a intrebarilor esentiale…

(cine stie raspunde)

1) Din formula benzenului poate (sau nu poate) rezulta existenta lui Dumnezeu? Dar inexistenta lui Dumnezeu?

2) Pe baza unui set finit de teorii si teoreme care descriu cvasi-corect interactiunile, in interiorul unui univers finit al perceptiilor, se poate sau nu trage vreo concluzie despre infinit? Dar despre existenta or inexistena a ceva (orice) dincolo de limitele sistemului descris pe baza respectivului set finit de teorii si teoreme?

3) Ar putea fi demonstrata existenta lui Dumnezeu? (Logic, matematic, stiintific?)

4) Ar putea fi demonstrata inexistenta lui Dumnezeu? (Logic, matematic, stiintific?)

5) Ar putea fi probata existenta lui Dumnezeu? (prin observare, cu martori)

6) Ar putea fi probata inexistenta lui Dumnezeu? (prin observare, cu martori)

7) Intra vreo teorie stiintifica oareacare in contradictie cu oricare dintre urmatoarele doua postulate?

  • Dumnezeu exista
  • Dumnezeu nu exista

8) De ce exista Universul? Exista vreun motiv pentru care exisata? Are vreun scop? Vreo finalitate?

9) Exista ordine in Univers? Daca da,  de unde vine ordinea din Univers?  Care este sursa acestei ordini?

10) Exista Universul?

si a-XI-a porunca: Ce este Universul? (si lista ramane deschisa catre infinit …)

P.S. Ce potential? Potential umoristic…

207 Răspunsuri to “Intrebari neesentiale dar cu potential…?!?”

  1. Dan Ghenea said

    1-3 Yes to all
    4-6 No to all
    8-10 Not enough data
    7. All

    • RALG said

      Daca mai raspunde si altcineva o sa facem o centralizare cu scorurile…🙂

      P.S. Nu exista constrangerea de a raspunde doar prin „da” sau „nu”. Intrebarile pot fi desigur reformulate, clarificate, comentate, inainte de a le propune un raspuns venit din con-stiinta sau din credinta.

  2. Nu stiu să răspund la niciuna din aceste întrebări.
    Nu mă ostenesc să știu.

    Simt că Universul, Dumnezeu și cu mine formăm un Tot.
    În această etapă a existenței mele, îmi ajunge.

    Restul, după moarte / morți.

  3. Arizu said

  4. @ [Nothing]

    (Respect o veche promisiune, neonorată până acum.)

    Pe vremea când ”d-l Goe” mă credea ”Meduza” (ceva ce eu n-am fost, nu sunt și nu voi fi), oaspetele său ”Polichinelle” mi-a spus (i-a spus ei) că ”d-l Goe” este ”o grădină”.

    Da, am verificat, este (și) o grădină.

    Una cu tufe de trandafiri regali pătate de mană; cu gropi acoperite de ierburi (ferească D-zeu să te apuce acolo seara); cu labirinturi neîngrijite, începute și neterminate; cu căpițe devenite pitorești gunoaie abandonate; cu câini uitați, triști, flămânzi și vagabonzi; cu ziduri iluzorii pe care cresc? zorele albastre; cu capcane ruginite pentru iepuri rătăciți; cu tulpini interzise și tentante de canabis; cu butoaie imense ținând în ele apă de ploaie (ploile acelea de demult, când doar cu apa asta ne spălam pletele); cu pomi nestropiți, încă plini de fructe, multe mici și acre, dar purtând savoarea, parfumul livezilor tradiționale.

    Cu spectacole de artficii ”fata morgana”.
    Cu o muzică stranie, pentru instrumente încă neinventate, promisiune de concerte triumfale…
    Cu parfumuri delicate de augustine, busuioc roșu, garofițe de grădină (ancestrală).
    Găzduind cuiburi de impozante păsări răpitoare (Hitchcock, aici să filmezi!), lupi jigărâți, motani senili, căprițe nesătule, melci.

    Fără spațiu-timp, fără granițe, ambiguă…și uneori mustind de visuri / vise și speranțe de alt fel, straniere, amărui-acrișoare, peste mode și vremi / de-modate.

    Posibil… o ”grădină cu cărări ce se bifurcă”.

    • RALG said

      Unde-i „Plichinelle” sa va pupe? Ca frumoasa traducere i-ati mai facut. Acuma ne dam noi seama ca exact asta a vrut sa spuna si dansul pe cand… exista. Era pe cand nu se-ntelegea, azi e tradus si nu e…

      P.S. Acuma eu ce sa zic in fata acestui tablou supra-realist care descrie atat de bine o gradina (re)pusa in libertate…? Ca n-am ce altceva sa zic: Merci nei ca mi-a placut.

      • @RALG&…

        Regret, nu e o traducere. L-ați uitat asa repede?
        El a zis o vorbă, eu am cugetat și facui din ea un text.
        Responsabilitatea percepției e a mea. Mi-o asum, cu bune si cu rele, integral.
        Cu aplauze si cu fluieraturi.

        Multumesc pentru like si pentru dislake. Asta înseamnă că m-ați citit si chiar interpretat.
        Ma onoreaza ambele.

        Unul vazu Raul, altul Binele. Asa se intâmplă cu receptarea oricărui text. Nimic nou sub soare.

        Daca acum nu v-a placut, RALG, mai este zile. Recititi ”sine ira et studio”.
        Textul e bun si original. L-au mai vazut și alții. Acu` ce vină am eu că v-au slăbit ”vederile”?

        • arcaluigoe said

          Ce va mai place sa faceti presupuneri, sa le articulati in cuvinte, sa va lasati prada iluziei ca simpla articulare le valideaza, si apoi pe baza acestor premise solide sa trageti concluzii prestabilite. Si mai ales greu de contestat. Ce vina ati putea avea d-voastra daca ne vor fi slabit noua vederile? Niciuna. Ar putea cineva pe lumea asta sa sustine c-ati putea avea? Nuuuuu… Deci rezulta logic ca concluziile nu pot fi decat clare… dupa un rationament atat de impecabil: deci ne-au slabit vederile. Ca corolar mai rezulta valoare si originalitate… Pe care daca tot nu le-a contestat nimeni e bine sa le auto-evidentim prin pomenire, ba orbilor care sunteti. Parca am mai vazut undeva genul asta de auto-promovare… Dar nu mai stiu unde. Ptiu drace. O fi contagios.

          P.S. Noi nu dam „dis-like-uri”. Foarte rar dam cate un „like”. Saptamana asta nu crez sa se fi intamplat sa mai tie mult gerul acesta…

    • RALG said

      Aaaa, si sa nu uit… Cred ca am gasit pentru ce sa va iert. Va iert pentru a (nu) fi (fost) Medusa.😉 Cred ca astfel putem fi chit la capitolul iertari esentiale.🙂

      • Ma onoreaza iertarea dvs.

        PS. Vedeți ce înseamnă ”lectura în imaginar”?

        Confunzi doua persoane, te superi rau pe una ca nu-i ailalta, o faci arsice, iar mai tarziu, culant, o ierți că n-a fost ceea ce ție ți s-a parut in faptul serii ca e.
        Admirabil exemplu de lectura la voia întamplarii dădurati.
        N-am emoticoni bine dispusi, ca as pune si eu!

        • arcaluigoe said

          Nu cred ca cineva (de ex d-voastra) sa fi fost facut arsice pentru motivul c-ar fi fost ori ca n-ar fi fost alt-cineva (de ex. Medusa). Sa nu semanam confuzii. Si oricum iertarea acordata n-are nimic de-a face cu faptul ca (n-)am facut vreo confuzie. Prin iertarea acordata voiam sa sugerez doar ca sunteti abslvita de povara faptului de a (nu) fi Medusa si ca noi, adica si eu, consimtim la aceasta absolvire. Incolo nu.🙄

  5. INTJ said

    1 – … : ăăă

    ps: imi cer scuze, dar (evitand redundanta chinezei de dinainte) mai pe romaneste nu pot raspunde la intrebari 😀

    • RALG said

      ..nimeni nu e nicaieri intr-o lume in care nimic nu hraneste neantul…

      SAU

      ..nimeni e nicaieri intr-o lume-lume in care nimic hraneste neantul..

      SI

      …sesizabila (in)diferenta… intre nimic si opusul sau… anti-nimicul…

      DAR

      macar ati incercat

      • INTJ said

        da, mea culpa: am incercat sa glumesc … in lipsa unui punct de referinta.

        • RALG said

          Poate ca e bine ca n-ati avut un punct de referinta. Mai stii? Daca l-ati fi avut poate ati fi rasturnat Universul…🙂

        • INTJ said

          hm … ok, sa incerc sa explic: daca exteriorul e 1, ego e 0 si interiorul e -1, problema lipsei punctului de referinta se referea la faptul ca acel 0 se tot „plimba” pe acea axa imaginara (fiind non stop influentat de ce-i in extreme). cu rasturnatul e asa o chestie … de ce as elimina ceva ce (inca) nu cunosc? doar ca sa am altceva ce nu cunosc (si sa ma pot minti frumos ca, din moment ce-am putut face asta, as cunoaste „ce-a fost inainte”)? oare faptul c-am schimbat o necunoscuta cu alta (fie si simpla inversare intre 1 si -1) … chiar ar determina pozitia lui 0? cand pot spune ca vad cu adevarat: cand vad padurea, cand vad pomii, cand vad restul (ce-i viu sau mort) pomi, cand vad …?

          revenind si simplificand: oamenii vor „sa cunoasca universul” si/sau „sa-l experienteze pe Dumnezeu” … uitand de-o variabila (care modificata chiar si infinitezimal, schimba radical rezultatul ecuatiei). da’ nah … tot oamenii (si zeii descrisi de ei) sunt acele fiinte care poarta ranchiune, sunt gelori si urasc … fara sa observe ca asta e similar cu a inghiti zilnic doze de otrava si a astepta sa moara vecinul otravit. in final: daca tot am vorbit (in loc sa tac) … nu e clar ca-s si eu tot (doar) un om, iar singurul raspuns ce-l pot da e acel „ăăă”?

        • RALG said

          Nu stiu de ce simt nevoia sa precizez ca (pr)in replicile mele anterioare n-am incercat nici sa va motivez sa cautati-gasiti-ORI-comuneti raspunsuri la proastele-mi intrebari si nici sa va fac sa va simtiti vinovat pentru ca n-ati fi disponibilizat niste raspunsuri acolo, si pe cale de consecinta sa compensati vinovata absentza a raspunsurilor (si presupusa vinovatie) printr-o justificare bine alcatuita. In fapt d-voastra ati raspuns pe larg intrebarilor: 3 de „ă” fiind practic enorm, infinit mai mult decat nimic, infinit mai mult decat a raspuns (de ex.) dl.Nimeni, care aproape ca (nu) a raspuns nimic. Impresia mea este ca cele 4-5 raspunsuri primite pana acum (6 cu cel al d-lui Nimeni), sunt cumva similare, avand consistentze comparabile, apropiate… Singurul care lipseste la inventar fiind „acel” Iunutz. Ionutz-ionutzule… La vocativ.

        • INTJ said

          cu fiecare raspuns murim si reinviem cu fiecare intrebare … (imho) nu exista intrebari proaste.

  6. Stely said

    Si eu ce sa fac, „neica”, cu raspunsurile mele „recapitlative „? Sa le mai pun ?

    • RALG said

      Absolut… Trebuie musai sa le puneti. Clipa lor de actualitate nu trebuie cu niciun chip sa se piarda. Pentru orice eventuale remuscari ulterioare aveti dreptul deplin la replica (in contra lor) unde va puteti face „mea culpa” (daca n-oti avea incotro).

  7. Stely said

    Gata , le dau drumul ,iata. 🙂

    Despre Univers si despre Dumnezeu au existat intrebari de cind lumea . Unii , cei super-dotati cu inteligenta , daruire , curiozitate , har si ,din cind in cind ajutati de revelatia divina , au incercat sa raspunda . Desigur au si facut-o . Au facut-o atit de bine incit, desi f.multi dintre ei nu l-au scos pe Dumnezeu in afara preocuparilor lor stiintifice , i-au determinat pe multi altii sa creada ca El nu are nici un amestec in descoperirile lor stiintifice. Altii , dimpotriva , spun ca fara Dumnezeu nu am existat nici noi si nici Universul.
    Dar ce stiu /cred eu despre toate astea, ma (ne)intreaba „RALG”? Hmm ,la prima citire a lor am facut pe „mortu’n papusoi”, eu ,care raspundeam destul de repede dupa ce se afisa topicul urmator. 🙂 As fi putut sa ma eschivez sau sa raspund prin „da” si „nu” ,dar m-am gindit ca, totusi ,”recapitularea ” imi este necesara . Este momentul sa pun cap la cap cunostintele capatate de-alungul timpului, fie din scoala sau facultate , fie din carti, interviuri , filme documentare (lungi si scurte) si multe alte informatii luate din ziare . Prin urmare trebuia … Recunosc insa ca am intrat putin in panica ..Nu sunt acasa linga calculatorul si cartile mele , pe care le puteam folosi la nevoie. Nu am de ex. Teoremele Poetice ,unde gaseam absoult tot … A, despre benzen nu …insa ,despre Dumnezeu si despre Univers, gaseam mult/e si frumos redate .. iata aici ceva „furat „de pe un anume site :

    Distinguer orgasme de Dieu et orgasme cosmique.
    La pression de l’orgasme cosmique –
    l’apparition de notre univers, est suivie de la dépression cosmique –
    l’apparition de l’homme.
    L’orgasme de Dieu est éternelle genèse de la pluralité des cosmos
    .

    Dar ,hai sa vedem pe unde scot „camasa” cu raspunsurile la aceste intrebari … recapitulative .

    1.I :” Din formula benzenului poate (sau nu poate) rezulta existenta lui Dumnezeu? Dar inexistenta lui Dumnezeu?.”
    R. Benzenul este o hidrocarbura care are in formula sa chimica( C6H6) atomi de carbon si hidrogen -primele elemente chimice care sunt la baza formarii Universului si a Vietii (dovada fiind existenta lui in zacamintele de petrol ,care conform teoriei biogene s-a format din organisme moarte (fauna si flora) care s-au sedimentat etc… Dar ,daca am imbratisa ideea ca Dumnezeu este „Cel ce a fost ,Cel ce este si Cel ce va fi „… in toate, rezulta ca ar putea sa existe ” urmele ” lui in formula Benzenului .

    .
    2)” Pe baza unui set finit de teorii si teoreme care descriu cvasi-corect interactiunile, in interiorul unui univers finit al perceptiilor, se poate sau nu trage vreo concluzie despre infinit? Dar despre existenta or inexistena a ceva (orice) dincolo de limitele sistemului descris pe baza respectivului set finit de teorii si teoreme?”

    Da , atit despre” infinitul mare” cit si despre” infinitul mic”. Ar putea ca intre ele , sa fie o unica interactiune care ar insemna Unificarea infinitului mare si a infinitului mic (Teoria Totului ?) Nu stiu insa de exisistenta a „ceva” dincolo de limite descris pe baza unui „set de teorii si teoreme.” S-ar putea insa ca acel „oricine” sa fie ciar Dumnezeu – in afara timpului si spatiului ..
    3)” Ar putea fi demonstrata existenta lui Dumnezeu? (Logic, matematic, stiintific?)

    Da .”Pornind de la logică modală, matematicianul Kurt Godel a susţinut că Dumnezeu dacă există, atunci există în toate cuvintele necesare, iar dacă nu există, atunci o face în acelaşi mod necesar. Dacă Dumnezeu este o fiinţă mai puternică decât orice, atunci el există necondiţionat în toate cuvintele, iar dacă nu există, atunci nu există în toate cuvintele necesar, ceea ce înseamnă că până la urmă există”
    P.S. Am cautat pe youtube videoclipul in care se explica formula ( demonstratia ) ..L-am vazut ,dar nu l-am mai gasit .Era vorba de HRP si decanul (rectorul )Universitatii Bucuresti ,care au explicat formula , bine si pe inteles.

    4) Ar putea fi demonstrata inexistenta lui Dumnezeu? (Logic, matematic, stiintific?)

    5) Ar putea fi probata existenta lui Dumnezeu? (prin observare, cu martori)

    6) Ar putea fi probata inexistenta lui Dumnezeu? (prin observare, cu martori)

    Raspuns : Nu ,desi multi spun ca i-au simtit prezenta divina , iar altii (f.putini ) ca li s-a aratat . Existenta lui Dumnezeu nu poate fi probata . El este „Evidenta Absoluta „.

    8) De ce exista Universul? Exista vreun motiv pentru care exisata? Are vreun scop? Vreo finalitate?

    9) Exista ordine in Univers? Daca da, de unde vine ordinea din Univers? Care este sursa acestei ordini?

    10) Exista Universul?

    si a-XI-a porunca: Ce este Universul? (si lista ramane deschisa catre infinit …)

    Raspuns :Da. Exista Haos si Ordine in Univers ,dar diferentele dintre ele sunt subiective. Aici este vorba de principiul antropic. Universul poate fi cunoscut de oameni, intrucit ei sunt aceia care cauta raspunsul despre cum si ce este el. Raţionamentul omului (capacitatea a lui specifica) genereaza forma universului, asa cum este perceputa, conştientizată si inţeleasa de el.
    Universul are un sens pentru ca il dau oamenii , deoarece ei cred ca existenţa lor are sens , şi asa caută sa-i dea un sens si universersului. Daca oamenii nu ar exista , universul nu ar avea nici un sens.

    P.S. Offf ,de ce nu am luat eu cu mine „Teoremele poetcice” ?! Ce repede si frumos as fi scapat. A, acolo am citit ca Universul este narcisist . A avut nevoie de oameni , ca sa fie oglinda ,in care el sa se priveasca si sa se adimire .🙂

    • RALG said

      Sunt raspunsurile d-voastra finale?

      • Stely said

        @RALG -” Sunt raspunsurile d-voastra finale?”
        Trebuia sa -mi dau seama ca intrebarea dvs nu a fost pusa de „amorul artei „. Acum am vazut (dupa ce am citit raspunsul lui Ionutz ) ca de fapt ati vrut sa-mi atrageti atentia ca am sarit intrebarea nr.7. Nu am sesizat . Avind insa vedere ca nu suntem la vreun examen si nici la „Vrei sa fii miliardar”, unde exista limita de timp , revin (abia acum) cu raspunsul meu la intrebarea nr. 7.

        7) Intra vreo teorie stiintifica oareacare in contradictie cu oricare dintre urmatoarele doua postulate?

        Dumnezeu exista
        Dumnezeu nu exista

        Da, exista o teorie stiintifica -Teoria evolutionista a lui C Darwin -care spune ca organismele vii (speciile)au evoluat de -a lungul timpului, de la cele mai simple la cele mai complexe , de la organisme preexistente (ancestrale) la altele noi , prin modificarea graduala (evolutiva) de la o generatie la alta a structurii lor genetice .

        Ea a fost si inca este in contradictie cu Religia , care conform Bibliei (veche de 5000 de ani) spune ca Dumnezeu le-a creat pe Toate (numai in 7 zile);ca El este înaintea tuturor lucrurilor si mai presus de toate lucrurile. Prin urmare, universul si viata sunt sub controlul Lui.
        Dupa parerea mea Adevarul (ca totdeauna )este la mijloc . Desi, atit Biserica Crestina cit si Stiinta isi mentin inca pozitiile, exista la ora actuala unele tendinte de reconciliere.
        Biserica a inceput sa accepte ca evolutionismul este mijlocul Creatiei ,ca El (Dumnezeu) a vegheat (vegheaza) asupra creaţiei Sale cu ajutorul mijloaceloi Sale,.
        Deasemenea, si Stiinta are reprezentanti sai care accepta prezenta lui Dumnezeu in Facerea lumii . Unul dintre ei fiind Francis Collins ,cel care a scris „Limbajul lui Dumnezeu „, care din agnostic si ateu a devenit un crestin convins.
        Va recomand cu sinceritate cartea . Gasiti acolo explicatii si demonstratii la tot ce va framinta. Imbina, atit de convingator, evolutionismul si creationismul.

        • Stely said

          Am cautat si am gasit …

        • @RALG, re-comandatorul

          Teoria darwinistă nu intră ”perfect” in contradicție cu zicerile Bibliei decât dacă citim Biblia literal, ca neoprotestanții.

          Argumentele unui om prost, adică eu:

          1. Oare ce reprezintă căderea ”păcatului” cuiva asupra a 7 șiruri de urmași decât un soi de transmisie genetică?

          (Sper că nu aveți urmași, să se trezească pricopsiți cu iertarea mea! – Vizualizați aici emoticon zâmbăreț)

          2. Iar zilele Biblice au ele aceeași lungime ca zilele omenești? Nu cumva sunt pe măsura și anvergura lui Dumnezeu și în ele ar avea loc toată evoluția și ceva pe deasupra ei?

          PS. Și…nici o carte din lume nu ne oferă toate răspunsurile. Doar pe cele găsite deja. ”Și nu m-ai fi căutat dacă…”

          • arcaluigoe said

            @marginalia non turpia – Gasesc punctul d-voastra de vedere extrem de intemeiat. O privire atenta si nepartinitoare asupra celor doua explicatii ale aparitiei omului, cea biblica si cea darwinista, poate arata ca ele sunt sunt echivalente, cvasi-identice. Ambele descriu aceleasi fapte din perspective usor diferite… Una dintre explicatii apeleaza la un limbaj simbolic, filosofic, in timp ce cealalta este o descriere tehnica a ceea ce se vede, dintr-o alta perspectiva temporala, a intamplarii creatiei omului din tzarâna. Ambele, creatii umane (Biblia si Teoria Evolutionista), sunt imperfecte, fiind afectate in egala masura de abateri de la realitate, dar fiind in egala masura surse fabuloase de cunoastere si instrumente care intermediaza reconcilierea (partiala desigur) a Omului cu Universul. Nu cred ca Darwin a sustinut altceva decat sustine Biblia.

        • RALG said

          @Stely – Cred ca aducerea acestui film aici, in discutia colectivului, poate avea un impact major asupra intrebarilor neesentiale. Si, conform „demonstratiei”, daca-l poate avea, arunci inseamna ca-l va avea. Pentru cei care nu au „timp” sa-l vizioneze, as face un rezumat al demonstratiei prezentate, sau si mai bine un rezumat al rezumatului demonstratiei existentei lui Dumnezeu, precis, concis, exact. Iata-l:

          Demonstratia lui Goedel pe scurt – Rezumatul lui Goe:

          Daca exista Dumnezeu atunci Dumnezeu exista.

          Ceea ce… este… un adevar… in-con-tes-ta-bil.

        • RALG said

          Celor care au timp de pierdut pe tema dihotomiei Biblie-Darwinism le-as putea recomanda, in joaca, sa parcurga, in fuga, doua-trei postari mai vechi care exact asta incercau sa initieze: reconcilieze Darwinismul cu Dumnezeirea:

          ®Evolutia Speciilor – Apocalipsa dupa T®aian.

          Epistole de la Darwin. I.

          si

          Scrisoarea I

        • Stely said

          Am parcurs toate topicele , nu in joaca ci cu interes (serios!) … Pacat ca nu s-a gasit (atunci) apropape nimieni care sa dea curs discutiei . A incercat ,dar destul de timid , acel „Vizitator ” . Se pare ca s-a speriat de felul cu a fost intimpinat de Dl Goe .😉 El ,saracu’, a fost atras de „tonul ” textului (misterios , ademenitor, incitator ) si a incercat sa creeze o „punte” surpata( cindva )necesara acelei discutii interesante . N-a fost sa fie … Din ce vazui insa nu a mai existat nici o urmare la Scrisoarea I. Daca cumva exista pe undeva ar fi iata (acum) binevenita .
          Apropo, sunt putin surprinsa de introducerea din topicul „Apocalipsa dupa Traian” .Sa fi fost oare o previziune , cea referitoare la referendumul de demitere , sau este un text facut anul trecut in 20 iulie 2012, si adaugat la 20 iulie 2011 ? Orice este posibil pe Arca lui Goe , unde exista mister/e la tot pasul. 🙂

          Referitor la Teoria darwinista si contradictiile ei cu Religia , sunt de acord cu ce spune „RALG” aici :

          O privire atenta si nepartinitoare asupra celor doua explicatii ale aparitiei omului, cea biblica si cea darwinista, poate arata ca ele sunt sunt echivalente, cvasi-identice. Ambele descriu aceleasi fapte din perspective usor diferite… Una dintre explicatii apeleaza la un limbaj simbolic, filosofic, in timp ce cealalta este o descriere tehnica a ceea ce se vede, dintr-o alta perspectiva temporala, a intamplarii creatiei omului din tzarâna

          Cind am raspuns la intrebarea nr 7 am avut insa in vedere nu ceea ce cred eu, intrucit da , accept ca intre Biblie si Originea Speciilor (indeosebi cea a omului)sunt viziuni „cvasi-identice”, dar transmise spre cunoastere in moduri diferite . Au existat extrem de multi cei care au descifrat”limbajul simbolic” al Bibliei . Unul dintre ei (poate cel mai important) fiind Sf. Augustin , primul (anul 400 d.h) care a spus ca cele 6-7zile in care Dumnezeu a creat Totul, nu ar trebui sa fie interpretate „ad literam ” . Eu m-am referit la faptul ca , desi au existat unele scrieri ,declaratii publice etc , nimeni dintre mintile (capii Bisericii Crestine de ieri si de azi) nu a indraznit s-o spuna raspicat , oficial , in documente scrise . Este (cred eu ) datoria Bisericii sa inceapa un dialog ,mai intai cu oamenii de stiinta , apoi , odata ce s-au intins „puntile”, sa purceada impreuna la rescrierea (poate )a Bibliei, sau sa adauge un nou Capitol la Noul Testament . Daca Biserica ar consimti sa treaca la fapte , multe s-ar infaptui in lume … Sunt de acord si eu cu ce spune „Marginalia Non Turpia ” aici :

          „Oare ce reprezintă căderea ”păcatului” cuiva asupra a 7 șiruri de urmași decât un soi de transmisie genetică?”

          Sgur , este clar de acum ca „pacatele” parintilor nu sunt altceva decit boli genetice , dar ele inca sunt percepute de „enoriasi” tot ca pacate (greseli) facute in fata lui Dumnezeu ,de care inca se tem ca vor ajunge in Iad din cauza lor.
          Nu este si de datoria Bisericii sa explice oamenilor ca, daca au existat pacate ,nu au ei nici o vina ci doar o pacatoasa de gena care, iata (acum )datorita descifrarii genomului uman, poate fi reperata ,iar boala va fi tratata … Curind toate aceste boli genetice vor fi doar niste amintiri din trecutul omului ; atunci cind se practica „impreunarea „(consangvinizarea)intre frati , parinti ( rude de gardul intai)…Astea au fost” pacatele” pe care Biserica din ignoranta le-a pus pe seama parintilor, care si ei ignoranti le-au pus pe seama unor pacate inchipuite (ca doar cine este far’de pacat ?) Mi se pare de neinteles faptul ca , bunaoara , in SUA exista un procent de 40% dintre americani care spun ca Teoria lui Darwin este o prostie . Ba chiar unii refuza studiul ei in scoli. Prin urmare , cred ca nu este deajuns sa admitem similitudini intre Teoria lui Darwin si Biblia (Cartea Cartilor) ci sa se gaseaca o cale sigura prin care „reconcilierea” sa ajunga la oamenii simpli ,care merg sa pupe moastele Sfintei Paraschieva, in loc sa mearga la medic sa-si trateze bolile trupesti si chiar cele sufletesti.

          P.S. M-am uitat la topicul cu „Apocalipsa…” Da ,este scris in 20 iulie 20011 … Inseamna ca … astept dezlegarea misterului privitor la referendum …

        • RALG said

          @Stely – Au existat niste continuari:

          Darwin. Scrisoarea II

          si

          Darwin.Scrisoarrea III

  8. Stely said

    Nu, as mai avea multe de spus :))) Dar de ce ma intrebati ?

    • RALG said

      Pai nu stiti ca asa se intreaba la „Vrei sa fii miliardar”? Unde, apropo, exista o generoasa paleta de optiuni: (a) poti alege (cu tact) sa refuzi intrebarea si sa pastrezi intact ce ai castigat pana atunci, SAU (b) poti face fifty-fifty, ORI (c) poti apela un prieten, SI/SAU (d) (de ce nu?) poti intreba publicul… SAU (e) poti sa-ti asumi riscul de a declara raspunsul final pe cont propriu… O multime de variante. Bine, acum ati putea intreba care ar fi legatura intre topicul de pe Arca lui Goe si emisiunea lui Virgil Iantzu. Pai chiar Virgil Iantzu e legatura intrucat el mai prezenta si o alta emisiune: Copiii spun lucruri traznite.🙂

      • Stely said

        Asadar, nu am sansa nici macar sa intreb un prieten ? 😦 Macar bine ca v-am facut sa rideti cu pofta .

        • RALG said

          Nu chiar si… nu chiar

          Aveti toate sansele. Puteti intreba toti prietenii (si chiar si prietenele)…Totul este permis.

          Generati o stare de optimism, de bine si de buna-dispozitie dar asta nu inseamna neaparat hohote de ras. Nu cred sa fi fost ceva de râs. Chiar daca asta poate trimite catre remarca lui Woody Allen care, dupa o noapte de sex, a declarat dimineata: De multa vreme nu m-am mai simtit asa de bine fara sa râd..

        • Stely said

          Atunci ma simt si eu bine … :)) dar nu ma pot abtine din ris cu ..lacrimi .

  9. Master,

    Am două întrebări ”prostești”:

    1. Poezia, la originile ei, era creatoare de Univers? ”Mișca” materia, producea energii?

    2. Ce credeți despre ”cei 36 care țin Lumea”? E o ”fantacsie” povestea lor?

  10. Alta intrebare ”prosteasca”. Azi imi asum prostia de om de rand, deci ”prost”.
    De fapt, ce înteleg diverși oameni invatatiprin vorba asta, Dumnezeu? Vorbesc ei oare despre aceeasi entitate?
    A cui / a ce existență ori inexistenta doresc ei s-o afirme ori infirme pe cai specifice lumii materiale?

    • Tot pentru intrebatorul Ralg si aceste intrebari.

      PS. Ma bucur că nu va asumati rolul de Master. E mai confortabil asa.
      PPS. De nu raspundeti, nu-i bai!

    • RALG said

      A (ne) asuma sau a nu (ne) asuma? Aceasta-i intrebarea! Si aceasta-i intrebarea?

      Intrebarile „prostesti” pe care le adaugati intrebarilor „prostesti” deja existente mi se par foarte grele. Nu stiu cat de multi intelepti ar fi necesari pentru a le putea scoate din balta. Multi le-ar lasa balta… Desi daca ne uitam mai bine am putea constata ca intrebarile d-voastra sunt in fapt raspunsuri incipiente ale unora dintre intebarile adresate deja. Cu riscul de a spori redundanta si asa prezenta in setul celor circa 10 + 1 intrebari formulate deja, as extrage din comentarilul d-voastra inca una. Ar putea fi a-XII-a intrebare sau, si mai corect, ar putea fi intrebarea 11-bis:

      Ce este Dumnezeu? Nimic? Ceva? Totul? A-tot-puternicul-a-toate-stiutor-si-a-toate-creator aflat dincolo de Univers? Universul insusi? Altceva? Ceva de necuprins in minti materiale, finite? Un copil nesupravegheat care face experiente de fizica?… O iluzie? Noi insine? Cauza si/sau scopul existentei Universului? Dar… Exista Universul? Ce este Universul?

      Pana nu lamurim intrebarile aste nu vad ce rost ar mai avea sa propun al topic pe Arca lui Goe.

      • Imi plac ultimele intrebari, pe bune.
        Vă mai absolv de ceva pacate pentru ele.

        Iar de nu voi mai veni o vreme pe aici, nu inseamna ca m-am supărat ( nici măcar pentru dislike-ul pe care mi l-ati dat mai sus; e dreptul dvs. suveran să vedeți Răul din mine, și să-l ridiculizați cu măiestrie, aruncând și copilul cu apa din albie ) ci că voi avea prieteni de primit si de omenit in real.
        Iar viata, bate intotdeauna filmul!

        Voi citi însa cu bucurie, cand timpul mi-o va permite, ce au scris ceilalti comentatori și ce ați scris dvs.

        Multumesc pentru intelegere.

        • Stely said

          @Marginalia Non Turpia – ca sa nu existe banuieli nefondate , iti spun (spasita ) ca eu ti-am dat „dislike-ul „. Nu pentru text ,ci pentru „portretul ” facut Arcei lui Goe. Mi s-a parut ca nu concorda cu realitatea .

        • RALG said

          Dupa cum v-am mai sups, am sentimentul ca fiecare noua absolvire cu care ma blagostoviti este doar un pretext subtil de-mi atribui alte pacate… Bine naiba ca Arca se afla (intzepenita-tzeapan) pe o duna de nisip si nu pe apa, ca (te pomenesti ca) ne-am fi scufundat pana acuma… sub povara atator pacate… pe care le si ia vantul imediat, in imponderabilitatea lor…

          P.S. M-ati facut curios cu dis-like-urile astea asa ca am pus mana si am revizuit materia din urma. Sunt uluit. Siderat. Dintre toate mesajele pe care le-ati postat (cel putin pe acest topic) unul singur are un singur dis-like. Acelasi are si un like. Plus un alt like pe un altul… Niciunul nu ni se datoreaza noua astora ale RALG, dl.Goe… in rest nimic. Nici like-uri nici dis-like-uri. O insistenta suspecta pentru un un dis-like oarecare. Nici macar dl.Nimeni nu e atat de sensibil, de delicat (desi si dansul, un cititor avid al Arcei lui Goe, de abia asteapta sa-l pomenesc pentru a echivala orice vesnica pomenire cu o injuratura. Mi-a re/citat recent din Goethe (Zoso): „Daca ma injuri pe blogul tau nu veni sa comntezi pe blogul meu”. Auzi taina! Te pomenesti ca si dansul tot la vreun dis-like din acesta s-o fi referit)

        • RALG said

          @Stely – Fiecare are/vede realitatea lui… Iar realitatile, desi pot parea contradictorii, antagonice chiar, de obicei sunt complementare. Faptul ca ati mentionat acel „dis-like” impreuna cu motivatia lui, denota dintr-odata viziunea d-voastra diferita, inversa, viceversa, despre Arca lui Goe. Aceasta nu-i deloc mai putin plauzibila si/sau mai putin incantatoare. Va multumesc. Viziunea d-voastra ma incanta in egala masura. Este o alta realitate despre aceeasi „realitate”. Nu-i antagonica ci complementara.

        • Stely said

          @RALG @Marginalia Non Trupia – Ma bucur sa constat ca „dislike-ul ” meu a fost tradus cit se poate de imbucurator . Spun „imbucurator” deoarece „traducerea ” a avut darul sa ma faca sa inteleg , de ce si „viziunea „mea asupra Arcei lui Goe (diferita de cealalta ) a fost „incantataore „. Deasemenea , m-a bucurat si faptul ca ,desi „Marginalia Non trupia ” a fost contrariata de „dislike-ul „respectiv , ulterior a inteles atit motivatia mea ,dar mai ales „traducerea” lu RALG ,care a fost (asa cred)si pentru dumneaei imbucuratoare . Intr-un cuvint „pro „si „contra” au fost puse „impreuna”, conciliate (nu un compromis ,cum am crezut la inceput ).RALG a luat din fiecare viziune ce a fost” incantator”, constructiv .
          Pot spune ca , printr-o buna armonizare a „realitatilor „noastre , a reusit sa evite o capcana unui posibil conflict . „Mersi nei ca mi-a placut ”🙂

        • Stely said

          Scuze pentru neatentie :este vorba de nickul „Marginalia non turpia”.

        • RALG said

          🙂 Nici eu n-am inteles (inca) prea clar care este semnificatia intentionata (if any) a alegerii „Marginalia non turpia”…, ce a vrut sa zica d-na prin asta. Probabil ca este vorba despre o proiectie, ca un soi de tinta, un deziderat ce urmeaza sa fie atins prin nodurile si semnele incrustate pe blogul respectiv (un blog cu potential, de altfel).

  11. @RALG.

    Eu n-am cum să vă absolv de sentimentul intrinsec al păcatului / pacatelor.
    Eu doar vă iert. Mă credeți sau nu, e problema dvs., a suflețelului dvs.

    E si o mica problema de limbaj aici.

    Eu am gandit acest ”portret” ca pe un DAR. Conținea mult Bine pentru cine știe citi ”printre linii”.

    Era un dar pentru dvs. Cafeaua bună e mai amară.

    Pentru mine, grădinile imperfecte au farmecul, poezia și înțelepciunea lor.

    Mă credeți au ba, eu așa gândesc.

    PS.
    În opinia mea, Însuși Dumnezeu e imperfect. Altfel, Universul n-ar avea nici o șansă să crească.
    Și mai cred că Dumnezeu are mult umor. Părerea asta o impărtășesc cu o biblistă catolică.
    Ironia e Diavolească, Umorul e clar de la Doamne-Doamne.

    PPS. Mai aveți un motiv de iertare: faptul că v-am acuzat pe nedrept.

    PPPS. Pe Stely, eu o iert.

    • RALG said

      Va multumesc pentru dar. Dupa cum am marturisit de la bun inceput mi-a placut si in fond si in forma. Este o descriere literar-artistica plina de realism si savoare, scrisa cu talent(e), care da substanta unui punct de vedere credibil, plauzibil, despre Arca lui Goe, o perspectiva care (de altfel) ma incanta, cu atat mai mult cu cat nu-mi atribuie cu necesitate vreun merit sau vreo vina vizavi de acea (aceasta) starea de fapt… a Arcei lui Goe…

  12. @RALG & Stely

    PPPPS.

    Alt motiv crestinesc de iertare: pentru că un dar de ”bineșirau”, după chipul și asemănarea lumii noastre, a ajuns la destinatar / destinatari ca un ”dar otravit”.
    In lumea reală m-ați fi privit și ați fi văzut că zâmbesc, nu rânjesc.
    M-ați fi putut privi în ochi și ați fi văzut că nu-mi ascund privirea, nici nu privesc hoțește.
    Multumesc de ieratre, dacă se întâmplă.

    • RALG said

      Cata vreme fiecare din noi are la dispozitie (si) „o lume reala” – a sa – de referinta, semnele grafice care compun mesajele virtuale ar trebui sa fie suficiente (…) pentru a putea reconstitui pe baza lor zâmbetul (si/sau rânjetul) de la capatul firului, ca si cum am fi fata in fata si ne-am privi ochi in ochi. Ca uneori „reconstituirea” este imperfecta sau chiar fundamental gresita este (a) un fapt neesential, neimportant, accidental care este compensat intotdeauna pe cale… statistica, si – care fapt – (b) nu se datoreaza in niciun caz absentei contactului vizual ci… (n-are rost sa comun aici cateva pagini despre limitele comunicarii si despre manipulare). Comunicarea prin contact vizual este afectata de exact aceleasi limitari si accidente ca si cea prin cuvinte scrise. Cine poate fi facut din vorbe poate fi facut si din ochi fara probleme…🙂 Dl.Goe, contrar multor suspiciuni nefondate, are ochi caprui… Ceea ce in lumea ochilor inseamna ca sunt necoloratii, comuni, care nu ies in evidenta, si nu tradeaza nimic… asa cum s-ar putea crede se stie despre ochii colorati: albastrii, verzi, cenusii ori bleu…

      P.S. Nu stiu daca insistenta suptila, sub forma de pledoarie, pentru contactul direct si nemijlocit (pe care o practicati om la om pe tot terenul) ar trebui sa ma flateze sau sa ma ingrijoreze.

      • Flatarea sau îngrijorarea sunt la alegerea dumneavoastră.
        Depinde de angoasele ce le aveți.

        Vai, G are ochi căprui, ca mine. Ce surpriză!

        Uitați vocea. Vocea exprimă extrem de bine identitatea unei persoane. Se păstrează cel mai bine cu vârsta. Daca Eliade ar fi putut-o doar auzi pe Maitrey nu s-ar fi șocat așa tare.

        Mai este energia persoanei. Comunicarea nonverbală profundă.

        În grupurile noastre de lucru se creează un co-conștient și un co-inconștient și funcționează tele-ul.
        Nu furăți pe acolo, nu rânjiți, respectuos vă rog. Lucrurile astea întâi se experiențiază concret, apoi se supun gândirii critice. Nu te duci într-o sala de yoga doldora de carte, te duci dispus să-ți cunoști pe bune puterile și limitele, mai ales limitele.

        (Contactul real versus contactul scris) seamănă cu (”conservele muzicale” de care vorbea Celibidache – adică înregistrările – versus muzica vie care ”se întâmplă” uneori / rareori într-o sală de concert).
        Am folosit parantezele ca să se vadă mai bine ce cu ce compar.

        CONCLUZIE:

        Omul viu e mai mult decât toate rolurile și textele sale.

        Iar manipularea, da, e chiar mai ușor de făcut în real, dacă ești ”charming”. Mie mi s-a spus că sunt, dar nu mi s-a urcat la cap. (E un termen indefinibil și cred că nu are echivalent în HUVACA).
        Farmecul mi l-am folosit însă, când l-am folosit, pentru a influența, a educa, ceea ce e altceva decât a manipula.
        Puteți jura pe constituția / Biblia HUVACAI că dvs.nu ațî folosit farmecul personal în real cu mai mult succes decât în virtual?

        Si, desigur, totul e infinit mai complicat decât ce se poate tasta aici.

        • Dl.Goe said

          Nu ma pot plange… Dar tot nu gasesc in asta vreun motiv de a exporta real in virtual si virual in real… Nu vad de ce ar urmari cineva sa amestece cele doua planuri. Numai confuzia poate stimula ideea ca asemenea amestecuri ar putea avea o motivatie corecta si ca ar putea avea avea efecte benefice. O iluzie ca oricare alta. Este adevarat ca anumite prezente (unele, putine) din virtual ar putea fi adoptate cu castig in realitate, si invers, aducerea unor persoane reale pe un blog virtual ar putea avea efecte pozitive… Ratatrea acestor este pretul (nic) care trebuie platit pentru acceul deplin in HUVACA. Alterarea spatiului virtual n-ar putea sa fie pastrata sub control si ar duce la stergerea frontierei dintre real si virtual. Unii vin in lumea virtuala pentru ca au nevoie de popularitate, popularizare, promovare a vietii lor reale, concrete… Apropo, aveti copii, nepoti? Altii vin in virtual pentru oferta deanonimat. In context (context HUVACA) unii au mai multe argumente pentru a obtine ceea ce vor. Altii mai putine. Asta nu inseamana insa ca trebuie sa se blameze unii pe altii si sa actioneze in sensul transformarii celorlalti dupa chipul si asemanarea lor…insisi… Pledoria d-voastra in favoarea „realitatii” si in defavoarea „anonimatului” este buna… in special pentru cei care nu au o realitate a lor. Realitatea mea nu are nevoie sa fie contaminata cu prezente din cine stie ce alte realitati, via HUVACA. Dupa cum desigur nici n-ar putea avea de suferit. Prin urmare nu pot exista motive serioase pentru a actiona activ in sensul stricarii acestui echilibru indiferent. Perfect indiferent. Unii au nevoie sa strice perfectiunea pentru a o intelege.

        • Nu am multe lucruri pe care sa nu le pot spune public…Asa că vă răspund:
          Nu am copii, nepoți.
          M-am ocupat de mulți copii.
          Există în real prejudecata că cei ce au produs copii sunt specialiști în creșterea lor. E doar o prejudecată. Spre a ajuta un copil să crească important este să nu fi uitat că ai fost și să poți să mai fii și acum copil.
          Mi se pare geniala afirmația că cei din vrtual n-ar trebui sa-i blameze pe cei din real și invers.

          Mai specific, că cei anonimi n-ar trebui sa-i blameze pe cei ce vin cu propriul nume în virtual, și invers.

          Cu mâna pe Biblia Huvacăi, vă rog respectuos să-mi răspundeți:așa făcurăți?

          Unii…uf, asta imi amintește un liimbaj lemnos. Aveți curaj: cine sunt ăia unii?

        • Dl.Goe said

          Este adevarat. Majoritatea celor care sunt parinti nu sunt specialisti in aceasta profesie. Sunt amatori care improvizeaza. Uneori mai cu talent, alteori… Si deci, da, ca sa poti fi util unui copil (parinte sau neparinte) trebuie sa ai access la propria-ti copilarie si adolescenta, sa realizezi ca acestea nu se termina niciodata prin ajungerea la maturitate. N-o sa ma acuzati sper ca v-as fi rastalmacit vorbele…

          Nu cred sa fi facut vreodata presiuni ma vagi sau mai consistente, mai aluzive sau mai pe sleau, pentru a determina un „semnatar” de comentarii care nu apeleaza la pseudonim, sa redevina anonim. Daca oi fi fost vreodata izvor de inspiratie pentru unul care a experimentat polimorfismul si pseudonimia asta nu poate fi decat de bine. Despre asta era vorba. Si asta decurge din faptul ca nu exista o Biblie a HUVACA. D-voastra va place ideea de a ma considera enorias al unei biserici anume.

          Unii? Unii care ce? Or fi ceilalti. Infernul. Aaaa, va referiti la aia care au nevoie sa strice perfectiunea ca s-o inteleaga? Pai la cei care renunta la anonimat in HUVACA de buna voie si nesiliti de nimeni ma referream, la cine sa ma refer?

        • Am incercat anonimatul aici. (Multe am experiențiat aici. Bune și rele, le voi folosi eficient, așa cum am făcut cu tot ce am achiziționat).
          Abia acum stiu că as fi avut nevoie să-mi inventez o adresă de email. Folosind-o pe cea reală, și ea conținând numele meu, m-am trezit deconspirată de…administrator. Asta m-a făcut să folosesc de bună voie numele meu real.

          Cer iertare pentru că am stricat perfecțiunea.

          Perfecțiunea nu m-a stricat pe mine.

        • Desigur, perfecțiunea nici nu m-a înțeles. Cu-atât mai bine țării…

          PS.Ce fac copiii creativi cu jucăriile perfecte? Daca nu stiți, puteți intreba un prieten: pe Torrance.

        • RALG said

          Cui cereti iertare? Perfectiunea pe care ati stricat-o, precum sculptorul anonim al cubului perfect al lui Nichita, va apartinea integral, ca si eventualele neajunsuri ivite din stricarea acelei perfectiuni. Noua degeaba ne-ati cereti scuze (nu suntem pagubiti), degeaba ne-ati cere iertare (nu suntem in masura sa v-o acordam).

        • Perfecțiunea poate strica plăcerea și bucuria de a scrie.
          Perfecțiunea poate naște monștri.

          Mulțumesc Domnului Nichita Stănescu, unul dintre puținii Domni, pentru ”Operele Imperfecte”. El le-a stricat cu bună știință perfecțiunea. Revedeți.

          Îmi retrag cererea de iertare.

          PS. la întrebare nu ați răspuns.

  13. @RALG

    Este absolut OK ca alt om să vadă altfel (b)Arca asta.
    Păi, nu s-a tot vorbit aici de constructorii de realitate?

    Noi, cei diferiți,dăm consistență unei entități intens percepute și experiențiate.

    Așadar, ”mutatis mutandi”:

    a.Nu cumva, noi, cei diferiți, dăm consistență, prin percepțiile și experiențele noaste subiective Universului și lui Dumnezeu, cele veșnic perfectibile prin creșterea noastră?

    b. Nu cumva el are nevoie de noi pentru a se produce pe sine și Lumea?
    Și, dacă e așa, nu-și poate aroga merite infinite. Are modestie și umor. Noi avem întotdeauna? Nu cumva ne credem infiniți uneori?

    Un prieten al meu a tradus un SF interesant. Se chema ”Mintea finală”. Din nefericire, acum nu-mi amintesc autorul, iar numele prietenului nu-l pot spune ( E cel ce preferă ”Lupul de stepă” al lui Hesse).
    Acea minte finală era un fel de D-zeu pentru oamenii din timpurile de până la ea.

    Iar Culianu, un autor pe care eu il prețuiesc mult, vorbeste într-o povestire a sa despre faptul că Dumnezeu își va încheia activitatea atunci când, asemenea unui soft isteț ,va termina de produs toate gândurile posibile prin programarea sa. Din această pespectivă, gândul cel mai înalt al lui Eistein este egal cu gândul cel mai bicisnic al lăptarului din colț. Ambele necesare spre a circumscrie Lumea și pe Dumnezeu solidar cu ea, alături de toate celelate producții posibile ale tuturor oamenilor posibili.

    Ar mai fi cercetarile calitative ale lui Michael Newton despre viata de după moarte, viața dintre vieți, ar mai fi cercetările calitative ale psihologiei transpersonale.

    Multe ar fi de spus, dar miine imi vin musafirii. Au nevoie să fie bine primiti, plimbați, hrăniți, vorbiti.

    Așadar, Noapte Bună, co-creatori de Realitate!

    Si…Bună Dimineața!

    • RALG said

      a. Raspunsul nostru este: „DA si/sau NU”. Desigur ca DA, o consistenta acolo dam si noi. Ori mai da si altii (ca noi)… Consistenta si trend… dar numai loco. Incolo NU.

      b. Tot „DA si/sau NU”. Oare despre Constantin Brancusi s-ar putea spune ca-si imparte meritele cu dalta sa? Si/sau cu blocul de marmura? Capodopera (in concretetzea corpului sau) isi datoreaza existenta si marmurei, confectionata in miliarde de ani, si daltei si inventatorilor daltei si si artistului. Dar daca, referindu-ne la capodopera, avem in vedere noul, spiritul, creatia, universul adaugat, meritul este integral al artistului… Eeee, desigur ca ne credem infiniti… Dar de… Nici Coloana Infinitului nu este infinita desi cu siguranta ca este nesfârsita..

      B6. Si mie imi place (desi m-am lasat) SF-ul… Daca ati apuca sa-l salutati pe amicul comun al lupului din stepa din partea d-lui Goe intrebati-l ce parere are despre „Seniorii Razboiului” (Gerard Klein) si „O Noapte fara sfarsit” (Pierre Boulle). Asa de amorul artei.. Da’ sa nu-i spuneti ca eu am zis. Si nici sa nu va vina ideea ca ca el as fi eu sau viceversa…

      B12. Daca universul se va sfarsi odata cu epuizarea gandurilor inseamna ca putem sta linistiti… nu se se va intampla niciodata… nici una, nici alta…

      P.S. Sper ca le-ati creati si musafirilor o realitate agreabila, fara psihologizari excesive, fara experiente transpersonale si trimiteri in viata de dupa moarte si dintre vieti… si ca prin urmare, ca o gazda buna ati reusit sa instantiati CLIPA (ce repede) dandu-i substanta (eterna) de care musafiri sa-si aminteasca mereu… Si apropo de „substanta” sper ca ati servit „lichior de capsuni” (d-voastra ziceti cumva „capsune”?)…

      • Of, of, năravul din fire, n-are lecuire. Năravul dvs.
        Raspund la ce m-a ”touchat” mai abitir.
        (Da vă iert!) ( E umor, vizualizati un emoticon binevoitor).

        Poate ceea ce dvs. nu vă place la mine, lor le place. N-ar fi posibil?
        Sunteți diferiți.
        Iar vă grăbiți cu supozițiile,

        Nu mă pot contraface. Cum să iau indicațiile dvs. altfel ca venind de la un ”master”? Ce altceva sunteți pentru mine când imi dați lecții de viață?

        Dacă prietenii mei sunt psihologi si ”psihologizăm” împreună”? Că ne puteți vedea doar prin ”spirichismus”!

        Dacă aș face si eu pe Mastera / Maștera și aș zice: ”Ia nu mai zen-iza omule, atâta?” Cum ar fi?

        N-am vreme sa scriu mai mult.

  14. Folosesc ultimele resurse de timp spre a gandi aici. Cu creierelul meu imperfect, o mașinuță nevoită să prindă lucruri muuult mai complicate decât ea.

    Pentru noi există Bine versus Rău, Adevăr versus Fals, Frumos versus Urât, Lumină versus Intuneric, Nebun versus Înțelept etc. etc. etc. Cu decizie – moștenită epigenetic ori dobândită prin educație sau prin automanipulare educativă – le aplicăm cu mare itransigență, ca posesori de Principii, Prietenilor versus Dușmanilor.
    Dar…
    Dumnezeu este toate acestea în complementaritate, ori, cu un termen ”trendy”, le conține și este conținut în ele, ca o ”complexitate”.
    Asadar, nu e doar BINE, FRUMOS și ADEVĂR, e mult mai mult decât atât. Am avut, de când am început a trăi mai intens, o mare compasiune pentru Diavol. Are un rol greu de înțeles de la suprafața lumii noastre. Dar cum e posibilă Lumina fără Intuneric? Nu sunt prea originală. Am aflat că a trăit asta și Jung. Jung, ”Nebunul,” ăsta era și a rămas el pentru unii dintre confrații mei. Nebunia, un lucru pe care nu-l înțelegem, de care ne este tare rușine și frică. Ferească Dumnezeu de nebunie, chiar dacă e una întru Domnul.

    Dumnezeu este finit ce conține infinitul, infinit ce conține finitul și ambele, în complementaritate / complexitate. Mai este infinit mic în infinit mare și vițăvercea (Matrioșka), piatră banală, pară, vagon abandonat pe o șină secundară, Mircea Eliade, homeless etc. etc etc.

    Așa cum statistica este, în biată opinia mea, un fals supersofisticat în înțelegerea devenirii ființei umane, la fel imi par supermatematicile în înțelegerea lui Dumnezeu ca Devenire și Ședere.

    • RALG said

      V-as invita (daca mi-ati ingadui) sa faceti anumite reconsiderari… Nicunul dintre lucrurile spre care va indreptati atentia, atentie repet: niciunul, nu este mai complica decat creierul si mintea omului (si in particular a d-voastra)… Nici macar nu se apropie… Faptul ca mintea omului are butoane simple n-o face sa fie necomplicata… E mai complicata decat Universul intreg (sic). Daca veti reconsidera asta probabil ca veti fi in stare sa va reconciliati cu statistica si cu matematicile. Cu demonii ascunsi in aceste admirabile si dumnezeiesti instrumente de cunoastere…

      • Vai, să nu psihologizam. Psihologie cognitivă, științe cognitive.

        Făcui analiză factorială când fu nevoie. Nu scoți decât o combinație a ce ai pus. ANOVA, corelatii, regresii factoriale, analize calitativ-cantitative făcui. Am auzit si de analize ierarhice și clusteri. Am si experientiat un pic. Da acu` mi s-a luat. Dati-mi, rogu-vă, o altă matematică și răstorn psiholgia.

        Cele mai gray rezultate psihologice se obțin cu statistici abundente.

        Am fost studentă la ingineri fizicieni un an. E drept, uitai si analiza
        matematica, si geometria descriptiva, si algebra si…etc.

        Am rămas cu câteva întrebări la care profesorii nu aveau chef sa-mi răspundă.
        Banala intrebare: ce sens are integrala? dar derivata? il făcea pe un prof. de mate din liceu sa se infurie, că nu filozofia matematicii ne interesa pe noi.

        Iar făcurăți supoziții. Asa e in virtual. Mult imaginar.

        • Dl.Goe said

          Felul in care sunt utilizate niste instrumente (matematica, psihologia, statistica, sociologia, oricare) poate perverti cu usurinta natura acestor instrumente… scopul pentru care au aparut pe lume ca instrumente… Esecul unora de a manipula anumite instrumente devine motivatia lor de a „denigra” instrumentele respective, cautand si acceptand doar situatiile in care, folosite prost sau cu rea-credinta, acele instrumente au fost prezente in experimete ratate. Nu avem nevoie de alta matematica. Este nevoie de oameni care sa inteleaga matematica existenta si cum amume in mod concret poate fi folosita in intelegerea retelelor neuronale de ex, si eventual a situatilor de avarie in retelele neuronale. Aversiunea d-voastra fata de statistica este hilara. Am asistat odata la o disputa de acest gen intre niste psihiatri (pe de o parte) si niste psihologi (pe de alta parte). Fiecare avea argumente concrete (anumite cazuri concrete) prin care-i putea banaliza, ironiza, incrimina pe ceilalti, putand demonstra ca ceilalti sunt neimportant daca nu chiar daunatori.

          Un ucenic care incepe niste cursuri de croitorie pe care le abandoneaza prematur, isi poate aminti peste ani ca l-a facut praf pe croitorul care incerca sa-i explice cum se foloseste foarfeca, intrebandu-l savat „la ce foloseste foarfeca?” si punandu-l astfel in incurcatura. In legatura cu experienta d-voastra din debutul studierii ingineriei, abandonata atat de prematur, v-ati comportat precum discipolul lui Pitagora care l-a intrebat pe Pitagora la ce i-ar folosi sa invete teoremele alea de geometrie. Pitagora n-a pierdut timpul sa-i explice de ce. L-a chemat pe asistentul sau si i-a spus: Da-i 5 oboli acestui invatacel pentru ca vrea sa aiba un folos din invatarea teoremelor… Probabil ca Pitagora a inteles ca acel invatacel n-ar fi putut avea alt folos din studierea geometriei. In anul intai la facultate la politehnica, matematica este predata (din pacate) de catre profesori de la facultatea de matematica, care habar nu au la ce anume vor avea nevoie si cum anume vor folosi inginerii instrumentarul matematic respectiv. Nici profesorul de liceu nu trebuie sa stie musai cum anume se pot folosi integralele in inginerie, fizica, muzica, arhitectura… Ar fi de preferat sa stie (fie si numai pentru a putea raspunde pe scurt, competent unor intrebari insolent ale unor etern adolescenti) dar
          nu obligatoriu… Studuiul calculului diferential si integral poate aduce multe beneficii directe si indirecte daca este facut cu competenta si indrumat cu talent. Un profesor lipsit de har, insa, chiar daca-si rateaza menirea, asta nu poate afecta nici utilitatea si nici frumusetea matematicii. Nu uitati ca e:

          Ușor de râs de ce ceea ce n-ai trăit și poate…nici nu vei trăi curând.

        • Nu râd. Imi asum limitele.
          Am alte obiective decât studiul rețelelor neuronale.

          Ha, ha, ha! Folosind analiza factorială am descoperit ceva f interesant referitor la receptarea de text.

          Mă amuz gândindu-mă cum mi-ați fi răspus dacă mi-aș fi exprimat marea mea iubire pentru statistică și matematică.

          Hai să vă spui un secret: gândirea mea exersată pe rezolvare de probleme de matematică și de fizică, fără ca eu să fi fost un geniu pe acolo, m-a ajutat să fac analize de text cu rigoare și să mă pot exprima clar și limpede.

          Pact: nu râdeți de mine pentru că n-am trăit ce ați trăit, nu râd de dvs. pentru că n-ați trăit ce am trăit.
          Hai, batem palma ireală?

        • Dl.Goe said

          Avantajos ar fi daca am cadea de acord sa toleram rasul celuilat nu sa-l interzicem, indiferent cat de inadecvat ar fi… Eu unul va dau voie sa radeti cat vreti de lucrurile pe care le-a trait dl.Goe. In schimb voi evita sa rad de lucrurile traite de domnia voastra. Ma voi multumi sa zambesc.

        • Bine. Hai să tolerăm râsul celuilalt.

          Cu rânjetul, mai e de discutat.

          Ce facem insă cu bădărănia, grobianismul?
          Dau bine în HUVACA.

          Aici eu sunt în dezavantaj, că nu mă protejează anonimatul. Și n-am avut de-a face în real decât cu golani stilati, ca prietenul meu Mircea.

  15. PS.Mai fur un minuțel.

    Imi plac teologia și antropologia apofatică(e). Pentru antropologie, A.Scrima!

    Definirea prin ”nici, nici”, originală definire.

    Combinată cu ”și, și”, o splendoare de fractaluț-complexitate!

    • RALG said

      Cititi mult, faceti „negotz” cu multi. Cautati solutii la altii. In „negotz” poti pierde si poti castiaga, vorba ceea „negustor” te cheama… Din pacate (sau invers) aici discutam despre lucruri pe care ceilalti (oricine si orice ar fi ei) nu ni le pot rezolva… nici macar clarifica… Nu zic prin asta ca ar trebui rezistam ispitei si sa renuntam la placerea si /sau avantajele negotzului. Nu. Cata vreme ne vedem (si) de oile noastre arta negotzul poate fi un hobby de folos. Daca suntem „pastori”. Daca suntem „culegatori”, inca si mai abitir… In cazul mestesugarilor si a altor mari diviziuni ale muncii lucrurile devin din ce in ce mai discutabile, negociabile… sfarsind prin a avea un caracter comercial…

  16. Ionutz said

    Intru-cit ma simt”responsabil”de aparitia acestui topic,o sa incerc sa raspund la aceste intrebari neesentiale,dupa care o sa-mi permit sa formulez si eu alte citeva,la fel de ..neesentiale.
    1-nu,nici una nici alta(intrebarea e corecta dar simplista,sorry)
    2-se poate face o extrapolare,dar rezultatul trebuie corectat continuu,pe baza noilor cunostinte dobindite(ginditiva ca in felul asta a fost posibil progresul stiintific,pas cu pas)
    3-6=nu,categoric(imi place abordarea ,corecta,echidistanta a problemei)
    7-DA,daca luam de buna zicerile bibliei,ca d.zeu a facut lumea si viatza-ad-literam- atunci darvinismul care demonstreaza ca fiintele deriva unele din altele,au virste diferite ca specii,ca si cind ar fi mama si fiica,si au structuri care arata clar evolutia unora din altele,intra clar in contradictie cu postulatul”d.zeu exista”.
    8-intrebare pur”filozofica,nu cred ca cineva,cindva ,va avea raspuns pertinent.
    9-asi zice ca exista o ordine relativa sau mai degraba o dezordine…organizata.O tine in starea aceasta legile materiei(stiute si nestiute inca de noi).
    10-..ergo sum, deci presupun ca da,exista(am citit undeva parerea s.f. ca de fapt sintem doar un vis/imaginatie al unui d.zeu ).
    11-desi exista si fara ca noi sa existam,(asa cum legile fizicii si chimiei existau si pina ”le-am descoperit”noi)pentru mine universul e tot ce pot percepe fiziologic si intelectual.
    Am incercat sa raspund concis.Acum imi permit sa pun si eu citeva intrebari la fel de ne/importante:
    1.Daca exista,cine a facut Universul?
    2.Daca l-a facut d.zeu, de ce l-a facut?
    3.Dar pe d.zeu cine l-a facut?

    • RALG said

      @Ionuz – Ma bucur ca v-ati decis pentru inca o varianta de raspuns, a doua, vizavi de topicul de existenta caruia va faceti vinovat. Comentariul d-voastra precum si intrebarile din topic ar merita felurite feluri de dezbateri, abordari, interpretari… Nu avem cum sa le initiem pe toate asa ca ma voi multumi – va trebui sa va multumiti – cu un comentariul al d-lui Goe. Cine n-are d.Goe ar trebui sa-si „cumpere” (macar) unul sau sa-l inventeze (il poate boteza, bunaoara, de ex, „cykyry” sau cum i-o veni la indemana, tot e-go-e). Acuma insa, vorba d-nei MNT trebuie sa ma ocup nitzel-vitzel de musafirii din realitate, sa torn niste lichior de coacaze in pahare, sa fac conversatie, sa spun bancuri… in fine, stiti si d-voastra cum devine treaba asta cu ospetia realitatii. De indata ce-i potolesc pe musafiri… Pac, la rasboiu, vin si scot de la spam, replica d-lui Goe la comentariul d-voastra si la talmes-balmes-ul rezultat din topicul de a carui aparitie va rog sa va considerati (in continuare) „responsabil”.

    • RALG said

      Dl.Goe s-a pierdut printre musafiri. Cred ca s-a magnetizat cam tare si acum isi verifica magnetismul pe cine apuca. Ne-a zis intre un porto si lichior de banane sa stam linistiti ca o sa scrie si el comunerea cu raspunsurile sale la intrebarile neesentiale, cand s-o termina cheful. Adica petrecerea. Daca nu i-o trece cheful. Noi il credem… ca e sincer. Si speram chiar sa se tina de cuvânt.

    • RALG said

      Inainte de a-l lasa pe dl.Goe sa se tina de promisiune si sa raspunza el insusi in „persoana” intrebarilor d-voastra as adauga o varinata de intrebare pusa de care un comic ateu auditoriului sau (care-i acorda o audienta absolut dumnezeiasca):

      Daca Dumnezeu a creat omul dupa chipul si asemanarea sa atunci pe mine de ce m-a creat ateu?

      Cred ca e o intrebare legitima… Nu?

    • RALG said

      Nu s-ar zice ca doriti sa confirmati „responsabilitatile” auto-asumate vizavi de acest topic. 🙂

  17. @RALG în căutarea tonului

    Săru`mâna! Cu sinceritate.

    Păi ce bucurie mai mare îmi puteați face – în context – decât să-i convocați pe Nichita Stănescu și Dan Dediu la ”seminarul” nostru?

    PS. ”Nichita” ca ”Nichita”, da de unde știurăți că-mi place tare Dan Dediu?
    Ori e vremea exoterismelor?

    Că și titlul dat acestui topic mă duce cu gândul tot la exoterisme.
    Acu`…”gândurili poate fi înșelătoare”, cum bine știm.

    • RALG said

      Cred ca ne aflam sub efectul rezultatelor statisticii cuantice…

      • ”Mare istorie” – cum zicea tatăl unei bune prietene ale mele când ceva îi trezea uimirea admirativă (Dumnezeu sa-l odihnească!) – ”cuantica” asta!

        PS. Dezvăluire shock:

        Prietenii noștri, critici și istorici (literari, dec!),el mare internaut, au savurat ”lichiorul de căpșune”.
        Vă transmit complimente. El m-a rugat să vă spun că e fascinat de fenomenul ”martorii lui Goe” (expresia îi aparține), pe bune.

        Dacă am greșit transmițând aproape literal ceea ce El m-a rugat, iertarea dvs. pe capul lui să cadă.

  18. @ Goe, Stely

    De ce ”Marginalia non turpia” (Neprescurtat: ”Marginalia non sunt turpia”) scrisei la ”Despre”.

    Mulțumesc pentru încurajări. Sper să reușesc să cresc.
    Prietenul meu Mircea zice: Carmen, tu nu ți-ai folosit încă tot potențțialul!

    Acu`, între noi fie vorba: De ce m-aș epuiza așa tinerică?

  19. @Stely, not exclusive

    ”Everyone Can Win
    ________________________________________
    Helena Cornelius, Shoshana Faire and Estella Cornelius

    Everyone Can Win has become on of the most recognised handbooks of practical conflict resolution skills. It is equally relevant for those who lead, manage and relate to people in any context – be it workplace, social, family, community or school.
    In essence, this is a book about relationships and how to manage them well. The skills of conflict resolution are specific and transferable. This book includes a number of how-to’s which are clear and easy to follow, and their relevance to everyday life is very clear. The techniques are the kind you can apply in everyday situations, at home and at work.
    This revised edition is easy to read and inspiring. This book is interactive and invites the reader’s participation. The exercises lead the reader on a personal journey of self-discovery, and the material presented is easy to access and very practical.
    These skills empower you. They are as much about conflict prevention as resolution”.

    http://www.nexuspartners.co.nz/bookreview.php?book=14

    PS. Primele două doamne au mai scris împreună și ”Conflict și negociere”, tradusă la noi.

  20. @Stely not exclusive

    Eu lucrez cu energii, iar cand sunt in apropierea unor moaste dintr-o biserică le simt energia, sub forma de caldură in corpul meu. Am intrebat credincioșii practicanți ce simt ei si mi-au raspuns: Nimic.
    Precizare: mai întâi simt energia, apoi aflu că acolo sunt moaște. Energia Divină vindecă dureri, amelioreaza boli, poate fi folosita – prin tehnici radiante – ca metoda de medicina complementara. Pana la urma va intra in nomenclator, langa acupunctura, homeoterapie, fitoterapie, magnetoterapie etc.
    Cunosc femei simple care au trăit levitația, fiind foarte credincioase.
    Există oameni care se vindecă prin credință și există oameni care se îmbolnăvesc prin credintele lor.

    Asadar, credinta ”standard”, lumea spirituala, energiile increate, sfinții, superstițiile, Biserica-instituție sunt lucrușoare diferite.

    PS. Am avut șansa să practic împreună cu un grup bine instruit de yogini rugăciunea isihastă, în biserica, cu preotul Galeriu, un tip fara prejudecati. Stare greu de pus în cuvinte. Am practicat-o si cu Andru, dar n-a fost la fel.

    A existat in istoria noastra o intalnire promitatoare intre preoti cu har si intelectuali si s-a numit Rugul Aprins.

    Cum ziceam, Dumnezeu e mai ușor de experiențiat decât de vorbit.

    • RALG said

      „Eu lucrez cu energii” – Aoleu !

      „Cunosc femei simple care au trăit levitația,” – Simple, simplu…

      „..preoti cu har si intelectuali …” – O combinatie mortala. Femeile simple au ramas pe dinafara… levitand deasupra Rugului Aprins…

      „Dumnezeu e mai ușor de experiențiat decât de vorbit.” – Corect. Absolut corect. Dar nu cumva si vorbirea este tot o experentziere?

      • Ușor de râs de ce ceea ce n-ai trăit și poate…nici nu vei trăi curând.
        Stiți povestea cu băiatul acela care – și când vedea girafa – spunea ca asa ceva nu poate să existe! E frățiorul dvs.

        Pot exista și lucruri pe care dvs. nu le știți. A propos, câte culori puteți numi?

        Da, eu lucrez cu energii. Daca am fi in real si v-ar durea creierelul, v-aș putea ajuta sa va ameliorați durerea. Asa, e mai greu. Nu imposibil, doar mai greu.

        Femeile simple cu grupul lor, intelectualii cu al lor, in Rai se pot intâlni, care-i problema? Si pe pamânt mai pot face schimb de experiență.

        Lectura de text poate fi o experiențiere.

        Vorbirea este, de obicei…vorbărie.
        Poate doar ca poezie ar putea aduce a experiențiere.

        (Un tip avea o obsesie cu ”actiunea textuală”, dar aia nu e vorbire).

        PS. ”Tonul” dvs. îmi amintește un mare om : C–n A––-u. Adolescența e frumoasă, dar nu mereu.

        • RALG said

          Foarte multe lucruri sunt facile pe lumea aceasta. De ex., intr-adevar, e „Ușor de râs de ce ceea ce n-ai trăit și poate…nici nu vei trăi curând.”. Este cel putin la fel de usor cu a face o asemenea afirmatie defaimatoare. (Usurinta cu care ceva este luat in ras de catre persoane neavizate nu poate fi un argument intru validarea faptelor ironizate. De altfel o asemenea sugestie ar fi un plagiat dupa logica de la Corabia).

          Exista (aproape) o infinitate de culori. Pot numi cateva. Pot propune o denumire pentru oricare culoare care are nevoie de un nume. Vorbind de culori fara nume n-as putea pretinde ca as fi in posesia unor tablouri pictate cu acea culoare, pe baza faptului ca interlocutorii mei nu stiu (nici macar) ce nume are acea culoare. Nu-i niciun exces daca va cer sa arati tabloul. Sau femeia simpla care leviteaza… pe care o cunoasteti d-voastra si noi nu.

          Vorbirea este, de obicei…vorbărie.” – Extrem de de acord. Discutia de fata nu face exceptie… dar se exculde. De la sine.🙂

          Copilaria si adolescenta sunt mereu. in/Abilitatea de a le identifica si de a le da voie sa se manifeste liber poate fi o problema.

          Sper ca nu va asteptati ca egoul nostru sa-l protejeze pe egoul d-voastra.

        • Acea femeie nu leviteaza / a levitat spre a vă dovedi ceva dvs. Nu era la circ, nici în laborator.

          Vă privește ce credeți,
          Aveți dreptul inalienabil să credeți orice, cu condiția să nu vă exprimați ireverențios cu privire la credințele celorlalți.

          Eu, personal, nu resping ceva cu un hahait, până nu probez. Chiar dacă cel ce-mi vorbește e un prost ca mine.

          Bârfa nu-mi place, nici măcar în compania dvs. Bârfiți cu cine vreți alte bloguri, eu nu sunt disponibilă.

          Copilăriți-vă cât vreți. E OK. Totul e să nu contaminați rolurile.

        • Dl.Goe said

          „Eu, personal, nu resping ceva cu un hahait, până nu probez.” – Ati probat d-voastra personal faptul ca acele femei simple au levitat?

          Barfa? Nu-mi dau seama ce vreti sa insinuati? Barfim noi pe cineva?

          Totul e OK oricum.

        • Da.

  21. Stely said

    Marginalia non turpia – Multumesc pentru raspuns . Ceea ce spui pare convingator .

  22. INTJ said

    hm, ma intreb daca cineva care citeste din intamplare (aka „nerezident pe b(Arca)”) pe aici intelege (mai bine) acum de ce diavolul a vrut sufletul lui Faust, nu viata lui …

    • Eu, in naivitatea mea, credeam că – și fără a citi ce scrie pe aici – cineva / oricine își poate da seama de ce o ființă de esență spirituală are nevoie de spirit nu de materie, chiar ca ”pradă”.

    • RALG said

      Daca intelegem noi bine, de fapt vreti sa ziceti ca „rezidentii” (toti cu viza de flotant) care se afla pe (b)Arca sunt mijlocul prin care ceilalti, inocentii, pot afla diferenta valorica dintre „sufllet” si „materie”, si felul in care Diavolul stie sa distinga intre bine si rau (aici valoros vs. nevaloros; scump si ieftin)… Da-te aprope neamule, tranzactionam suflete. Convenabil. Fara comision.

    • INTJ said

      (multumesc. reply-urile de mai sus m-au inspirat sa-mi pun doua noi intrebari:) ce fac eu atunci cand ma gandesc? da’ cand (doar) gandesc?

      • RALG said

        Poate ca ar fi frumos (mai ales prin prisma relatiei dintre frumos si adevar) sa aflam ca putem gandi. In majoritatea „timpului” insa, in care existam cugetand, nu facem decat sa ne gandim si sa ne tot raz/gândim. Eu asa ma gandesc…

  23. Și…a propos de ”potențial”:

    Religious humor

    https://www.google.ro/search?q=religious+humor&hl=ro&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=Y3b_UbbNPNDXsgaSgYGIBw&ved=0CEIQsAQ&biw=1280&bih=703

  24. Dl.Goe said

    Raspunsurile d-lui Goe la intrebarile neesentiale.

    1)      Din formula benzenului poate (sau nu poate) rezulta existenta lui Dumnezeu? Dar inexistenta lui Dumnezeu?

    NU. Nici.

    2)      Pe baza unui set finit de teorii si teoreme care descriu cvasi-corect interactiunile, in interiorul unui univers finit al perceptiilor, se poate sau nu trage vreo concluzie despre infinit? Dar despre existenta or inexistena a ceva (orice) dincolo de limitele sistemului descris pe baza respectivului set finit de teorii si teoreme?

    NU. Nici.

    3)      Ar putea fi demonstrata existenta lui Dumnezeu? (Logic, matematic, stiintific?)

    NU.

    4)      Ar putea fi demonstrata inexistenta lui Dumnezeu? (Logic, matematic, stiintific?)

    NU.

    5)      Ar putea fi probata existenta lui Dumnezeu? (prin observare, cu martori)

    NU.

    6)      Ar putea fi probata inexistenta lui Dumnezeu? (prin observare, cu martori)

    NU.

    7)      Intra vreo teorie stiintifica oareacare in contradictie cu oricare dintre urmatoarele doua postulate?

    •             Dumnezeu exista

    •             Dumnezeu nu exista

    NU.

    8)      De ce exista Universul? Exista vreun motiv pentru care exisata? Are vreun scop? Vreo finalitate?

    “De ce?” este o intrebare interzia careia nu i se poate pune in corespondenta niciun adevar, adica nici element din multimea enuntuilor  cu valoare de adevar.  Ideea inradacinata in mintea oamenilor  ca o astfel de intrebare ar fi una valida, ingaduita, rezonabila, provine dintr-o extrapolare gresita a ideii de determinism causal. Relatia de succesiune determinista cauza-efect are o consistenta logica si fenomenologica, stict locala, adica valabila (doar) relativ, cu aplicabilitate strict in domenii finite, marginite. Conceptiile despre relatia de succesiune determinista cauza-effect,  ca si existenta intrinseca acesteia –  explicitata prin notiunea de “timp”,  sunt doar simple surogate menite sa compenseze inabilitatea mintii umane, finite, de a intelege si manageria infinitul. Incapacitatea de a vedea totul, ansamblul, universul, din “exteriorul” acestuia ne forteaza la imaginarea si acceptarea unor modele de ordine (ordonare) cu valabilitate locala, finita, marginita. In realitate intrebarea „de ce?” este lipsita de orice sens, iar raspunsurile pe care le primeste sunt de obicei pe masura (cu exceptia situatiilor in care, in fapt, se accepta tacit ca formula „de ce?’ este doar o conventie verbala („locutiune”) care are semnificatia lui „Cum?” Ideea nostima vehiculata de catre unii „intelepti” care afirma ca daca fiecare lucru are o cauza,  asta inseamna ca si cauza are o cauza si ca mergand astfel pe firul lucrurilor am putea ajunge logic la cauza cauzelor, adica la primordialitate, este gresita. Nu zic prin asta ca n-ar exisa „primordialitate” (nu zic nici ca ar exista), ci doar ca sub aspect logic, ideea cea nostima vehiculata de catre unii „intelepti” este gresita, falsa, si ca valabilitatea principiului cauzalitatii in domenii finite si marginite nu se poate face o extrapolare pentru domenii infinite.  Daca fiecare/oricare flecustetz din univers are o cauza, isi datoreaza existenta unei cauze, de aici nu rezulta in niciun caz ca asta ar valabil si pentru Univers, chiar daca acest lucru ar fi riguros exact petntru Toate flecustetele din Univers. Cu atat mai putin cu cat „noi” nu stim daca daca principilul cauzalitatii este unul intr-adevar universal. Relatia de determinare cauzala poate avea consistenta numai in domenii finite, iar aceasta consistenta nu este un atribit care sa decurga direct din caracterul finit al domeniului in care se intampla intamplarea, ci numai si numai din faptul ca marginirea domeniului  presupune existenta unui exterior al acestuia. Intr-un domeniu finit (ca toate cele pe care le concepe mintea umana) efectele se succed cauzelor lor numai si numai daca(pentru ca) exista un exterior al acelui domenniu. Presiunea infinitului asupra acelui domeniu marginit, condensate (in fizica, de ex) in ansamblul conditiilor de pe frontiera domeniului, da consistenta relativa principiului cauzalitatii (care se bazeaza esentialmente pe notiunea de timp – o notiune „falsa”, gresita, o improvizatie mentala, o carja, o proteza adaugata mintii omului „dupa” ce i-a fost  amputat infinitul).  Intrebarea „De ce?” trebuie prin urmare privita cu suspiciune atunci cand nu accepta o traducere spontana in „Cum?”, cand nu este echivalenta cu „Cum?”. Faceti un exercitiu si incercati sa  va ganditi, atunci cand cedati tentatiei de a adresa cuiva-oricui intrebarea „De ce?” sau cand primiti o asemenea intrebare, daca intr-adevar se poate da un raspuns cinstit, onest, rational, complet, unei asemenea intrebari?
     “De ce exista…” este o intrebare capcana, care pleaca de la premisa nelamurita ca ceva ar exista.
    In interiorul finit al unei idei de Univers foarte foarte mare, aproape infinit (… / sic), as inclina sa cred ca Universul este doar un acccident, o mica imperfectiune a nimicului (neantul) care, la randul sau este una cu opusul sau: infinitul (totul). In acest context Universul n-are niciun rost, niciun motiv anume de a exista, nicio finalitate, niciun scop. Absenta rostului nu-l poate impiedica insa sa existe, daca exista… Daca ar exista in mod coerent, consistent nu doar iluzoriu… Un univers care n-ar fi infinit, plenar infinit, n-ar putea exista deact cel mult virtual, ca si cand n-ar exista. Universul este infinit (plenar infinit) sau nu este deloc. In acest context devine evident ca intrebarile despre crearea universului, scopul si finalitatea Universului sunt absurde.

    9)      Exista ordine in Univers? Daca da,  de unde vine ordinea din Univers?  Care este sursa acestei ordini?

    DA. Ordinea din Univers este expresia consistentei Universului infinit cu sine insusi, provine din caracterul unitar al unniversului din faptul ca Universul este UNU. Daca universul exista atunci este unic.

    10)   Exista Universul?

    DA. NU. Amandoua raspunsurile sunt intru-totul corecte, valabile.

    si a-XI-a porunca: Ce este Universul? (si lista ramane deschisa catre infinit …)

    Universul este Totul. Iar Totul este Nimic. Restul este Dumnezeu.

     

    • Dl.Goe said

      Voi adauga poate niste explicatii pentru rasunurile formulate prea concis…

    • ”Universul este Totul. Iar Totul este Nimic. Restul este Dumnezeu”.

      Ce rămâne cand Totul este?
      Ce rămâne când Nimicul este?
      Daca Totul e infinit, daca Nimicul e infinit, spre a vedea ce rămâne, mă raportez la un alt ordin de infinit, mai mare. OK. Atunci, Dumnezeu, fie împreună cu Totul, fie împreună cu Nimicul există ca un Infinit.

      Universul și Dumnezeu există împreună fie ca ”și și ceva infinit”, fie ca ”și și nimic infinit”.Combinand la un ”nivel superior” aceste două posibilități de ”existență împreună”, ele pot deveni complementare, pot fi un complexio de opuse Dumnezeu-Univers.

      Exista și varianta cu nici, nici și un alt complexio, total ”apofatic”.

      Final, pe un nod ”mai superior”, un complexio și mai înfiorător.

      Totul ar deveni pueril de simplu daca aș pute desena aici, ceea ce nu pot.

      • RALG said

        a) Sa puteti desena aici? Aici unde? In Univers? Nu vad ce v-ar putea impiedca… Incercati… De dragul puerilei simplicitati si a simplificarii

        b) la fel ca si demonstratia existentei lui Dunmnezeu in varianta propusa de catre Goedel, ideea ca Dumnezeu ar fi complementar cu ceva (chiar si cu un amarat de Univers infinit, pleni-potential infinit) ar trebui sa le apara celor credinciosi-si-dedicati-credintei-lor-pana-la-identificare drept o mare blasfemie… Un Dumnezeu care poate/trebuie demonstrat si/sau care este complementar cu ceva nu poate fi Dumnezeu…

        Ca sa afle cine este Dumnezeul care a creat labirinul prin care alearga, un soricel trebuie sa iasa din labirint, sa faca cunostinta cu laboratorul si sa-l descopere pe laborant. Primul Dumnezeu. Apoi ar trebui sa iasa din laborataor si sa-l intalneasca pe constructorul laborarorului, al caldirii in care se afla laboratorul, apoi pe arhitectul care a proiectat cladirea, … Soricelul, la fel ca Iona este inghitit intr-o sucesiune de balene ale realitatii, inghitite una de alta, una pe alta, una in interiorul alteia, una in exteriorul alteia, fiecare cu Dumnezeul ei local… Iluminat soricelul ar putea intelege in prima instanta ca la un moment dat ar exista o ultima balena, dincolo de care nu mai exista alta balena, alt exterior, ci doar un Dumnezeu complementar cu balena pe care a si creat-o… Acela ar fi Dumnezeu… Unicul. Totusi in univers sirul balenelor nu se termina NICIODATA, orice balena se afla in alta balenea, la nesfarsit, la infinit… Dumnezeu se afla acolo: dincolo de infinit. De aceea si este Dumnezeu pentru ca este exterior infinitului. Daca ar fi dincoace de infinit n-ar fi Dumnezeu Adevarat ci doar vreun laborant oarecare de pe traseu. Si apoi infinitul nici nu-i chiar asa de mare cum ne apare noua, maruntzeilor…, noua soriceilor… care apiram cu nesat la rolul lui Iona…

        Cu siguranta ca experimentele de la CERN creaza miriade de universuri infinite, plenar infinite si care si apar ca atare vreunor entitati reziduale inteligente „pitulate” in infinitul mic al jerbelor de particule virtuale nascute din ciocnirea violenta a fasciculelor de protoni in interiorul acceleratorului din laboratorul de la CERN. Asta desigur ne insemnand ca laborantul de la CERN – omul – ar fi in realitate vreun Dumnezeu, chit ca miriadele de universuri ii datoreaza existenta.

        • Ha, ha, ha, ce mult i-ar plăcea lui Durand incastrarile dvs.! Iar fui livresca!

          Da, o problema se rezolvă la nivel superior celui unde apare…
          Si de ce n-as avea eu voie sa-mi închipui un infinit (decat altul) mai mare?

          Și de ce n-ar fi Dumnezeu interior infinitului, dupa o logica ce ar contrazice-o pe a noastra?

          Si de ce sa-l gândesc in termeni de exterior și interior?
          Regret ca nu stăm la aceeasi masa, caci as picta si totul s-ar lumina.

          Eu sunt un om religios și pentru mine nu-i asa dramatic ca Dumnezeul acesta, al nostru e complementar cu ceva.

          Daca la nivel superior au aceeasi esență Dumnezeu si acel ceva, imi schimb lesne prototipul de Dumnezeu, ca in concepte nu vreau a-l gândi.

        • RALG said

          De fiecare data cand ne izbim de infinit, in violente ciocniri elastice, ricosam aiurea, piezis, fiind aruncati de recul, care-ncotro… creste fantastic riscul de a intra in coliziune si unii cu altii, ajungand usor la contradictii, majoritatea de natura terminologica…

          Nu exista niciun infinit mai mare decat infinitul… Infinitul nu are atributul de mare/mic. Infinitul nu e mare. E infinit. Un Dumnezeu interior infinitului, complementar a ceva, semi-infinit, cum ar veni, adica un Dumnezeu apendice, nu-i Dumnezeu, e doar un simplu fragment al vreunui ego pseudo-aflat in cautarea lui pseudo-Dumnezeu. M-a amuzat afiramatia „ca simtiti ca Universul-Dumnezeusi-D-voastra-Insiva ati fi o entitate unica”, o sfanta treime, precum Carmen – cu Maria si cu Mecu… Daca ati fi zis ca va simtiti o parte a lui Dumnezeu ar fi fost altceva…

          Dar asa in general, despre Dumnezeu, care in fapt este atat de usor de atins, fiind pretutindeni, oamenii au asteptari profane, imagianandu-si ca-l pot ajunge foarte usor, ca-l pot captura, pentru a-l include eului lor pentru a-l pune la lucru in favoarea acestuia.

          Nu inteleg de ce tot spuneti ca n-am fi la aceeasi masa si ca de-asta n-ati putea picta. Puteti picta. Puteti picta? Pictati… Vedem cu totii pictura si ne lamurim ce-ati vrut sa spuneti atunci cand din ciocnirea cu infinitul ne-am dat cap in cap pe puntea Arcei lui Goe, iar cuvintele n-au mai fost de ajuns pentru a evita intrarea in contradictii antagonice…

    • Intrebare la Raspunsurile d-lui Goe:

      What about acausality?

      http://thenuminousway.wordpress.com/acausality-phainomenon-and-causality/

      • De fapt ”Universul este Totul. Iar Totul este Nimic. Restul este Dumnezeu” e un frumos, inspirat text fără ”lume a textului”.

        Când am încercat să-i atribui una, D-l Goe m-a ”combătut”, cred eu, pe bună dreptate.

        (Poate dacă pictam…ba nu, nici dacă pictam. N-are și gata. N-are. Chiar dacă îl duce la Corabia, n-are!)

    • Ionutz said

      Pina la intrebarea nr 6 avem raspunsuri cvasi identice! Astept raspunsul la intrebarile mele,daca aveti si binevoiti sa le comunicati.Daca nu,nu.
      PS. aveti o obordare a textelor biblice foarte partizana:cind va convine,le luati ad-literam cind nu,nuantati,venind cu ”modernisme”interpretind-o dupa cumva e interesul;Un credincios trebuie sa ia biblia ad-literam pe vecie,daca chiar crede in zei,pentru ca ce se spune in ea ,nu e presupunere omeneasca,ci text divin, dictat mot-mot dictat de d.zeu oamenilor! ca altfel de unde sa stie ei,sau sa -si imagineze, cum fu universul inainte de aparitie,cum s-au petrecut lucrurile in ”zilele”de dinainte de aparitia omului???
      Exista 3 raspunsurilaintrebare,doua care accepta existenta lui d.zeu, si una care o neaga:
      1 .dumnezeu dicteaza oamenilor textul bibliei,cuvint cu cuvint,si astfel stim si noi ce si cum a fost cu devenirea universului si a omului.
      2. biblia e creatia omului,care n-ar fi putut afla ce s-a intimplat inainte de crearea sa,decit de la d.zeu care ori era beat si vorbea singur, ori vorbea in somn!
      3. d.zeu nu exista,iar biblia e produsul imaginatiei oamenilor,d.zeu fiind facut dupa chipul omului,care intre timp,devenise animalul suprem pe pamint(asa cum ,mai intii cind era mai primitiv si nu avea inca arme-focul,arcul,sulita-leul,lupul leopardul erau considerati zei.
      Oricum,in abordarea bibliei,fiti onest! monseur scriem,monseur cetim! nu mai umblati cu farafasticuri!Fortaarea asta a interpretarii bibliei,precum ca zilel nu-s chiar zile calendaristice,ca biblia nu neaga evolutia sint absurde! in toata biblia nu exista nici un cuvintel din care sa reiasa ca a aparut ceva nou dupa ce d.zeu si-a terminat treaba.Asta daca sinteti onest macar cit sa acceptati realitatea.Incercarea asta de a spune ca tot ce descopera omul sau inventeaza e de la d.zeu.nu tine,pentru ca daca ar fi vrut ar fi spus el de la inceput,ca ”ne-am produs singuri”prin incercari.
      M-ati cam dezamagit,Parol.

      • RALG said

        Da. Dl.Goe (adica noi) a promis ca va incerca sa propuna raspunsuri si interpretari intrebarilor d-voastra, ca si intrebarilor din lista neesentialelor, la care a raspuns prea concis. Suntem in asteptarea unui ragaz potrivit pentru asta. Nu va lasati pacalit de aparenta risipa de timp facuta (printre picaturi) pentru a da fel de fel de replici spontane altor mesaje de pe blog. In chestiunea respectiva chair avem nevoie de un moment de respiro. Va multumim pentru intelegere.

      • RALG said

        P.S. Ma bucur ca v-am dezamagit. Inseamna ca abia de acum incolo putem discuta liber, fara asteptari nepotrivite.

        P.P. S. Vorbind despre Dumnezeu si despre Credinta in Dumnezeu nu m-am referit la nicio religie, cu atat mai putin la cea crestina. Va rog sa revedeti cu atentie textele propuse. Ulterior s-a ajuns, altii au adus vorba, creind confuzia, despre Credinta in Dumnezeu via Religie. Am facut comentarii ale acelor comentarii… Atat. Am remarcat ca aveti tendinta de a-mi atribui mie confuzia d-voastra personala vizavi de accesibilitatea lui Dumnezeu prin Credinta. Va rog sa nu invocati Biblia ca argument al inexistentei lui Dumnezeu. Eu unul n-am avut niciun moment in minte sa invoc vreun document religios (din nicio religie) ca argument pro sau contra existentei lui Dumnezeu. Felul in care Biblia descrie formarea Universului este la fel de corect/gresit precum oricare alte feluri care explica acest lucru. Teoriile stiintifice la fel. Faptul ca teoriile stiintifice au utilitate practica (fiind baza creatiilor materiale ale omului) nu le da nicio alta valabilitate dincolo de cea pe care o au, cu atat mai putin vizavi de infinit, Univers in ansamblul sau, Dumnezeu… Ideea ca Stiinta explica Universul, aparitia acestuia, evolutia acestuia ca un tot este o idee gresita, reactionar, mistica. Stiinta nu se ocupa cu asa ceva. Unii oameni de stiinta pot avea hobbyuri extra-profesionale. Nimic altceva. Stiinta nu se ocupa cu demonstrarea existentei sau inexistentei lui Dumnezeu, nu are la baza niciun postulat despre existenta sau inexistenta lui Dumnezeu si nici cu Universul in ansamblul sau. Stiinta se ocupa cu marginirea, nu cu nemarginirea, chiar daca este vorba despre o marginire elastica, extensibila. D-voastra ati ajuns la concluzia ca Dumnezeu nu exista pentru ca-credeti ca nu poate fi asa cum zic altii c-ar fi, si daca nu poate fi asa inseama ca nu poate fi deloc. Ceea ce desigur este gresit sub aspect logic cel putin. Dar vorba ceea logica si fericirea sunt doua lucruri total diferite. Existena/inexistenta lui Dumnezeu nu pot fi demonstrate, dovedite. Prin urmare ramane la latitudinea fiecaruia sa-si aleaga o Credinta in aceasta privinta. D-voastr v-ati ales Crednta in Inexistenta lui Dumnezeu, si tot incercati sa demonstrati ca e corecta. Se pare ca aveti nevoie disperata de aceasta demonstratie. Va indoiti deci existati.

  25. Vai, mai spusei pe aici că sunt o parte a lui Dumnezeu, ați uitat?

    Nu luați metaforele drept concepte, că le spargeți. Și-i păcat. Și iar vă absolv.
    Și iar vin anxietățile.
    Ce vrea asta cu mine? Ce rau îmi poate face ea?

    Ce prostie mare spuneți! Cum v-a venit ideea cu captarea lui Dumnezeu în eul propriu? Nu cumva prin introspecție?

    Picturile le veți putea vedea candva pe blogul meu, si atunci nu-mi veți mai atribui năzdrăvănii din imaginarul dvs.

    PS. Faptul ca-mi folosiți numele nu mă intimidează. Pe mine nu mă faceți dvs. din vorbe.

    • Dl.Goe said

      Pai parca ziceati ca nu va e la indemana absolvirea… doar iertarea…

      … nu, nu prin introspectie… ci prin comparatie…

      Pe mine nu mă faceți dvs. din vorbe.„… Dupa ce am constatat cat de usor este n-am mai simtit tentatia… Dar nici nu va pot impiedica sa va faceti singura… din vorbe…

      Metafore, metafore… dar cam a la Corabia…

      • Vai, sunteți cel mai tare din parcare! Felicitări! A propos, HUVACA are parcări?

        ”Corabia” asta vă bântuie rău.

        Pe mine, nu.

        Ce-ar fi să deveniți și dvs. liber? Curaj!

        • Asa e. nu vă absolv, vă iert. Văd că începeți să-mi memorați vorbele. Asta mă bucură și mă responsabilizează enorm.

        • Să aveți un somn liniștit, întremător, golit de anxietăți și trufii, ca în cele mai frumoase viziuni huvăcești.

        • Dl.Goe said

          Faptul ca folosesc ilustarile cele mai potrivite, alese pe intelesul interlocutorului, cat mai familiare acestuia, nu inseamana ca as fi bantuit. Faptul de nu evita folosirea unor exemple superbe, prin care se poate construi simplu si eficient o comparatie plastica, nu indica obsesie. Ar fi mai probabil sa fiu bantuit de „Corabia” bunaoara, daca as declara asa nitam-nisam ca nu sunt bantuit.

          Intrebarea d-voastra subversiva denota deja un soi de disperare si lipsa de imaginatie. Un „terminus paradis” (?). O intoarcere la reactiile reflexe din trecut. Sunt liber. Nu am nevoie de niciun curaj pentru a fi asa.

          Daca ceva va si bucura si va si responsabilizeaza (mai mult decat sunteti by default prin natura d-voatra) v-as invita sa pastrati bucuria. Responsabilizarea, deresponsabilizarea ori iresponsabilizarea d-voastra n-ar putea marca diferente notabile in discutie. Ia te uita unde a ajuns discutia despre Dumnezeu… la parcarile din HUVACA si la cine este cel mai tare din parcare.

        • Dl.Goe said

          Va multumesc la fel. A fost o discutie utila. In context HUVACA.

        • Denotările și conotările sunt rodul ”lecturii (dvs.) în imaginar”. Diagnosticele, altă obsesie. Degeaba, nu mă convingeți că sunteți meseriaș. De unde nu-i, nici Dumnezeu, care e Măreție, nu cere.

          Exact ca in trecut. Și glose despre Trecut. Îmi păreți un paseist. V-a marcat trecutul ăla?

          Eu nevindecabilă, dvs. nevindecabil. Ce-o mai fi cu Dumnezeu?

          Dumnezeu e pretutindeni. Nu doar în cugetările savante ori ilustrative despre ”Corabia”.

          Stă sărmanul în parcarea din Huvaca și clipește semne pe care nu le vede nimeni. Ca ”omul cu pelerina neagră”, din ”Tablou cu orbi”, că tot îl băgarăm în ciorba noastră pe Nichita. (Ciorbă ușoară, de vară. Cu multe buruieni. Fără smântână. Ratarăm și ”spuma zilelor”).

          Iar dvs. ? Ce faceți dvs.? Spre Corabia, tot inainte! Luați-vă măcar avânt pionieresc! ”Nu m-ai căuta…”. Acolo l-ați găsit, de tot mergeți și reveniți și (fervent / febril) scotociți? Ați rămas așa dintr-o Luni? Care Luni? Cum care Luni? Știe conașul care Luni.

        • RALG said

          @MNT – „Degeaba, nu mă convingeți că sunteți meseriaș.” – Exista cateva entitati de bine (printre care cu oroare va numarati) care, perpetuu, il considera pe dl.Goe meserias. Ma straduiesc in acest context din rasputeri sa dovedesc, cu argumente, ca nu-i asa… Degeaba. Te pui cu prejudecatile omului? Ca nu te pui… Si, pe cale de consecinta, nici cu ale femeii.

          P.S. Mi-e teama de tradare. Cred ca ati recazut deja in satrea anterioara, guvernata de sabloanele psihologice la care ati apelat pe vremea cand erati troll pe Arca lui Goe. Trendul mi se pare catastrofic. Sunt sanse mari sa redeveniti ce-ati fost si inca mult mai mult de atat. Ceea ce nu va doresc. Incercati sa nu va complaceti in acesta cadere.

  26. d'Artagnan said

    Mă bag şi eu în vorbă…de pe poziţia unui amator indolent…
    Cred că-i cam multă potriveală pentru a putea spune să credem „că Universul este doar un acccident, o mica imperfectiune a nimicului (neantul) ”
    ACEST Univers există datorită unei mici imperfecţiuni formată din nu mai puţin de 6 numere exacte, nici mai mari, nici mai mici. Probabil că au murit nenumărate Universuri înainte ca în Universurile respective să apuce cineva să ia act de prezenţa lor, aşa cum facem noi acum cu Universul nostru.
    Apoi, ce înseamnă neant? Aşa cum infinitul este absolut şi neantul trebuie să fie la fel. Dacă are o imperfecţiune nu mai este neant. Mai mult, în neantul acesta observăm nu doar O SINGURĂ imperfecţiune, ci mult mai multe, care au dus la apariţia a nenumărate Universuri ce n-au fost însă viabile.
    Păi zero nu este zero? Un zero imperfect nu mai este zero, este un 0,0000…00001, un număr foarte mic, dar nu zero.
    Potriveala, imperfecţiunea de care vorbesc (ca un profan!) mi se pare asta:
    „Valorile multor constante fundamentale par stabilite exact pentru ca viaţa să poată exista. În 2000 Martin Rees a scris cartea „Doar şase numere”, în care vorbeşte despre şase constante, care dacă ar fi avut valori doar un pic diferite, noi nu am fi existat.
    Iată care sunt cele şase constante necesare vieţii, aşa cum au fost ele menţionate de către astronomul de origine britanică, Martin Rees, în cartea sa „Doar şase numere”.

    1. Constanta N

    Numărul N reprezintă raportul dintre tăria a două forţe fundamentale, forţa electromagnetică şi forţa gravitaţională. Valoarea lui N este de aproximativ 1036.

    Care este semnificaţia?
    N determină dimensiunea minimă a unor stele de mărimea Soarelui. Ne spune cât de mare poate fi un obiect, înainte ca gravitaţia să învingă forţele electromagnetice care ţin nucleele atomice separate, iniţiind fuziunea nucleară. O valoare mai mare nu ar fi fost fatală, dar o valoare mai mică ar fi dus la existenţa unor stele mai mici, care şi-ar fi ars combustibilul mult mai repede, făcând evoluţia vieţii improbabilă.

    2. Constanta ε (epsilon)

    Epsilon reprezintă proporţia din masa unui nucleu de hidrogen convertită în energie atunci când fuzionează, formând heliul în interiorul unei stele. Valoarea lui epsilon este 0,007.

    Care este semnificaţia?

    Fuziunea hidrogenului şi transformarea în heliu este primul pas pentru formarea elementelor mai grele, făcând astfel chimia complexă şi viaţa posibile. Dacă epsilon ar fi fost un pic mai mic, fuziunea nucleară nu ar fi fost posibilă şi Universul ar fi conţinut numai hidrogen. Dacă ar fi fost un pic mai mare, hidrogenul s-ar fi consumat pe timpul Big-Bang-ului, iar stelele nu s-ar mai fi format, deci viaţa nu ar mai fi putut evolua.

    3. Constanta Ω (omega)

    Omega reprezintă raportul dintre densitatea materiei din Univers şi de densitatea teoretica critică, ce ar iniţia implozia Universului sub acţiunea gravitaţiei.

    Care este semnificaţia?

    Omega este unul dintre factorii care determină cât de repede se extinde Universul. Dacă ar fi fost mai mare, Universul ar fi colapsat deja, dacă ar fi fost mai mic, expansiunea ar fi fost prea rapidă şi galaxiile şi stelele nu s-ar fi putut forma.
    4. Constanta λ (lambda)

    Lambda reprezintă constanta cosmologică ori energia care apare în urma fluctuaţiilor cuantice al vidului. Lambda are valoarea 0,7.

    Care este semnificaţia?

    Lambda este principalul candidat pentru misterioasa forţă care accelerează expansiunea Universului. O valoarea mai mică nu ar înseamna o mare problemă, dar o valoare mai mare ar fi dus la o expansiune atât de accelerată a Universului, că galaxiile şi stelele nu ar fi avut timp să se formeze şi, în consecinţă, nici viaţa nu ar fi putut apărea.

    5. Constanta Q

    Q reprezintă cantitatea de energie necesară pentru „spargerea” unui supercluster galactic, ca proporţie a energiei totale stocate în materia acestuia. Numărul Q are valoarea 10-5.

    Care este semnificaţia?

    Cele mai vizibile structuri din Cosmos, stelele, galaxiile şi clusterii de galaxii sunt toate ţinute împreună de forţa gravitaţională. Putem determina de câtă energie este nevoie pentru dispersarea elementelor galactice ori a clusterilor ca o proporţie a energiei mase de repaus. Pentru structurile cele mai mari, clusterii şi superclusterii de galaxii, răspunsul este: o parte dintr-o sută de mii. Acest raport dintre două energii se numeşte Q, care este, după cum vedeţi, foarte mic, pentru că forţa gravitaţională este foarte slabă în interiorul galaxiilor.
    Q reprezintă o aproximaţie a mărimii fluctuaţiilor Universului timpuriu care au fost apoi amplificate în cadrul galaxiilor şi al stelelor. Dacă ar fi fost mai mic, Universul ar fi fost inert şi fără structură, dacă ar fi fost mai mare, Universul ar fi fost dominat de găuri negre. Niciunul dintre cele două cazuri nu ar fi fost în sprijinul apariţiei şi evoluţiei vieţii.

    6. Constanta D

    D reprezintă numărul de dimensiuni spaţiale şi, după cum ştiţi, sunt în număr de trei.

    Care este semnificaţia?

    Dacă ar fi existat patru dimensiuni spaţiale, orbitele planetelor ar fi fost instabile. Dacă, în schimb, numărul de dimensiuni spaţiale ar fi fost mai mic, de exemplu dacă ar fi fost doar două, viaţa nu ar fi fost posibilă.

    • Am un prieten, un savant complet marginal(-izat de el însuși), care a gasit legatura acestor 6 numere prin ratii ale Numarului de Aur.
      A scris doua carti despre implicarea șirurilor Fibonacci in universul material, in social, in relatiile umane, in personalitate,
      Ultima despre ”Numarul de aur și Destin”.
      Mai are lucruri extraordinare in manuscris.
      Nu se grăbește, nu vrea să țină cursuri, se mulțumește cu puțin, se gospodărește singur, scrie și se declară fericit.
      N-a vrut să publice pe net sau să lase să i se traducă porțiuni din ultimele volume in pregatire.
      Eu nu am văzut un om mai liber.
      Cândva, se va vorbi in patria mumă despre el.

      • @RALG

        1. RALG, citat de mine: ”Exista cateva entitati de bine (printre care cu oroare va numarati) care, perpetuu, il considera pe dl.Goe meserias. ”
        și
        Eu, cittată de RALG: “Degeaba, nu mă convingeți că sunteți meseriaș.”

        Asadar, eu nu-l consider meseriaș.

        2. ”Cred ca ati recazut deja in satrea anterioara, guvernata de sabloanele psihologice la care ati apelat pe vremea cand erati troll pe Arca lui Goe”.

        Vă referiți la faptul că recunosc obsesii?

        Sau ca nu gust înclinația de a pune diagnostice?

        3. Nu doresc să fiu troll. Am epuizat experiența asta. M-ar plictisi s-o repet. Pe dvs. nu?

        Am pus două comentarii în completare la spusele lui D`Artagnan. Sunt lucruri interesante și importante pentru discuția despre Dumnezeu și Univers, despre unitatea Universului impregnat de Divin prin Numărul de Aur.

        De ce nu le luați în seamă? Sunt ele scrise de un troll?

        4. Sunt eu cea care evocă pe aici ”Corabia”?

        5. Repet: vin aici pentru plăcerea de a scrie. Când îmi vorbiti despre temerile și percepțiile dvs. negative ( și fără argumente) imi piere cheful de a mă exprima liber.
        6. Continui să sper că pot regăsi aici climatul care – acum câteva zile – m-a readus.
        Continui să cred în valențele dvs. Tot o părticică de Divin sunteți, in opinia mea.

        • PS. In rețelele mele neuronale se insinuează o tristețe…metafizică. Au revoir!

        • 7. Si aici am fost troll?

          ”Marginalia Non Turpia spus

          august 6, 2013 la 8:49 am 0 0 Rate This
          Intrebare la Raspunsurile d-lui Goe:

          What about acausality?

          http://thenuminousway.wordpress.com/acausality-phainomenon-and-causality/

          Răspunde

          Marginalia Non Turpia spus

          august 6, 2013 la 9:34 am 0 0 Rate This
          De fapt ”Universul este Totul. Iar Totul este Nimic. Restul este Dumnezeu” e un frumos, inspirat text fără ”lume a textului”.

          Când am încercat să-i atribui una, D-l Goe m-a ”combătut”, cred eu, pe bună dreptate.”

          Nici aici nu ”merit” un răspuns?

        • RALG said

          Ma faceti sa invoc iarasi Corabia. Numai acolo am mai vazut asemenea „milogi” si „milogeala”. Nu se poate sa nu realizati ca replicile acordate unor mesaje nu pot nici sa aiba un caracter obligatoriu, nici sa fie acordate intotdeana pe loc, si nici ca nu sunteti singurul vizitator abonat peste rand la vorbitor… In HUVACA orice clipa tine eterna. Si daca adaugam o replica unui comentariu, a doua zi, saptamana viitoare tot imediat se cheama ca este, in interiorul aceleiasi clipe eterne, apare imediat alaturi de comentariul initial. N-am lasat nicio replica interesanta necomentata. Va rog sa-mi ingaduiti libertatea de a alege cand si daca sa raspund oricarui comentariu postat liber pe Arca lui Goe. Ca si daca nu-mi ingaduiti tot aia e.

      • RALG said

        „1. RALG, citat de mine: ”Exista cateva entitati de bine (printre care cu oroare va numarati) care, perpetuu, il considera pe dl.Goe meserias. ”
        și
        Eu, cittată de RALG: “Degeaba, nu mă convingeți că sunteți meseriaș.”

        Asadar, eu nu-l consider meseriaș.”

        RALG: Fals. Ati acreditat ideea falsa ca eu as incerca sa va conving ca as fi meserias (de unde pana unde?) numai pentru a avea ocazia sa subliniati niste sperante ale d-voastra pe care vi le-ati dori indeplinite in dauna a ceea ce d-voastra singura credeti: ca dl.Goe ar fi un meserias. Altfel care sa fie rostul acelei afirmatii?

        2. ”Cred ca ati recazut deja in satrea anterioara, guvernata de sabloanele psihologice la care ati apelat pe vremea cand erati troll pe Arca lui Goe”.

        Vă referiți la faptul că recunosc obsesii?

        Sau ca nu gust înclinația de a pune diagnostice?

        RALG: Nu, nu la asta ma refeream.

        3. Nu doresc să fiu troll. Am epuizat experiența asta. M-ar plictisi s-o repet. Pe dvs. nu?

        Am pus două comentarii în completare la spusele lui D`Artagnan. Sunt lucruri interesante și importante pentru discuția despre Dumnezeu și Univers, despre unitatea Universului impregnat de Divin prin Numărul de Aur.

        De ce nu le luați în seamă? Sunt ele scrise de un troll?

        Oooo, nu. Nu, nu din cauza asta. Eu iau in seama si replicile trolilor cand merita sa fie luate in seama. Nu-mi aplic nici macar mie asemenea constrangeri.

        4. Sunt eu cea care evocă pe aici ”Corabia”?

        Eu am pomenit Corabia de vreo doua ori in situatii in care se potrivea perfect. D-voastra vad ca ati luat Corabia in gura si nu-i mai dati drumul. Numai de ieri si pana azi ati pomenit-o de vrei 10 ori. Daca n-aveti obsesia Corabiei, atunci aveti obsesia pomenirii Corabiei, sau obsesia pomenirii evocarii Corabiei.

        5. Repet: vin aici pentru plăcerea de a scrie. Când îmi vorbiti despre temerile și percepțiile dvs. negative ( și fără argumente) imi piere cheful de a mă exprima liber.

        RALG: Cu tot respectul cuvenit oricarui vizitator (si asta ar fi trebuit sa stiti deja) nu avem cum sa tinem seama de motivele care-i aduc, ii tin, ii mentin sau ii fac sa abandoneze exprimarea liber pe Arca pe internauti. In plus remarc ca la d-voastra disparitia chefului de exprimare libera se traduce prin scrierea si mai multor mesaje.

        6. Continui să sper că pot regăsi aici climatul care – acum câteva zile – m-a readus.
        Continui să cred în valențele dvs. Tot o părticică de Divin sunteți, in opinia mea.

        RALG: Si noi la fel.

      • @RALG, de la care nu aștept raspuns.

        Abia acum citii acest mesaj. Se mai intamplă.

        1. Va iert tonul agresiv, disprețuitor.

        ”Il meriți, ar spune un om apropiat mie, ce cauți într-un asemenea loc”?

        Eu nu disprețuiesc acest loc.

        Nu ma deranjeaza dispretul dvs. Mi-am asumat acest risc venind aici.

        Eu nu vă disprețuiesc. Pentru simplul motiv că nici pe mine nu mă disprețuiesc. Pentru că nu disprețuiesc nici un om.

        2. Minciuna însa o accept mai greu.

        Cu mult respect și mare umilință creștină vă rog sa numarati din nou cine a pronuntat de mai multe ori cuvantul ”Corabia”si cine l-a pronunțat pentru prima oara. Nu e nevoie s-o faceți ”cu glas tare”. E destul în gând.
        Să pierd eu în fața opiniei publice, că fac față ușor pierderilor.

        3. Am venit aici pentru că aveați vizitatori interesanți, un ton plăcut și teme frumoase. Nu mă interesau deloc discuțiile despre Corabia. Chiar v-am spus asta.
        Nu mă mai interesează hănțănelile dvs. cu AVP. Deloc. Subiect de ascultare epuizat.

        Am venit aici de plăcere. Nu ați priceput, don`t mind. Mai e vreme.

        4. Când m-ați invitat să vin pe acest blog, eu am spus că aș vrea să văd partea bună din dvs. Era modul meu obișnuit de a mă raporta la oameni.

        Mi-ați răspuns că vreți să văd partea rea din dvs., că voi deveni agresivă și ce minunat va fi totul. Asta m-a făcut să explorez. Era ceva nou. Nu regret nimic. A fost extrem de interesant.

        4.O prietena care s-a amuzat un timp alaturi de mine, spunea: ”Ce stil ciudat are omul asta. E drăguț, amabil, apoi devine foarte agresiv și bădăran”.

        Am văzut mulți oameni și multe stiluri. E și ăsta un stil.

        @INTJ

        5. On topic: Când cineva aruncă sufletele oamenilor la gunoi, Dumnezeu se apleacă și le ridică. Întotdeauna, verificat.

        Am simțit și aici asta. Mulțumesc mult, INTJ!

        Mi-am recuperat sufletul.

        (Accept să mă considerați ”patetică”. Eu culeg senzații, am emoții, le conține tipul meu psihologic).

        • RALG said

          S-ar zice (diateza pasiva) ca in mesajul d-voastra, pentru a face discutia posibila, incercati (deliberat) sa va coborati la un anumit nivel. Nivelul marii! Unde va sunt si picioarele. Si acum si caplul. Ca v-ati aplecat foarte mult. Felul asta aparent al d-voastra de a mima ca d-voastra nu (mai) sunteti d-voastra, ca va instrainati de propria natura superioara, auto-simlificadu-va, de dragul partenerului si al armonizarii discutiei, este nenatural si contraproductiv. Practic este un ocolis prin care redeveniti exact ceea ce sunteti, un ego cu pretentii inalte, care se auto-ambaleaza frumos si care umbland asa ambalat prin lume isi imagineaza ca trece neobservat, nebagat de seama, fiind insa, in fond, la fel de artagos, agresiv, pretentios, pus pe hartza si pe jaf ca orice ego care umbla in pielea goala prin lume. Din pacate, desi d-voastra, privindu-va in oglinda prin doua mici gauri facute in ambalajul in care v-ati invaluit (gauri numite ochi) aveti impresia ca sunteti perfect camumflata, totusi, in lumina scenei, costumul in care sunteti deghizata devine transparent. Ma agaseaza insistenta cu care-mi cereti sa ma comport ca si cum costumul respectiv ar fi o rochie de imparateasca bal, mulata pe corpul dumnezeiesc al unei regine senine. Haideti doamana sa lasam prostiile. Suntem noi intre noi ce naiba.

          1. Imi iertati tonul agresiv, dispretuitor? Aiurea! Nu faceti decat sa ma acuzati de asa ceva, incercand sa consfintiti un fapt cel putin incert. Ideea ca prin contrast d-voastra, cea buna, nu dispretuiti locul si omul, este doar pasul care consolideaza trecere logica😉 de la un ton eventual dispretuitor, la o persoana care-si dispretuieste interlocutorul: dl.Goe. Deci dintr-o iertare bine plasata vreti sa acreditati (ca demonstratie) ideea ca dl.Goe va dispretuieste (adica va acorda importanta si sentiment) in timp ce d-voastra, in schimb si cu toate acestea, nu-l dispretuiti (ci-l pretuiti…).

          Deci! Ar fi de zis ca nu va dispretuiesc. N-asa avea nici de ce si nici resurse pentru asa ceva. Si ar mai fi de adaugat o rugaminte. Incercati sa nu(-mi) mai declarati ca nu ma dispretuiti, si in general incercati sa nu-mi mai faceti declaratii. Daca aveti vreun sentiment de transmis lasati-l pe destinatar sa-l siminta si sa decida cum si daca sa reactioneze.

          2. Este o provocare strict egoica-careia n-am timp sa-i dau curs in detaliu acuma. Am ilustrat de cateva ori anumite comportamente folosind spre comparatie modelul respectiv care ne este foarte la indemana, foarte cunoscut amândurora. Atinsa de plasticitatea comparatiei ati inceput sa strgati: „obsesii, obsesii…” Sa revin cu detalii?

          3. Cine a zis ca v-ar interesa relatia d-lui Goe cu dl.AVP? Cine a zis ca ar trebui sa va intereseze? Iau cunostiinta de faptul ca pareti a fi interesata de respectiva relatie de vreme ce abia asteptati sa vina vorba pentru a va sublinia dez/interesul.

          4.”Prietena” aceea care zicea „Ce stil ciudat are omul asta. E drăguț, amabil, apoi devine foarte agresiv și bădăran” nu exista. Adica nu exista o alta. Nu inteleg nici de ce nu va asumati remarca si nici de ce preferati sa fiti caraghioasa inventand prietene imaginare.

    • RALG said

      @D’Artagnan – Foarte oportuna interventia d-voastra… Mi-ar placea sa compun un comentariu elaborat pe marginea ei. N-am timp acum dar nici nu vreau sa aman orice replica. Sper ca nu va veti supara daca ma voi deda unei scurte (aparent prelungi) improvizatii. In mod iluzoriu exista mai multe modele mentale de Univers. In realitate sunt sub-variante ale unui acelasi model unic. Toate reptezentarle omului despre univers, mitologice, religioase, stiintifice, filozofce, folclorice, sunt in fapt foarte consistente una cu alta, extrem de similare in esenta lor cat si in felul si eficienta cu care reusesc sa-si indeplineasca menirea, aceea de a fi „un model”, „o replica miniaturala”, „o schita” a „lumii reale”, un instrument care sa-i ingaduie omului sa stie „de unde sa ia Universul, de unde sa-l apuce”. Acuma daca lasam naiba la o parte acel Univers real (care daca exista atunci nu poate fi decat unic, cel UNU) si ne focusam exclusiv asupra modelelor mentale ale universului, inventate exclusiv de catre oameni (acesti indubitabili urmasi ai unor maimute primitive) desigur ca vom descoperi deosebiri care ne vor aparea ca fiind majore. Daca ne apuca sa studiem doua monede de un euro de foarte aproape, exclusiv de foarte aproape, eventual cu microscopul, si vom contabiliza deosebirile am ajunge usor la concluzia fireasca si corecta ca cele doua obiecte sunt extrem de difrerite. Desi, in realitate sunt „identice”. Prin conceptie. Nici macar faptul ca unora dintre modele li se asociaza (fortand lucrurile) postulate precum „Dumnezeu exista” ori „Dumnezeu nu exista”, nu le poate face sa fie esentialmente diferite. Toate sunt condamnate sa-si atinga limitele in interiorul limitelor mintii umane. Mintea omului este extrem de rigida si nu poate concepe Universul decat intr-un singur fel, cu mici variatiuni. Nu avem (cel putin deocamdata) destula imaginatie pentru a putea concepe un model, esentialmente diferit de Univers, decat cel incarnat in variantele religiilor, filozofiilor, stiintelor, miturilor, basmelor. Nicio diferenta notabila intre ele. Ceea ce nu inseamana ca n-am putea sau n-ar trebui sa devenim partizanii infocati ai uneia dintre variantele „Modelului Uman despre Univers” si adversarii tuturor celorlalte, lansandu-ne in polemici pe viata si pe moarte.

      Mesajul d-voasta tradeaza, cred, o stare anume in care va aflati d-voastra in aceasta perioada a vietii, in care lasati loc unor indoieli, incercand sa acordati credit si unora dintre sub-modelele respinse pana acum si incercand o abordare critica celor caroarea le-ati fost atasat auto-declarat. Sper sa nu va suparati ca mi-am permis o asemenea evaluare (care desigur ca poate fi eronata). Dar…

      As zice ca… Ideea ca ar exista „mai multe universuri” este inconsistenta semantic… o confuzie, o eroare de abordare… Inseamna pur si simplu ca Universul este mereu „mult mai mare”, ceea ce inseamna (vai) „mult mai infinit”, decat ne imaginesem noi pana la un moment dat, oricare moment, din sirul momentelor date in care am modelat universul…

      Desigur ca in formularea „Universul este doar un acccident, o mica imperfectiune a nimicului (neantul)” se ascunde o imperfectiune de limbaj… Mica imperfectiune a neantului este atata de mica incat tinde la zero, este un epsilon infinitezimal. Nu este 0,000000000000000001 ci 0, un infinit de zerori 1. Prin urmare neantul este perfect. Daca existenta Universului (in cazul in care exista vreun Univers) poate sa fie direct consecinta acestei imperfectiuni unice, infinitezimal mici, sau daca a fost (este) (va fi) nevoie de interventia divina pentru a cataliza manifestarea acelei imperfectiuni infinitezimal mici, dandu-i-se o amplificare infinita, devine o limita a capacitatii noastre mentale, a oricaruia dintre umanii muritori, de a imagina infinitul si nimicul. Luand in calcul existenta acelei imperfectiuni care face posibila existenta Universului am putea aluneca usor spre ideea ca a exista un moment „zero” in care spontan sau ajutata de Dumnezeu acea „imperfectiune”, acel nimic in nimic, a erupt in lume. Acel moment zero se afla in fapt la minus infinit. Teoria Big Bangului (o prostie draguta) si alte teorii echivalente nu se refera la nasteea Universului ci la niste evenimente loacale de a amplitudine foarte, foarte redusa…

      Am alunecat in aceasta stufoasa paranteza din cauza ca, vizavi de mesajul d-voastra, voiam sa invoc un alt sub-model de Univers, sub-Modelul guvernat de legile lui Murphy. Una dintre legile importante ale acelui model spune ca toate constantele trebuiesc tratate ca variabile, in special cele din manualul inginerului. Cel mai probabil ca acele constante, extrem de importante, nu sunt constante. Sunt o „intamplare” de moment, de foarte moment, care face posibila fata Universului asa cum o vedem noi acum. Spatiul (trupul universului) se afla in expansiune, fiecare „celula” de spatiu, mereu gestanta, se divide catastrofic, producand dilatatrea spatiului… Serii intregi de astfel de constante care au facut posibile fel de fel de fetze ale universului au fost distruse pe rand de aceasta dilatare nebuneasca a spatiului, in ere imposibil de imaginat… Constantele de azi, care par stabile pentru cineva care vede Universul de acolo de unde-l vedem noi, sunt in fapt extrem de rapid variabile. Abia cateva mii de miliarde de ani (practic o clipa) vor fi suficienti pentru a distruge aceste constante, pentru a instaura altele, in intamplarea Universului de a fi extrem de dinamic, care vor parea alese special pentru a face posibila alta fata a universului. Putem purta dicutia in acesti termeni numai si numai pntru ca mintea noastra este in stare sa modeleze universul (biblie, stiinta, filozofie) numai si numai pe baza unei notiuni „false”: timpul. In realitate, posibila realitate a lui Dumnezeu, Universul intampalat deja, in totalitatea sa plenar infinita si eterna, este un tot, unic, indivizibil. Timpul este doar modul in care percepem noi intamplarile din spatiu, evenimentele spatiului, dilatarea acestuia si consecinta fireasca a acestei dilatari: prezenta reziduurilor materiale, asa zisa materie…care aparent ne compune. Ca Universul este plenar infinit dar intamplat deja, este o premisa a unei alte ipoteze, aceea ca este un univers (unicul care poate exista; 0 sau 1, niciun univers sau un univers) un univers inchis. Despre un univers inchis, intamplat deja (ceea ce este in bun acord cu toate sub-modelele de univers propuse de catre om, fie pe baza determinismului, a incertitudinii (care fiind cuantica nu-i chiar incertitudine) ori modelului religios) se poate spune ca, fiind auto-continut, e ca si cand n-ar exista si ca de de fapt nu exista. Incercati sa va imaginati ca sunteti un mic corp de proba intr-o mica sfera care pluteste intr-un spatiu (euclidian daca vreti) vid, infinit, in care nu se intampla nimic, nici n-ar avea ce sa se intample. Daca ati fi in „repaus” (ce-i repausul?) sau daca v-ati misca de colo, colo cu viteze si acceleratii infinite, n-ar fi nicio diferenta, nici cea mai mica diferenta pe care s-o puteti sesiza. Ar fi ca si cum ati fi rigidizat, fixat, in neant, nemiscat. In fapt neexistand. Asa este (probabil) si Universul. Ca d-voastra. Intamplat deja, neexistand. Iluzia existentei fiind un simplu efect colateral al infinituli, ori poate al conflictului intern dintre neant si infinit, 0 si 1. Suntem la mijloc… Unde nu se poate afla nimic. 0 sau 1.

  27. d'Artagnan said

    Eu am următoarea dilemă legată de Dumnezeu, de pe poziţia unui pragmatic egocentric ce sunt: pe mine nu mă chinuie gândul dacă există sau nu Dumnezeu ( e drept că la un moment dat mă dădeam evoluţionist feroce, acum sunt mai circumspect, mi se pare destul de dificil ca o maimuţă pusă la maşina de scris să poată scrie „Moromeţii”, adică probabilitatea de a nimeri exact caracterele necesare mi se pare extrem de mică…dar mai mare decât neantul🙂 ), pe mine m-ar interesa să ştiu dacă ACEST Dumnezeu este cel descris de Biblie. Dacă ACEST Dumnezeu nu are ce face şi mă urmăreşte pe mine, acum, când scriu aceste rânduri, şi-şi râde în barbă de ignoranţa mea. Dacă EL ne ajută pe fiecare dintre noi, în orice moment, sau se ocupă doar de lucrurile mari, big, cum ar fi geneza Universului. Mă interesezează dacă Dumnezeu are pe undeva prin Universul ăsta vreo grădină ascunsă, unde să pot tolăni şi eu după o viaţă de muncă. Sau dacă chiar ne pedepseşte şi ajungem ştiţi voi unde…
    Bine, dacă este infinit, poate să le facă şi pe astea, dar mi-e greu să cred că se pierde în amănunte: adică stai miliarde de ani şi faci Universul şi brusc te apucă plictiseala şi te apuci să faci nişte no name ca noi, oamenii…
    Câteodată îmi vine să cred că există Dumnezeu, dar noi am apărut aşa, cam de capul nostru, constituind un soi de miracol chiar şi pentru Creatorul Universului. Cu alte cuvinte, suntem pe cont propriu în lumea asta…

    • ”Totaliter aliter”…

      http://sententias.org/2013/05/18/god-as-the-totaliter-aliter/

    • RALG said

      Toate ipotezele pe care le faceti sunt absolut adevarate. La fel si inversul lor.

      Prin urmare va pot garanta ca da, Biblia (oamenii care au scris Bibilia) s-a(u) straduit sa descrie acelasi Dumnezeu. Si da, Dumnezeu vede (a vazut deja) tot ceea ce se intampla (fiind intamplat deja) in fiecare clipa, pretutindeni. Fara efort. Pentru el nu exista „lucruri mari” si „detalii”, „maruntisuri”. Toate sunt la fel. El se ocupa cu Crearea Universului, eveniment care se afla plina desfasurare, se intampla ACUM. Si este, de altfel, singurul eveniment care se intampla. NIMIC altceva. Daca Dumnezeu ar scapa din vedere un singur element aparent, un singur „detaliu” (care nu-i detalliu) al acestui eveniment UNIC, aflat in plina desfasurare, atunci TOTUL s-ar duce Dracu si Crearea Universului s-ar anula.

      Dumnezeu n-a „stat miliarde de ani ca sa faca Universul”, nici macar 7 zile n-a stat. L-a facut dintr-odata, instantaneu, intr-o clipa, care se afla in curs, in curgere… Miliardele alea de ani sunt ale noastre, cu cat intelegem ca intelegem mai putin cu atat simtim nevoia de a expanda timpul.

  28. ERATA: ”Numarul de Aur. Ordine si Destin”. Asa se numeste ultima carte a d-lui I. C.

  29. „Domnule” Goe, putin ma intereseaza elucubratiile dvs. din postul de mai sus, tipice, de altfel, pentru „blogul” asta imbecil. Eu intru aici cand am chef sa rad, sa ma amuz. Ca atare, uite, iau la intamplare doua mostre de cretinism cras, debitate de dvs. de-a lungul timpului, si va rog sa le dezvoltati:

    1. Restauratia monarhica ne-ar putea indeparta, ba chiar scoate de-a dreptul din UE si din NATO;

    2. PDL-ul „s-a certat” cu „Presedintele” (nu invers, intelegeti dvs….) pentru ca nu s-a prefacut ca curvistina prezidentiala e o oama politica adevarata, cu merite incontestabile, care trebuie musai sa conduca partidul si, mai tarziu, republica; atitudine total ANORMALA (normal ar fi fost ca, dupa ce a pierdut alegerile parlamentare, PDL-ul sa se prefaca – din nou – ca e vina lui Vasile Blaga, nu a lui Traian Basescu😉, si s-o aleaga in fruntea lui pe curva prezidential-udriana, intelegeti dvs….).

    Da, da, stiu: va veti isteriza din nou, veti recurge la insulte, veti incerca cu disperare sa pareti ironic, veti pomeni cu insistenta de pretinsul dvs. „morcovel” (moaaamaaa, cat spirit!😯 ), veti mesteca aer, iluzionandu-va ca vorbiti… Si, mai ales, veti spune ca chestiunile mentionate mai sus nu sunt de actualitate. Nu conteaza: v-am spus, simte nevoia sa ma distrez putin. Deci: puteti relua si dezvolta? Va rog frumos…

    • Asa, ca sa mai radem un pic… Va multumesc anticipat.

    • A, am uitat: poate ne spuneti si cate ceva despre comunism (trecut, prezent si viitor)? Ca, la urma urmelor, asta ne-nnebuneste pe noi, nu-i asa? Multumesc.

    • RALG said

      Pata alba de non-culoare o singura speranta mai am: ca de data asta n-ai venit pe iamsul de pe Arca lui Goe atras exclusiv de mirajul existentei prin cugetare a d-nei Carmen, visand la cine stie ce concubinaj, pe batatorite cai din imemorialele trecuturi ale durerii. Tu, nu dansa. Ca pe dansa am iertat-o.

      „Eu intru aici cand am chef sa rad, sa ma amuz.” – Super tare. Si una si alta. Numai daca n-o fi cumva invers, adica ca vii aici (vii cu vii mortii cu morti) cand ai chef sa te razi si sa amuzi. Ca-ti si iese… Raspunzi in reluare cu mare intarziere intrebarii care ti-a fost adresata. Te-a macinat tare. Mult ti-a luat sa forrmulezi raspunsul si sa-ti satisfaci irepresibila pornire de a te justifica. Dar parca ziceai ca vii aici stict din aceleasi motive din care dl.Goe viziteaza fostul Decablog al muschetrilor. Nu? Iepure mic si mimetic, extras din menajeria patriei, este de neinteles de ce vrei tu sa-ti alterezi zoologia straduindu-te sa o impånezi cu atributul „politikon”. E singurul mod prin care speri sa te poti umaniza? Sau asa ai apucat… pe drumul pierzaniei… daca o cafea, un pahar de vin, un meci de fotbal, de tenis, o comedie, o dragoste, o filozofie, o partida de sex, o petrecere cu lautari si toate celelalte omenesti iti sunt straine, porti inchise, prin care nu poti evada din tine, din puscarie, macar incearca sa citesti ceva frumos, nepolitic. Parca ziceai ca-ti place scriitorul Paler (ah, numai si numai „din cauza ca” era anti-Basescu), eh, in fine. Citeste Paler. Iti recomand „Un om norocos”. Om, am zis. Ti se potriveste…

      • E interesant cum adaugati spuselor mele reale tot felul de chestii din burta dvs., sperand ca vor scapa neobservate: da, eu am scris ca nu ma uit la sport, nu beau alcool si cafea, nu fumez. Restul – „o comedie, o dragoste, o filozofie, o partida de sex, o petrecere cu lautari si toate celelalte omenesti” – sunt diversiunea dvs., operata in speranta desarta ca veti prosti tertele persoane. Stati linistit: daca am atata minte incat sa ma plictiseasca uitatul la fotbal si la tenis si sa-mi displaca profund alcoolul, cafeaua si tutunul, pentru ca eu, spre deosebire de cei care le consuma, nu sunt animat de imbecilul lor spirit mimetic si mi-am pus intrebarea daca-mi plac sau nu, fara sa le consum doar pentru ca asa am vazut la altii – nu inseamna ca nu-mi place chiar nimic. Adica, stiti si dvs. asta, dar e interesant cum sperati sa prostiti pe altii cu diversiunea asta infantila… Eu zic s-o spuneti pe sleau (daca aveti curajul): este clar ca cine nu-si iubeste „Presedintele” e o ciudatenie careia ii pute totul; e la fel de imbecil, dar mai cinstit.

        Interesanta este si aparitia recurenta, in mesajele dvs., a „morcovelului” si a „partidelor de sex”. De… Cine nu mai poate, vorbeste despre, ca doar atat i-a mai ramas. Si poate, poate, prosteste pe altii ca inca mai poate, desi sansele sunt minime: nu cred ca exista ins in blogosfera care, indiferent de opiniile politice si simpatiile sale, sa-l vada pe „dl.” Goe ca pe un campion al sexului, la orice varsta😆😆. Impresie confirmata, de altfel, si de alta aparitie recurenta in mesajele dvs.: uitatul la sport, care se pare ca va da iluzia unor ramasite de virilitate si va faceti sa va simtiti inca barbat. Atitudinea SOCATA cu care mentionati de fiecare data ca eu nu ma uit la sport este de un comic nebun; face toti banii. Se pare ca asta v-a produs un soc din care nu va veti reveni niciodata.😆

        Dar, ca de obicei, va sustrageti cu lasitate si ocoliti esentialul (v-am spus eu ca veti mesteca iarasi aer si veti pretinde c-ati vorbit): de ce nu vreti sa dati curs rugamintii mele si nu reluati si dezvoltati ideile mentionate mai sus? Ca doar le-ati emis dvs., personal. Oare va este rusine cu propriile dvs. idei? Sa fi avut o clipa de luciditate, in care sa fi constientizat ridicolul in care va complaceti? Hmmm… M-ar mira.

        • RALG said

          Draguta auto-justificare, de sic. Faceti ce faceti si cedati (fara complexe) ispitei de a da explicatii. Bravo. E bine ca n-aveti complexe.

        • N-are rost sa repetati pana la greata aceleasi prostii: autojustificarile (fara cratima), explicatiile… Eu nu fac decat sa va demasc diverisunile si minciunile.😉 Sau sa arat ce tampenii debitati. Cum doriti.

        • RALG said

          „Eu nu fac decat sa va demasc diverisunile si minciunile.😉 Sau sa arat ce tampenii debitati.” – Alta justificare… Daca simtiti nvoia sa demascati diversiunile si minciunile inseamana ca nu-s evidente. Si daca nu-s evidente inseamana ca apar asa ca urmare a judecatii d-voastra. Iar judecata d-voastra… In sfarsit… Dar care ar fi rostul acestei demascari? Pe cine vreti sa salvati de la caderea in plasa acestor minciuni, diversiuni…? Poate pe d-voastra insiva… Tttt. Sau sa aratati ce tampenii debitez. E clar. Va ocupati cu tampenii. Si mai si recunoasteti. Bravo. Alta lipsa de complexe. Va ocupati si d-voastra cu ceva, ca sa existati… Si nu primesc in schimb nicio recunostinta, acolo.

        • Bietul de dvs., ne aratati o data-n plus ca nu stapaniti bine limba romana si habar nu aveti sensul anumitor cuvinte. Sunt „bigot” si ma „justific”. Va iluzionati, fie si macar o clipa, ca mai crede cineva in tembelismele astea, in afara de dvs. insiva, care le-ati repetat atat incat ati reusit sa va autoconvingeti?😆 Creati o impresie lamentabila. Nu numai mie, stati linistit. In general.

        • RALG said

          Desigur ca nu crede nimeni ce spun.😉 Iar acesta (va) este cel mai bun motiv pentru a depune munca de a demasca diversiunile si minciunile la care ma dedau. Paradoxul Iepurelui de Martie. Probabil ca urmare a sucesului cu care demascati diversiunile d-lui Goe, pe care oricum nu le crede nimeni, ati ajuns sa fiti considerat o geoarsa comica si printre amicii de pana mai ieri. Sigur, asa este, creez o impresie lamentabila. Si asta nu doar iepurelui ci tuturor celorlalte amimalute care s-au confesat in acest sens iepurelui. In general. Si uite asa am ratat esentialul: sa fac o impresie frumoasa faunei. Ratare pe toata linia.

      • Pana la urma, in ce tara traiti: Franta, Olanda, Suedia? Eu inclin spre una din ultimele doua. De ce nu ne spuneti? De ce folositi IP-uri anonime si, uneori, adrese de e-mail false, cand comentati pe alte bloguri? De ce nu va dati numele real? Sunteti las? Credeti ca va veni cineva din Rromanica sa va aplice o corectie corporala?

        P.S.: Va rog din suflet, nu lasati aceste intrebari sa va deturneze de la misiunea dvs.: reluarea si dezvoltarea ideilor expuse mai sus. Hai, va rog eu! Nu fiti rau! Ce va costa?!

        • RALG said

          D-le Pârjane n-o sa sugerati acuma ca sunteti atat de lipsit de luciditate incat chiar credeti despre d-voastra insiva ca ati fi un interlocutor valid sau ca ar putea existe ceva anume, acolo, cat de cat, care sa va indreptateasca sa fiti tratat astfel, macar in mod formal… Sunteti aici sa va radeti si sa amuzati… in deplina libertate… Ma bucur sa va am… Nu va cer (nimic) altceva. Fiti ceea ce sunteti dar evitati stereotipurile, repetitiile… rutina, cliseele… Ah, cred ca, practic, sunt pe cale sa va interzic existenta… Scuze, never mind…

        • Regret ca lasitatea nu va permite sa reluati si sa dezvoltati acele idei, salutare pentru Romania. Si ca aceeasi lasitate va opreste sa explicati de ce operati pe net la adapostul anonimatului ABSOLUT. Pacat…

        • „D-le Pârjane n-o sa sugerati acuma ca sunteti atat de lipsit de luciditate incat chiar credeti despre d-voastra insiva ca ati fi un interlocutor valid sau ca ar putea existe ceva anume, acolo, cat de cat, care sa va indreptateasca sa fiti tratat astfel…”

          Dar de ce nu? Daca dvs. ati avut TUPEUL nemarginit de a va proclama pe „Deca(b)logul muschetarilor” „interlocutor”, cu toate literele, si inca AL MEU (😉 )… Puteti sa ne explicati cum vine asta? Cum imi puteti fi interlocutor, fara ca eu sa va fiu, la randul meu?😉 Vedeti bine ca asta e dooar o scuza… Haideti, reluati si dezvoltati! Fara jena! Suntem numai noi…

        • RALG said

          N-ati inteles d-voastra bine (pentru ca n-aveti deloc simtul umorului). Nu va sunt interlocutor nici macar in fraze scoase din context. Ma induioseaza speranta serioasa si cheia in care ati preferat sa cititi mesajul meu, pe care-l invocati ca pe sfintele moaste. Deci d-le Parjane,nu, nu suntem interlocutori. Suntem simpli parteneri de harjoana.

        • Am inteles perfect. Stiti foarte bine. Faptul ca acum incercati cu disperare impacarea imposibila a doua enunturi diametral opuse de-ale dvs. nu va face decat si mai penibil.

          Iau act de refuzul dvs. incapatanat si las de a relua si dezvolta (fara indoiala, de rusine) niste „idei” emise de-a lungul timpului.

        • RALG said

          Faptul ca acordati o atentie sistematica, constanta, „ideilor emise de-a lungul timpului” (ca-cititor fidel), este induioasatoare in sine. Faptul ca interpretati totul in cheie fixa, cheia redusa a Iepurelui de Martie, nici nu mai conteaza. Ceea ce declarati cu atat mai putin ar putea conta. Importanta ramane intuitia care va indeamna sa aveti o contributie constanta aici pe Arca lui Goe. Va aflati indubitabil in disputa interioara: intuitia contra ego. Ego, este târât de catre intuitie aici, dar avand o gura mare o face pe aceasta albie de porci: „Ce faci ma dobitocule un-te duci? Iar te duci sa te faci de rahat pe Arca lui Goe? Macar taci darcului din gura si lasa sa vorbesc eu”. Si uite asa apar mesaje pârjaniene pe Arca lui Goe.

        • Nella said

          Hannah Smith s-a sinucis vinerea trecută după a fost subiectul mai multor comentarii injurioase pe site-ul ask.fm, unde adolescenta a solicitat ajutor pentru problemele cu o eczemă și cele legate de faptul că avea obiceiul să se rănească singură.

          Printre reacțiile postate pe site la comentariul Hannei se numără unele extrem de violente, internațiunii spunându-i adolescentei să se sinucidă pentru că astfel lumea ar fi mai fericită.

          Cu o zi înainte de a se sinucide, Hannah a postat un comentariu pe internet, în care spunea că „deși crezi că vrei să mori, de fapt îți dorești să fii salvat”.

          “Nimic nu sugera ceea ce avea să se întâmple. Trebuia să meargă să se tundă și apoi la un concert tribut Pink Floyd. E o tragedie. A făcut chiar și curat în camera ei înainte să se sinucidă”, a declarat mama vitregă a fetei.

          Tatăl fetei se întreabă câți adolescenți trebuie să mai moară din cauza comportamentului abuziv și inconștient al unor oameni care se ascund în spatele unor identități false.

          “Acești oameni bolnavi, care-și ascund identitatea în mediul online, pur și simplu abuzează de acești adolescenți vulnerabili. Trebuie luate măsuri pentru ca nicio altă familie să nu mai treacă prin așa ceva. Acești „batauși” trebuie să înțeleagă că acțiunile lor distrug vieți. De ce atunci când oamenii sunt agresați și hărțuiți pe rețelele de socializare nimeni nu ia măsuri”, se întreabă David Smith.

          Moartea Hannei Smith nu este prima sinucidere a unui adolescent după ce a fost hărțuit și agresat verbal pe site-ul ask.fm. Din septembrie anul trecut și până în aprilie, cel puțin trei adolescenți s-au sinucis din motive similare.

        • RALG said

          @Nella – Sper ca nu sugerati cumva ca ceva din aceasta gama, sau inrudita, s-ar putea intampla pe aici Arca lui Goe sau pe aproape. De altfel singurul „adolescent” de aici aici este dl.Goe, personajul, iar dansul nu-i in pericol sa se sinicida din cauza sicanelor la care este supus. Iar daca se sinucide, paguba-n ciuprci. Cu atat mai bine. Cream altul mai de soi. De altfel daca ne amintim bine dansul s-a mai sinucis o data dar tot n-am reusit sa scapam de dânsul.

          Presupun de asemenea ca agresivul iepure nu mai este adolescent de multa vreme, asa ca n-o sa ajunga sa-si taie urechile ca Van Gogh… dupa cine stie ce harjoane virtuale…

  30. @RALG.

    Este cum am bănuit. Tocmai am verificat.Recunosc Capcana.

    Nu mai tine. Cu mult drag, nu cad în ea.

    Asadar…inventați altceva.

    • RALG said

      N-am nici cea mai vaga idee la ce va referiti. Probabil ca este ceva ce decurge din niste asteptari nepotrivite pe care le aveti. Sper sa le lamurim.

  31. „Iau act de refuzul dvs. incapatanat si las de a relua si dezvolta (fara indoiala, de rusine) niste “idei” emise de-a lungul timpului.”

    Pacat. Ne-am fi putut distra. Am fi petrecut o seara agreabila.

    • RALG said

      Mi-ar parea sincer rau sa aflu ca n-ati avut o seara agreabila. A noastra a fost cat se poate de agreabila. Am asistat la un spectacol dragut improvizat de catre cineva incapatanat si cu urechi mari. Ceea ce nu-i putin lucru pe o arca menita special sa salveze asemenea exemplare.

      P.S. Dar de ce veniti sa propuneti teme de dezbatere pe Arca lui Goe? Nu mai aveti chiar nicio trecere pe fostul Decablog al muschetarilor? Tttt. Pai atunci de ce nu va faceti blog?

  32. Sincronicitate, acauzalitate, un exemplu:

    Scriu la o carte despre conversia de perspectiva, o schema de autor și de receptor de text, o schemă a dinamicii opuselor.

    Imi reciteam notele la I PCulianu.
    Tocmai cele despre știință și religie. Aceeași problemă ca aici. In același timp, fără nici o lrgătură de cauză-efect. O frumoasă ”întâmplare”.

  33. http://www.openculture.com/category/religion

    • RALG said

      Va multumesc pentru mesaje, pentru comentarii, pentru rabdare, pentru insistenta. Am nevoie sa ma odihnesc cateva zile de d-voastra inainte de a comenta in pace propunerile de discutie pe care le faceti. Va multumesc pentru intelegere.

      • Pot întelege asta, cand mi se spune pe un ton onest.

        Si…imi cer scuze, dumneavoastra si vizitatorilor dvs., pentru faptul de a vă fi inoportunat.

        • PS. Mi-ar mai folosi mult să știu câte zile ar trebui să nu mai postez nimic.
          Promit să respect cu sfințenie convenția.

        • RALG said

          Poate ca am avut un ton „onest” dar cu siguranta ca n-am avut o exprimare „clara”. N-ati oportunat in niciun fel, nicio clipa. D-voastra personal nu aveti nicio interdictie, nicio constangere sugerata aluziv sau exprimata pe sleau nu va vizeaza si n-ar trebui sa fie presupusa in mesajul meu. Puteti adauga mesaje, comentarii, replici, liber, ca si pana acum fara retinere. Faptul ca noi (dl.Goe) nu vom propune in schimb comentarii care sa acopere (din punctul nostru de vedere) 100% integral, necesarul de „reactivitate”, vizavi de acele presupuse comentarii ale dv., n-ar trebui sa influenteze deloc modul in care dati curs ispitei de a comenta pe Arca lui Goe. Speram ca nu-l vizati prin comentariile d-voastra exclusiv pe dl.Goe ci ca va adresati unui public mai larg, acceptand si incurajamd eventuale feedback-uri de la oricine altcineva. Neobisnuitul meu mesaj n-a urmarit decat sa reduca numarul presupunerilor pe care le-ati fi avut de facut remarcand diminuarea reactivitatii fata cu comentariile d-voastra. Nu stiu daca tonul acestui nou mesaj va apare cat de cat onest, dar sper ca macar este mai clar.

        • Da, e clar, e onest.

          Voi fi si eu. Mă voi stradui și eu să fiu clară.

          1. Nu va vizez pe dumneavoastra exclusiv.

          2. Nu ma deranjeaza daca nu veti mai avea vreme să răspundeți comentariilor mele.

          3. Ceea ce m-a facut sa ma simt inoportuna a fost evaluarea in care era vorba de ”alunecarea” mea spre condiția de troll, combinata cu sintagma”sunt obosit de d-voastra”. Ce să fac daca nu rezist tentației de a integra fragmente de discurs. E o boala…de exeget.

          4. Voi fi brutal de sincera. Dupa ultima discutie cu dvs. m-am simțit si eu extrem de obosita. In cursul nopții, mi-am speriat sotul. Am cascat fara oprire vreun sfert de ora. El credea ca sunt treaza. Nu eram. Mintea mea, obisnuita cu ț metode de ”refacere” a pornit singura una, incorporata ca soft.

          4. Va fi o bucurie pentru mine sa mai scriu cate ceva pe aici, fara a astepta ca dvs. ori altcineva sa-mi raspunda. Dacă lucrul se va întâmpla, va fi o bucurie în plus, un bonus.

          Multumesc din suflet pentru acest raspuns al dvs. Pentru efort, sinceritate, claritate.

  34. Radu Humor said

    Încă o întrebare ( ca un semn !) :
    De ce n-o fi vrut A.N să apară pe blogul lui acest text ?! :

    Radu Humor
    august 6, 2013 la 5:52 pm
    Iată şi aici o mostră de disperare :

    SCRISOARE DESCHISĂ PENTRU VICTOR PONTA
    Cetăţene Victor Ponta,
    Îţi scrie cetăţeanul Ion Mierlici, colonel în rezervă, fost comandant al U.M 01027 şi al Garnizoanei Piatra Neamţ în perioada 1996 -2005, pe care decidentul politic l-a obligat să treacă forţat în rezervă, alături de alte zeci de mii de cadre militare, prin desfiinţarea unităţilor pe care le-am servit cu devotament, ca voi astăzi să vă mândriţi că sunteţi membri cu drepturi depline în NATO.

    Ce ştiţi voi măi civilior ce înseamnă viaţa de militar si ce sacrificii presupune? Noi avem un jurământ sacru faţă de ţară şi popor, pe când voi vă lăfăiţi în huzur şi-i persiflaţi pe amărâţii de români. În 23 de ani, toţi care v-aţi succedat la guvernare aţi devalizat economia naţională, aţi înstrăinat bogăţiile strategice, de care depindea viitorul nostru şi al celor care ne vor urma şi ne-aţi transformat în colonie şi piaţă de desfacere a Bruxelles-ului. Toţi politicienii sunteţi nişte ipocriti. Minciuna este idealul vostru, ca să prostiţi şi îndobitociţi pe cei care vă aleg şi sunt “săraci cu duhul“.

    Toţi aţi profitat în campania electorală de analfabetismul, credulitatea, starea cruntă de sărăcie în care trăiesc şi implicit de mituirea lor de către toate partidele, precum şi de propaganda făcută în biserici în favoarea voastră de prelaţii, troglodiţii, dracii reali în aceasta unică lume, ca voi, ipochimenilor, să fiţi votaţi de “prostime“, iar pe timpul mandatului să elaboraţi legi care să vă apere scopurile mârşave, atât ale voastre cât şi ale celor apropiaţi vouă.

    Cum puteţi voi, măi mincinoşilor, să priviţi în ochi pe cei pe care i-aţi amăgit în timpul campaniei electorale? Pe voi, cei din USL, v-am votat şi mi-am pus toată speranţa, alături de celelalte milioane de concetăţeni, că o să aduceţi o schimbare în bine pentru români şi că o să le redaţi demnitatea terfelită de nemernicii portocalii. M-ai înşelat şi ne-ai înşelat.

    Tu eşti omul lui Băsescu şi joci la “două capete“. Ai reevaluat-o pe Koveşi, aşa cum l-ai reevaluat şi pe cumatul tău Oprea, doi indivizi pe care românii îi detestă. Ai promis împreună cu Antonescu că imediat ce veţi prelua Puterea o să repuneţi în drepturi cadrele militare cărora li s-a furat din pensia legal câştigată. Află măi Ponta că în timp ce tu te lăfăi în bogăţie, mie mi-au furat din pensie 834 de lei şi am o pensie mai mică decât un subofiţer şef de depozit, în condiţiile în care am o vechime întregită în muncă de 38 de ani, am comandat toate structurile dintr-o unitate militară şi am fost comandant de unitate militară şi de garnizoană timp de 9 (nouă) ani. Am instruit şi educat împreună cu subordonaţii mei zeci de mii de oameni şi am manageriat valori de sute de milioane de euro în calitate de comandant.

    Tu ce ai făcut? Ce ai comandat şi manageriat? Cum ai obţinut averea şi ai devenit parlamentar? De unde ai avut bani pentru campanie?
    Eu am muncit o viaţă şi nu sunt bogat, pentru că sunt cinstit, am onoare şi demnitate, la care nu renunţ atâta timp cât sunt în deplinătatea facultăţilor mintale. Şi mai află că în fiecare lună plătesc 1500 lei rate la bănci şi îmi cumpăr medicamente străine necompensate în valoare de cel puţin 500 lei lunar. Mai află, cetăţene Ponta, că sunt insulinodependent, fac dializa de 3(trei) ori pe săptămână, am probleme cardiace grave, poliartrită reumatoidă gravă, gută în stadiu avansat, adenom de prostată grav, dar nu cerşesc mila ta şi a ticăloşilor de parlamentari.

    EU O SĂ SUPRAVIEŢUIESC ÎN PUŢINUL TIMP CÂT ÎL MAI AM DE TRĂIT, PENTRU CĂ AM O FAMILIE MINUNATĂ, CARE ESTE TRUP ŞI SUFLET ALĂTURI DE MINE.

    Toţi sunteţi penibili şi jucaţi aşa cum vă cântă marinarul. Aţi devenit slugile matelotului pervers şi sclavii jigodiilor de la Bruxelles şi ai bandiţilor de la FMI. Ai făcut ceva pentru redresarea economiei şi crearea de locuri de muncă pentru săracii României? Dimpotrivă, ai trimis în şomaj mii de oameni, condamnându-i la foamete. Eşti mai rău decât … de Boc! În 2016 românii o să vă dea lovitura de graţie celor de la PSD şi o să aveţi o soartă cumplită, aidoma ticălosilor băsişti. Să vă fie ruşine, sunteţi mai rău decât ticăloşii portocalii. Ştii ce eşti tu ? Un arivist însetat de putere. Calci peste toate principiile de bun simţ şi-i trădezi pe cei apropiaţi, pentru a-ţi atinge scopurile meschine. Eu nu mai am mult de trăit, dar până când voi muri, vă urăsc pe toţi parlamentarii din adâncul sufletului meu, exceptând pe deputatul Ioan Munteanu, un OM de mare valoare şi un MARE ROMÂN, concitadinul meu şi pe senatorul Corneliu Dobriţoiu, militar desăvârşit şi un PATRIOT ADEVĂRAT.

    Din moment ce îl ai lângă tine pe trădătorul reevaluat Oprea, cumătrul tău, pentru mine şi foştii mei subordonaţi, eşti NIMENI. Să-ţi fie ruşine! Eşti penibil !

    De când ai reevaluat-o pe Koveşi şi te-ai compromis total, când apari pe ecran, schimb canalul, ca să nu fac atac de cord.

    Îţi scriu şi adresa mea: ION MIERLICI, Strada Iulian Antonescu, Nr. 8 , Bloc T8, Scara A, Etaj1, Ap.4, Piatra Neamţ, Judeţul Neamţ, Telefon 0722558034.

    Fără niciun respect, colonel (r) Ion Mierlici

    Piatra Neamţ

    Comentariul tău e în așteptare.

  35. d'Artagnan said

    Deci şi eu sunt Universul, şi eu sunt Dumnezeu…eu, o fărâmă de neant din infinit!!
    Dumnezeule, Doamne!!

    Nu cred că sunt pregătit pentru un asemenea rol, nu ştiu dacă mă linişteşte chestia asta. Cei mai mulţi dintre noi doresc să trăiască cu certitudinea că există CINEVA, deasupra, ACOLO, nu AICI, separat, care să aibă grijă de ei. Şi să fie şi mai bun decât Dumnezeul altora, să fie încântaţi că au ales(!?) pe cine trebuie sau au fost selectaţi de cine trebuie, într-un cuvânt, că au tras lozul câştigător. Un pic de infatuare.

    Cum ar fi de exemplu, atunci când mi-e greu şi am nevoie de ajutor divin , să mă apuc să mă rog:” dArtagnan,Dumnezeul meu, ajută-mă te rog şi promit să mă duc în fiecare duminică la biserică!” Ar fi aiurea. Pe undeva.
    Ca să nu mai spun că în alte vremuri aş fi sfârşit pe rug pentru blasfemia asta.
    Pe de altă parte, faptul că sunt Universul n-ar fi chiar o noutate pentru mine, ştiu de mult că-s făcut din pulbere de stele.

    • RALG said

      Probabil ca felul in care ajungem sa intelegem si sa acceptam, macar din cand in cand, ca nu exita motive sa ne ingrijoram, fie ce-o fi, nu este prea important, fie ca agnoasele ne sunt atenuate prin intermediul ideei unui Dumnezeu de Sus care are grija (eventual selectiv) de tot ce trebuie, fie prin meditatie si yoga, fie „intelegand” felul fizic prin care fiecare flecustez este integrat plenar si armonios – fara frontiere – in Universul cel UNU. Grijile noastre sunt inutile. Cineva sau ceva are grija sa se intample numai si numai ce trebuie sa se intample. Nimic altceva. Va propun sa revedeti:

      • d'Artagnan said

        Cineva sau ceva…interesant…am vrut să pun şi eu o întrebare, nu ştiu dacă era esenţială sau neesenţială, nu-mi dau seama nici dacă este cât de cât importantă: Dumnezeu este ceva sau cineva?

        • RALG said

          Depinde exclusiv de cui adresati intrebarea.

        • RALG said

          Faptul ca Cineva ne-ar considera potriviti pentru a ne adresa o asemenea intrebare este deja Ceva. Pentru noi, oricum, de la un punct incolo mari deosebiri intre Ceva si Cineva nu exista. Oricand un „cineva” poate fi un „ceva” si invers. Terminologie, gramatica, iluzii. Dumnezeu este exact ceea ce, cum si cât Credeti d-voastra ca este.

        • INTJ said

          Dumnezeu este exact ceea ce, cum si cât Credeti d-voastra ca este.” … adica-i incomunicabil … iar orice dialog referitor la acest subiect se poate reduce la incercari redundante de comunicare sau, mai rau, la puerile batalii intre ego-uri. chiar crede cineva ca sufletul cantareste 27 (sau 21, dupa unii) de grame?

        • RALG said

          Notiunea respectiva nu-i „mai incomunicabila” decat alte notiuni… Se pastreaza in aceeasi marje de comunicabil-incomunicabil, care afecteaza orice proces de comunicare. Faptul ca si dialogurile referitoare la acest subiect se pot reduce la incercari redundante de comunicare sau, mai rau, la puerile batalii intre ego-uri (ca toate celelalte), este mai suparator, mai evident si mai incarcat de dramatism, deriva din importanta notiunii respective. Sa luam de pilda altceva, bunoara o bucata de paine, sau o albina, ori o cegârla. O bucata de paine este (intotdeauna) exact ceea ce, cum si cât Credeti d-voastra ca este. Nimic altceva. Despre asta insa v-ati putea imagina cu mai multa usurinta ca EU-interlocutorul am exact aceeasi perceptie cu d-voastra. Ei bine va asigur ca n-am. Iar acest enunt este incarcat de incomunicabilitate.

          P.S. Nu, sufletul nu cantareste 27 de grame. Nici de miligrame. Nici de pico-grame. Nu cantareste.

        • INTJ said

          mea culpa: parte din mine a vrut sa raspunda (si asa s-a nascut acest reply pueril).

      • d'Artagnan said

        Probabil că dacă fiecare dintre noi ar putea să facă, să zicem pe la 18 ani, o călătorie iniţiatică scurtă în spaţiu pentru a putea vedea acest palid punct albastru în imensitatea spaţiului cosmic, probabil că am privi viaţa cu alţi ochi, probabil că lumea ar arăta altfel.
        Acum, dacă vedem doar 50mp de pământ de la înălţimea noastră, nu putem avea decât o vedere îngustă.

        • RALG said

          Probabil ca intr-adevar asa ar fi mai simplu. Tot probabil este si ca lucrurile ar putea fi potrivite si altfel. La urma urmei nici Carl Sagan n-a calatorit in cosmos. A facut scurta călătorie iniţiatică in mintea sa. Un cosmos comparabil cu Cosmosul.🙂 Am citit insa (cunoastere livreasca) despre faptul ca toti acei privilegiati care au avut ocazia sa vada Pamantul de undeva din spatiu, fara execeptie, au simtit, privind Sfera Albastra, o emotie noua, speciala, pe care o descriau ca fiind un puternic atasament, senzatia de apartenenta la acel ceva care era Planeta natala.

        • @ Dartalian

          „Deci şi eu sunt Universul, şi eu sunt Dumnezeu…eu, o fărâmă de neant din infinit!!
          Dumnezeule, Doamne!!

          […]

          Cum ar fi de exemplu, atunci când mi-e greu şi am nevoie de ajutor divin , să mă apuc să mă rog:” dArtagnan,Dumnezeul meu, ajută-mă te rog şi promit să mă duc în fiecare duminică la biserică!” Ar fi aiurea. Pe undeva.
          Ca să nu mai spun că în alte vremuri aş fi sfârşit pe rug pentru blasfemia asta.
          Pe de altă parte, faptul că sunt Universul n-ar fi chiar o noutate pentru mine, ştiu de mult că-s făcut din pulbere de stele.”

          Modul in care te izmenesti non-stop, te dai in stamba, te rasfeti este de un ridicol fara margini. Esti exact genul de idiot care e convins ca este inteligent si SIMPATIC. Daca ai constientiza, macar o clipa, ce impresie le faci indivizilor cu un coeficient de inteligenta normal, te-ai ingrozi. Pentru ca ti-ai da brusc seama ca nu ai NICI CEA MAI MICA sansa de a trece drept destept sau simpatic in ochii lor. Pai, bai prostalaule, un ins suficient de oligofren incat sa-i suga pula non-stop lui Traian Basescu, cu cea mai sincera convingere, cu cea mai curata idolatrie, cu cele mai bune intentii, un ins suficient de retardat incat sa creada TOT ce-i spune „Presedintele” si sa preia de-a gata, mot-a-mot, fara nici cea mai mica teama ca ar putea parea un simplu automat decervelat, conectat la unitatea centrala de la Cotroceni, TOATE formulele cretine lansate de acesta – politistii care si-au aruncat chipiele in curtea palatului prezidential au batjocorit, astfel, stema nationala (Dumnezeule, cat infantilism!!!), guvernul Ponta opereaza o „restauratie” (o revenire la epoca de intuneric dinaintea „reformelor” basite), suspendarea idiotului national a fost o „lovitura de stat”, rezultate finale si oficiale ale recensamantului sunt irelevante, caci „recensamantul a fost boicotat la indemnul USL” etc., etc., etc. – , un ins suficient de handicapat mintal incat sa-si faca un „blog” exclusiv de pupat in cur Basescul, fara nici cea mai mica jena, un ins suficient de cretin incat sa se uite la Plesu ca la a opta minune a lumii, sa-i preia textele pe „blogul” lui cu religiozitate, ca si cum ar spune… de fapt, nu, nu ca si cum ar spune, chiar spunand: „Iata dovada ca am dreptate, sugandu-i pula lui Basescu: o face si chiar insusi marele Andrei Plesu. Deci, nu gresesc. Nu ma pot insela”, un asemenea ins, asadar, NU ARE CUM sa treaca drept inteligent, simpatic, normal in ochii oamenilor normali.

          Daca adaugam la asta si faptul ca, asemenea muuultor retardati basiti, negi cu vehementa c-ai fi basit sau ca ai avea un „blog” basit, desi o lume-ntreaga te poate vedea zi si noapte cu botul in curul Providentialului, mancandu-i fara nici un fel de complexe cacatul proaspat, inca cald, chiar inainte sa apuce sa atinga pamantul, si desi, pe de alta parte, n-ai scris NICAIERI, NICIODATA, IN NICI O PRIVINTA, ca „Presedintele” a gresit sau ca USL-ul a avut dreptate, scarba publicului este garantata. Basitii care se marturisesc ca atare fac fac scarba. Basitii care n-au nici macar curajul sa se recunoasca ca atare, in ciuda tuturor evidentelor, provoaca si mai multa scarba.

          In aceste conditii, cum iti poti tu inchipui, chiar si o fractiune de secunda, ca poti insela cu pretentiile tale de ins inteligent si simpatic pe oricine altcineva, in afara coreligionarilor de cult basit? Cum poti tu sa crezi, fie si o clipa, ca tu, care ti-ai gasit un erou, un Dumnezeu pe scena politica damboviteana, poti parea normal in ochii celor suficient de normali incat existenta unui Dumnezeu in fauna politica autohtona sa nu fie pentru ei decat o halucinanta, caraghioasa si evidenta contradictie in termeni si care, ca atare, au atata minte incat sa nu idolatrizeze nici un politician?

          Straduintele tale de a le parea inteligent si simpatic inteligentilor sunt ca eforturile unui lepros care-si paraseste leprozeria si intra in oras, strigand: „Priviti-ma! Sunt sanatos! Sunt ca voi!”. Crezi ca vei obtine altceva decat dezgust, teama si gol in jurul tau (vezi ultima fuga de pe „blogul” tau, cea a domnului Nimeni, care si-a declarat explicit saturatia de basoi, insotita de rugamintea de a-l scoate din blogroll si de strigatele tale stas, mincinoase si disperate: „Pe acest blog nu sunt basoi”)?

          Tu esti prototipul idiotului fericit in idiotismul lui si inca si mai fericit ca traieste sub conducerea „Presedintelui” fara pata pe care i l-a furnizat Providenta. Si ti-ai gasit aici, pe „arca”, un alt idiot, cu care te firitisesti gangurind fericit. Doi idioti, fericiti ca, dupa multe esecuri, huiduieli si banari de pe diverse bloguri, au gasit in sfarsit pe cineva care sa-i stimeze, „dialogheaza” si se firitisesc reciproc. Peninilul e infinit.

          Ti-am mai scris eu, pe „blogul” tau: pe Traian Basescu m-as multumi sa-l bag in puscarie. Pe basitii ca tine i-as omori. Fara nici cea mai mica remuscare. Sunteti forme de viata inferioare si irationale, care nu au de ce trai, dar fac mult rau. Buruienile trebuie smulse.

        • RALG said

          @Iepurele de Martie – Hai sa mori tu!

          Amice te comporti ca un stingator de incendii: faci spume. Ce (te) arde? Incearca sa intelegi ca (1) simplul fapt ca Radu Parjan emite enunturi prin care descrie profilul cuiva nu-l poate aduce pe acel cineva in acel profil, oricat ai repeta si oricat de mult ti-ai dori din inimioara ta cea repede batatoare, si ca (2) ideea ca ar fi indreptatite evaluari valorice ale unor indivizi pe baza eventualelor lor optiuni politice este este bestial de stupida, adica gresita, falsa… Ideea in sine este asa, insa incapatanarea de a utiliza consistent, obsesiv, asemenea criterii denota grave carente de identitate. Daca acesta a ramas singurul criteriu prin care te identifici si din acea pozitie iti identifici amicii si inamicii, valoarea si non-valoare etc, esti pierdut, irecuperabil, mort deja, un cadavru imputit care pluteste pe apa de colo,colo si impute malurile pe care ajunge intamplator purtat de curenti. Du-te ma-ta-n cur si viziteaza un pshiatru. E gratis pentru tine, un serviciu platit de catre statul socialist din banii contribuabililor.

          P.S. In speta de fata esti pur si simplu deraiat departe de orice realitate. D’Artagnan este, in general, un tip simpatic si plin de umor, care exprima sincer si onest preocupari firesti ale oricarui om normal. Nu este nimic ridicol si fortat in mesajele sale on topic pe acest topic. Indivizii aia pe care-i invoci de zor afirmand ca ar avea o impresie proasta despre D’Artagnan exista doar in capul tau pentru a umple vidul de acolo. Ridicol este mesajul tau incarcat de ura. Ridicol si abuziv. O muratura acrita, un rateu al speciei ca tine, nu este in masura sa faca aprecieri despre ridicolul altuia.

          P.P.S. Iepurele de Martie este un tip inteligent, informat, dragut, onest, super-lucid, abil, capabil sa sa sesizeze imediat esentialul. Prin urmare comentariul meu de mai sus a fost scris doar pentru ca m-am simtit obligat sa fiu solidar cu „basistul” D’Artagnan.

        • „Prin urmare comentariul meu de mai sus a fost scris doar pentru ca m-am simtit obligat sa fiu solidar cu “basistul” D’Artagnan.”

          Nu, „domnule” Goe. Nu pentru ca v-ati simtit obligat sa fiti solidar cu basitul (nu cu „basistul”, cum scrieti dvs.) Dartalian ati scris mesajul de mai sus, ci pentru ca v-ati simtit vizat in mod DIRECT, pentru ca STITI ca mesajul meu va descrie PERFECT si pe dvs.😉 Si, atunci, ati cedat, ca de obicei, tentatiei irepresibile de a va justifica si, printre injuraturile obisnuite, ati trecut la explicatii. Nu tine. Nu convingeti pe nimeni, in fara coreligionarilor de cult basit. Induiosator, dar ineficient.

        • RALG said

          @Iepurel de Martie – Da intr-adevar, asa este. Aveti dreptate. De asta l-am scris. Asta am si vrut sa spun. Ca doar nu mi-as fi exprimat solidaritatea cu un „basist” daca n-as fi fost si eu exact la fel, ci, bunoara, solist vocal. Iar pentru d-voastra, din motivatile (reale sau imaginare) cu care sunt scrise niste texte, decurge imediat valoarea de adevar (si in general valoarea) acelor texte. Cunoscand motivatia nici nu mai trebuie sa cititi textul, iar cunoscand semnatura nici motivatia nu mai e necesara. Prin urmare, ce s-o mai lungim, aveti toate „argumentele” linistitoare care sa va asigure ca mesajul meu este gresit, indiferent ce-oi fi scris eu acolo. Moarte lui D’Artagnan si clicii lui.

  36. @INTJ

    Eu cred ca Dumnezeu este de trăit, ca o experiență altfel decât cele de toate zilele.
    Starea interioară e de mare liniște, calm, bucurie. Seamănă cu starea de inspirație, sau chiar este și stare de inspirație.
    Fiind experiență concretă, e tare greu de pus în cuvinte, asa e. dar o recunoști, știi ca asta e. Cum stii? Asta e un mister. Iar misterele le accepți, că nu prea ai cum le demonta.

    Ateii convertiți povestesc de miracole pe care le-au trait:

    http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Andre%20Frossard%20-%20Dumnezeu%20exista.htm

    Eu una, fara a fi o ”creștină practicantă” in sensul dat sintagmei de institutia bisericeasca, n-am nevoie de miracole spre a-l trăi.

    Il mai simțim atunci cand, loviți de cine știe ce copită a vieții ne credem la pământ, iar din interiorul nostru ceva ne ridică, ne face să acceptăm și ziua de miine, să căutăm alte soluții.

    Da, e tare greu de pus în cuvinte.

    Cât cântărește sufletul? Ce-mi pasă! Cum să probezi imaterialul cu argumente materiale? Și ce sens ar avea?

    • INTJ said

      ce inseamna „liniste”, „calm”, „bucurie” … in absenta restului? eu nu stiu. ceea ce stiu insa e ca „altfel decat cele de toate zilele” nu-i decat rezultatul comparatiei unor informatii „recente” cu altele „mai vechi” (care, fiind vorba de rememorari, sunt implicit „mai prelucrate”) … iar de aici deduc ca „altfel” e de fapt sinonim cu „acum” … iar asta transforma „Dumnezeu este de trăit, ca o experiență altfel decât cele de toate zilele” in „Dumnezeu este de trăit, ca o experiență de toate zilele”. dar desigur, cum spunea si RALG, perceptiile difera … deci nu luati de bun ce-am scris eu, pastrati-va propria perceptie.

      • Mereu ai ”percepții” ( că n-am altă vorbă) de toate zilele si unele altfel. Din copilărie și până acum așa a fost.

        Când eram studentă nu prea mă orientam în București. Se mai întâmpla să mă rătăcesc, era noapte. Simțeam că ceva ”veghează” asupra mea, găseam o solutie să ajung într-un loc sigur.

        Simt asta mereu când dau de greu. Un calm urias, idei de ”salvare” care vin de la sine.

        Lucrez la ceva. Clic…și incep să curgă ideile, abia le pot reține ori nota.

        Lucrez cu un client. ”Simt” ce e de făcut, ca și cum ceva, cineva, ne duce pe același flux, spre ”solutie”.

        Stau și ascult gradina. Ceva începe ”sa cânte” in mine.

        Merg pe stradă, e multă lumină, mă las purtata si mă simt ca si cum nu am greutate, ca si cum am nevoie doar de un minim efort spre a mă mișca.

        Am vegheat o persoană dragă in timpul primei nopți după moarte. Liniștită, ușoara, cu gândul că ajut acel suflet să plece în liniste,fara durere, cu o stare”nepământeană”.

        Ce să mai spun, multe ar mai fi de spus.

        In clipe de gratie simt sufletul celuilalt, pot vorbi ca si cum as fi eu acel om. Asta mai ales când am de dublat pe cineva care isi pune in scena un moment din viata și nu poate vorbi tot.

        Stiu, pot părea exaltată ori ridicolă. pentru mine asta nu conteaza.

        Cred ca e bine să impărtășesc aceste experiente, ”dovadă” a faptului că avem o constiintă extinsă care ”prinde” mesajele lumii spirituale.

        • INTJ said

          hm … deoarece stiu ca n-am inventat eu mersul pe jos si nici nu vreau sa las impresia c-as fi facut-o, nu-mi ramane decat sa citez (c-o mica adaugare) ce-a spus altcineva cu mult inaintea mea:

          My teaching, if that is the word you want to use, has no copyright or truth value. You are free to reproduce, distribute, interpret, misinterpret, distort, garble, do what you like, even claim authorship, without my consent or the permission of anybody.” ~ U.G. Krishnamurti

          ps: nu indraznesc sa ma compar cu Hakuin Ekaku, da’ nu ma asteptam sa mi se raspunda la intrebarea cu sufletul si cu ocazia asta am mai invatat ceva. multumesc!

        • Da, pot sa-l trăiesc pe Dumnezeu și ca o experiență de toate zilele.

          Cand mestec un măr sau mă spăl pe dinți, dacă reușesc să fiu prezentă in clipa de ”aici și acum”, când acel act se întâmplă.

          Pot sa-l trăiesc și acum când tastez, dacă dispare distanța dintre mine și taste.

          Chiar il trăiesc……

          Pot sa-l trăiesc dacă devin respirația mea.

          Dacă devin sunetul ascultat, că e orăcăit de broască ori răcnet de om beat.

          Da, poate fi trăit într-o stare zen. Dacă am inteles bine. De nu, accept generozitatea lui Khrishnamurti.

          Problema e, putem fi noi mereu în ”aici si acum”?

          Poate în stările de care eu vorbeam asta s-a produs, pur si simplu s-a produs, fără ca eu să fiu conștientă de asta, și de aceea ”muntele nu mai era un munte” pentru mine.

          PS. Eu sunt cea care are de mulțumit.

        • INTJ said

          Problema e, putem fi noi mereu în ”aici si acum”? … hm, de ce nu? ne opreste cineva … in afara de propriul ego?

        • INTJ said

          Problema e, putem fi noi mereu în ”aici si acum”? … in plus, din cate „am auzit” chiar suntem (mereu in „aici si acum”):

          No matter where the seasons fall
          No matter how the dice will roll
          In the end the here and now is all we have
          Don’t look back

          Just breathe, in breathe out
          That’s a moment in your life

          Breathe in, breathe out
          It’s a wonderful night

        • Multumesc.

          (Filmuletele nu le pot vedea acum. Conexiunea mea sufera in ultimele zile ale abonamentului.
          Voi reveni sa le vad, pe 11, când începe un nou ciclu).

          ”Propriul ego”…o fi un ”chose” si cu el, poate si pe ăsta e nevoie sa-l experiențiem, sa-i facem față, sa-l acceptăm și să-l dizolvăm…zic și eu așa, ca omul prost.
          L-om fi luat / ni s-o fi dat ca un prilej de învățare.

  37. Inginerul Cuvintelor said

    E un D-zeu in toate.

  38. @ „Dl.” Goe

    „Du-te ma-ta-n cur si viziteaza un pshiatru. E gratis PENTRU TINE, un serviciu platit de catre statul socialist din banii contribuabililor.”

    De ce numai pentru mine? Pentru dvs. nu? De ce? Oare pentru ca nu traiti in Romania? Bravo, este un pas involuntar, dar insemnat pe calea recunoasterii ca traiti in strainatate. Nu vreti sa mergeti pana la capat si sa ne spuneti si exact unde? In Franta, Olanda, Suedia?

    • Dl.Goe said

      Vad ca faceti ce faceti si vreti musai sa fiti si d-voastra ca dl.Goe, sau dl.Goe ca d-voastra. Ma rog. Va vad mereu justificandu-va si ca ar trebui sa vi se treaca cu vedrea toate celea pentru ca d-voastra n-ati face decat ce face (si) dl.Goe care v-a devenit model. Pana la urma s-ar putea dovedi ca nu sunteti iepure ci maimuta (antropoida; vai ce salt pe scara evolutiei) sau papagal. Sau si si. Ce facem noi aici d-le Pârjane? Jucam mima pe animale?

      P.S. Sunt in Romania. Nu va pot spune exact unde. Imi este foarte teama ca aveti buze reci.

      P.P.S. Se pare ca v-au dat afara cei de la orfelinatul de iepuri (fostul decablog) si acuma cautati cu disperare un locsor unde sa va aciuati. Fie-va pripasirea usoara pe Arca lui Goe. Vai de mamicuta d-voastra. Mai aveti frati?

      • „Domnule” Goe, ma tem ca ne aflam (din nou) in plina tragedie a comunicarii. Si exclusiv din vina dvs. Pentru ca sunteti imbecil si nu pricepeti niste enunturi simplisime. Eu nu vreau musai sa fiu si eu ca dvs. sau dvs. ca mine. Nici nu sugerez ca ca nu fac decat ce face si „dl.” Goe. Nici pomeneala. Vreti dvs. sa aiba Iepurele de Martie nevoie de tratament psihiatric? Fie. Daca asta va face placere, nici prin cap nu-mi trece (si nici nu mi-a trecut) sa va contrazic. Dar, cand scrieti ca vizita la psihiatru e gratis pentru mine, se-ntelege DE LA SINE ca, daca, PRIN ABSURD, ati avea si dvs. nevoie de o vizita similara, nu ati beneficia de gratuitate; acel „pentru tine” (trec peste grosolana renuntare la pronumele de politete) sugereaza ca ne scrieti de undeva, de pe alte meleaguri, NEsocialiste, unde gratuitatea asistentei medicale a fost de mult abandonata, ca o etapa desueta pe calea dezvoltarii si a progresului. Sigur, acuma, dvs., imbecil cum sunteti, veti concluziona ca ma explic. Eroare: VA explic. Numai un retardat ca dvs. poate face o astfel de confuzie. Dar, daca si asta va face placere, eu sunt din nou gata sa va dau dreptate: de acord, ma justific si ma explic. Dvs. sa fiti fericit.

        P.S.: Stiind ca mintiti cum respirati, in general, si ca postati pe alte bloguri cu IP-uri de strainatate, in special, cred ca mintiti si cand afirmati ca traiti in Romania. Adaugati la asta si doua aspecte marunte – „a”-ul surmontat de cerculet, specific grafiei tarilor scandinave, din textele dvs., si multele abateri de la normele exprimarii corecte, din aceleasi texte – si lucrurile devin si mai clare.

        • RALG said

          Ma iepurasule ce e ma cu tine? Ce te doare? Ce nu-ti prieste? Ma fetiţa cu chibriturile, ce-ti lipsete tie? O blaniţă? Un apartamentel? Ce te framanta pe tine in miez de noapte de-ti sperie somnul si visurile de vii sa dai cu perspicacitatea-n populatie mai rau decat predecesorii tai? Ma baiatule imi dau lacrimile cand te vad cum te perpelesti, cum te dai de ceasul mortii ca sa-ti dai in petec. Ce faci ma tu pe-acia de ti se pare ca e important, ma importantule? Iar ma ingâni? Iar ma citezi iepureste ca sa-mi arati ca m-ai citit? Reiei discursuri perimate (vezi ca nu stiu ce inseamna “perimate”), aflate afara din context, glume pe care nu le-ai inteles si pe care ti se pare ca acum le rastalmacesti cu isteţime. Mai amaratule daca aspiri sa intri in ordinal primatelor, nu-i suficient sa maimutaresti, in vreme ce etalezi o logica de anemona de mare, o logica abisala si comica… Auzi tu de unde-si trage el concluziile fataliste… din deductii “logice”. Dar, pana la urma, ce incerci tu sa-mi “explici” mai dinţicå?

          D-le Parjane traiesc pe planeta Pamant. Si, traind pe aceasta planeta, am bucuria de a calatori, cand cu imaginatia cand cu avionul, cand cu masina, cand cu trenul. Azi aici, maine-n Focsani. Si in alte locuri cu acces in internet. N-ai tu de unde-mi deduce mie traseele bai lingvistule amator, si la creier fara motor. Tu mai intai ar trebui sa inveti sa intelegi cuvintele si expresiile simple. Pe urma sa ajungi sa princepi exprimarea figurata, aluziile, glumele (sa ai simtul umorului bai muraturo), pentru ca apoi, in cele din urma, sa fii in stare sa lucrezi cu operatori logici. Dar numai si numai cand esti sigur ca poti “simti” extinderile de sens in cuvintele care ti se propun. Soare, pricepi? Tu sarmanul, ma bigotule, citesti textele cu Dex-ul ala din 1984 in poala si traducerile care-ti ies sunt de un comic fabulous, pentru martori (merci nei ca mi-a placut), dar de-a dreptul derutante pentru tine insuti. Auzi lume! Din faptul ca am spus ca „sunt in Romania” el a tras (pe nas) concluzia ca as fi declarant ca traiesc in Romania, pe care o vinde acum la gradinari. In creierasul lui de iepuras cuvintele sunt caramizi, fixe, inextensibile. Daca i-am scris lui intr-o replica din serialul harjoana cu iepuri ca “sunt in Romania” el a dedus ca enuntul respectiv (adevarat sau mincinos cum o fi) chiar la asta se referea, la localizarea d-lui Goe pe planeta, ca si cum dl.Goe ar sta la taclale si confesiuni cu iepurele, eventual livrandu-i informatii (sau scapandu-se pe iepure cu informatii) simple, care pot fi musai adevarate sau false, caci altminteri (la creierul de iepure) nici n-ar avea cum altcumva sa fie. Dintr-o data pe dl.Goe l-a traznit amocul si s-a apucat sa-i faca marturisiri iepurelui, mincinoase sau nu, enormitatea intamplarii fiind aceeasi. Dragut iepuras, probabil ca si marea confuzie (politica) in care traiesti isi are explicatia in incapacitatea ta de a trece dincolo de sensurile directe ale cuvintelor din dictionar (Dex-ul acela din 1984). Baiatule fiecare cuvant poate avea 1000 de sensuri si nuante. Combinatiile dintre cuvinte pot avea 1000 x 1000 x 1000 de sensuri, nuante, iar atunci cand contextual este cel al discutiei dintre noi doi (intr-o harjoana in care nu ne datoram unul altuia nimic, nefindu-ne unul altuia interlocutori), orice poate semnifca orice. Bai nu casca gura! Ca dl.Goe este in Romania poate insemna orice. Poate insemna ca e in vizita in Romania. Poate insemna ca e in Romania profunda. Ca e in eterma si fascinanta Romanie de pretutindeni. Poate semnifca faptul ca „dl.Goe” nu poate fi nicaieri altundeva decat in Romania, la Ploiesti sau la Bucuresti, la bulivar, pe 10 Mai, unde altundeva sa fie? Sau poate insemna ca se pravale baba de la munte cu trei stele albe-n frunte si ca RALG incearca sa-i stimuleze imaginatia creatoare hilarului iepure de casa. Perspicacitatea, imaginatia, flexibilitatea, inteligenta, intuitia ar trebui sa te ajute sa intelegi din zbor, in context, care dintre semnificatii are cele mai mari sanse de a fi cea intentionata de emitent. In nici in caza enuntul respectiv, despre aflarea d-lui Goe in Romania, nu poate semnifca faptul ca dl.Goe ar trai sau ca n-ar trai in Romania si ca acestui enunt i se paote atribui o valoare de adevar in acest sens. Tu tot speri ca prostul ca discut cu tine, ca dialogam, ca te-as putea lua in serioas si considera mai mult decat un simplu pretext de vorba. Saracul de tine. Ba tu-ti dai seama cat esti de comic-ca detectiv? Din cateva adrese de IP si cativa „å”-uri, tu mi-ai luat casa-n Suedia. Te rog sa mai meditezi. As prefera Islanda sau Noua Zeelanda. Ce te costa?

          Am batut saua. Sper c-a priceput iapa.

        • UAU!😯 WOW!😯 UAU!😯 IN-CRE-DI-BIL!!! De cand interactionam, este prima data cand va pierdeti controlul in halul acesta (nu-i vorba, vi l-ati pierdut de multe alte ori, dar niciodata intr-un asemenea grad) si, cumplit de enervat, va dedati la un astfel de mesaj kilometric si justificativ, destinat sa demonstreze publicului doua chestii diametral opuse (numai dvs. sunteti in stare de o asemenea performanta), ca, unu, n-ati mintit, cand ati scris ca traiti in Romania, pentru ca, de fapt, nici n-ati fi vrut sa scrieti asta, si, doi, ca eu m-am inselat amarnic, pentru ca nu traiti nici in strainatate.😆 Hmmm… Chiar v-ati pierdut cumpatul de tot. Stiu, va exasperez, dar asta nu e o scuza. Este a nu stiu cata oara cand apelati la subterfugiul penibil cu sensurile nenumarate ale cuvintelor si cu „Pai stai, nene, putin, ca eu n-am vrut sa spun ce-am spus, n-ai inteles tu bine”. Nu mai tine. De fapt, n-a tinut niciodata. Schimbati placa.

        • RALG said

          @Iepurel de Martie – Felicitari, ati reusit sa etalati un calm aparent la un nivel neasteptat pentru d-voastra. Cineva care ar citi doar acest mesaj al domniei voastre ar avea impresia ca are de-a face cu un prostutz care se plictiseste acasa dar care in rest e normal la cap si la suflet. Dar, mai stii? Poate ca incercarea consecventa de a etala calm, relaxare, detasare… sa va ajute cumva, sa creze in timp un sistem de reflexe conditionate (altul decat cel care va guverneaza acum) pe baza caruia sa va gasiti echilibrul si sa redeveniti sau sa deveniti si d-voastra om. Un pas mic pentru iepure, un pas mare pentru dl.Pârjan. Felicitari si succes. Indraznesc sa sper ca sunteti recuperabil.

          P.S. Nu va lasati influentat de exemplele rele oferite de persoanele care-si pierd cumpatul si se exaspereaza din nimic. Fiti diferit. Aveti dreptul sa fiti diferit.

  39. Radu Humor said

    Proba indubitabilă a faptului că evreii de astăzi îi apără pe ceilalţi, vinovaţi de monstruoasele crime comuniste :

    Comisia Europeana hotaraste: E LEGALA NEGAREA GENOCIDULUI COMUNIST. Centrul Simon Wiesenthal: HOLOCAUSTUL NU SE COMPARA CU CRIMELE COMUNISTILOR, CACI RUSII I-AU ELIBERAT PE EVREII DIN LAGARE …

    Posted in Comisia Europeana, COMUNISM, HOLOCAUST by saccsiv on decembrie 23, 2010
    Citez din articolul Crimele comunismului puse la index de Comisia Europeana:

    Comisia Europeana a respins solicitarile mai multor state din estul Europei,printre care si Romania, care au solicitat adoptarea unei legi europene a genocidului dublu. Proiectul legii prevedea interzicerea negarii crimelor facute de regimurile comuniste in acelasi mod in care unele state din Uniunea Europeana interzic negarea si banalizarea crimelor Holocaustului.
    Cu alte cuvinte, conform legii propuse de cele sase state europene nimeni nu ar mai fi avut voie, odata aprobata legea, sa nege, in orice context, public sau privat, genocidul communist caruia i-au cazut victime milioane de oameni din fostul lagar comunist.
    Numai in Romania, de pilda, in cei 45 de ani de comunism, au fost, in total, 2.451.000 victime ale regimului totalitar, conform datelor ofciale mentionate in volumul “Holocaustul Rosu” al doctorului Florin Matrescu, autorul celui mai documentat si relevant compendiu in materie: prizonieri de război în URSS, 180.000; ucişi în lagăre şi închisori, 500.000, dintre care 250.000 ucişi în lagăre şi închisori si alti 250.000, decedati din multiple cauze, la scurt timp dupa eliberarea lor din detentie; 200 000, ucisi in timpul colectivizarii fortate; 10.000 de membri ai Miscarii nationale de partizani; 60.000, in perioada ceausista; peste 1400 in Revoltuia Romana din Decembrie; 1500 000 de victime in Basarabia si Bucovina, ca teritorii instrainate ale Romaniei.
    Parerea ministrilor de externe ai Romaniei, Lituaniei, Letoniei, Bulgariei, Ungariei si Cehiei, care au discutat saptamana trecuta acest subiect cu Comisarul pentru Justitie Europeana ,Viviane Reding, a fost aceea ca aceste crime trebuie tratate dupa aceleasi standarde si prevederi ca si crimele impotriva evreilor si au solicitat, in numele statelor pe care le reprezinta, interzicerea negarii si banalizarii crimelor comuniste cat si apologia lor.
    Comisia Europeana a dat insa un raspuns negativ cererii de adoptare a legii dublui genocid motivand ca ororile savarsite de comunism sunt evidente insa ele nu au fost indreptate impotriva unei minoritati etnice ,asa ca ideea unei legi a genocidului dublu se respinge din start.
    Nesansa victimelor totalitarismului, nu-i asa, sa nu fi fost toate din randul uneia sau a mai multor minoritati! Ca doar ce conteaza numarul acestora cand mai importatnta e minoritatea etnica!
    Si o parte a comunitatii evreiesti, prin vocea directorului centrului Simon Wiesenthal din Israel, Efraim Zuroff, si-a exprimat pozitia fata de cererea celor sase state europene spunand ca nu se pot compara crimele impotriva evreilor cu cele comise sub regimurile comuniste pentru ca rusii au fost cei care i-au eliberat pe evreii din lagare si, fara Rusia, probabil ca Germania nazista nu ar fi fost invinsa.
    Concluzia? Ca pentru Holocaustul rosu, Rusia si regimurile totalitare pe care le-a impus aceasta in statele fostului lagar comunist pot fi absolvite, fiindca ea, Rusia, e cea care a stopat Holocaustul evreiesc invingand Germania nazista.

    Comentariu saccsiv:

    Nu-i de mirare:

    Documentare celebre: „Vladimir Bukovsky: Uniunea Europeana , Noua Uniune Sovietica”, subtitrare in limba romana si o analiza a sa

    Pe de alta parte, se baga placa aia cu Rusia = inventatoarea comunismului. Si cand colo …

    VIDEO: Agenti sovietici (EVREI) in Romania. Completari pentru a se intelege ca ticalosul COMUNISM n-a fost inventat de STALIN si nici n-a aparut in RUSIA … Ceea ce s-a petrecut a fost doar o repetitie a ceea ce se doreste sa fie …

    Documentare celebre: „THE SOVIET STORY” (Povestea sovietelor), subtitrare in limba romana. O excelenta demonstratie a radacinii comune COMUNISM – NAZISM. Completari necesare

    IOANICHIE BALAN: Comunismul si evreii, “TRAIM VREMURI APOCALIPTICE“ – video

    Desigur insa, in Rusia si Romania, comunismul s-a manifestat pe fata in forma sa satanica:

    Sfantul Ioan Kochurov, primul din seria de mucenici ucisi de bolsevici

    MASACRUL de la FANTANA ALBA. Un Katyn românesc aproape uitat …

    FILM ARTISTIC (subtitrare in limba romana): ODESSA IN FLACARI

    INFOMETAREA (1946-1947) …

    SĂPTĂMÂNA ROŞIE 28 iunie – 3 iulie 1940 sau BASARABIA ŞI EVREII

    VIDEO: Experimentul Pitesti. Interviuri cu Parintele Gherghe Calciu Dumitreasa, Roman Braga, dr. Nicu Ionita

  40. cotiera said

    Excellent, what a webpage it is! This website presents useful information to us, keep it
    up.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: